LUCRARE DE DISERTAIE

DENUMIREA CURSULUI: MANAGEMENTUL RESURSELOR

UMANE N SISTEMUL AUTORITILOR DE ORDINE PUBLIC
TEMA: MODIFICAREA I SUSPENDAREA
CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC
BUCURETI
2012
CUPRINS
INTRODUCERE ..................................................................................................................4
INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3
n a II!"a #a$%&' %n&%&(a& ))N' %(n% %n&*'+(#&%," $*%,%n+ -'+%.%#a*"a #'n&*a#&((%
%n+%,%+(a +" -(n#/)) 0(n& $*"1"n&a&" n' %(n"a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/)
&*/0/&(*%" #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/) n' %(n"a) *"2"-"n&a*"a % &*/0/&(*%"
#'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/) +" a#&(a%&a&" .%%n+ '3%2a4%a 5n#6"%"*%% #'n&*a#&((%
%n+%,%+(a +" -(n#/ 5n .'*-/ 0#*%0/ #a ' #"*%n4/ a+ ,a%+%&a&"-. ....................................... 7
CAPITOLUL 1 .......................................................................................................................... 7
CONSIDERAII GENERALE PRIVIND DREPTUL MUNCII ........................................ 7
CAPITOLUL 2 ........................................................................................................................ 13
NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND .............................................................................. 13
MODIFICAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC .................................. 13
2.3. N'4%(n"a) *"2"-"n&a*"a 0% &*/0/&(*%" -'+%.%#/*%% #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +"
-(n#/........................................................................................................................................18
2.7. Ca1(*% +" -'+%.%#a*" a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ a&"" +"#9& +""2a*"a :%
+"&a:a*"a...................................................................................................................................21
2
M'+%.%#a*"a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ 0" $'a&" .a#" $*%n (*-/&'a*"" -"&'+":
...................................................................................................................................................21
CAPITOLUL 3 ........................................................................................................................ 23
MODIFICAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC PRIN DELEGARE
................................................................................................................................................... 23
CAPITOLUL 7 ........................................................................................................................ 38
MODIFICAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC PRIN DETAARE 38
CAPITOLUL ; ........................................................................................................................ ;1
SUSPENDAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC .................................. ;1
;.1. N'4%(n"a) *"2"-"n&a*"a :% &*/0/&(*%" 0(0$"n+/*%% #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +"
-(n#/........................................................................................................................................;1
;.2. Ca1(*% +" 0(0$"n+a*" a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/.........................................;3
;.2.1. S(0$"n+a*"a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ +" +*"$&.........................................;3
;.2.2. S(0$"n+a*"a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ +%n %n%4%a&%,a 0aa*%a&((%............;<
;.2.3. S(0$"n+a*"a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ +%n %n%4%a&%,a an2a=a&'*((%........>1
;.2.7. S(0$"n+a*"a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ $*%n a#'*+( $/*4%'*...................>3
;.3. P*'#"+(*a :% "."#&"" 0(0$"n+/*%% #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/.........................>7
B%3%'2*a.%" ............................................................................................................................... ><
INTRODUCERE
Lucrarea de diserta ie cu tema ,,Modificarea i suspendarea contractului individual de
munc,, aduce un plus de actualitate odat cu intrarea in vigoare a modificrilor aduse Codului
Muncii prin Legea nr. 40/2011. Astfel, am ales sa analizez aceast tem lund in considerare
ultimele actualizri aduse Codului Muncii.
!rincipalele modificri aduse Codului Muncii prin Legea nr. 40/20011 sunt men ionate
i unele dintre ele dezvoltate "n aceast lucrare. #intre aceste modificri putem enumera$ o%liga&ia
"nc'eierii contractului individual de munc "n form scris ca o cerin& ad validitatem, revizuirea
perioadelor de pro%, modificarea condi iilor in care se poate dispune delegarea salariatului,
revizuirea cazurilor de "ncetare de drept a contractului individual de munca, modificarea
termenului de preaviz, suspendarea contractului individual de munc "n urma acordrii concediului
pentru cre terea copilului a a cum este reglementat prin (.).*. nr. 111/2010, etc.
+
,n primul capitol intitulat ,,Considera ii generale privind dreptul muncii,, sunt prezentate
unele considera ii cu privire la dreptul muncii ca ramura de drept, scurt istoric privind formarea i
dezvoltarea dreptului muncii, o%iectul dreptului muncii precum si la raporturile -uridice individuale
de munc.
,n al ../lea capitol intitulat ,,0o iuni introductive privind modificarea contractului
individual de munc,, sunt prezentate no iunea contractului individual de munc, trsturile
contractului individual de munc, no iunea, reglementarea i trsturile contractului individual de
munc, de actualitate fiind o%liga&ia "nc'eierii contractului individual de munc "n form scris ca o
cerin& ad validitatem.
,n al .../lea capitol intitulat ,,Modificarea contractului individual de munc prin
delegare,, este prezentata institu ia delegrii ca modalitate de modificare a contractului individual
de munc, de actualitate fiind noile condi ii "n care se poate dispune delegarea salariatului.
#elegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 10 de zile calendaristice in 12 luni.
,n al .2/lea capitol intitulat ,, Modificarea contractului individual de munc prin
deta are ,, este prezentata institu ia deta rii ca modalitate de modificare a contractului individual
de munc.
,n al 2/lea capitol intitulat ,,3uspendarea contractului individual de munc,, sunt
prezentate no iunea i trsturile suspendrii contractului individual de munc i cazurile de
suspendare ale contractului individual de munc.
CAPITOLUL 1
CONSIDERAII GENERALE PRIVIND DREPTUL MUNCII
1.1. D*"$&( -(n#%% *a-(*/ +" +*"$&
(mul nu poate e4ista "n societate fr a desf5ura diferite activit&i lucrative prin
intermediul muncii cu scopul de a/5i asigura mi-loacele de trai.
Munca poate fi perceput ca o ac&iune, li%er, creatoare, dar 5i ca o o%liga&ie.
1
Conform #ic&ionarului *eneral al Lim%ii 6omne, munca este definit astfel$ ,,activit&ile
fizice sau intelectuale "ndreptate spre un anumit scop, activit&i "n procesul crora omul modific 5i
adapteaz lucrurile din natur, pentru satisfacerea tre%uin&elor sale7.
2
1
A"?an+*( %#"a , Tratat de dreptul muncii,ed. a 2 a, 8ucure5ti,9ditura )niversul :uridic, 200;
2
Va+ Ba*3() G6"'*26%( Va"*%a) C"*na& C'0-%n) Va0%" C/&/%n) I,an &".an%a) Dreptul Muncii. Curs
universitar, 9ditura Cermaprint, 8ucure5ti, 200< apud Va0%" B*"3an, #ic&ionar *eneral al Lim%ii 6omne, 9ditura
=tiin&ific 5i 9nciclopedic, 8ucure5ti, 1><;
4
#e asemenea, munca poate reprezenta o activitate productiv, implicit rezultatul acestei
activit&i, "n sens principal, dar poate reprezenta si un anumit loc unde o persoan sau mai multe
persoane desf5oar anumite activit&i despre care am fcut referire mai sus ?a avea o munc, un
serviciu, o slu-%@.
Munca poate fi prestat att "n cadrul unor raporturi -uridice guvernate de dispozi&iile
dreptului muncii, ct 5i "ntr/un cadru -uridic ce e4cede aplica%ilitatea dreptului muncii 5i este
guvernat de normele specifice altor ramuri de drept.
+
Astfel munca poate fi manifestat su% diferite modalit&i, "n func&ie de interesele celui care
o presteaz$
a@ munca prestat in afara inciden&ei dreptului muncii.
4
/ munca celui care lucreaz pentru sine/de e4emplu, munca prestat de o persoan fizic "n
gospodria proprieA
/ munca desf5urat "n %aza unor o%liga&ii legale/cum este cazul muncii prestate "n folosul
comunit&ii, ca sanc&iune contraven&ional, "n condi&iile (rdonan&ei *uvernului nr.BB/2002
B
privind
regimul -uridic al sanc&iunii prestrii unei activit&i "n folosul comunit&ii, sau ca pedeaps penal
principal, "n condi&iile Codului penal / Legea nr.+01/2004
1
5i ale Legii nr.2;B/2001
;
privind
e4ecutarea pedepselor 5i a msurilor dispuse de organele -udiciare "n cursul procesului penal.
/ munca %enevol, pentru desf5urarea creia nu se prime5te remunera&ie.
/ munca prestat "n temeiul contractului de voluntariat / Legea voluntariatului nr.1>B/2001
<
reglementeaz promovarea 5i facilitarea participrii cet&enilor romni 5i strini la ac&iuni de
voluntariat, ca activit&i de interes pu%lic, organizate de persoane -uridice de drept pu%lic 5i de
persoane -uridice de drept privat fr scop patrimonial, precum 5i participarea tinerilor la
programele interna&ionale de voluntariat pentru tineri. Activitatea se presteaz cu titlu gratuit, "n
%aza unui contract de voluntariat "nc'eiat "n form ad validitatem, fiind interzis "nc'eierea unui
contract de voluntariat "n scopul de a evita "nc'eierea unui contract individual de munc sau a altui
contract cu titlu oneros.
/ munca persoanelor care practic o profesiune li%eral
>
$
/ e4pert conta%il 5i conta%il autorizat
/ notar pu%lic
/ avocat
+
A"?an+*( A&6ana0%() L(-%n%4a D%-a, Dreptul muncii, 9ditura All 8ecC, 8ucure5ti, 200B
4
A"?an+*( A&6ana0%() L(-%n%4a D%-a, op cit. p.1 5i urmatoarele
B
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei !artea ., nr.142, din +0 august 2002
1
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei !artea ., nr.B;B din 2> iunie 2004, modificat prin (rdonan&a de
)rgen& a *uvernului nr. ;+/200<
;
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei !artea ., nr. 12; din 20 iulie 2001, modificat prin Legea nr. <+/2010
<
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei !artea ., nr. 201 din 24 aprilie 2001 , modificat prin Legea
nr.++>/2001 5i repu%licat "n Monitorul (ficial, !artea ., nr. 2;1 din 2B aprilie 200;
>
A"?an+*( %#"a, op. cit. p. 1 5i urmtoarele
B
/ medic veterinar
/ auditor financiar
/persoanele care practic servicii pu%lice cone4e actului medical ?te'nician dentar,
%ioc'imist, logoped, optician, etc.@
/ consilier "n proprietatea industrial
/ e4pert criminalist
/ e4ecutor -udectoresc
/ ar'itect
/ consultant fiscal
/ detectiv particular
/ psi'olog cu drept de li%er practic
/ trader 5i consultant "n investi&ii
/ asistent medical 5i moa5
/ %roCer
/ medic, medic dentist 5i farmacist
/ practician "n insolven&
/ geodez
/ te'nician dentar
/ practician de medicin complementar/ alternativ
)nii mem%ri ai profesiunilor enumerate pot fi, e4clusiv, li%er profesioni5ti, ori salaria&i,
doar ei pot avea ,concomitent, am%ele calit&i. #e e4emplu, medicii ca regul, sunt salaria&i "n
re&eaua sanitar de stat, iar unii dintre ei "5i e4ercit profesiunea ?li%eral@ 5i "n ca%inete particulare.
Dot astfel, e4per&ii conta%ili 5i conta%ilii autoriza&i pot fi "n acela5i timp salaria&i, deci "ncadra&i cu
contract individual de munc, ca 5i consilierii "n proprietate industrial sau te'nicienii dentari etc.
Meseria5ul sau artizanul ?croitor, tmplar, fierar, etc@, medicul sau farmacistul li%er
profesionist care "5i desf5oar activitatea la sediul profesional ?atelier, ca%inet, etc.@ pentru diver5i
clien&i sunt supu5i normelor dreptului civil "n rela&iile cu ace5tia 5i nu ale dreptului muncii.
Dot astfel, agentul comercial permanent, care, "n calitate de intermediar independent,
negociaz sau "nc'eie afaceri pentru sau "n numele 5i pe seama comitentului?o alt persoan fizic
sau -uridic@, fiind mandatar, este supus normelor dreptului comercial 5i nu ale dreptului muncii.
10
/ munca desf5urat de persoanele fizice autorizate s desf5oare activit&i "n mod
independent 5i de mem%rii asocia&ilor familiale, "n temeiul (.).*. nr. 44/200<
11
privind
10
Ibidem, apud art.1 5i 21 din Legea nr. B0>/2002 privind agen&ii comerciali permanen&i
11
!u%licat "n Monitorul (ficial, !artea ., nr.+2< din 2B aprilie 200<, modificat prin ()* nr.41/2011pu%licat "n
Monitorul (ficial nr. +B0/2011
1
desf5urarea activit&ii economice de ctre persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale 5i
intreprinderi familiale.
/ munca prestat "n temeiul unui raport -uridic civil sau comercial, "n %aza unui contract de
loca&iune de servicii, "nc'eiat pentru prestarea cu caracter ocazional a unei activit&i cu o durat mai
mic de dou ore pe zi, sau a unui contract de mandat civil sau comercial.
%@ munca prestat su% inciden&a dreptului muncii.
.ntr su% inciden&a prevederilor legisla&iei muncii munca prestat "n sc'im%ul unei
remunera&ii "n folosul altei persoane 5i su% autoritatea acesteia.
12
Dotu5i c'iar dac o persoan desf5oar diferite activit&i pentru care este pltit de o alt
persoan, fr o dependen& -uridic intre cele doua nu ne putem afla "n prezen&a dreptului muncii.
Astfel "n ceea ce prive5te aplicarea normelor de dreptul muncii "n cazul raporturilor de
munc, pe lng activitatea remunerat se cere 5i e4isten&a unei rela&ii de su%ordonare "ntre cel care
munce5te 5i cel care %eneficiaz de produsul muncii?patronul@
1+
.
A5adar munca prestat este guvernat de dispozi&iile dreptului muncii "n urmtoarele
situa&ii
14
$
/ munca desf5urat "n temeiul unui contract individual de muncA
/ raporturile de munc ce privesc func&ionarii pu%lici, anumite raporturi de serviciu ale
func&ionarilor pu%lici, reglementate de acte normative specifice care au la %az Legea nr. 1<</1>>>
1B
privind 3tatutul func&ionarilor pu%lici, repu%licat
11
, cu modificrile 5i completrile ulterioare, care
se completeaz cu prevederile legisla&iei muncii. Eunc&ionarii pu%lici nu "5i desf5oar activitatea "n
temeiul unui contract individual de munc, ci "n %aza actului de numire pentru perioada mandatului
"n care ocup func&ia respectiv. Dotu5i, raporturile de func&ie pu%lic au natur contractual, pentru
c presupun "ntrunirea acordul de voin& al pr&ilor. #e asemenea, raporturile de serviciu ale
func&ionarilor pu%lici au caracter intuituu personae, oneros, sunt cu e4ecutare succesiv 5i se
caracterizeaz printr/un raport de su%ordonare care este mai puternic dect cel care se na5te prin
"nc'eierea unui contract individual de muncA
/ raporturile de munc ale demnitarilor. !ersoanele care ocup func&ii de demnitate pu%lic
sunt numite sau alese. ,n aceast categorie intr, fr ca enumerarea s fie limitativ, deputa&ii,
senatorii, mem%rii guvernului, ale5ii locali etcA
/ raporturile de munc ce privesc pe mem%rii cooperatori din cadrul cooperativelor
me5te5ugre5ti 5i al cooperativelor de credit, reglementate de normele dreptului cooperatist.
12
Ibidem, p.2
1+
Va+ Ba*3() C"*na& C'0-%n) Va0%" C/&/%n) G6"*'26%( Va"*%a) I,an &".an%a, op. cit. pB
14
A"?an+*( A&6ana0%() L(-%n%4a D%-a, op. cit. p.2 5i urmtoarele
1B
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.100 din < decem%rie 1>>>
11
6epu%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei !artea ., nr.+1B din 21 mai 200;, modificat 5i completat de
(rdonan&a de )rgen& a *uvernului nr.+/200>
;
#up ce am e4plicat cteva aspecte deose%it de importante cu privire la munc, putem
enun&a o defini&ie a dreptului muncii$ #reptul muncii este acea ramur de drept care reglementeaz
raporturile -uridice ce se nasc, se modific 5i se sting "n legtur cu "nc'eierea, e4ecutarea,
modificarea, suspendarea 5i "ncetarea contractului individual de munc 5i a contractului colectiv de
munc, precum 5i raporturile -uridice cone4e acestora.
1;
#atorit diferitelor inegalit&i dintre pturile sociale unde se presta munca, au aprut
reglementri care s statueze modul "n care se presta munca 5i %ine"n&eles drepturile si o%liga&iilor
celor implica&i "n munc. Astfel datorit sc'im%rilor aprute "n cadrul societ&ii dreptul muncii
%eneficiaz de o evolu&ie important pe teritoriul &rii noastre, pe care o putem "mpr&i "n trei mari
perioade
1<
$
a@ P"*%'a+a an&"*%'a*/ +a&"% +" 23 a(2(0& 1877. ,n &ara noastr, primele reglementri
referitoare la rela&iile sociale de munc au aprut la sfr5itul secolului al F.F/lea 5i "nceputul
secolului al FF/lea, ca urmare a dezvoltrii industriale 5i a folosirii muncii salariate.
!rimele dispozi&ii au avut ca o%iect condi&iile de igien 5i protec&ie a muncii$ Legea
sanitar din 1<<B, 6egulamentul industriilor insalu%re din 1<>4, care a reglementat pentru prima
dat timpul de lucru al copiilor "n vrst de minim 12 ani, Legea meseriilor din 1>02, care organiza
corpora&iile de meseria5i 5i reglementa "n detaliu ucenicia. ,ncepnd din 1>0> a avut primul
program de politic social, reglementrile adoptate fiind cunoscute su% denumirea de Legile
(rleanu ?dup numele ministrului industriilor de la acea vreme@ $ Legea asocia&iilor, Legea asupra
repausului duminical etc.
#up "nfiin&area (rganiza&iei .nterna&ionale a Muncii, a fost adoptat un numr mare de
legi, caracterizate printr/o concep&ie "naintat de protec&ie a salaria&ilor$ Legea reglementrii
conflictelor de munc din 1>20, Legea sindicatelor profesionale din 1>21, Legea pentru organizarea
serviciului de inspec&ie a muncii din 1>2;, Legea asupra contractelor de munc din 1>2>, Legea
pentru "nfiin&area -urisdic&iei muncii din 1>++, Legea %reslelor din 1>+<.
%@ P"*%'a+a 23 a(2(0& 1877 ! 22 +"#"-3*%" 18@8. #up 2+ august 1>44 au e4istat s
e4iste o serie de legi adoptate "nainte de cel de/al doilea rz%oi mondial. Cele mai importante acte
normative "n aceast perioad sunt primul Cod al muncii / Legea nr. + din 1>B0 5i Codul muncii
adoptat prin Legea nr. 10/1>;+.
Legisla&ia muncii adoptat "n aceast perioad s/a caracterizat printr/o concep&ie etatist,
centralizatoare. #repturile 5i o%liga&iile pr&ilor raporturilor de munc erau sta%ilite de stat, prin
lege, 5i nici o derogare nu era permis. Munca era considerat o o%liga&ie. !ersoanele care nu se
"ncadrau "n munc erau sanc&ionate contraven&ional. Dotu5i, cea mai mare parte a ora5elor mari erau
ora5e ,, "nc'ise7, unit&ile economice din aceste ora5e neputnd face anga-ri. Eunc&iona "ns a5a
1;
A"?an+*( A&6ana0%() L(-%n%4a D%-a, op. cit., p.1
1<
I3%+"-, p.+/4
<
numitul ,, sistem al reparti&iilor7, care asigura fiecrei persoane fizice un loc de munc pe teritoriul
&rii.
c@ P"*%'a+a +" +($/ 22 +"#"-3*%" 18@8. #up 22 decem%rie 1><>, noile reglementri
au avut "n vedere adaptarea raporturilor -uridici de munc la economia de pia&. Astfel, au fost
"nlturate inec'it&ile e4istente "n salarizarea personalului, a fost redus sptmna de lucru la B
zile, a fost reglementat posi%ilitatea cumulului de func&ii ?Legea nr.2/1>>1@, protec&ia -uridic a
5omerilor ?Legea nr.1/1>>1@, sta%ilirea salariilor prin negociere ?Legea salarizrii nr. 14/1>>1@,
sta%ilirea unei proceduri pentru solu&ionarea conflictelor colective de munc ?Legea nr.1B/1>>1@,
anga-area salaria&ilor "n func&ie de competen& ?Legea nr. +0/1>>0@, contractele colective de munc
?Legea nr.1+/1>>1@, regimul -uridic al sindicatelor ?Legea nr.B4/1>>1@, protec&ia muncii ?Legea
nr.>0/1>>1@.
,n zilele noastre raporturile de munc de orice fel sunt reglementate de Codul Muncii su%
forma Legii nr. B+/200+ "mpreun cu modificrile 5i completrile ulterioare ?printre cele mai
importante amintim Legea nr. 40/200+, ()* nr. 1B/200B, ()* nr. BB/2001, ()* nr. 14</200<,
Legea nr. 4>/2010 5i Legea nr. 40/2011@. Aceast lege "mpreun cu modificrile sale este o lege
modern creat pentru a apra att drepturile ct 5i o%liga&iile aprute "n raporturile de munc.
A5adar "n conte4tul "n care avem o norma legislativ modern care s reglementeze raporturile de
munc , putem s "i facem o scurt caracterizare
1>
$
1. d e4presie realit&ilor 5i cerin&elor economiei de pia&
2. edificiul Codului este construit pe piloni conceptuali diferi&i$ partea referitoare la
contractul individual de munc, timpul de odi'na, formarea profesional, rspunderea disciplinar
5i rspunderea patrimonial sunt concepute ca reglementri complete 5i concrete, "n timp ce toate
celelalte institu&ii -uridice sunt concepute la nivel norme/cadru, cu trimiteri la alte acte normative
20
.
Codul muncii a prsit o tradi&ie pozitiv a legisla&iei muncii din 6omnia 5i, concomitent, au fost
ignorate cerin&e ale aplicrii sale practice. ( legisla&ie stufoas 5i uneori contradictorie nu serve5te
integral nimnui, "n nici un domeniu al vie&ii sociale.
+. prin reglementrile sale concrete sau prin cadrul sta%ilit pentru reglementri ulterioare
Codul muncii ofer o suple&e mare a aplica%ilit&ii normelor pe care le cuprinde.
Modificrile aduse Codului muncii de la apari&ia sa indic faptul c, partenerii sociali au
"ncercat s gseasc o solu&ie pentru a mul&umi pe to&i participan&ii la raporturile de munc. Dotu5i
pe timpul perfec&ionrii Codului muncii tre%uie s se &in cont de doi factori foarte importan&i 5i
actuali
21
$
1>
I'n T*a%an &"./n"0#(, Tratat de dreptul muncii, 9ditura Golters HluIer, 8ucure5ti, 200;
20
Ibidem, apud A"?an+*( %#"a, Soluii i propuneri privind interpretarea i aplicarea unor dispoziii ale Codul
muncii, 6evista romn de dreptul muncii nr.2/200+, p.;/1B
21
I'n T*a%an &"./n"0#(, Modificrile Codului muncii, comentate/ (rdonan&a de urgen& a *uvernului nr.1B/200B,
9ditura Lumina Le4, 8ucure5ti, 200B, p.1+1
>
/ factori interni, respectiv cerin&ele pe care le/a eviden&iat 5i le eviden&iaz, "n
continuare, confruntarea reglementrilor din Cod cu practica economico/socialA "ns5i evolu&ia
economiei de pia& spre o economie real func&ional aduce cu sine noi e4igen&e referitoare la
reglementarea raporturilor de munc, individuale 5i colectiveA
/ factori e4terni, respectiv e4igen&ele noilor norme de drept interna&ional al muncii ce
vor fi adoptate "n cadrul )niunii 9uropene 5i al (rganiza&iei .nterna&ionale a Muncii.
1.2. O3%"#&( +*"$&((% -(n#%%.
#in defini&ia dat acestei ramuri 5i 5tiin&e a dreptului rezult c "n o%iectul su intr, "n
primul rnd, relaiile sociale de munc, care, reglementate de normele -uridice, devin raporturi
juridice de munc.
0o&iunea de rela&ii de munc are o sfer foarte largA ea cuprinde totalitatea relaiilor
care se formeaz ntre oameni n procesul muncii, pe baza aplicrii directe a forei de munc la
mijloacele de producie, 5i nu doar pe cele izvorte din contractele de munc. 0umai "n accep&iunea
restrns !stricto sensu" dreptul muncii este dreptul contractelor de munc
22
, "ntruct lato sensu ?ca
5tiin&a a dreptului@, el cuprinde, "n afar de analiza raporturilor -uridice de munc "ntemeiate pe
contractele de munc, 5i referiri ?strict necesare@ la alte categorii de raporturi -uridice care implic 5i
ele prestarea unei munci.
#e aceea, "n literatura -uridic
2+
se discut pro%lema e4isten&ei unui drept al muncii
e4'austiv/ dreptul profesional / care ar cuprinde raporturile juridice izvor#te din$
- contractele de munc%
- e&ercitarea funciilor publice%
- munca membrilor cooperatori%
- activitatea personalului clerical%
- e&ercitarea profesiilor liberale.
,n al doilea rnd, sfera de reglementare proprie dreptului muncii cuprinde 5i unele raporturi
-uridice cone&e ?formarea profesional, securitatea 5i sntatea "n munc, organizarea, func&ionarea
5i atri%u&iile sindicatelor 5i patronatelor.
1.3. Ra$'*&(*%" =(*%+%#" %n+%,%+(a" +" -(n#/
6aporturile -uridice individuale de munc
24
sunt acele rela&ii care apar pe %aza,,
contractului "n temeiul cruia o persoan fizic, denumit salariat, se o%lig s presteze munc 5i
22
San+a G6%-$() I'n T*a%an &"./n"0#() "*3an B"%2*/+"an() G6"'*26" M'6an(, Tratat de dreptul muncii,
vol.1, p.<, >.
2+
I'n T*a%an &"./n"0#() Tratat 'lementar de Drept al Muncii, 9ditura Lumina Le4, 2000, p.B2, BB
24
San+a G6%-$() I'n T*a%an &"./n"0#() &".an B"%2*/+"an() G"'*26" M'6an(, Dreptul muncii, tratat, vol. 1,
9ditura =tiin&ific 5i 9nciclopedic, 8ucure5ti, 1>;1, p.
10
pentru 5i su% autoritatea unui anga-ator, persoan fizic sau -uridic, "n sc'im%ul unei remunera&ii
denumit salariu7 ?art.10, Codul muncii@
2B
.
Astfel "n cadrul unui raport -uridic de munc "ntlnim dou pr&i$ anga-atorul 5i anga-atul.
Acest raport se poate caracteriza prin urmtoarele
21
$
/ poate e4ista numai "ntre dou persoane, spre deose%ire de raportul o%liga&ional civil 5i de
raportul -uridic comercial, "n cadrul crora poate fi, uneori, o pluralitate de su%iecte active sau
pasiveA
/ se sta%ile5te, ca regul, numai "ntre o persoan -uridic 5i o persoan fizic, ori,
e4cep&ional, numai "ntre dou persoane fizice, fiind e4clus e4isten&a raportului -uridic de munc
"ntre dou persoane -uridice, deoarece persoana care presteaz munca nu poate fi, prin ipotez,
dect o persoan fizicA
/ raportul -uridic de munc are caracter personal, fiind "nc'eiat intuitu personae, att "n
considerarea pregtirii, aptitudinilor 5i calit&ilor persoanei care presteaz munca, ct 5i "n func&ie de
specificul celeilalte pr&i, avnd "n vedere colectivul, climatul 5i condi&iile de munc e4istente "n
cadrul acesteia.
( trstur important a acestui raport o reprezint su%ordonarea ce apare "ntre
participan&ii la acesta. A5adar, salariatul se su%ordoneaz anga-atorului, care, la rndul su, "5i
e4ercit autoritatea -uridic asupra salariatului prin aceea c el, "n %aza legii, va sta%ili o serie de
reguli ce tre%uie respectate de anga-at 5i care sunt legate de programul de munc, locul de munc,
modalit&ile de realizare a muncii etc.
2;
6aporturile -uridice individuale de munc sunt caracterizate de anumite trsturi care le
delimiteaz 5i le individualizeaz de alte raporturi -uridice
2<
$
a@ raportul -uridic de munc ia na5tere, ca regul, prin "nc'eierea unui contract
individual de muncA
!e %aza acestui contract "5i desf5oar activitatea marea ma-oritate a personalului 5i
anume, cel "ncadrat "n societ&i comerciale ?cu capital integral sau ma-oritar de stat ori privat@, regii
autonome, companii 5i societ&i na&ionale, unit&i %ugetare, alte persoane -uridice
2>
sau fizice
+0
.
0u se "ntemeiaz pe un contract individual de munc 5i are un caracter e4tracontractual,
munca prestat de$
/ cei ce "ndeplinesc serviciul militar activ sau alternativ ori sunt concentra&i sau
mo%iliza&i conform Legii nr. 441/2001
+1
privind pregtirea popula&ie pentru aprareA
2B
Va+ Ba*3() C"*na& C'0-%n) Va0%" C/&/%n Dan%") G6"'*26%( Va"*%a) &".an%a I,an, op. cit. p. 1
21
A"?an+*( %#"a, op. cit. p.14
2;
Va+ Ba*3() C"*na& C'0-%n) Va0%" C/&/%n Dan%") G6"'*26%( Va"*%a) &".an%a I,an, op. cit. p. 1
2<
A"?an+*( %#"a, op. cit. p.14
2>
Ibidem, apud #e e4emplu$ organiza&ii cooperatiste, societ&i agricole, asocia&ii 5i funda&ii, sindicate etc.
+0
Idem, apud, conform Codului muncii? art. 14 alin 1@ pot avea calitate de anga-ator
+1
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.>>0 din 12 decem%rie 2001
11
/ solda&ii si grada&ii recruta&i pe %az de voluntariat, potrivit Legii nr. +<4/2001
+2
privind
statutul solda&ilor 5i grada&ilor voluntariA
/ cei care presteaz servicii "n temeiul Legii nr. 1+2/1>>;
++
privind rec'izi&iile de %unuri
5i prestrile de servicii "n interes pu%licA
/ persoanele care contri%uie prin munc la efectuarea unor lucrri de interes pu%lic, "n
conformitate cu prevederile legaleA
/ elevii 5i studen&ii "n timpul instruirii practiceA
%@ raportul -uridic de munc are caracter %ilateral, care reprezint voin&a concordant a
dou pr&i$ pe de o parte salariatul ?anga-atul@ J numai persoan fizic J iar pe de alt parte
anga-atorul ?patronul@, care poate fi persoan fizic sau persoan -uridic.
+4
c@ 6aportul -uridic de munc are un caracter personal. Munca este prestat de persoana
fizic, "n considerarea pregtirii, aptitudinilor 5i calit&ilor proprii ale saleA reprezentarea J care este
posi%il "n raporturile -uridice civile J este inadmisi%il "n raporturile de munc.
d@ 6aportul -uridic de munc se caracterizeaz printr/un mod specific de su%ordonare a
persoanei fizice fa& de cellalt su%iect "n folosul cruia presteaz munca. 9ste adevrat c 5i "n
cadrul unor raporturi -uridice civile, mandatarul este o%ligat s ac&ioneze "n limitele "nsrcinrilor
primite de la mandant, dup cum persoana care are calitatea de prepus "5i desf5oar activitatea, "n
func&ia "ncredin&at, su% conducerea 5i potrivit indica&iilor comitentului.
e@ Munca tre%uie s fie remunerat. 3alariul reprezint contrapresta&ia cuvenit
anga-atului. #eci, o munc gratuit nu poate constitui o%iect al unui raport -uridic de munc.
f@ Asigurarea, prin prevederile legii 5i ale contractului, a unei protec&ii multilaterale
pentru anga-a&i, att cu privire la condi&iile de desf5urare a procesului muncii, ct 5i "n ceea ce
prive5te drepturile ce decurg din "nc'eierea contractului, reprezint o alt trstur a raportului
-uridic de munc.
A5adar "n urma analizei trsturilor enumerate mai sus putem spune c "n cadrul unui
raport -uridic de munc, persoana care presteaz munca este o persoan fizic pe cnd anga-atorul
poate fi att o persoan fizic ct 5i una -uridic. Munca are un caracter personal, iar prestarea
acesteia se face continuu, intr/un mod succesiv cu plata unei sume la terminarea presta&iei ca
remunera&ie. .ntre pr&ile dintr/un raport -uridic de munc e4ist o rela&ie de su%ordonare, iar
anga-atorul are dreptul de a da directive, de a controla anga-atul 5i de al sanc&iona, dar 5i a/l prote-a
respectndu/i toate drepturile conferite prin diferite acte normative.
6aporturile -uridice de munc "m%rac diferite forme$ tipice 5i atipice
+B
.
+2
!u%licat "n Monitirul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.<1< din 24 octom%rie 2001
++
!u%licat "n Monitorul oficial al 6omniei, !artea ., nr.111 din 1< iulie 1>>;, modificat 5i completat de Legea
nr. 410/2004
+4
Va+ Ba*3() C"*na& C'0-%n) Va0%" C/&/%n Dan%") G6"'*26%( Va"*%a) &".an%a I,an, op. cit. p. ;
+B
A"?an+*( %#"a, op. cit. p.11
12
A. Eormele tipice, sunt, "n primul rnd, cele fundamentate pe contractul individual de
munc, care, constituie forma tipic 5i clasic a raportului de munc. ,n esen&a sa, acest contract, se
caracterizeaz prin aceea c una din pr&i, care este "ntotdeauna persoan fizic, se o%lig s depun
for&a sa de munc "n folosul celeilalte pr&i, de o%icei, persoan -uridic, sau persoan fizic, care "5i
asum, la rndul su, o%liga&ia de a crea condi&ii corespunztoare pentru prestarea muncii 5i de a
plti aceast munc. Dot forme tipice sunt considerate 5i raporturile de munc ce privesc$
func&ionarii pu%lici, militarii, cadre permanente din Ministerul Aprrii 0a&ionale, Ministerul
Administra&iei 5i .nternelor, Ministerul :usti&iei, 3erviciul 6omn de .nforma&ii etc. care, de5i nu li
se aplic legisla&ia muncii 5i nu "nc'eie contracte de munc, se afl "n raporturi -uridice de natur
contractual, cu unit&ile din care fac parte 5i mem%rii cooperatoriA
8. Eormele atipice au fost considerate$
/ raporturile de munc fundamentate pe contractul de ucenicieA
/ raporturile de munc ale avoca&ilor salariza&i "n interiorul profesieiA
/ o pozi&ie distinct au -udectorii 5i procurorii, precum 5i diploma&iiA
CAPITOLUL 2
NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND
MODIFICAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC
2.1. N'4%(n"a +" #'n&*a#& %n+%,%+(a +" -(n#/
6epere istorice ale reglementrii
+1
$ .ni&ial, contractul individual de munc a fost
reglementat de art.14;0 pct.1 din Codul civil, alturi de contractul de antrepriz 5i de cel de
transport, ca una din felurile de loca&iune a lucrrilor, 5i anume ,, aceea prin care persoanele se
o%lig a pune lucrrile lor "n serviciul altora7. 9ra cunoscut su% denumirea de contractul de
loca&iune de munc?art.141+ din Codul civil@
+;
.
9l a fost prevzut distinct, pentru prima dat, de Legea contractelor de munc din
anul1>2>.
+1
A"?an+*( %#"a, op. cit. p.+B4, apud San+a G6%-$() A"?an+*( %#"a, #reptul muncii, 9di&ia a 2/a revzut
5i adugit, 9ditura All 8ecC, 8ucure5ti, 2001, p.1+1
+;
Ibidem, apud Ma&"% B. Can&a#(1%n', 9lementele dreptului civil, 9di&ie "ngri-it de Ga3*%"a B(#(*) Ma*%an
F'*"0#(, 9ditura All 9duca&ional, 8ucure5ti, 1>>1, p.141
1+
)lterior, a fcut o%iect principal de reglementare att pentru Codul muncii din 1>B0, cel
din 1>;2, ct 5i pentru Codul muncii, "n vigoare de la 1 martie 200+.
!ersoana care accede la un loc de munc "nc'eie cu anga-atorul un contract individual de
munc. !rin acest contract, cel anga-at se o%lig la prestarea unei anumite munci, acceptnd
su%ordonarea sa fa& de anga-ator, care, la rndul su, se o%lig la plata salariului 5i la asigurarea
condi&iilor de munc
+<
.
,n doctrin, contractul individual de munc a fost definit ca fiind acea conven&ie "n temeiul
creia o persoan fizic, denumit salariat, se o%lig s presteze o anumit activitate, pentru 5i su%
autoritatea unui anga-ator, persoan fizic sau -uridic, care la rndul su se o%lig s plteasc
remunera&ia 5i s asigure condi&ii adecvate desf5urrii activit&ii 5i men&inerii securit&ii 5i snt&ii
"n munc.
+>

Ca 5i defini&ii legale ale contractului individual de munc avem urmtoarele e4emple$
/ conform art.+; din Legea din anul 1>2>, contractul individual de munc era
Kconven&iunea prin care una din pr&i denumit salariat se o%lig s presteze munca sau serviciile
sale pentru un timp determinat sau pentru o lucrare determinat, unei pr&i denumit patron, care la
rndul su se o%lig s remunereze pe cel dinti7.
40
/ Art. 12 din Codul muncii din 1>B0 men&iona faptul c contractul individual de munc
reprezenta "n&elegerea scris, potrivit creia o parte, anga-atul se o%liga a presta munca unei alte
pr&i, aceluia care anga-eaz "n sc'im%ul unei remunera&ii.
/ Art.14 din Codul muncii din anul 1>;2 prevedea$ contractul individual de munc se
"nc'eie "n scris 5i va cuprinde o%liga&ia persoanei "ncadrate "n munc de a/5i "ndeplini sarcinile ce/i
revin, cu respectarea ordinii 5i a disciplinei, a legilor, "ndatorirea unit&ii de a asigura condi&ii
corespunztoare pentru %una desf5urare a activit&ii, de a o remunera "n raport cu munca prestat 5i
de a/i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin, precum 5i alte clauze sta%ilite de pr&i.
#efini&ia contractului individual de munc, din zilele noastre se regse5te "n art.10 din
actualul Cod al muncii ?Legea nr. B+/200+, cu modificarile 5i completrile ulterioare@$ ,,contractul
individual de munc este contractul "n temeiul cruia o persoan fizic, denumit salariat, se o%lig
s presteze munca pentru 5i su% autoritatea unui anga-ator, persoan fizic sau -uridic, "n sc'im%ul
unei remunera&ii denumite salariu7.
#up analiza acestei no&iuni o%servm c contractul individual de munc are "n
componen& mai multe elemente$
1.!restarea muncii.
+<
N%#'a" V'%#("0#(, #reptul muncii, 6eglementri interne 5i comunitare, 9di&ia a 2/a, 9ditura Golters HluIer,
8ucure5ti, 200;
+>
S"$&%-%( Pana%&", #reptul muncii, 9ditura )niversitatea Al. .. Cuza, .a5i, 200B, p.1+
40
A"?an+*( %#"a, op. cit. p.+BB
14
Er prestarea unei activit&i "n cursul unei perioade de timp, cu respectarea normelor
legale, nu e4ist contract individual de munc.
0u poate fi vor%a de o munc sau activitate licit 5i moral
41
.
Munca poate fi fizic/este cazul muncitorilor, intelectual, "n cazul medicilor sau artistic
"n cazul actorilor
42
.
2.3alariul.
Contractul individual de munc este unul oneros 5i de aceea salariatul pentru munca
prestat tre%uie s fie remunerat.
Activit&ile cu titlu gratuit nu fac o%iectul contractului individual de munc, deoarece el nu
poate aprea su% aceast form.
+.3u%ordonarea.
6ela&ia de su%ordonare se o%serv din cadrul defini&iei$ ,, su% autoritatea unui anga-ator7.
Astfel anga-atorul are puterea de a da ordine, directive, de a controla anga-atul 5i de a/l sanc&iona "n
cazul unor a%ateri disciplinare.
4. 9lementul temporal.
Contractul individual de munc presupune desf5urarea unei activit&i pe o durat de timp
determinat sau nedeterminat "n care el este "n fiin&
4+
.
2.2. T*/0/&(*%" #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/
Drsturile contractului individual de munc pot fi "mpr&ite "n dou categorii$
/ trsturi comune cu cele ale contractelor civile
/ trsturi specifice ale contractului individual de munc
2.2.1. T*/0/&(*%" #'-(n" #( a" #'n&*a#&"'* #%,%" sunt
44
$
a@ este guvernat de principiul li%ert&ii de voin& ?ca 5i contractele civile@. 3u% rezerva 5i "n
limitele impuse de art.+< din Cod, pr&ile negociaz 5i sta%ilesc clauzele lui cu respectarea normelor
imperative ale legii, a clauzelor contractelor colective de munc, a ordinii pu%lice 5i a %unelor
moravuri. Art. 11 din Codul muncii sta%ile5te e4pres$ ,,clauzele contractului individual de munc nu
pot con&ine prevederi contrare sau drepturi su% nivelul minim sta%ilit prin acte normative sau prin
contracte colective de munc7A
%@ este un contract numit, deoarece este reglementat e4pres, ca atare, prin norme de drept
?cuprinse "n principal, "n Codul muncii@A
41
A se vedea art.1B din Codul muncii
42
A"?an+*( %#"a, op. cit. p. +B;, apud B"*na*+ T"A00%B, #roit du travail. 1. 6elations individuelles de travail,
deu4iLme Ldition, LitLc, !aris, 1>>2, p.214/21B
4+
Ibidem, p.+B<
44
I'n T*a%an &"./n"0#() Tratat de dreptul muncii, 9ditura Golters HluIer, 8ucure5ti, 200;
1B
c@ are un caracter %ilateral ?sinalagmatic@, "ntruct d na5tere la drepturi 5i o%liga&ii
reciproce "ntre pr&i, cauza o%liga&iei uneia dintre ele constituind/o e4ecutarea celeilalteA prestarea
muncii urmre5te, "n principal, o%&inerea salariului, 5i, invers, plata salariului este determinat de
prestarea munciiA
d@ este un contract cu titlu oneros, deoarece pr&ile o%&in reciproc o contrapresta&ie, "n
sc'im%ul celei pe care s/au o%ligat s o efectuezeA
e@ are caracter solemn, forma scris fiind o%ligatorie, su% sanc&iunea nulit&ii a%solute,
pentru "nc'eierea vala%il a contractului. !n la modificrile aduse Codului muncii de Legea nr.
40/2011, contractul avea caracter consensual, "nc'eindu/se prin simplul acord de voin& al pr&ilor,
forma scris fiind pretins de lege numai pentru "nregistrarea 5i pro%a contractului 5i nu pentru
e4isten&a luiA
f@ are un caracter comutativ, deoarece att presta&ia salariatului, ct 5i cea a anga-atului
sunt cunoscute "nc de la "nceput, din momentul "nc'eierii contractuluiA
g@ se "nc'eie intuitu personae, adic lundu/se "n considerare calit&ile 5i aptitudinile
persoanei care urmeaz a presta munca 5i, respectiv, condi&iile o%iective, economice sau de alt
natur, pe care le ofer anga-atorul. #rept urmare, salariatul nu/5i poate e4ecuta o%liga&iile
contractuale prin intermediul sau cu a-utorul altei persoane, nu poate transmite aceste o%liga&ii prin
mo5tenire, iar eroarea asupra persoanei constituie viciu de consim&mnt, conducnd la
anula%ilitatea contractului
4B
A
'@ este un contract cu e4ecutare succesivA munca nu se e4ecut dintr/o dat ?uno ictu@, ci
este e5alonat "n timp, c'iar dac este "nc'eiat pe o durat determinat sau ca un contract de munc
cu timp par&ial. Ca urmare, "n cazul nee4ecutrii sau e4ecutrii necorespunztoare de ctre o parte a
o%liga&iilor ce/i revin, sanc&iunea va fi rezilierea, adic "ncetarea contractului numai pentru viitor,
iar nu rezolu&iunea care produce 5i efecte retroactive.
2.2.2. T*/0/&(*%" 0$"#%.%#" #'n&a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/.
Acest contract are trsturi specifice care/l individualizeaz fa& de restul contractelor
civile 5i comerciale.
Astfel trsturile lui specifice sunt$
/ un act -uridicA
/ %ilateralA
/ sinalagmaticA
/ oneros 5i comutativA
/ solemnA
4B
ibidem, apud C. G'%#',%#%, .ntuitu personae element al cauzei 5i o%iectul contractelor, "n #reptul nr.</2001, p.1</
>1
11
/ intuitu personaeA
/ e4ecutare succesivA
/ implic o%liga&ia de a faceA
/ este "n principiu neafectat de modalit&iA
/ posi%ilitatea de a fi afectat de in termen suspensiv sau e4tinctivA
a@ el este un a#& =(*%+%# pentru c reprezint o manifestare de voin& a dou persoane "n
scopul sta%ilirii de drepturi 5i o%liga&ii reciproce 5i corelative ce alctuiesc con&inutul raportului
-uridic de munc
41
.
Acest act -uridic este guvernat de principiul li%ert&ii de voin& a pr&ilor. Aceast li%ertate
este alctuit din dou elemente importante$ primul reprezint li%ertatea pr&ilor de a "nc'eia
contractul sau nu 5i al doilea element reprezint posi%ilitatea pr&ilor de a insera diferite clauze "n
contract cu respectarea actelor normative "n vigoare. Astfel "n Codul muncii "ntlnim dou
prevederi deose%it de importante cu privire la respectarea normelor legale "ntr/un contract
individual de munc$
/ art.11$ ,, clauzele contractului individual de munc nu pot con&ine prevederi contrare
sau drepturi su% minimul sta%ilit prin acte normative sau prin contractul individual de munc7A
/ art.+<$ ,,salaria&ii nu pot renun&a la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. (rice
tranzac&ie prin care se urmre5te renun&area la drepturile recunoscute de lege salaria&ilor sau
limitarea acestor drepturi este lovit de nulitate7.
%@ contractul individual de munc are un caracter 3%a&"*a avnd "n componen& dou
pr&i$ salariatul 5i patronul ?anga-atorul@.
3alariatul este acea persoan care s/a anga-at s presteze munca "n folosul anga-atorului.
Anga-atorul este acea persoan fizic sau -uridic care folose5te munca salaria&ilor.
Aceast trstur este deose%it de important 5i individualizeaz contractul individual de
munc de contractele civile, ce pot avea o pluralitate de creditori sau de%itori, precum 5i de
contractul colectiv de munc, unde putem "ntlni o pluralitate de anga-atori sau de salaria&i.
c@ contractul individual de munc are caracter 0%naa2-a&%#. Conform art.11;1 din
Codului civil, KContractul este sinalagmatic atunci cnd o%liga&iile nscute din acesta sunt reciproce
5i interdependente7.
A5adar, salariatul se o%lig s presteze o activitate "n folosul anga-atorului, iar anga-atorul
se o%lig s/l remunereze pe salariat pentru munca depus "n folosul su.
d@ contractul individual de munc este simultan att 'n"*'0 ct 5i #'-(&a&%,.
Codul civil e4plic "n art.11;2 alin.1 semnifica&ia termenului de contract oneros este acela
,,prin care fiecare parte urmre5te s "5i procure un avanta- "n sc'im%ul o%liga&iilor asumate7
41
Va+ Ba*3() C"*na& C'0-%n) Va0%" C/&/%n Dan%") G6"'*26%( Va"*%a) &".an%a I,an, op. cit. p. >4
1;
Dot "n Codul civil este e4plicat 5i semnifica&ia termenului de contract comutativ "n cadrul
art.11;+ alin.1$ ,,9ste comutativ contractul "n care, la momentul "nc'eierii sale, e4isten&a drepturilor
5i o%liga&iilor pr&ilor este cert, iar "ntinderea acestora este determinat sau determina%il.7
3alariatul desf5oar o munc pe care anga-atorul este o%ligat s o remunereze, fiecare
parte cunoscnd "ntinderea drepturilor 5i o%liga&iilor ce le revin.
,n concluzie, desf5urarea unei activit&i onorifice nu se poate desf5ura su% inciden&a unui
contract individual de munc, ci doar reglementat de un contract civil.
e@ contractul individual de munc este un contract 0'"-n, prin aceasta "n&elegndu/
se,conform art. 11;4 alin.+ din Codul civil c M validitatea sa este supus "ndeplinirii unor
formalit&i prevzute de lege7. ,n legisla&ia "n vigoare, forma scris este o%ligatorie pentru
"nc'eierea vala%il a contractului.
f@ contractul individual de munc are un caracter $"*0'na, "n considerarea aptitudinilor 5i
pregtirii persoanei anga-ate, deoarece o eroare asupra acestui fapt duce la anularea contractului
individual de munc. #e asemenea contractul individual de munc nu poate fi transmis prin
mo5tenire, nimeni nu poate desf5ura activit&i "n numele salariatului ?reprezentan&i, delega&i@ sau
persoane care nu sunt "ncadrate de anga-ator s "i ofere a-utor.
Caracterul personal prive5te, "n principiu, 5i cealalt parte a contractului, deci pe cel ce
anga-eaz, deoarece 5i salariatul "nc'eie contractul cu un anga-ator ?societate comercial, regie
autonom, etc.@ cu un anumit profil de activitate, avnd "n vedere specificul ei, posi%ilitatea
e4ercitrii profesiei, func&iei "n cele mai %une condi&ii de sta%ilitate 5i perspective de promovare,
o%&inerii unui salariu ct mai avanta-os etc.
4;
g@ contractul individual de munc este un contract cu "?"#(&a*" 0(##"0%,/, deoarece
o%liga&iile care apar dup "nc'eierea lui se pot efectua numai "n timp 5i nu dintr/o dat ?uno ictu@.
Astfel, patronul anga-eaz un salariat pentru ca acesta s desf5oare o munc "n mod
succesiv "ntr/o anumit perioad de timp "n interesul su, iar "n sc'im%ul muncii salariatul va primi
"ntr/un mod permanent 5i periodic ?lunar sau %ilunar@ un salariu.
#ac una dintre pr&i nu/5i e4ecut o%liga&iile sau le e4ecut "ntr/un mod defectuos,
sanc&iunea pentru acest lucru va fi rezilierea contractului individual de munc. 6ezilierea produce
efecte numai pentru viitor J e4 nunc Jadic presta&iile 5i contrapresta&iile efectuate de pr&ile
contractului pn "n momentul rezilierii nu vor fi "napoiate. Contractul individual de munc nu
poate fi supus rezolu&iunii, deoarece aceasta ac&ioneaz cu efect retroactiv J e4 tunc J 5i nu pentru
viitor.
'@ prin contractul individual de munc att patronul ct 5i anga-atul 5i asum o '3%2a4%" +"
a .a#". 3alariatul se o%lig la prestarea muncii, iar anga-atorul se o%lig la plata salariului pentru
4;
A"?an+*( %#"a, op. cit. p. +10
1<
munca desf5urat de anga-at. Aceast o%liga&ie se e4ecut "n natur.
3pre deose%ire de vec'iul Cod al muncii, avnd "n vedere dispozi&iile art.2;0 alin.1 din
Codul muncii, potrivit cruia ,,3alaria&ii rspund patrimonial, "n temeiul normelor 5i principiilor
rspunderii civile contractuale, pentru pagu%ele materiale produse anga-atorului din vina 5i "n
legtur cu munca lor7, fiind vor%a de o rspundere civil contractual, "nseamn c pr&ile pot, de
comun acord, s se "n&eleag asupra modalit&ilor de sta%ilire 5i reglare a pre-udiciilor cauzate de
salaria&i, iar atunci cnd nu se "n&eleg, s se apeleze la instan&a de -udecat competent
4<
.
i@ contractul individual de munc este 5n $*%n#%$%( n"a."#&a& +" -'+a%&/4%, deoarece nu
se poate concepe c na5terea efectelor acestui contract s fie "n legtur cu realizarea unor
evenimente viitoare 5i incerte. A5adar acest contract nu poate fi afectat nici de o condi&ie suspensiv
nici de o condi&ie rezolutorie.
!erioada de pro% reglementat de art.+1 5i +2 din Codul muncii nu constituie o condi&ie
rezolutorie, ci o clauz de dezicere, contractul individual de munc "ncetnd de drept prin trimiterea
notificrii
-@ contractul individual de munc poate fi a."#&a& +" (n &"*-"n e4tensiv sau suspensiv.
Dermenul e4tinctiv este termenul la "mplinirea cruia o%liga&ia se stinge pentru viitor,
men&inndu/se efectele produse pn "n momentul "mplinirii sale.
Dermenul suspensiv este termenul care amn "nceputul e4ecutrii dreptului su%iectiv 5i
e4ecutrii o%liga&iei corelative.
A5adar contractul individual de munc poate fi afectat de un termen e4tinctiv atunci cnd
acesta se "nc'eie pe o perioad determinat conform art.<0 J <1 din Codul muncii.
Contractul individual de munc poate fi afectat 5i de un termen suspensiv, "n cazul "n care
acesta este cert, "n cazul contractului "nc'eiat la o dat anterioar "nceperii efectelor sale.
2.3. N'4%(n"a) *"2"-"n&a*"a 0% &*/0/&(*%" -'+%.%#/*%% #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +"
-(n#/
Modificarea contractului individual de munc este reglementat de art.41/4< din Codul
muncii ?titlul .., capitolul ...@.
Codul muncii prevede c institu&ia modificrii contractului individual de munc este in
concordan& cu principiul for&ei o%ligatorii a contractului stipulat "n art. 12;0 Codul civil. A5adar "n
dreptul muncii modificarea contractului individual de munc se face doar cu acordul pr&ilor, iar
modificarea unilateral are caracter de e4cep&ie, avnd loc "n situa&ii e4pres 5i limitativ prevzute de
lege.
4<
Va+ Ba*3() C"*na& C'0-%n) Va0%" C/&/%n Dan%") G6"'*26%( Va"*%a) &".an%a I,an, op. cit. p. >1, apud
A"?an+*( %#"a, Acte normative noi J Codul muncii, "n ,,6evista 6omn de dreptul muncii7, nr.1/200+, p. 24
1>
Modificarea contractului individual de munc, individual de voin&a pr&ilor, este posi%il
4>
$
a@ ca urmare a modificrii prevederilor legale sau ale contractului colectiv de munc
aplica%il, situa&ie "n care contractul individual de munc se modific fr a mai fi necesar nici
consim&mntul anga-atorului, nici cel al salariatuluiA
%@ prin act unilateral al anga-atorului, "n condi&iile limitativ prevzute de Cod ?art. 41 alin.
2@ 5i dac se refer la unul dintre urmtoarele elemente$ durata, locul muncii, felul muncii,
conditiile de munc, salariul, timpul de munc 5i timpul de odi'n ?art.41 alin. +@. 0umai c/ a5a
cum am artat / acest ultim te4t tre%uie coro%orat cu art. 1; alin. 2 care sta%ile5te elementele
o%ligatorii cu care anga-atorul are datoria s "l informeze pe solicitantul unui loc de munc/ anterior
"nc'eierii contractului individual de munc / 5i cu art.1; alin. + care prevede c respectivele
elemente tre%uie s se regseasc o%ligatoriu "n "nsu5i con&inutul contractului respectiv. A5adar, "n
realitate, oricare dintre elementele respective este posi%il de a se modifica pe parcursul e4ecutrii
contractului 5i, deci, tre%uie s i se aplice regulile sta%ilite de art. 41 alin. 1/+. Altfel spus,
enumerarea de la art. 41 alin. + este enun&iativ, iar nu limitativ/ completndu/se cu art. 11; alin. 2
5i, cnd este cazul, cu art. 1< alin. 1 ?atunci cnd salariatul urmeaz s lucreze "n strintate@.
,n aceast situa&ie, modificarea contractului individual de munc reprezint mutarea
salariatului "ntr/un alt loc de munc sau s presteze o alt activitate "n mod temporar sau definitiv.
9a poate fi determinat de anumite interese ale anga-atorului sau ale salaria&ilor.
Modificarea contractului individual de munc cu acordul pr&ilor nu este supus unor
limitri, dar tre%uie s se prote-eze drepturile 5i li%ert&ile salaria&ilor prevzute de actele normative
"n vigoare.
Dotu5i, anga-atorul poate modifica contractul de munc al unui salariat fr acordul
acestuia, "n caz de for& ma-or, cu titlu de sanc&iune disciplinar a salariatului sau ca msur de
protec&ie.
3/a decis, pe %un dreptate, c nu constituie o modificare a contractului mutarea
salariatului "ntr/un alt sediu al aceleia5i filiale, "n aceea5i localitate, atta timp ct nu s/a sc'im%at
felul muncii 5i nici cuantumul salariului. Anga-atorul are dreptul s efectueze asemenea sc'im%ri
"n cadrul unei organizri mai -udicioase a activit&ii, respectnd "ns condi&ia de a nu modifica felul
muncii sau salariul
B0
.
0u se consider modificare a contractului individual de munc "ntr/un mod nelegal,
promovarea salariatului conform contractului colectiv de munc 5i nici sc'im%area din func&ie
datorit pierderii "n mod par&ial a capacit&ii de munc.
,n raport cu voin&a pr&ilor, modificarea contractului individual de munc se poate face
dup urmtoarele criterii$
4>
I'n T*a%an &"./n"0#() op. cit., p.+0B 5i urmtoarele
B0
A"?an+*( %#"a, op. cit. p.B2B/ B21, apud Dri%unalul 8ucure5ti, sec&ia a 2./a civil, dec. 0r. 411/1>>4
20
a@ modificare conven&ionalA
%@modificare unilateralA
c@ modificare "n temeiul legiiA
Modificarea conven&ional a contractlui individual de munc se poate ini&ia de oricare
dintre pr&i, dar "n mod o%ligatoriu tre%uie s e4iste acordul am%elor pr&i din contract.
Modificarea contractului individual de munc "n mod unilateral se poate face de ctre
anga-ator, "n cazuri e4cep&ionale, fr a fi nevoie de acordul salariatului. #ac modificarea
contractului individual de munc se face unilateral, dar fr a respecta normele legale, ea va fi
lovit de nulitate. Eoarte important de 5tiut este faptul c, modificarea unilateral a contractului de
munc nu poate avea caracter permanent, ci doar temporar.
Modificarea "n temeiul legii are loc "n momentul "n care apar modificri legislative sau "n
cadrul contractului colectiv de munc, modificarea producnd efecte fr acordul salariatului sau
anga-atorului.
2.7. Ca1(*% +" -'+%.%#a*" a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ a&"" +"#9& +""2a*"a :%
+"&a:a*"a
Modificarea contractului individual de munc se poate face prin
urm toarele metode:
2.7.1. T*"#"*"a &"-$'*a*/ 5n&*!' a&/ -(n#/
.nstan&a suprem a statuat c prin trecerea temporar "n alt munc se "n&elege
,,sc'im%area locului de munc "n cadrul aceleia5i unit&i pe o perioad scurt de timp7
B1
.
Aceast situa&ie a fost definit ca modificarea unilateral a contractului de munc "n
temeiul creia salariatul "ndepline5te, "ntr/o perioad determinat, o alt func&ie sau meserie dect
cea prevzut "n contract 5i care tre%uie s corespund calificrii sale profesionale.
Drecerea "n alt munc se poate face 5i fr acordul persoanei "n cauz, dar aceasta se
poate adresa instan&ei de -udecat dac i/au fost "nclcate drepturile.
Drecerea temporar "n alt munc se poate realiza "n doua situa&ii$
a@ atunci cnd este necesar consim&mntul salariatului "n cauz avem dou situa&ii
numirea unui "nlocuitor cu delega&ie ? girarea unei func&ii vacante@ 5i "nlocuirea unei persoane care
lipse5te temporar de la serviciu 5i cruia anga-atorul este o%ligat s/i pstreze postulA
%@ atunci cnd msura este o%ligatorie avem cazul unor situa&ii de for& ma-or, cazuri
cu titlu de sanc&iune disciplinar 5i msur de protec&ie a salariatului.
B1
A"?an+*( %#"a, op. cit. p.B+B apud Dri%unalul 3uprem, decizia de "ndrumare nr.>/1>;4, "n ,,Culegerea de
decizii7 pe anul 1>;4, p.2;
21
,n caz de for& ma-or trecerea temporar "n alt munc nu poate dura dect pn la
trecerea "mpre-urrii care a dus la modificarea contractului de munc.
Ca sanc&iune disciplinar trecerea temporar "n alt munc ia na5tere prin retrogradarea
salariatului de pe func&ia "n care muncea. !e aceast durat/ 1 la + luni/ salariatul sanc&ionat va fi
trecut pe o func&ie inferioar.
Ca msur de protec&ie a salariatului trecerea temporar "n alt munc se poate aplica "n
cazul "n care intervine o recomandare medical pentru trecerea "ntr/o munc mai u5oar.
Legea nr.+41/2002 privind asigurarea pentru accidentele de munc 5i %olile profesionale
B2
prevede c asigura&ii care, din cauza unei %oli profesionale sau a unui accident de munc nu "5i mai
pot desf5ura activitatea la locul de munc pe care l/a avut anterior manifestrii riscului asigurat,
pot trece temporar "n alt loc de munc.
(rdonan&a de urgen& a *uvernului nr.>1/200+ privind protec&ia maternit&ii la locul de
munc
B+
prevede o%liga&ia anga-atorului de a repartiza femeile gravide sau care alpteaz la alte
locuri de munc fr riscuri pentru sntatea lor ori s le transfere de la locurile de munc de noapte
la cele de zi precum 5i la alte locuri de munc dect cele ce prezint condi&ii cu caracter insalu%ru
sau peni%il.
)n al doilea caz este cel al pensionarilor de invaliditate de gradul ...A
3alaria&ii care trec temporar "n alt munc tre%uie s "5i "ndeplineasc atri%u&iile
caracteristice noului loc de munc. 3alaria&ii rspund disciplinar sau patrimonial de faptele
culpa%ile lor pe noile locuri de munc unde "5i desf5oar activitatea, fr a putea invoca lipsa
consim&mntului sau calificrii.
Cel care se afl temporar pe o func&ie de conducere va primi salariul aferent acelei func&ii.
La e4pirarea perioadei, salariatul va reveni la locul de munc prevzut "n contractul
individual de munc.
Drecerea temporar "n alt munc se poate definitiva prin dispozi&ia anga-atorului cu
condi&ia e4pres ca cel "n cauz s "ndeplineasc toate cerin&ele legale privitoare la studii 5i stagiu,
iar anga-atorul s fi "ndeplinit formalit&ile de actele normative pentru ocuparea respectivei func&ii.
2.7.2. T*an0."*(
Actualul Cod al muncii nu mai reglementeaz transferul ca modalitate definitiv de
modificare a contractului individual de munc. Dotu5i acest lucru nu este o lacun legislativ, multe
dintre transferuri ca 5i modalit&i de modificare a contractului individual de munc fcndu/se prin
B2
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.4B4 din 2; iunie 2002, modificat inclusiv prin (rdonan&a
de urgen& a *uvernului nr.1<1/2001 ? pu%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.440 din 22 mai 2001@
B+
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.;B0 din 2; octom%rie 200+, modificat ulterior inclusiv
prin (rdonan&a de urgen& a *uvernului nr.1B</200B ? pu%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.10;4
din 2> noiem%rie200B@
22
legi speciale pentru mai multe categorii profesionale$ personal didactic
B4
,-udectori 5i procurori
BB
,
personalul din serviciul de pro%a&iune, func&ionari pu%lici, poli&i5ti, etc.
!rivind func&ionarii pu%lici conform Legii nr.1<</1>>>, transferul poate fi fcut "n interes
de serviciu 5i la cererea func&ionarului pu%lic.
Dransferul "n interes de serviciu se face "ntr/o func&ie pu%lic de aceea5i categorie, clas 5i
grad profesional cu vec'ea func&ie a func&ionarului pu%lic sau "ntr/o func&ie inferioar.
Dransferul se poate realiza dac e4ist post vacant, sunt "ndeplinite condi&iile specifice
prevzute de fi5a postului pentru func&ia pu%lic ce urmeaz a fi e4ercitat de cel urmeaz a fi
transferat, func&ia pu%lic vacant este ec'ivalent cu cea de&inut de func&ionarul pu%lic iar cel "n
cauz "5i e4prim acordul scris pentru transferarea sa "n interesul serviciului la o alt autoritate sau
institu&ie pu%lic.
Dransferul la cerere se face "n acela5i mod ca 5i transferul "n interes de serviciu, dar cu
apro%area cererii de transfer de ctre conductorul autorit&ii sau institu&iei pu%lice la care se
solicit transferul. ,n acest caz transferul poate avea loc numai intre autorit&i sau institu&ii pu%lice
din administra&ia central, local sau autonome.
0ereglementarea transferului J nu "nseamn 5i interzicerea sa cu titlu general. Astfel fiind,
c'iar nereglementat de Cod, 5i "n prezent transferul salariatului se poate efectua, su% du%la condi&ie
a e4isten&ei acordului neec'ivoc al tuturor celor trei pr&i implicate.
CAPITOLUL 3
MODIFICAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC PRIN DELEGARE
B4
A se vedea art.10 din Legea nr.12</1>>; privind statutul personalului didactic.
BB
Conform art.10 din Legea nr.+0+/2004 pu%licat "n Monitorul (ficial nr.B;1 din 2> iunie 2004, modificat 5i
completat repu%licat "n Monitorul (ficial nr.<21 din 1+ septem%rie 200B, transferul magistra&ilor de la o instan&a
la alta, sau de la un parc'et la altul ori la o institu&ie pu%lic se apro%, la cererea celor "n cauz, de Consiliul
3uperior al Magistraturii
2+
3.1. N'4%(n"a +""2/*%%
0oul cod al muncii reu5e5te o reglementare distinct a delegrii fa& de deta5are, "n vec'iul
cod al muncii, ie5it din vigoare la 1 martie 200+ delegarea fiind definit "mpreun cu deta5area "n
cadrul aceluia5i articol
B1
.
Astfel articolul 4+ din Codul muncii define5te delegarea ca fiind Ke4ercitarea temporar,
din dispozi&ia anga-atorului, de ctre salariat, a unor lucrri sau sarcini corespunztoare atri%u&iilor
de serviciu "n afara locului su de munc.7
(%servm c ceea ce caracterizeaz delegarea este sc'im%area temporar a locului muncii
avut "n vedere la "nc'eierea contractului de munc.
!rin loc de munc se "n&elege unitatea sau localitatea "n care se e4ecut munca potrivit
prevederilor contractuale. !entru a se afla "n prezen&a delegrii este suficient sc'im%area numai a
unuia din cele dou elemente ce caracterizeaz locul de munc.
,n timpul delegrii, salariatul presteaz munca "n interesul unit&ii care l/a delegat.
9ste posi%il ca de munca prestat s profite 5i unitatea la care a fost delegat dar
"ntotdeauna, prin delegare se urmre5te, "n primul rnd, realizarea intereselor unit&ii care a dispus
trimiterea "n delega&ie.
#e e4emplu, delegarea unui revizor conta%il, pentru a efectua un control financiar "ntr/o
unitate su%ordonat, contri%uie "n primul rnd, la realizarea programului de control 5i "ndrumare al
unit&ii care a dispus delegarea, dar prin controlul efectuat se realizeaz 5i un spri-in pe aceast
linie, unit&ii controlate.
,ntre salariatul delegat 5i unitatea sau su%unitatea "n care a fost trimis pentru a "ndeplini
anumite lucrri nu se sta%ile5te un raport -uridic de munc. 3alariatul delegat nu se "ncadreaz "n
colectivul de munc al unit&ii la care a fost delegat "n sensul c rmne "n permanent legtur cu
unitatea care l/a delegat. ,n timpul delegrii nu are "ndatorirea de a "ndeplini toate o%liga&iile de
munc, a5a cum rezult din postul de&inut conform contractului, ci numai lucrrile pentru care a fost
delegat.
#elegarea a fost realizat "ntr/o form tipic, ct 5i "n unele forme speciale. Eorma tipic
este reglementat prin dispozi&iile Codului muncii ?art. 4+/44@ "mpreun cu unele dispozi&ii legale,
iar formele speciale ?delegarea pentru efectuarea unor lucrri de construc&ii / monta-@ sunt
reglementate prin alte acte normative.
Aceste forme speciale cu trsturi particulare determinate de "m%inarea unor elemente
specifice delegrii, au unele elemente proprii deta5rii.
B1
Articolul 11 din vec'iul cod al muncii ie5it din vigoare la data de 01.0+.200+
24

3.2. Na&(*a =(*%+%#/ a +""2/*%%
3.2.1. D""2a*"a #a a#& +" na&(*/ a+-%n%0&*a&%,/
#elegarea este un act unilateral al celui care anga-eaz, act al crei e4ecutare este
o%ligatorie pentru anga-at .
(%servm c legiuitorul denume5te actul prin care se face delegarea, Kordin7 ?Kordin de
delegare7@.
3/ar putea crea impresia c ar fi vor%a despre un act administrativ, dar delegarea tre%uie
totu5i privit ca un act -uridic de natur civil.
,ntr/adevr, "n spe& este vor%a nu despre un act svr5it "n desf5urarea unei activit&i
e4ecutive ca una din formele fundamentale de realizare a puterii de stat, ci despre un act situat "n
sfera contractual, act fcut "n e4ecutarea contractului de munc, "n e4ercitarea dreptului pe care
prin contract, "nsu5i anga-atul l/a recunoscut aceluia care anga-eaz. #eci, delegarea este un act
prin care acela care anga-eaz, c'iar dac ar fi vor%a despre un organ al administra&iei de stat, "l
svr5e5te "n calitatea sa de su%iect de drept civil, mai precis ca parte "n contractul de munc.
3.2.2. Na&(*a =(*%+%#/ a +""2/*%% #a a#& =(*%+%# +" na&(*/ #'n&*a#&(a/
,nc'eind contractul de munc, salariatul prin acordul su general preala%il dat cu aceast
ocazie consimte ca, "n cursul e4ecutrii contractului, unitatea s poat modifica temporar locul de
munc prin dispunerea unei delegri, atunci cnd nevoile unit&ii impun o astfel de msur.
#in aceast cauz salariatul este o%ligat s e4ecute dispozi&ia dat de conducerea unit&ii
de a se deplasa "n vederea "ndeplinirii anumitor lucrri ale unit&ii, fr a fi necesar consim&mntul
special al su cu acest prile-. 6efuzul ne-ustificat al salariatului de a e4ecuta o delega&ie este
calificat ca a%atere grav ce poate atrage desfacerea disciplinar a contractului de munc.
#ispozi&ia dat de unitate "n acest scop constituie un act -uridic pe care "l svr5e5te "n
calitatea pe care o are de parte "n contractul de munc, "n temeiul dreptului pe care salariatul i l/a
recunoscut cu ocazia "nc'eierii contractului de munc.
!rin urmare, dispozi&ia unit&ii prin care s/a dispus delegarea nu este un act de autoritate,
un act administrativ care s/ar situa "n afara contractului de munc scpnd ca atare de su% controlul
organelor de -urisdic&ie a muncii.
0oul cod al muncii, prin articolul 42 alin. 2 nu modific dispozi&iile vec'iului cod 5i
statueaz c Kpe durata delegrii, respectiv a deta5rii, salariatului "5i pstreaz func&ia 5i toate
celelalte drepturi prevzute "n contractul individual de munc7.
2B
#eci, prin delegare, raportul -uridic de munc este modificat temporar "n acel element al
con&inutului su pe care/l constituie locul muncii
B;
.
Cum larg este admis "n teoria dreptului muncii, "n con&inutul contractului de munc, se
gsesc incluse "n afar de clauzele pe care pr&ile le dez%at ele "nsele, "n mod li%er, 5i normele
imperative aplica%ile raportului de munc pe care ele "l sta%ilesc, precum 5i normele dispozitive "n
msura "n care n/au fost "nlturate prin voin&a pr&ilor. Mai precis, prevederile cuprinse "n aceste
norme devin aplica%ile unui raport de munc dat tocmai prin "nc'eierea contractului de munc, prin
care pr&ile do%ndesc 5i "5i asum drepturile 5i o%liga&iile prevzute "n dispozi&iile legale,
transformnd astfel prin voin&a lor normele -uridice "n clauze controlate.
!utem deci concluziona c delegarea se analizeaz ca o modificare a raportului -uridic de
munc, modificare ce intervine "ns, nu prin efectul unei modificri a contractului de munc, ci
potrivit cu clauzele ini&iale ale acestuia, deci "n e4ecutarea contractului
B<
.
!e de alt parte, o trstur esen&ial a delegrii const "n aceea c delegarea se analizeaz
"ntotdeauna "n interesul unit&ii care deleag, anga-atul neintrnd "ntr/un raport -uridic de munc cu
unitatea unde a fost delegat, avnd pe timpul delegrii un astfel de raport -uridic doar cu unitatea
care l/a delegat.
Aceast pro%lem poate fi detaliat prin compararea delegrii cu deta5area rezultnd
urmtoarele aspecte$
/ potrivit legii, "n caz de delegare, anga-atul "ndepline5te anumite lucrri ale unit&ii "n
afara locului su de muncA de regul el nu le "ndepline5te "n afara func&iei sale, ci "n cadrul func&iei
pe care o ocup, adic "n e4ecutarea atri%u&iilor pe care le implic acea func&ie sau, mai larg, "n
e4ecutarea atri%u&iilor ce pot fi sta%ilite "n legtur cu func&ia de&inut .
/ "n legtur cu salarizarea, o%servm c "n cazul deta5rii se poate pstra salariul anterior
sau, conform articolului 4; alin.2 Ksalariatul %eneficiaz de drepturile care "i sunt mai favora%ile.7
#eci, "n cazul "n care deta5area se face la o munc pentru care se plte5te un salariu mai mare, are
dreptul la acest salariu. #ac salariul aferent muncii prestate la locul de munc unde a avut loc
deta5area este mai mic, persoana "n cauz va %eneficia de prevederea e4pres a legii 5i va primi "n
continuare salariul anterior.
3.3. C'n+%4%%" $*"aa3%" +""2/*%%
3.3.1. En(-"*a*"a #'n+%4%%'*
( prim condi&ie necesar pentru a putea opera delegarea este ca aceasta ?deplasarea
anga-atului "n afara locului sau de munc@ s fie reclamat de interesele serviciului, deci de o nevoie
o%iectiv, real, legat de sarcinile ce revin unit&ii al crui salariat este cel trimis "n delega&ie.
B;
San+a G6%-$( ) G6"'*26" M'6an(/(aranii ale stabiliti n munc,9ditura !olitic,8ucure5ti,2000.
B<
I Da2"-a1"* JTransferarea n interesul economiei naionale, 9ditura Eorum, 8ucure5ti,1>>1.pag.BB
21
A doua condi&ie este prevzut de articolul 4+ din Codul muncii care prevede c salariatul
va e4ercita Klucrri sau sarcini corespunztoare atri%u&iilor de serviciu7. !rin urmare, delegarea
poate fi 'otrt numai cu respectarea felului muncii, astfel cum a fost convenit "n contractul de
munc. Cu alte cuvinte, dac "n timpul delegrii, i se va cere anga-atului s "ndeplineasc 5i alte
lucrri dect acelea pe care le efectueaz "n mod o%i5nuit, aceste "nsrcinri nu vor putea dep5i
sfera atri%u&iilor de serviciu.
( alt condi&ie general, instituit ca o garan&ie pentru ocrotirea intereselor personale ale
anga-a&ilor, dar totodat 5i pentru aprarea intereselor unit&ii, o constituie faptul c anga-atul poate
fi delegat pe o perioad de Kcel mult 10 de zile calendaristice "n 12 luni7, fapt statuat de Codul
muncii prin articolul 44, alin.1.
Acest termen reprezint modalitatea prin care legiuitorul a "n&eles s sta%ileasc un punct
de ec'ili%ru "ntre interesele unit&ii care deleag ?lipsa prezen&ei anga-atului s nu afecteze
activitatea@, astfel "nct diversele nevoi ale serviciului s poat fi satisfcute, fr "ns a se leza
interesele legitime ale anga-a&ilor. ,n reglementarea anterioara modificrilor aduse prin Legea nr,
40/2011, perioada delegrii era de Kcel mult 10 de zile7, nespecificndu/se dac este vor%a de zile
lucrtore sau calendaristice. !entru a se limita a%uzurile din partea anga-atorului ?prin ocolirea
acordului salariatului pentru prelungirea delegrii J dup o delegare de 10 zile, se fcea o scuta
pauz si se Kordona7 o noua delegare de 10 zile, si tot a5a@, s/a limitat perioada delegrii la cel mult
10 de zile calendaristice "n 12 luni. #ac anga-atul delegat este de acord, poate accepta prelungirea
delegrii cu perioade succesive de ma4im 10 de zile calendaristice.
#ep5irea termenului de 10 de zile calendaristice nu este posi%il dect dac anga-atul
consimte
B>
. Mai precis, pentru o atare msur nu este suficient consim&mntul general 5i preala%il
al anga-atului, fiind nevoie de consim&mntul lui special 5i concret.
Docmai de aceea, su% rezerva precizrilor de mai sus, msura nu ar mai constitui o
delegare, ci o transferare prin sc'im%area locului muncii, astfel "nct anga-atul nu ar mai %eneficia
de drepturile ce se acord "n caz de delegare.
!e de alt parte, "ntruct, de regul, delegarea d na5tere 5i la anumite drepturi %ne5ti
sta%ilite "n favoarea anga-a&ilor, dep5irea termenului men&ionat "n cazurile "n care asemenea
drepturi sunt recunoscute, ar constitui "n acela5i timp 5i o "nclcare a normelor financiare.
,n unele cazuri speciale, dup cum am vzut mai sus, anga-atul poate totu5i s fie delegat 5i
pe termen mai mare de 10 de zile, ceea ce, a5a cum am artat, se -ustific prin faptul c este vor%a
despre condi&ii speciale de lucru sta%ilite. ,n acele situa&ii e4cep&ionale "n care interesele unit&ii nu
ar putea fi satisfcute altminteri, iar anga-atul ar consim&i la dep5irea termenului men&ionat, dar cu
B>
Articolul 44, aliniat 1 din Codul muncii
2;
condi&ia pl&ii drepturilor de delegare "n cadrul fondurilor apro%ate "n acest scop, delegarea va putea
fi prelungit pe timpul strict necesar "ndeplinirii sarcinilor pentru care a fost ordonat.
#in punct de vedere economic, "ntreruperea delegrii ar o%liga unitatea s trimit "n
delegare pe un alt anga-at, presupunnd c "n general un asemenea anga-at, avnd calificarea cerut
ar e4ista "n unitate, astfel "nct c'eltuielile nu ar fi mai mici, ci deseori ar putea s fie c'iar mai
mari ?noi c'eltuieli pentru transport, re"nceperea cu plata diurnei pe primele +0 de zile@.
Conducerea unit&ii poate prelungi delegarea, numai cu acordul salariatului, cu perioade
succesive de ma4imum 10 de zile calendaristice, numai atunci cnd aceast msur este determinat
de asigurarea %unei func&ionri a unit&ii.
#e regul, "n cazul duratei sta%ilite, delegarea se e4ecut continuu nefiind admis
frac&ionarea ei prin rec'emri ne-ustificate la unitate.
Magistra&ii nu pot fi delega&i mai mult de 2 luni "ntr/un an fr acordul lor.
#elegarea personalului vamal se poate face pe o perioad de pn la 120 de zile pe an, cu
posi%ilitatea prelungirii acestora "n raport cu necesit&ile autorit&ii vamale 5i cu acordul persoanei
delegate.
!ersoanele "ncadrate "n munc pe durat determinat vor putea fi delegate doar "n lipsa
personalului permanent al unit&ii ?cu contracte pe durat nedeterminat@.
0u vor putea fi trimi5i "n delega&ie nici salaria&ii care urmeaz o forma de "nv&mnt care
presupune prezen&a lor zilnic la procesul de instruire.
#elegarea se poate e4ecuta "n cadrul aceleia5i unit&i cu personalitate -uridic, la o unitate
component sau su%unitate ori la o alt unitate, "n aceea5i ori "n alt localitate. 9sen&ial pentru
delegare este ca locul "n care ea se efectueaz s nu fie locul o%i5nuit de munc. !entru
pre"ntmpinarea oricror incertitudini, "n contractul de munc "nc'eiat "n form scris tre%uie s se
men&ioneze dac salariatul urmeaz s presteze activitatea "ntr/o anumit raz teritorial sau "n
localit&i unde interesul serviciului cere s fie trimis, "ntr/o su%unitate cu activitate permanent sau
"n alt localitate, prin deplasri periodice sau permanente J pentru control, supraveg'ere 5i
"ndrumare J pe 5antiere sau "n diferite puncte de lucru. ,n raport cu aceste elemente se va decide,
de la caz la caz, dac salariatul lucreaz la locul su o%i5nuit de munc sau se afl "n delega&ie.
( ultim condi&ie se refer la e4isten&a unui acord preala%il "ntre unit&i. Acest acord
tre%uie s se refere la desf5urarea muncii la locul delegrii precum 5i la "ncetarea acesteia.
9ste indiferent forma su% care se perfecteaz acordul, fiind "ns esen&ial e4isten&a lui. (
astfel de "n&elegere reprezint o cerin& indispensa%il pentru desf5urarea "n condi&ii
corespunztoare a activit&ii persoanei delegate la unitatea la care a fost trimis.
Acordul nu este necesar "n urmtoarele cazuri$
2<
/ cnd unitatea la care urmeaz s se fac delegarea este o%ligat prin lege s
admit prezen&a delegatuluiA
/ cnd delegarea are loc la o su%unitate sau la forma&iile de lucru proprii, aflate "n
mi5care.
3.3.2. San#4%(n"a =(*%+%#/ a +""2/*%% ./#(&/ ./*/ *"0$"#&a*"a #'n+%4%%'* #"*(&".
#ispozi&iile care prevd diferitele condi&ii ale delegrii sunt cuprinse "n norme imperative,
astfel "nct respectarea lor este o%ligatorie "n toate cazurile la care se refer, iar nesocotirea lor face
ca actul astfel svr5it s fie ilicit.
,n ce prive5te sanc&iunea nerespectrii diferitelor condi&ii, tre%uie fcut o distinc&ie "ntre
sanc&iunea privitoare la validitatea actului -uridic, sanc&iunea constnd "n nulitatea acestui act, 5i
unele sanc&iuni specifice, sanc&iuni ce variaz "n func&ie de condi&ia ce a fost "nclcat 5i care
constau "n anumite consecin&e pe care msura ilegal le poate antrena.
!otrivit principiilor generale, nulitatea ?care "n aceast materie este virtual@ va fi a%solut
sau relativ, dup cum norma "nclcat a fost instituit "n considerarea mai ales a unui interes
general sau "n considerarea mai ales a unui interes personal.
#e asemenea, nulitatea va fi total sau par&ial, dup cum, actul ?ordinul de delegare@ nu
poate deloc s fie adus la "ndeplinire sau, "ntr/o anumit msur, poate fi e4ecutat "n cadrul legii.
Eire5te c neo%servarea uneia 5i aceleia5i condi&ii poate fi sanc&ionat cu nulitatea 5i
totodat s atrag 5i anumite sanc&iuni specifice.
#e pild, "n caz de nerespectare cu prile-ul delegrii a felului muncii anga-atului, msura
astfel luat va fi sanc&ionat cu nulitatea 5i "n acela5i timp, va atrage 5i consecin&ele care intervin "n
orice alt caz de sc'im%are nelegal a felului muncii ?cum este dreptul anga-atului la despgu%iri
pentru eventualele pre-udicii suferite@.
#ar nulitatea msurii prin care felul muncii a fost modificat unilateral nu va atrage 5i
nulitatea "ns5i a delegrii ?presupunnd c su% raportul celorlalte condi&ii aceasta a fost legal
ordonat@, afar numai dac delegarea nu ar putea fi astfel e4ecutat.
2a fi deci vor%a, potrivit cu distinc&ia fcut dup "mpre-urarea men&ionat, de o nulitate
par&ial. A5a %unoar, dac celui delegat i s/ar da mai multe "nsrcinri, dintre care unele s/ar
"ncadra "n sfera atri%u&iilor ce i se pot sta%ili potrivit cu func&ia pentru care s/a anga-at, iar altele ar
fi strine de felul muncii convenite prin contract, credem c actul astfel svr5it va fi nul numai "n
partea privitoare la "nsrcinrile care nu &in de func&ia anga-atului, cci nu e4ist nici o ra&iune
pentru ca actul s fie socotit nul 5i "n partea "n care a fost fcut cu respectarea legii.
,n toate aceste cazuri, fiind vor%a despre nesocotirea unor norme instituite "n primul rnd
"n considerarea intereselor personale ale anga-atului, nulitatea, fie c este total sau par&ial, va fi
2>
relativ.
3.7. D*"$&(*%" $"*0'an"'* +""2a&"
,n art. 44 alin. 2 din Codul muncii se prevede c persoana delegat are dreptul la plata
c'eltuielilor de transport, de cazare, precum 5i la o indemniza&ie de delegare.
!entru personalul societ&ilor comerciale, precum 5i al oricror persoane fizice sau -uridice
care au personal salariat, drepturile se sta%ilesc prin negociere individual sau colectiv, salariile
sta%ilindu/se "n acela5i mod.
Conform art. 4B din Contractul colectiv de munc la nivel na&ional 2011/2014, salaria&ii
trimi5i "n delega&ie vor %eneficia de urmtoarele drepturi$
/ decontarea c'eltuielilor de transport, asigurare 5i a costului cazrii, potrivit condi&iilor
sta%ilite prin contractele colective de munc la celelalte niveluriA
/ diurna de deplasare al crei cuantum se sta%ile5te prin negociere la nivel de ramur,
grupuri de unit&i sau unitateA nivelul minim al diurnei este cel sta%ilit prin acte normative ce se
aplic la institu&iile pu%liceA
3.7.1. D%(*na +" +""2a*"
#iurna sau indemniza&ia de delegare reprezint primul dintre drepturile anga-a&ilor "n caz
de trimitere "n delegare, urmrind acoperirea c'eltuielilor personale prile-uite de delegare.
#iurna, pe lng c'eltuielile de cazare 5i transport este reglementat de ctre Notrrea
*uvernului nr. 1<10/2001
10
.
Astfel, conform acestei 'otrri de la art.>/12 se prevede$
!ersoana aflat "n delegare sau deta5are "ntr/o localitate situat la o distan& mai mare de B
Cm de localitatea "n care "5i are locul permanent de munc prime5te o indemniza&ie zilnic de
delegare sau de deta5are de 1+ lei, indiferent de func&ia pe care o "ndepline5te 5i de autoritatea sau
institu&ia pu%lic "n care "5i desf5oar activitatea.
0umrul zilelor calendaristice "n care persoana se afl "n delegare sau deta5are se socote5te
de la data 5i ora plecrii pn la data 5i ora "napoierii mi-locului de transport din 5i "n localitatea
unde "5i are locul permanent de munc, considerndu/se fiecare 24 de ore cte o zi de delegare sau
deta5are.
!entru delegarea cu o durat de o singur zi, precum 5i pentru ultima zi, "n cazul delegrii
de mai multe zile, indemniza&ia se acord numai dac durata delegrii este de cel pu&in 12 ore.
!ersoana care "n perioada delegrii sau deta5rii "5i pierde temporar capacitatea de munc
%eneficiaz, pe timpul incapacit&ii, pe lng indemniza&ia pentru incapacitate temporar de munc,
10
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.1041 din 2> decem%rie 2001, modificat prin N* nr.11;;
din 10 decemdrie 200<
+0
att de indemniza&ie de delegare sau deta5are, ct 5i de decontarea c'eltuielilor de cazare. !ersoana
respectiv nu prime5te aceste drepturi "n cazul internrii "n spital sau prsirii localit&ii, cu e4cep&ia
celei deta5ate, care "5i pstreaz dreptul de cazare 5i pe timpul spitalizrii.
A5a fiind "n cazul "n care locul de munc o%i5nuit al anga-atului se afl "n alt localitate
dect cea "n care se afl sediul unit&ii, de pild la o filial, la o sec&ie sau un depozit, se ia "n
considerare, pentru acordarea drepturilor de delegare, locul de munc al anga-atului 5i nu localitatea
unde se afl sediul societ&ii.
Atunci cnd anga-a&ii au locul de munc o%i5nuit "n alt localitate dect aceea "n care "5i au
domiciliul 5i sunt trimi5i "n delegare "n localitatea domiciliului lor, nu au dreptul la diurn de
delegare.
3/ar putea "ns ca domiciliul anga-atului s nu fie acela5i cu domiciliul familiei sale.
,ntre%area care se pune este dac anga-atul poate %eneficia de diurna de delegare cnd este trimis "n
localitatea unde "5i are domiciliul familia sa.
Ceea ce determin acordarea diurnei de delegare este domiciliul anga-atului 5i nu cel al
familiei saleA "n acest caz anga-atul are dreptul la diurna de delegare.
,n fapt, el a fost a fost dislocat din mediul su o%i5nuit de via&, fiind "ndrept&it ca atare s
primeasc drepturile cu caracter compensatoriu pe care le reprezint diurna de delegare.
3.7.2. Na&(*a =(*%+%#/ a +%(*n"% +" +""2a*"
#in cele ce am artat mai sus cu privire la cazurile 5i condi&iile pentru acordarea diurnei
?indemniza&iei@ de delegare, la persoanele "ndrept&ite s le primeasc ca 5i la perioadele "n care
acesta se plte5te, se poate desprinde natura -uridic a diurnei.
Anga-a&ii trimi5i "n delegare sunt disloca&i de la domiciliul lor, adic din mediul lor
o%i5nuit de via& 5i sunt trimi5i s lucreze pentru o anumit perioad "n afara acelui mediu.
Acest fapt are ca urmare efectuarea de ctre anga-a&ii trimi5i "n delegare a unor c'eltuieli
personale suplimentare legate de "ntre&inerea lor, c'eltuieli datorate tocmai de faptul dislocrii.
Ca atare diurna de delegare se plte5te fr ca anga-atul s depun vreun efort special sau
s presteze vreo munc "n plus, ci numai "n vederea acoperirii c'eltuielilor suplimentare. #iurna de
delegare are deci un caracter compensatoriu.
#atorit acestui caracter, diurna de delegare face parte din acele sume Kcu destina&ie
special care nu pot fi urmrite pentru nici un fel de datorii7, a5a cum prevede articolul 40>, alin.
penultim din Codul de !rocedur Civil.
#repturile de delegare cuvenite anga-atului cu mai pu&in de o norm se calculeaz la
salariul aferent normei "ntregi, cci c'eltuielile personale de "ntre&inere ale anga-atului nu pot fi
influen&ate de faptul c acesta este anga-at cu o norm "ntreag sau cu o -umtate de norm.
+1
!rin caracterul compensatoriu al diurnei de delegare se "n&elege modalitatea prin care se
acoper c'eltuielile personale suplimentare 5i nu se retri%uie vreun efort suplimentar depus de
anga-at, astfel -ustificndu/se 5i dispozi&ia potrivit creia aceast diurn se sta%ile5te "n raport cu
zilele calendaristice 5i nu cu cel al zilelor lucrtoare. #atorit aceluia5i caracter diurna de delegare
nu intr "n calculul c5tigului mediu.
,ntruct diurna de delegare e menit s acopere c'eltuieli fcute de salariat, pe drept cuvnt
ea nu poate fi considerat un c5tig 5i ca atare inclus "n c5tigul mediu.
,n sfr5it, datorit caracterului men&ionat, diurna de delegare nu este impoza%il.
3.7.3. D*"$&( a 0aa*%( 5n &%-$( +""2/*%%
Concomitent cu drepturile specifice delegrii, a5a cum am artat mai sus, salariatul aflat "n
delega&ie "5i pstreaz dreptul la salariul func&iei sau postului "n care este "ncadrat, conform art. 42,
alin.2 din Codul Muncii. 3alariul i se cuvine drept plat a muncii ce o presteaz "n delegare, "n
e4ercitarea atri%u&iilor sale de serviciu, potrivit contractului de munc 5i "n cadrul programului
zilnic.
3.7.7. Ra-3(*0a*"a #6"&(%"%'* +" #a1a*"
!ersoana trimis "n delegare "ntr/o localitate situat la o distan& mai mare de B Cm de
localitatea "n care "5i are locul permanent de munc 5i "n care nu se poate "napoia la sfr5itul zilei de
lucru are dreptul la decontarea c'eltuielilor de cazare efectuate, pe %aza documentelor -ustificative,
dup cum urmeaz$
a@ "n cazul cazrii "n structurile de primire turistice, pentru o camer cu pat individual sau,
"n cazul "n care unitatea nu dispune de o astfel de camer, pentru o camer cu dou paturi, a cror
clasificare este de ma4imum + stele sau floriA
%@ "n situa&ii "n care cazarea s/a fcut "ntr/o structur de primire turistic de confort
superior celei de + stele sau flori, se deconteaz numai B0O din tariful de cazare perceput.
,n structurile de primire turistice se includ$ 'oteluri, moteluri, vile, %ungalouri, ca%ane,
campinguri, sate de vacan&e, pensiuni, popasuri turistice, spa&ii de campare organizate "n
gospodriile popula&iei destinate prin construc&ie cazrii.
,n situa&ia "n care personalul aflat "n delegare nu se cazeaz "n condi&iile prevzute mai sus
?punctele a 5i %@, c'eltuielile de cazare se compenseaz prin plata, pentru fiecare noapte, a sumei de
+0 lei.
La sta%ilirea c'eltuielilor de cazare care se deconteaz se iau "n considerare ta4a de parcare
'otelier, ta4a de sta&iune 5i alte ta4e prevzute de dispozi&iile legale "n vigoare.
+2
!ersoanei deta5ate "n afara localit&ii "n care "5i are locul permanent de munc i se asigur,
prin gri-a unit&ii la care este deta5at, cazarea gratuit "n cldiri ori "n spa&ii "nc'iriate de aceasta, "n
limita tarifelor legale. ,n aceste situa&ii, c'eltuielile de cazare "n structurile de primire turistice nu se
deconteaz.
Eunc&ionarului pu%lic deta5at, "n interesul autorit&ii, institu&iei pu%lice sau unit&ii aflate
"n su%ordinea, coordonarea sau su% autoritatea acestora, "n alt localitate dect cea de domiciliu i se
poate deconta c'iria pltit pe %aza unui contract de "nc'iriere "nc'eiat "n condi&iile legii, pn la
asigurarea cazrii "n condi&iile paragrafului de mai sus. 3uma "n limita creia se compenseaz c'iria
nu va putea dep5i c'eltuiala cu cazarea "n condi&iile prevederilor de la punctul a@.
!ersoanei care ocup o func&ie de demnitate pu%lic, precum 5i persoanei cu func&ie de
conducere asimilat, "n condi&iile legii, unei func&ii de demnitate pu%lic din cadrul autorit&ilor 5i
institu&iilor pu%lice, care se deplaseaz "n interesul serviciului "n alte localit&i din &ar, i se
deconteaz c'eltuielile pentru cazare, pe %aza documentelor -ustificative, fr a li se aplica
prevederile art. 21 din Notrrea *uvernului nr. 1<10/2001. #e acelea5i prevederi %eneficiaz 5i
personalul ce le asigur protec&ia nemi-locit acestora.
,n situa&ia "n care "n costul cazrii este inclus 5i micul de-un, se deconteaz 5i
contravaloarea acestuia.
!ersoana care are locul permanent de munc "n alt localitate dect aceea "n care "5i are
domiciliul nu %eneficiaz, pe timpul ct este trimis "n delegare sau deta5are "n localitatea de
domiciliu, de indemniza&ie de delegare sau de deta5are 5i de c'eltuieli de cazare. Acestei persoane i
se deconteaz numai c'eltuielile de transport.
3.7.;. Ra-3(*0a*"a #6"&(%"%'* +" &*an0$'*&
!ersonalul autorit&ilor 5i institu&iilor pu%lice, delegat sau deta5at de conducerea acestora
s "ndeplineasc anumite sarcini de serviciu "n localit&i situate la distan&e mai mari de B Cm de
localitatea "n care "5i are locul permanent de munc, are dreptul la decontarea c'eltuielilor de
transport dus/"ntors, dup cum urmeaz$
a@ cu avionul, pe orice distan&, clasa economicA
%@ cu orice fel de tren, dup tariful clasei a ../a, pe distan&e de pn la +00 Cm, 5i dup
tariful clasei ., pe distan&e mai mari de +00 CmA
c@ cu navele de cltori, dup tariful clasei .A
d@ cu mi-loace de transport auto 5i transport "n comun, dup tarifele sta%ilite pentru aceste
mi-loaceA
e@ cu mi-loace de transport auto ale unit&ilor, dac acestea au asemenea posi%ilit&i, cu
"ncadrarea "n consumurile lunare de com%usti%il, sta%ilite potrivit legiiA
++
f@ cu autoturismul proprietate personal.
Are dreptul la decontarea c'eltuielilor de transport pe calea ferat dup tariful clasei ., pe
orice fel de tren, indiferent de distan&, persoana care "ndepline5te func&ia de secretar general,
secretar general ad-unct, director general, director 5i ad-unct al acestora, precum 5i cea care
"ndepline5te alt func&ie similar din punctul de vedere al salarizrii 5i al atri%u&iilor care "i revin,
sta%ilite de ordonatorii principali de credite ai autorit&ilor 5i institu&iilor pu%lice, att pentru
aparatul propriu, ct 5i pentru unit&ile aflate "n su%ordinea, coordonarea sau su% autoritatea
acestora.
#econtarea c'eltuielilor pentru utilizarea vagonului de dormit este permis numai "n cazul
cltoriilor efectuate pe timp de noapte, pe distan&e de peste +00 Cm 5i cu apro%area preala%il a
conductorului unit&ii.
#eplasarea cu autoturismul proprietate personal se poate face numai cu apro%area
preala%il a ordonatorului de credite, att pentru posesorul autoturismului, ct 5i pentru persoanele
din cadrul aceleia5i autorit&i sau institu&ii pu%lice care se deplaseaz "mpreun cu acesta. ,n acest
caz, posesorul autoturismului va primi contravaloarea a ;,B litri car%urant la 100 Cm parcur5i pe
distan&a cea mai scurt.
!ersoanei care ocup o func&ie de demnitate pu%lic, care se deplaseaz, "n interesul
serviciului, "n alte localit&i din &ar, i se deconteaz c'eltuielile de transport, indiferent de distan&a
5i de mi-locul de transport folosit.
#e acelea5i drepturi 5i condi&ii %eneficiaz 5i persoana cu func&ie de conducere, asimilat,
"n condi&iile legii, unei func&ii de demnitate pu%lic.
,n cazul "n care deplasarea se efectueaz cu autoturismul proprietate personal, persoanele
prevzute la alin. ?1@ 5i ?2@ din cadrul art. 1; al Notrrii *uvernului nr. 1<10/2001, primesc
contravaloarea a ;,B litri car%urant la 100 Cm parcur5i pe distan&a cea mai scurt.
,n cazul "n care condi&iile de transport permit ca persoana aflat "n delegare sau deta5are s
se "napoieze zilnic "n localitatea de domiciliu, dup terminarea programului de lucru, din localitatea
unde este trimis "n delegare sau deta5are, ordonatorul de credite poate apro%a decontarea
c'eltuielilor zilnice de transport sau costul unui a%onament de transport, dac c'eltuielile astfel
efectuate sunt mai mici dect cele pentru plata indemniza&iei zilnice de delegare sau de deta5are 5i a
cazrii 5i dac prin aceasta nu se afecteaz %unul mers al activit&ii la locul delegrii sau deta5rii.
,n aceast situa&ie nu se acord indemniza&ia zilnic de delegare sau de deta5are.
Costul tic'etelor pentru rezervarea locurilor, costul suplimentelor de vitez, precum 5i
comisioanele percepute de agen&iile de voia- intr "n c'eltuielile de transport care se deconteaz.
3e deconteaz drept c'eltuieli de transport 5i$
+4
a@ c'eltuielile pentru transportul efectuat cu mi-loacele de transport "n comun la 5i de la
aeroport, gar, autogar sau port, "n cazul "n care acestea sunt situate "n alt localitateA
%@ c'eltuielile de transport efectuate "n localitatea unde se e4ecut delegarea sau deta5area,
cu mi-loacele de transport "n comun, dus/"ntors, pe distan&a dintre gar, aerogar, autogar sau port
5i locul delegrii sau deta5rii ori locul de cazareA
cE c'eltuielile efectuate cu mi-loacele de transport "n comun, pe distan&a dintre locul de
cazare 5i locul delegrii sau deta5riiA
d@ ta4ele pentru trecerea podurilorA
e@ ta4ele de traversare cu %aculA
f@ ta4ele de aeroport, gar, autogar sau portA
g@ alte ta4e privind circula&ia pe drumurile pu%lice, prevzute de dispozi&iile legale "n
vigoare.
C'eltuielile de transport se deconteaz 5i "n urmtoarele cazuri$
a@ persoana este c'emat, "nainte de terminarea misiunii, din localitatea unde se afl "n
delegare sau deta5areA
%@ persoana "ntrerupe delegarea sau deta5area 5i se "napoiaz "n localitatea locului ei de
munc o%i5nuit, din cauza incapacit&ii temporare de munc, dovedit cu certificat medical.
#econtarea c'eltuielilor de transport "n 5i din localitatea de delegare sau de deta5are se
face numai pe %aza legitima&iilor de cltorie pltite "n numerar. ,n cazul pierderii legitima&iilor de
cltorie, acestea pot fi reconstituite "n condi&iile reglementrilor "n vigoare.
3e admit la decontare 5i ta4ele suplimentare percepute de agen&iile de voia- sau de alte
unit&i, cum ar fi$ convor%iri telefonice, telegrame, fa4, e/mail, pentru re&inerea locurilor "n mi-locul
de transport rutier, feroviar, aerian 5i naval.
C'eltuielile de transport se deconteaz pe %az de documente -ustificative.
0u se admit la decontare$
a@ ta4ele percepute suplimentar pentru %aga-ele personaleA
%@ c'eltuielile de transport ale persoanei care are asigurat, de ctre unitate, transportul
gratuit "n interesul serviciuluiA
c@ c'eltuielile de transport pentru "napoiere, "n cazul "n care persoana, dup terminarea
delegrii sau deta5rii, a rmas s/5i efectueze concediul de odi'n sau datorit altor cauze de ordin
personalA
d@ c'eltuielile de transport, "n cazul "n care salariatul "ntrerupe timpul aferent delegrii sau
deta5rii din cauza unor interese personale.
!ersonalul autorit&ilor, institu&iilor pu%lice, precum 5i unit&ilor aflate "n su%ordinea,
coordonarea sau su% autoritatea acestora, "ncadrat pe func&ii pentru care, prin fi5a postului, are
+B
sta%ilite sarcini care necesit deplasri frecvente cu mi-loace de transport "n comun, inclusiv cu
metroul, are dreptul la decontarea c'eltuielilor de transport efectuate pentru "ndeplinirea sarcinilor
de serviciu "n cadrul localit&ii "n care "5i desf5oar activitatea.
#econtarea c'eltuielilor de transport men&ionate la art. +1 din N.*. 1<10/2001 ?paragraful
de mai sus@ se efectueaz de regul lunar, pe %aza unei note -ustificative apro%ate de ordonatorul de
credite sau de o alt persoan desemnat de ctre acesta, "n care tre%uie s se specifice mi-loacele de
transport utilizate 5i c'eltuielile efectuate, "nso&it de actele doveditoare, sau, "n cazul metroului, de
o declara&ie pe propria rspundere.
#econtarea c'eltuielilor de transport efectuate pe %az de a%onament se poate face numai
cu apro%area 5i pe rspunderea conductorului unit&ii din care face parte persoana 5i a
conductorului compartimentului financiar/conta%il al acesteia 5i numai "n cazul cnd din calcul
rezult c acest sistem este mai economic dect utilizarea %iletelor de cltorie individuale.
#econtarea c'eltuielilor de transport efectuate "n cadrul localit&ii se face "n limita sumelor
apro%ate prin %ugetul anual pentru fiecare autoritate 5i institu&ie pu%lic.
Eunc&iile cu sarcini ce impun deplasarea frecvent "n interesul serviciului "n cadrul
localit&ii se sta%ilesc de ctre ordonatorii principali de credite %ugetare att pentru aparatul propriu,
ct 5i pentru unit&ile aflate "n su%ordinea, coordonarea sau su% autoritatea acestora.
#econtarea c'eltuielilor pentru transportul efectuat "n condi&iile prezentului capitol este
permis numai pentru transportul "n interesul serviciului, nu 5i pentru deplasrile personalului de la
domiciliu la locul de munc 5i de la locul de munc la domiciliu.
3.;. E."#&"" +""2/*%%.
3.;.1. Ra$'*&( =(*%+%# +" -(n#/ 5n #a1( +""2/*%%.
,n timpul delegrii, anga-atul, pstrnd raportul de munc numai cu unitatea care l/a
delegat, "i este su%ordonat numai acestei fiind "ndatorat s e4ecute 5i "n acest timp toate indica&iile
primite de la 5efii si "n legtur cu munca 5i "n general, toate o%liga&iile sale de munc, deci s
respecte disciplina muncii din unitatea al crei salariat este.
Acest lucru rmne vala%il 5i "n caz de delegare la o alt unitate "n sensul c 5i "n acest caz
conducerea muncii anga-atului este asigurat prin indica&iile ce i se dau de ctre 5efii si din
unitatea care l/a delegat.
Eire5te c "ntr/o atare situa&ie, anga-atul este o%ligat s respecte disciplina muncii 5i "n
cadrul unit&ii la care lucreaz pe timpul delegrii, s respecte normele te'nice 5i de protec&ia
muncii, s fie prezent la serviciu "n cadrul programului ce i s/a fi4at 5i s foloseasc integral timpul
su de lucru, s ai% o conduit corespunztoare la locul de munc.
+1
0umai c, dup prerea noastr, aceste o%liga&ii "i revin tot "n temeiul contractului de
munc "nc'eiat cu unitatea care l/a trimis "n delega&ie, anga-atul neintrnd, "n general, "n raporturi
-uridice cu unitatea la care "5i "ndepline5te "nsrcinrile primite.
3.;.2. R/0$(n+"*"a +%0#%$%na*/ a an2a=a&((% +""2a&
#elegarea presupune sc'im%area temporar a locului de munc prevzut pe durata sta%ilit
"n dispozi&ia dat "n acest scop de conducerea unit&ii.
!strndu/5i func&ia, gradul sau treapta profesional 5i salariul pe care le are potrivit
contractului de munc 5i calitatea de salariat al unit&ii care dispune delegarea pe timpul ct dureaz
aceast msur, anga-atul are o%liga&ia de a desf5ura activitatea conform instruc&iunilor date de
aceast unitate referitoare la "ndeplinirea lucrrilor prevzute "n ordinul de delegare.
,n spri-inul acestor afirma&ii vine articolul 21+ Codul muncii care "n alin. 1. stipuleaz c
Kanga-atorul dispune de prerogativ disciplinar, avnd dreptul de a aplica, potrivit legii, sanc&iuni
disciplinare salaria&ilor si ori de cte ori constat c ace5tia au svr5it o a%atere disciplinar7.
!entru a/5i putea "ndeplini lucrrile, salariatul delegat tre%uie s &in seama 5i de regulile
sta%ilite prin regulamentul de ordine interioar al unit&ii la care este delegat fr ca prin aceasta s
se sta%ileasc un raport -uridic de munc "ntre persoana delegat 5i aceast unitate.
#ac "n timpul delegrii salariatul comite o a%atere disciplinar, cercetarea faptei comise 5i
aplicarea sanc&iunii vor fi dispuse de conductorul unit&ii care a dispus delegarea.
Articolul 21+ alin. 2 din Codul muncii define5te no&iunea de Ka%atere disciplinar7, astfel$
Kfapt "n legtur cu munca, 5i care const "ntr/o ac&iune sau inac&iune svr5it cu vinov&ie de
ctre salariat, prin care acesta a "nclcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual
de munc sau contractul colectiv de munc aplica%il, ordinele 5i dispozi&iile legale ale
conductorilor ierar'ici7.
,n ceea ce prive5te cercetarea faptei comise, "n Cod se prevede e4pres prin articolul 21;
alin.1 c$ Ksu% sanc&iunea nulit&ii a%solute, nici o msur ... nu poate fi dispus mai "nainte de
efectuarea unei cercetri disciplinare preala%ile7.
3.;.3. R/0$(n+"*"a $a&*%-'n%a/ a an2a=a&((% +""2a&
,n cazul "n care fapta comis "n timpul 5i "n legtur cu "ndeplinirea lucrrilor pentru care
s/a dispus delegare, anga-atului delegat a produs un pre-udiciu unit&ii la care a fost delegat, unitatea
de care apar&ine persoana "n cauz va fi o%ligat la repararea acestuia "n conformitate cu prevederile
articolului 1+4> alin. + din Codul Civil.
La rndul ei, unitatea care a delegat va recupera pagu%a suferit de la salariatul vinovat de
producerea ei prin emiterea unei decizii de imputare potrivit articolului 21> alin. + din Codul muncii
+;
$ Kanga-atorul care a pltit despgu%irea "5i va recupera suma aferent de la salariatul vinovat de
producerea pagu%ei7.
9ste posi%il ca salariatul aflat "n delega&ie s produc un pre-udiciu unit&ii la care a fost
trimis, printr/o fapt ce nu are legtur cu munca sa, "n aceast situa&ie urmnd s rspund direct
fa& de unitatea pgu%it "n temeiul prevederilor 1+4> alin.1 5i 2 din Codul Civil.
A5adar, sintetiznd cele prezentate "n cadrul rspunderii patrimoniale vom avea dou
situa&ii$
a@ dac delegarea s/a fcut pe %aza "n&elegerii intervenite "ntre cele dou unit&ii, anga-atul
nu va putea fi o%ligat s repare pre-udiciul cauzat, unitatea pgu%it neavnd alt posi%ilitate dect
s/5i adreseze preten&iile de daune celeilalte unit&i, care a dispus deta5area, urmnd ca dup
dezdunarea unit&ii pgu%ite, cealalt unitate s recupereze pagu%a de la anga-atul ei, potrivit
normelor Codului muncii. Astfel art. 2;0 alin. 1 din Codul muncii prevede c Ksalaria&ii rspund
patrimonial, "n temeiul normelor 5i principiilor rspunderii civile contractuale, pentru pagu%ele
materiale produse anga-atorului din vina 5i "n legtur cu munca sa7.
%@ cnd "ns delegarea la alt unitate se face "n e4ercitarea unor atri%u&ii prevzute de lege,
fr ca s fie necesar vreo "n&elegere "ntre cele dou unit&i, vor fi aplicate dispozi&iile prevzute "n
articolele 1+4> din Codul Civil privitoare la rspunderea delictual.
)nele precizri referitoare la situa&ia -uridic a anga-atului delegat tre%uie fcute "n ceea ce
prive5te acele cazuri speciale "n care, "n timpul delegrii, anga-atul "5i desf5oar munca 5i su%
"ndrumarea unit&ii la care a fost delegat.
Eire5te c "n asemenea cazuri anga-atul va fi dator s respecte toate indica&iile ori
dispozi&iile legale primite "n legtur cu munca lui de la conducerea unit&ii la care a fost delegat,
ori de la cei care "n numele acestei conduceri "ndrum 5i supraveg'eaz activitatea lui.
A5adar unitatea la care anga-atul a fost trimis "ndepline5te 5i ea unele atri%u&ii privitor la
anga-atul delegat, dar nu "n aceea5i calitate pe care o are unitatea care deleag. #in aceast cauz,
unit&ii la care s/a efectuat delegarea nu/i revin atri%u&ii pe linie disciplinar, cci ar fi tre%uit s se
considere c anga-atul are raporturi de munc nu cu unitatea care l/a delegat ci cu unitatea unde a
fost delegat, ceea ce nu corespunde situa&iei reale.
3olu&ia pe care o preconizm va avea drept urmare faptul c "n toate cazurile dispozi&ia de
re&inere sau ac&iunea "n daune se va emite, respectiv intenta, de ctre unitatea care plte5te salariul
anga-atului delegat.
3.>. n#"&a*"a +""2/*%%
#elegarea poate "nceta de drept prin e4pirarea termenului pentru care a fost dispus ?cazul
o%i5nuit de "ncetare@, precum 5i prin "ncetarea, "n orice mod a contractului de munc a celui delegat
+<
?caz "n care, evident, nici delegarea nu mai poate s continue@ sau prin revocarea msurii de ctre
acela care anga-eaz.
,n legtur cu cea de/a doua cauz de "ncetare a delegrii, s/ar putea pune "ntre%area dac,
"n timpul delegrii, anga-atul poate s denun&e el contractul de munc potrivit articolului BB lit.c din
Codul Muncii. #ac "ns, procednd astfel, anga-atul ar pricinui unit&ii un pre-udiciu, desigur c
vor fi aplica%ile normele privitoare la rspunderea patrimonial .
,n sfr5it, referitor la revocarea delegrii ?rec'emarea anga-atului delegat@, tre%uie s
precizm c "n ce prive5te raporturile dintre unitate 5i delegat, acesta poate s fie oricnd rec'emat
din delegare, ordinul de delegare fiind deci revoca%il "n orice moment.
Cum "n toate cazurile delegarea constituie o o%liga&ie pentru anga-atul "n cauz 5i nu un
drept al lui, socotim c, indiferent de consecin&ele crora unitatea s/ar e4pune, anga-atul nu se poate
opune revocrii delegrii, oricare ar fi motivele ce ar determina revocarea.
!entru a "nc'eia mai tre%uie s artm c, "n ce prive5te eventualele litigii de munc ce se
pot na5te "n legtur cu delegarea, sunt vala%ile, "n mod corespunztor, considera&iile 5i distinc&iile
fcute mai -os privitor la litigiile legate de deta5area anga-a&ilor.
,n cazul litigiilor determinate de delegare, competen&a va reveni comisiei pentru
solu&ionarea litigiilor de munc, iar termenul de sesizare va fi, dup caz, cel de 10 de zile sau de +
ani.
CAPITOLUL 7
MODIFICAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC PRIN DETAARE
7.1. N'4%(n"a +"&a:/*%%
#eta5area este definit "n art. 4B ?1@ din Codul Muncii ca fiind Kactul prin care se dispune
sc'im%area temporar a locului de munc, din dispozi&ia anga-atorului, la un alt anga-ator, "n scopul
e4ecutrii unor lucrri "n interesul acestuia. ,n mod e4cep&ional, prin deta5are se poate modifica 5i
felul muncii, dar numai cu consim&mntul scris al salariatului7.
Articolul urmtor sta%ile5te durata pe care poate fi dispus deta5area. Astfel Kdeta5area
poate fi dispus pe o perioad de cel mult un an7, "n alineatul urmtor precizndu/se c K"n mod
e4cep&ional, perioada deta5rii poate fi prelungit pentru motive o%iective ce impun prezen&a
salariatului la anga-atorul la care s/a dispus deta5area, cu acordul am%elor pr&i, din 1 "n 1 luni7.
+>
#in analiza celor dou articole prezentate mai sus se desprind elementele specifice
deta5rii 5i anume $
/ deta5area presupune "n toate cazurile trimiterea temporar "ntr/o alt unitate pentru
e4ecutarea unor sarcini ale acesteia. Acesta este un criteriu principal de delimitare a delegrii de
deta5are pentru c spre deose%ire de deta5are, delegarea se dispune "n scopul "ndeplinirii anumitor
lucrri "n interesul unit&ii cu care salariatul se afl "n raport -uridic de munc 5i al crei conductor
l/a delegat.
/ cel deta5at face parte pe durata deta5rii din colectivul de munc al unit&ii unde s/a
deta5at, su%ordonndu/se conducerii acesteia, fr ca aceasta s duc la "nc'eierea unui alt contract
de munc. A5adar contractul individual de munc ini&ial "nc'eiat cu unitatea de origine su%zist 5i
pe perioada deta5rii.
/ deta5area modific locul muncii prin sc'im%area unit&ii. #eta5area nu se dispune "n
cadrul aceleia5i unit&i, de la o su%unitate la alta, ci pentru a se lua aceast msur este necesar
solicitarea e4pres din partea altei unit&i dect cea la care este anga-at salariatul.
/ deta5area poate modifica, "n mod e4cep&ional, 5i felul muncii, dar numai cu
consim&mntul scris al salariatului. Dotu5i, "n articolul 4< din cod se prevede c Kanga-atorul poate
modifica temporar locul 5i felul muncii, fr consim&mntul salariatului 5i "n cazul unor situa&ii de
for& ma-or, cu titlu de sanc&iune disciplinar sau ca msur de protec&ie a salariatului...7.
Cu toate acestea, "ntre persoana deta5at 5i unitatea la care a fost deta5at se sta%ilesc
anumite raporturi din care rezult drepturi 5i o%liga&ii pentru am%ele pr&i.
La noul loc de munc anga-atul deta5at este o%ligat s/5i "ndeplineasc toate "ndatoririle
generale 5i cele speciale pe care le implic postul pe care "l de&ine, %eneficiind de dreptul de a fi
remunerat corespunztor ct 5i de celelalte drepturi prevzute de lege, de e4emplu, dreptul la
asigurri sociale, vec'imea "n munc 5i sporul pentru aceasta.
7.2. Na&(*a =(*%+%#/ a +"&a:/*%%
!entru determinarea naturii -uridice a deta5rii la o alt unitate situat "n aceea5i sau "n alt
localitate, tre%uie s pornim de la asemnarea 5i deose%irea ei fa& de delegarea la o alt unitate, pe
de o parte, ct 5i fa& de transferarea la alt unitate, pe de alt parte.
3pre deose%ire de delegare, deta5area se face "ntotdeauna "n interesul unit&ii la care
anga-atul este trimis, acesta fiind "ncadrat "ntr/o func&ie din acea unitate, salarizat de ea 5i
su%ordonat conducerii acelei unit&i, care "i poate da toate indica&iile necesare "n legtur cu munca
lui. Cu alte cuvinte, "n timp ce prin delegare se sc'im% "ntotdeauna numai locul muncii, prin
deta5are se sc'im% acel element al raportului -uridic de munc care este unitatea, fie singur, fie
odat cu felul muncii.
40
#eta5area la alt unitate din aceea5i localitate sau din alt localitate, constituie o cesiune
par&ial 5i temporar a contractului de munc fcut unit&ii la care anga-atul a fost deta5at 5i "nso&it
de clauza retrocesiunii.
Ea& de unitatea cedent, aceast cesiune determin suspendarea contractului de munc "n
principalele sale efecte$ prestarea muncii 5i plata salariului
11
. Contractul de munc, continundu/5i
e4isten&a, face ca cel deta5at s/5i men&in calitatea de anga-at "n unitatea care a dispus deta5area.
A5adar, cesiunea contractului de munc, realizat prin deta5are este par&ial 5i temporar,
trsturi care deose%esc aceast institu&ie -uridic de cea a transferului, care constituie o cesiune
total 5i definitiv.
,n unitatea "n care anga-atul este deta5at, acesta do%nde5te calitatea de mem%ru al
colectivului de munc pe "ntreaga durat a deta5rii, cu toate drepturile 5i o%liga&iile care decurg din
aceast calitate.
7.3. T*/0/&(*%" +"&a:/*%%
Multe din trsturile caracteristice delegrii sunt comune 5i deta5rii.
Astfel, deta5area este urmarea unei dispozi&ii o%ligatorii pentru salariat, refuzul ne-ustificat
de a o e4ecuta putnd atrage aplicarea sanc&iunilor disciplinare, inclusiv desfacerea contractului de
munc. Dotu5i art. 41 alin.1 prevede c deta5area are un caracter temporar.
,n vigoare sunt dispozi&iile potrivit crora deta5area poate fi dispus pe o perioad de cel
mult 1 an, putnd fi prelungit din 1 "n 1 luni.
#eta5area magistra&ilor se poate dispune numai cu acordul scris al acestora, pe o durat
cuprins "ntre 1 luni 5i + aniA ea poate fi prelungit pentru o durat de pn la + ani, o singur dat
12
.
#eta5area "n posturile didactice poate fi efectuat pe o durat de 1/4 ani, corespunztoare
unui ciclu de "nv&mnt.
La emiterea dispozi&iei de deta5are tre%uie s se &in seama, ca 5i la delegare, de protec&ia
special acordat de lege femeilor 5i tinerilorA ca 5i "n cazul delegrii, dispozi&ia de deta5are se d "n
scris, fr ca aceasta s constituie o condi&ie de vala%ilitate, ci fiind determinat de necesitatea
respectrii disciplinei financiare la acordarea 5i decontarea drepturilor %ne5ti ale celor deta5a&i.
,ns avem cteva trsturi ale deta5rii ce o individualizeaz "ntr/o institu&ie distinct.
Astfel, deta5area, "n sensul concret al termenului, reprezint o dislocare temporar a
salariatului "n cauz de unitatea care este parte a contractului de munc
1+
. Acest contract rmne "n
11
A se vedea I.T*.&"./n"0#( JDreptul muncii, 9d. Lumina Le4. 8ucure5ti, 2002, pag.2><.
12
Legea +0+/2004 privind statutul magistra&ilor, pu%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei , !artea ., nr.B;1 din 2>
iunie 2004, modificat 5i completat, fiind repu%licat "n Monitorul (ficial nr. <21 din 1+ septem%rie 200B
1+
A %#"a) C. T(.an, / Dreptul muncii, 9d. *lo%al Le4, 8ucure5ti, 2001, pag. 1>;

41
fiin&, dar este suspendat ?ceea ce nu se "ntmpl la delegare@A el face o%iectul unei cesiuni
temporare 5i par&iale "ntre dou unit&i.
,n cadrul unor rela&ii de cola%orare, prima unitate consimte s cedeze pe o anumit
perioad de timp o parte din drepturile 5i atri%u&iile ce/i revin din contract, accept deci s fie
"nlocuit de o alt unitate "n scopul "ndepliniri de ctre aceasta a sarcinilor proprii.
Aceast con-ugare dintre men&inerea contractului de munc cu unitatea "n care salariatul "n
cauz este "ncadrat 5i cesiunea lui temporar 5i par&ial ctre o alt unitate reprezint caracteristica
esen&ial a deta5rii, din care decurg celelalte trsturi definitorii ale sale.
#eoarece deta5area are ca scop "ndeplinirea unei activit&i ori a unor sarcini proprii unit&ii
cesionare, salariatul deta5at se "ncadreaz "n colectivul acesteia "ntr/un post vacant sau al crui
titular lipse5te temporar 5i poate fi "nlocuit, potrivit legii. 3pre deose%ire de delegare, dac cel
deta5at consimte, poate e4ercita 5i o func&ie superioar, desigur, cu respectarea condi&iilor prevzute
de lege, caz "n care va avea dreptul la salariu corespunztor.
Eunc&ia "ncredin&at celui deta5at la unitatea cesionar tre%uie s corespund felului muncii
prestate de salariat la unitatea de care acesta apar&ine.
,n legtur cu felul muncii, "n Codul muncii se prevede c "n situa&ii e4cep&ionale, prin
deta5are se poate modifica 5i felul muncii, dar numai cu consim&mntul scris al salariatului.
7.7. C'n+%4%%" $*"aa3%" +"&a:/*%%
#eta5area unui anga-at se poate face numai "n anumite condi&ii prevzute de lege sau
care rezult din prevederile legii.
Ca 5i "n cazul delegrii, condi&iile deta5rii pot avea un caracter general ?privitor la toate
cazurile de deta5are@ sau special ?referitor numai la anumite cazuri de deta5are@. ,n cadrul am%elor
categorii de condi&ii urmeaz a se face o distinc&ie "n raport cu interesele / o%5te5ti sau personale ale
anga-a&ilor / "n considerarea crora ele sunt instituite, "n ultimul caz condi&iile men&ionate
constituind totodat garan&ii create "n favoarea celor ce muncesc.
!rima condi&ie general a deta5rii este e4isten&a unei necesit&i importante pentru unitatea
la care urmeaz a fi trimis salariatul, de natur s -ustifice aceast msur. #eta5area apare ca o
msur ?modalitate@ de satisfacere a necesit&ilor temporare de personal al unit&ilor ?posturi
vacante sau temporar vacante@ pe aceast cale asigurndu/li/se condi&ii pentru %una desf5urare a
activit&ii.
!oate fi deta5at numai personal calificat 5i de regul, cel cu contract de munc pe perioad
nedeterminat.
42
( alt condi&ie general a deta5rii const "n e4isten&a, "n cadrul unit&ii la care urmeaz s
se fac deta5area, a unui post vacant sau, de5i ocupat, titularul s nu poat temporar s presteze
munca iar unitatea s ai% o%liga&ia de a/i pstra postul.
#ispozi&ia de deta5are tre%uie s fie dat "n scris 5i s cuprind urmtoarele men&iuni$
organul emitent, persoana care urmeaz a e4ecuta deta5area, unitatea 5i localitatea "n care este
deta5at, postul pe care/l va "ndeplini 5i salariul, data la care urmeaz s se prezinte la noul loc de
munc 5i durata deta5rii.
#e5i dispozi&iile referitoare la condi&ia formei scrise prevd aceasta numai cu privire la
delegare, se impune concluzia, pentru identitate de ra&iune, ca 5i ordinul de deta5are, constituind
documentul necesar pentru sta%ilirea 5i acordarea drepturilor men&ionate, sa fie "n forma scris.
!recizm "ns c, "n general, "n caz de deta5are, ceea ce tre%uie consemnat "n scris nu e
"n&elegerea intervenit "ntre cele dou unit&i pe %aza consim&mntului preala%il al anga-atului, ci
dispozi&ia aceluia care anga-eaz adic tocmai ceea ce legea denume5te Kordin de deta5are7.
( alt condi&ie fr de care deta5area nu poate fi pus "n aplicare este cea privind felul
muncii prestate de salariatul deta5at.
Eelul muncii "n care urmeaz s lucreze persoana deta5at tre%uie s corespund celui
prevzut "n contractul de munc.
3c'im%area felului muncii poate avea loc "n cadrul unei deta5ri numai dac este
corespunztoarer pregtirii profesionale a anga-atului "n cauz.
7.;. D*"$&(*%" $"*0'an"'* +"&a:a&".
7.;.1. In+"-n%1a4%a +" +"&a:a*"
!e toat durata deta5rii salariatul prime5te o indemniza&ie al crui rol este de a compensa
c'eltuielile suplimentare de 'ran 5i "ntre&inere, prile-uite de dislocarea sa din mediul de via&
o%i5nuit.
Aceast indemniza&ie se acord numai dac condi&iile de munc 5i transport nu permit
salariatului aflat "n deta5are s se "napoieze zilnic "n localitatea de unde a fost deta5at, aprecierea
"ndeplinirii acestor condi&ii fiind de competen&a conducerii unit&ii.
,n contractul colectiv de munc unic la nivel na&ional pe anul 2011/2014 s/a prevzut "n
art. 41, ca "n cazul "n care deta5area dep5e5te +0 de zile consecutive, "n locul diurnei zilnice se
plte5te o indemniza&ie egal cu B0O din salariul de %az zilnic. Aceast indemniza&ie se acord
propor&ional cu numrul de zile ce dep5e5te durata ne"ntrerupt de +0 de zile.
Condi&ia pentru acordarea indemniza&iei zilnice sau lunare de deta5are este ca aceasta s se
efectueze la o unitate situat la o distan& mai mare de 10 Cm de localitatea "n care se afl sediul
unit&ii la care anga-atul "5i are locul de munc o%i5nuit.
4+
.ndemniza&ia de deta5are se plte5te lunar 5i se calculeaz la salariul tarifar de "ncadrare
corespunztor programului normal de < ore.
#ac din cauza pierderii capacit&ii de munc "n timpul deta5rii, anga-atul este internat "n
spital pe aceast perioad nu se va mai primi indemniza&ia de deta5are.
,n ce prive5te modalit&ile de plat a indemniza&iei de deta5are "n cazul cumulului de
func&ii de5i te4tele "n materie nu prevd nimic, considerm c, pentru identitate de ra&iune, solu&ia
nu poate fi alta dect "n cazul delegrii.
9fectele naturii -uridice a indemniza&iei astfel cum am determinat/o, constau 5i aici "n
faptul c, pe timpul ct este deta5at "n localitatea domiciliului su, anga-atul nu %eneficiaz de
indemniza&ia de deta5areA drepturile de deta5are cuvenite anga-atului "ncadrat cu mai pu&in de o
norm se calculeaz la salariul aferent normei "ntregi, indemniza&ia de deta5are nu intr "n calculul
c5tigului mediu, nu este impoza%il 5i nu se poate urmri.
7.;.2. Saa*%( 5n &%-$( +"&a:/*%%
Aceast dispozi&ie este completat de prevederile art. 4; alin.2 Codul muncii care
stipuleaz c Kpe durata deta5rii, salariatul %eneficiaz de drepturile care "i sunt mai favora%ile, fie
de drepturile de la anga-atorul care a dispus deta5area, fie de drepturile de la anga-atorul la care este
deta5at7.
Aceste dispozi&ii se e4plic prin faptul c, dac salariul aferent muncii prestate la locul de
munc unde a avut loc deta5area este mai mic, persoana "n cauz va %eneficia de prevederea e4pres
a legii 5i va primi "n continuare salariul anterior.
,n nici un caz salariul nu poate fi diminuat ca urmare a dispozi&iei unilaterale de deta5are
sau a "ncadrrii ulterioare la unitatea cesionar.
Anga-atorul cedent are o%liga&ia de a lua toate msurile pentru ca anga-atorul cesionar s
"5i "ndeplineasc integral 5i la timp toate o%liga&iile fa& de salariat.
#ac anga-atorul cesionar nu "5i "ndepline5te aceste o%liga&ii, ele vor fi "ndeplinite de
anga-atorul cedent.
,n situa&ia "n care "ntre cei doi anga-atori e4ist divergen&e, salariatul are dreptul s se
"ntoarc la vec'iul su loc de munc 5i s se "ndrepte "mpotriva oricrui anga-ator 5i s cear
e4ecutarea o%liga&iilor ne"ndeplinite.
7.;.3. A0%2(*a*"a #a1/*%% an2a=a&((% +"&a:a&
Asigurarea cazrii constituie o "ndatorire a unit&ii "n care salariatul este deta5at. Cazarea
poate fi asigurat "n %aracamente sau cldiri proprii iar cnd acesta nu este cu putin&, prin
44
"nc'eierea contactului de "nc'iriere a locuin&ei cu o unitate specializat ?c'iria ac'itndu/se de ctre
unitatea la care se efectueaz deta5area@, sau decontarea sumelor pltite pentru cazare.
#ac "n timpul deta5rii anga-atul 5i/a pierdut capacitatea de munc 5i este spitalizat, el
%eneficiaz de cazare 5i pe toat perioada spitalizrii, ceea ce permite anga-atului s/5i men&in "n
continuare suprafa&a locativ.
7.;.7. D*"$&( a #'n#"+%( +" '+%6n/
#reptul la concediul de odi'n al celui deta5at nu poate fi afectat de deta5area care a avut
loc. 3alariatul va %eneficia "n continuare "n condi&iile determinate la unitatea cu care are "nc'eiat
contractul de munc, inclusiv "n ceea ce prive5te programarea ini&ial.
,ntru/ct deta5area "nseamn continuarea aceluia5i contract de munc dar cu o alt unitate,
anga-atul aflat "n deta5are %eneficiaz la unitatea la care a fost deta5at de acela5i regim pe care "l
avea la unitatea care/l deta5ase. Eiind "n continuarea serviciului nu se poate aduce nici o atingere
drepturilor care "n mod firesc decurg din vec'imea ne"ntrerupt "n munc.
#eta5area ca atare, neafectnd nici unul din drepturi, nu afecteaz nici dreptul la odi'n.
,n legtur cu aceasta se pune pro%lema dac programarea concediului sta%ilit la
"nceputul anului calendaristic la unitatea de la care a fost deta5at tre%uie s fie respectat de ctre
unitatea la care a fost deta5at.
6spunsul, fa& de cele artate mai sus, este dup prerea noastr afirmativ, %ine"n&eles "n
msura "n care acordarea acestui concediu, potrivit programrii ini&ial sta%ilite nu "mpiedic
atingerea scopului deta5rii 5i "n general nu stn-ene5te "n mod esen&ial interesele unit&ii la care a
fost deta5at.
,n practic se pot ivi cazuri "n care durata concediului de care urmeaz s %eneficieze
anga-atul s dep5easc termenul la care e4pir deta5area. 3e pune pro%lema dac unitatea la care a
fost deta5at poate acorda un asemenea concediu fr ca aceast msur s fie considerat ca
imi4tiune "n activitatea unit&ii de la care a fost deta5at.
,n cazul "n care acordarea concediului urmeaz s intervin "n %aza unei programri a
unit&ii de la care a fost deta5at, pree4istente deta5rii, prin acordarea concediului la aceea5i dat de
ctre unitatea la care a fost deta5at, aceasta nu face dect s respecte voin&a unit&ii fiind astfel
e4clus.
,n cazul "n care unitatea "n care a fost deta5at a fost "n imposi%ilitate de a respecta vec'ea
programare, considerm c aceasta nu mai poate acorda un concediu de odi'n care s dep5easc
durata deta5rii, fr ca "n preala%il s ia acordul unit&ii care l/a deta5at.
,n privin&a duratei concediului de care %eneficiaz anga-atul, fa& de natura -uridic a
deta5rii care, "n principiu presupune o continuare a vec'iului contract "n aceea5i func&ie, aceast
4B
durat rmne de regul nesc'im%at, unitatea la care este deta5at fiind o%ligat s acorde
anga-atului deta5at acela5i numr de zile de concediu ca 5i unitatea de la care a fost deta5at.
!ro%lema nu se pune "ns "n acela5i fel "n cazul "n care "n perioada deta5rii anga-atul
prime5te o func&ie diferit pentru care se cuvine un concediu mai mare sau mai mic dect pentru
func&ia pa care o de&ine la unitatea de la care a fost deta5at.
,n acest caz nu ne mai aflm "n fa&a unei simple deta5ri, ci "n fa&a unei deta5ri "nso&ite de
o transferare temporar, motiv pentru care vom specifica c, indiferent dac anga-atul prime5te sau
nu concediu de odi'n "n perioada deta5rii, "ntre cele dou unit&i va interveni un calcul de
decontare a c'eltuielilor prile-uite de plata indemniza&iei de concediu.
A5a, de e4emplu, "n cazul "n care anga-atul prime5te concediul de odi'n 5i deci 5i
indemniza&ia de concediu de la unitatea la care a fost deta5at aceasta de la care a fost deta5at va fi
o%ligat s/i restituie o parte din indemniza&ia propor&ional cu timpul prestat de anga-at "n anul de
munc "n curs "n cadrul acestei unit&i.
7.;.;. D*"$&( a $/0&*a*"a .(n#4%"%) +*"$&( a $/0&*a*"a 0($*a."4"% '#a&%,")
*a-3(*0a*"a #6"&(%"%'* +" &*an0$'*&
!otrivit Codului muncii, rezult c salariatul are dreptul la pstrarea func&iei "ntr/un du%lu
sens$
/ la unitatea cedent care nu poate "ncadra o alt persoan pe postul celui deta5at dect "n
mod temporar, fiind o%ligat s/l reprimeasc pe titular la "ncetarea deta5rii,
/ la unitatea cesionar unde "ncadrarea tre%uie s se fac "n aceea5i func&ie sau "n mod
e4cep&ional "ntr/o func&ie similar cu respectarea o%ligatorie a calificrii profesionale a salariatului.
Acest drept se transpune "n faptul c, la "ncetarea deta5rii, anga-atul s poat presta "n
continuare func&ia avut 5i totodat garan&ia acestui drept prin faptul c salariatul ce va fi anga-at pe
postul celui aflat "n deta5are poate fi anga-at numai temporar, pe perioada deta5rii.
3uprafa&a locativ alocata anga-atului deta5at "n alt localitate se pstreaz la dispozi&ia
acestuia pe timpul deta5rii.
3alariatul are dreptul la decontarea c'eltuielilor de transport care se vor face conform
Notrrii *uvernului nr.1<10/2001.
7.;.>. D"#'n&a*"a #6"&(%"%'* "2a&" +" +"&a:a*" :% +""2a*". A#'*+a*"a a,an0(*%'*
Anga-a&ii trimi5i "n delegare sau deta5are au dreptul s primeasc la plecare un avans care
reprezint sumele cuvenite pentru plata transportului, indemniza&iei zilnice 5i cazrii. Avansurile nu
pot dep5i totalul drepturilor de delegare sau deta5are cuvenite pe timpul unei luni. Cnd perioada
de delegare sau deta5are dep5e5te o lun, avansurile pot fi trimise destinatarilor prin po5t.
41
3e poate ivi situa&ia ca un %eneficiar de avans, dup "ncasarea acestuia, din anumite motive
s nu mai poat pleca "n delegare sau deta5are 5i "n locul acestuia s plece un alt anga-at. ,n aceast
situa&ie legea opre5te cu desvr5ire transmiterea avansurilor de la un anga-at la altul. Cel care a
%eneficiat de avans tre%uie s/l restituie de "ndat urmnd ca remiterea ctre cellalt anga-at s se
fac numai prin casieria unit&ii.
#econtarea avansurilor se face pa %aza unui Kdecont de c'eltuieli7 la care se ane4eaz
toate actele -ustificative ale c'eltuielilor, numerotate "n ordine cronologic. Acest decont se depune
la conta%ilitatea unit&ii "n ma4imum trei zile de la sosirea anga-atului din delegare sau deta5are.
7.>. E."#&"" +"&a:/*%%
7.>.1. Ra$'*&( =(*%+%# +" -(n#/ 5n #a1( +"&a:/*%%
!ornind de la trsturile caracteristice ale actului -uridic cel e4aminm, putem constata "n
primul rnd, c "ntruct actul se analizeaz ca o cesiune de contract, fiind deci vor%a despre
continuarea aceluia5i contract cu alt unitate, anga-atului i se asigur la unitatea la care a fost
deta5at regimul pe care "l avea la unitatea care l/a deta5at, adic nu regimul unui nou anga-at, ci al
unui anga-at care se afl "n continuare de serviciu, neputndu/i/se modifica unilateral func&ia 5i nici
mic5ora salariul 5i recunoscndu/i/se %eneficiul tuturor drepturilor decurgnd din vec'imea
ne"ntrerupt "n munc ?concediul de odi'n@.
#eta5area produce efecte asupra contractului de munc apar&innd salariatului deta5at,
precum 5i unele drepturi ce se cuvin "n legtur cu deta5area.
Avnd caracterul unei cesiuni temporare 5i par&iale a contractului de munc, acesta
men&ionndu/5i e4isten&a, totu5i principalele sale efecte sunt suspendate.
!ersoana deta5at se "ncadreaz temporar "n colectivul de munc al unit&ii "n care este
deta5at, avnd o%liga&ia de a "ndeplini toate "ndatoririle cu caracter general ?comune tuturor
salaria&ilor@, ct 5i cele specifice postului 5i s respecte disciplina muncii din aceea unitate.
!ersoana deta5at "5i va "ndeplini atri%u&iile de serviciu "n unitatea 5i localitatea prevzute
"n dispozi&ia de deta5are. Cu toate acestea, pentru rezolvarea unei nevoi a unit&ii la care a fost
deta5at, aceasta "i poate dispune persoanei deta5ate, diverse sarcini.
!e "ntreaga perioad a deta5rii, salariatul "5i pstreaz postul avut anterior, iar munca
prestat la unitatea la care s/a fcut deta5area se consider vec'ime ne"ntrerupt "n aceea5i unitate.
#e asemenea, se pstreaz 5i salariul iar dac pentru noul post este sta%ilit un salariu mai mare, va
avea dreptul la acesta.
La "ncetarea deta5rii, salariatul tre%uie s se prezinte la unitatea care l/a deta5at ?cedent@
5i s presteze munca "n postul pe care l/a de&inut anterior deta5rii.
4;
#ac pe postul su a fost "ncadrat o alt persoan, cu contract de munc pe perioad
determinat, acest contract va "nceta, dndu/i/se astfel posi%ilitatea de a/5i relua activitatea.
,n sfr5it, faptul c cesiunea are un caracter temporar, adic este fcut pe perioad
determinat, cu clauza re"ntoarcerii anga-atului la prima unitate, face ca la "ndeplinirea termenului
sta%ilit, raportul -uridic de munc al anga-atului cu unitatea la care a fost deta5at s "nceteze de drept
5i tot astfel s se resta%ileasc "n deplintatea efectelor sale -uridice, raportul contractual cu unitatea
care "l deta5ase.
,ns la fel ca 5i "n momentul deta5rii 5i pentru acelea5i motive, aceast sc'im%are se va
produce J "n ce prive5te caracterizarea teoretic J prin efectul unei cesiuni a contractului de munc,
svr5ite "n sens invers, adic a unei retrocesiuni a contractului ?dinainte convenite@.
Docmai de aceea, raportul -uridic de munc sta%ilit cu unitatea la care a fost deta5at nu va
fi supus regimului -uridic al celor nscute din contractele de munc "nc'eiate pe durat determinat
5i pentru acela5i motiv, dup "ncetarea deta5rii 5i "ntoarcerea la vec'ea unitate, cel "n cauz nu este
tratat ca un nou anga-at ci %eneficiaz de toate drepturile decurgnd din vec'imea sa socotit ca
ne"ntrerupt J ca 5i cum ar fi lucrat "n tot acest timp la una 5i aceea5i unitate.
7.>.2. R/0$(n+"*"a +%0#%$%na*/ a an2a=a&((% +"&a:a& a a&/ (n%&a&"
,n timpul ct dureaz deta5area, anga-atul, avnd raportul -uridic de munc cu unitatea la
care este "ncadrat "n acel timp, unde "5i presteaz munca, "n interesul acesteia 5i deci su% "ndrumarea
5i supraveg'erea ei 5i creia "i este su%ordonat, e dator s respecte disciplina muncii din aceea
unitate ?5i numai din aceea unitate@.
#e aceea, "n caz de a%atere de la disciplina muncii, el va rspunde disciplinar fa& de
conducerea unit&ii la care este deta5at, ori va putea fi c'emat "n fa&a consiliului de -udecat din
aceea unitate.
,n toat perioada deta5rii persoana deta5at va rspunde disciplinar 5i material fa& de
unitatea "n care a fost deta5at.
Astfel, prin K,ndrumar7 s/a sta%ilit c unitatea la care a fost deta5at un salariat "i va putea
aplica numai sanc&iunile prevzute de art.214 alin.1, lit. a, din Codul muncii, pentru aplicarea
sanc&iunilor prevzute de lit. c, d 5i e este necesar ca "n preala%il, s o%&in acordul conducerii
unit&ii de la care a fost deta5at, iar sanc&iunea desfacerii disciplinare a contractului de munc ?este
vala%il 5i pentru celelalte cazuri de desfacere prevzute de art. B1 lit. a/C din Codul muncii@ se va
putea dispune numai de conducerea unit&ii care l/a deta5at.
!entru pre-udicii cauzate unit&ii la care a fost deta5at, salariatul "n cauz va rspunde fa&
de aceasta potrivit normelor dreptului muncii, sau ale dreptului civil, dup cum fapta cauzatoare a
pre-udiciului are sau nu legtur cu munca pe care o desf5oar "n aceast unitate.
4<
Ca urmare a desf5urrii activit&ii, pe perioada deta5rii, "n cadrul unit&ii cesionare cel "n
cauz este su%ordonat acestei unit&i care e4ercit puterea disciplinar. Dotu5i, unele sanc&iuni J
reducerea salariului cu B/10O, sau retrogradarea din func&ie J nu pot dep5i durata deta5rii.
Dotodat, sanc&iunea retrogradrii din func&ie poate fi aplicat numai cu acordul unit&ii
care a dispus deta5area 5i tot numai aceast unitate are dreptul s dispun desfacerea disciplinar a
contractului de munc ?ca de altfel 5i "ncetarea raportului de munc pentru oricare din celelalte
motive, prevzute de lege@.
3alariatul deta5at rspunde material fa& de unitatea "n care este deta5at pentru pre-udiciile
cauzate "n legtur cu prestarea muncii. ,n mod corespunztor, 5i aceast unitate poart rspunderea
pentru pre-udiciile cauzate celui deta5at, precum 5i fa& de ter&i, pentru daunele produse prin faptele
salariatului "n legtur cu munca efectuat.
6eferitor la retrogradarea din func&ie, tre%uie precizat "ns c, desigur din pricina
caracterului temporar a cesiunii "n unitatea la care a fost deta5at anga-atul, aceast sanc&iune i se va
putea aplica anga-atului numai pe un termen care s nu dep5easc durata deta5rii, cci astfel
?presupunnd c msura ar fi aplicat de conducere@ ar "nsemna ca organulul de conducere al unei
unit&i s ia dispozi&ii pe care ar fi &inut s le e4ecute o alt unitate 5i ca una din unit&i s decid
asupra func&iei pa care anga-atul s/o ocupe la cea de a doua.
Constantin Elitan, "n notele sale de curs a e4plicat c unitatea la care este deta5at anga-atul
poate totu5i s aplice 5i sanc&iunea disciplinar a desfacerii contractului de munc, dar cu aceea
precizare esen&ial c, considerarea tocmai a situa&iei speciale "n care se gse5te anga-atul "ntr/o
atare ipotez va "nceta numai raportul de munc cu unitatea la care a fost deta5at lund fiin& pe
aceea5i dat cu toate drepturile 5i o%liga&iile sale, raportul de munc cu unitatea de la care a fost
deta5at, care opereaz de fapt ca o cauz de "ncetare a deta5rii.
7.>.3. R/0$(n+"*"a $a&*%-'n%a/ a an2a=a&((% +"&a:a& a a&/ (n%&a&"
,n ce prive5te rspunderea patrimonial a anga-atului deta5at, din faptul c acesta are
principalele drepturi 5i o%liga&ii ?printre care "n primul rnd o%liga&ia de a presta munca@ fa& de
unitatea la care a fost deta5at, 5i c rspunderea patrimonial, potrivit Codului muncii, presupune o
pagu% cauzat de anga-at K"n legtur cu munca sa7, rezult c pentru pre-udiciile cauzate "n
timpul deta5rii unit&ii la care a fost deta5a,t anga-atul va rspunde patrimonial fa& de acea unitate,
conform prevederilor Codului muncii.
#ac "ns, "n timpul deta5rii, anga-atul ar cauza o pagu% unit&ii care l/a deta5at, va
tre%ui s se fac o distinc&ie dup cum$
a@ pagu%a a fost cauzat "n legtur cu unele o%liga&ii izvorte din contractul de munc 5i
care ar su%zista fa& de unitatea care l/a deta5at.
4>
%@ pagu%a ar consta "n vtmarea unor %unuri ale unit&ii care l/a deta5at pe anga-at aflate
la unitatea unde a fost deta5at ca urmare a raporturilor contractuale e4istenteA
c@ pagu%a a fost cauzat unit&ii care l/a deta5at pe anga-at fr legtur cu munca
anga-atului.
,n primul caz, anga-atul va rspunde patrimonial potrivit legisla&iei muncii direct fa& de
unitatea care l/a deta5atA "n cazul al doilea "5i gsesc, credem, aplicarea "n mod corespunztor cele
ce am artat cu privire la rspunderea patrimonial a celui delegat la alt unitate pentru pagu%ele pe
care le/ar pricinui acesteiaA "n al treilea caz vor fi aplica%ile dispozi&iile dreptului comun.
7.<. n#"&a*"a +"&a:/*%%
Modul o%i5nuit de "ncetare a deta5rii este e4pirarea duratei pentru care a fost dispus. La
"mplinirea termenului, se reia raportul -uridic dintre cel deta5at 5i unitatea cedent, "n func&ia 5i cu
salariul avut anterior, %eneficiind de vec'ime ne"ntrerupt "n unitate.
#eta5area mai poate "nceta 5i prin revocarea ei de ctre unitatea care a dispus/o, precum 5i
prin "ncetarea contractului de munc.
0u este posi%il "ncetarea contractului de munc numai prin acordul dintre salariat 5i
unitatea la care se e4ecut deta5areaA de asemenea, contractul de munc nu poate "nceta din
ini&iativa salariatului dect cu condi&ia ca acesta s comunice denun&area contractului unit&ii care l/
a deta5at.
6ezilierea contractului de munc prin acordul pr&ilor nu este posi%il dect dac am%ele
unit&i "5i dau consim&mntul, cu precizarea c nici c'iar deta5area, adic raportul de munc dintre
anga-at 5i unitatea la care a fost deta5at, nu poate "nceta doar prin acordul acestora, fr
asentimentul unit&ii de la care a fost deta5at cci, "ntre cele dou unit&i a intervenit o conven&ie cu
fi4area unui anumit termen de care ele sunt &inute, iar pe de alt parte, pentru anga-at e4ecutarea
deta5rii legal ordonate este o%ligatorie.
B0
CAPITOLUL ;
SUSPENDAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC
;.1. N'4%(n"a) *"2"-"n&a*"a :% &*/0/&(*%" 0(0$"n+/*%% #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +"
-(n#/
#e esen&a contractului de munc sunt presta&iile succesive, care se realizeaz "n timp. !e
durata ct acest contract este "n fiin& pot aprea anumite situa&ii care s "mpiedice realizarea
o%liga&iilor reciproce ale pr&ilor
14
. A5adar, cu toate c contractul individual de munc este de
e4ecutare succesiv, se pot ivi situa&ii "n care o%iectul contractului nu se poate realiza, dar fr ca
acesta s "nceteze, numindu/se suspendarea contractului individual de munc.
94ista o deose%ire "ntre suspendarea si "ncetarea contractului individual de munc$
"ncetarea contractului individual de munc presupune desfacerea contractului de munc, pe cnd
suspendarea presupune nee4ecutarea muncii de ctre salariat si neplata salariului de ctre anga-ator.
6eglementarea institu&iei suspendrii reprezint o modalitate de protec&ie a salariatului fa&
de concediere, "n cazul "n care nu/5i desf5oar activit&ile zilnice pentru cauze neimputa%ile lui.
3uspendarea contractului individual de munc este reglementat de art.4>/B4 din Codul
muncii ?titlul .., capitolul .2@.
Dotu5i, suspendarea contractului individual de munc poate surveni 5i datorit culpei
anga-atorului "n cazul anulrii concedierii salariatului. A5adar, pe perioada "n care contractul a fost
desfcut pn la reintegrarea salariatului "n munc, contractul de munc va fi "n situa&ie -uridic de
suspendare.
3itua&ii "n care nu opereaz suspendarea
1B
:
/ situa&ia "n care anga-atorul nu "5i "ndepline5te o%liga&ia de plat a salariului. ,n acest caz,
salariatul este "ndrept&it s solicite instan&ei de -udecat competente o%ligarea anga-atorului la
14
Dan '$, Dratat de #reptul muncii, 9ditura 8i%liot'eca, Drgovi5te, 2001 apud San+a G6%-$() A"?an+*(
%#"a) #reptul muncii, edi&ia a 2/a, 9ditura Lumina Le4, 8ucure5ti 2001, p.2>0
1B
A"?an+*( A&6ana0%() L(-%n%4a D%-a, op. cit.p.>0
B1
e4ecutarea o%liga&iei ce "i revine de a remunera munca prestat de salariat, eventual su% sanc&iunea
pl&ii de daune cominatorii.
/ concediul de odi'n, repausul sptmnal, zile de sr%tori legale, timpul de odi'n
dintre dou zile de munc, pauza de mas. Acestea sunt considerate "ntreruperi fire5ti ale activit&ii,
destinate refacerii capacit&ii de munc a salariatului, "n cadrul alternan&ei normale a timpului de
munc cu timpul de odi'n.
/ cazul "n care salariatul presteaz "n %eneficiul aceleia5i unit&i, temporar, o alt activitate.
,n aceast situa&ie are loc o modificare temporar a contractului individual de munc.
3alariatul nu poate s/5i "nceteze activitatea avnd ca prete4t neplata salariului de ctre
anga-ator, deoarece "n cadrul contractului individual de munc apare su%ordonarea 5i astfel
salariatul tre%uie s se su%ordoneze anga-atorului c'iar dac acesta nu 5i/a e4ecutat o%liga&iile.
3uspendarea contractului individual de munc %eneficiaz de anumite trsturi specifice
11
$
.. Caracterul &"-$'*a* al suspendrii.
#up cum s/a artat "n literatura de specialitate, cauzele care "mpiedic realizarea
o%iectului contractului de munc tre%uie s fie temporare 5i s "nceteze ,,"nainte ca necesit&ile
unit&ii s impun sau prevederile legale s dispun "ncetarea contractului de munc7.
#urata suspendrii contractului individual de munc variaz "n raport de natura cauzei care
o determin$
/ "n unele cazuri, prin lege, se fi4eaz o anumit durat determinat ?contractul este
suspendat pe durata concediului de maternitate@A
/ durata suspendrii este prevzut uneori ca durat minim ?spre e4emplu "n situa&ia
arestrii preventive a salariatului@A
/ durata suspendrii poate fi prevzut de lege ca ma4imA
/ durata suspendrii poate fi sta%ilit prin acordul pr&ilor ?"n cazul concediului fr
plat pentru motive personale@A
/ "n anumite cazuri, durata suspendrii nu este fi4at de lege 5i nici nu poate fi prevzut
de pr&i ?"n cazul concediului medical, "n caz de for& ma-or@A
... Caracterul $a*4%a al suspendrii.
,n cazurile de suspendare, contractul de munc "nceteaz s mai produc, ca regul,
efectele sale principale. Cauza suspendrii "mpiedic "n mod direct prestarea muncii 5i, "n mod
indirect, retri%uirea acesteia. !rin urmare, pe durata suspendrii, pot continua s e4iste alte drepturi
5i o%liga&ii ale pr&ilor dac acestea sunt prevzute ca atare prin legi speciale, prin contractul
colectiv de munc aplica%il, prin contracte individuale de munc sau prin regulamente interne.
11
S"$&%-%( Pana%&", op. cit., p.4+
B2
;.2. Ca1(*% +" 0(0$"n+a*" a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/
0e"ndeplinirea temporar a e4ecutrii presta&iilor de ctre salariat poate fi generat de
diverse motive. Astfel, cazurile de suspendare sunt$
a@ suspendarea de dreptA
%@ suspendarea la ini&iativa salariatuluiA
c@ suspendarea la ini&iativa anga-atoruluiA
d@ suspendarea prin acordul pr&ilorA
;.2.1. S(0$"n+a*"a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ +" +*"$&
Contractul individual de munc se suspend de drept "n situa&ii limitativ prevzute de
actele normative "n vigoare. 3uspendarea de drept este reglementat "n Codul muncii "n art. B0.
Contractul individual de munc se suspend de drept "n urmtoarele situa&ii
1;
$
a@ concediu de maternitateA
%@ concediu pentru incapacitate temporar de muncA
c@ carantinA
d@ e4ercitarea unei func&ii "n cadrul unei autorit&i e4ecutive, legislative ori
-udectore5ti, pe toat durata mandatului, dac legea nu prevede altfelA
e@ "ndeplinirea unei func&ii de conducere salarizate "n sindicatA
f@ for& ma-orA
g@ "n cazul "n care salariatul este arestat preventiv, "n condi&iile Codului de procedur
penalA
'@ "n alte cazuri e4pres prevzute de legeA
i@ de la data e4pirrii perioadei pentru care au fost emise avizele, autoriza iile ori
atestrile necesare pentru e4ercitarea profesiei.
aE !entru a prote-a mama 5i copilul, aceasta %eneficiaz de un concediu pentru sarcin 5i
luzie pe o perioad de 121 de zile calendaristice, dintre care 1+ de zile concediu pentru sarcin 5i
1+ de zile concediu pentru luzie. Acest concediu este reglementat de (rdonan&a de urgen& a
*uvernului nr. 1B</200B
1<
privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, la
art. 2+/2B.
1;
Ra(#a Va0%%(, Legisla&ia de la A la P, 9ditura Dri%una 9conomic, 8ucure5ti, 200;
1<
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.10;4 din 2> noiem%rie 200B, cu modificarile si
completarile aduse de$ (6#(0A0DA nr. 1 din 12 ianuarie 2001A (6#(0A0DA nr. +B din 21 iulie 2001A L9*9A
nr. +>> din +0 octom%rie 2001A (6#(0A0DA #9 )6*90DA nr. >1 din 22 noiem%rie 2001A (6#(0A0DA #9
)6*90DA nr. +1 din 14 aprilie 2010A (6#(0A0DA #9 )6*90DA nr. 11; din 2+ decem%rie 2010.
B+
!e durata acestui concediu persoana respectiv %eneficiaz de indemniza&ie de maternitate.
#e acelea5i drepturi se %ucur 5i urmtoarele persoane
1>
$
/ femeile care au "ncetat plata contri%u&iei de asigurri sociale, "n condi&iile prezentei legi,
dar care nasc "n termen de > luni de la data pierderii calit&ii de asiguratA
/ concediile pentru sarcin 5i luzie se compenseaz "ntre ele, "n func&ie de recomandarea
medicului 5i de op&iunea persoanei %eneficiare, "n a5a fel "nct durata minimQ o%ligatorie a
concediului de lQuzie sQ fie de 42 de zile calendaristice.
/ persoanele cu 'andicap asigurate, %eneficiaz, la cerere, de concediu pentru sarcin,
"ncepnd cu luna a 1/a de sarcinA
/ "n cazul "n care copilul se na5te mort sau moare "n concediul de luzie, indemniza&ia de
maternitate se acord pe toat durata acestuiaA
/ cuantumul %rut, lunar al indemniza&iei de maternitat este de <BO din %aza de calcul
sta%ilit conform art. 10 din ()* nr. 1B</200BA
/ indemniza&ia de maternitate se suport integral din %ugetul Eondului na&ional unic de
asigurQri sociale de sQnQtate.
!e durata concediului de maternitate contractul individual de munc nu poate fi desfcut 5i
pe respectiva func&ie nu poate fi "ncadrat o alt persoan "n mod permanent, ci doar pe o perioad
determinat.
Aceste reglementri se aplic 5i asupra femeilor care au un contract individual de munc
pe o perioad determinat. Astfel pe durata concediului de maternitate contractul se suspend, c'iar
dac concediul de maternitate este mai mare dect durata contractului de munc.
,ntr/un mod separat de concediul de maternitate putem "ntlni 5i un concediu de risc
maternal. Acesta se poate solicita atunci cnd femeia gravid desf5oar activit&i periculoase
pentru sarcin sau alptare, iar anga-atorul nu poate s/i modifice locul de desf5urare a activit&ilor
sau programul de munc. Concediul de risc maternal se acord "n condi&iile prevQzute de (rdonan&a
de urgen&Q a *uvernului nr. >1/200+
;0
privind protec&ia maternitQ&ii la locurile de muncQ, apro%atQ
cu modificQrile 5i completQrile ulteriore.
Concediul de risc maternal se acord dup cum urmeaz
;1
$
/ "nainte de data solicitrii concediului de maternitateA
/ dup data revenirii din concediul postnatal o%ligatoriu, "n cazul "n care salariata care nu
solicit concediul 5i indemniza&ia pentru cre5terea 5i "ngri-irea copilului pn la "mplinirea vrstei
de 2 ani sau, "n cazul copilului cu 'andicap, pn la + ani.
1>
Va+ Ba*3() C"*na& C'0-%n) Va0%" C/&/%n Dan%") G6"'*26%( Va"*%a) &".an%a I,an, op. cit. p. 144
;0
pu%licat in Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr. ;B0 din 2; octom%rie 200+, cu modificarile si
completarile aduse de$ L9*9A nr. 2B din B martie 2004A (6#(0A0DA #9 )6*90DA nr. 1B< din 1; noiem%rie
200B.
;1
A"?an+*( %#"a, op. cit. p. B0+
B4
Acest concediu se poate acorda "n "ntregime sau frac&ionat, dar pe o perioad de ma4im
120 de zile, de ctre medicul de familie sau un specialist, care va eli%era un certificat "n acest sens.
)n lucru deose%it de important este acela c, acest concediu nu se poate acorda "n mod simultan cu
alte concedii, iar anga-ata va primi o indemniza&ie de ;BO din din %aza de calcul sta%ilitQ conform
prevederilor art. 10 din ()* nr. 1B</200BA
3E Contractul individual de munc se suspend de drept "n cazul "n care salariatul
%eneficiaz de un concediu pentru incapacitate temporar de munc.
!ierderea temporar a capacit&ii de munc se poate datora unei %oli o%i5nuite sau
profesionale, a unui accident ?de munc sau nu@. A5adar, anga-atul nu mai poate s presteze
activit&ile pentru care este pltit independent de voin&a sa 5i astfel el nu va mai primi salariul pe
durata ct contractul de munc este suspendat datorit pierderii capacit&ii de munc "n mod
temporar.
Concediul pentru incapacitate temporar de munc sau altfel spus concediul de %oal este
reglementat de art. 12/1; din (rdonan&a de )rgen& a *uvernului nr. 1B</200B
;2
privind concediile
5i indemniza&iile de asigurri sociale de sntate.
#urata unui concediu de %oal este de cel mult 1<+ de zile "ntr/un an "ncepnd din prima zi
de "m%olnvireA "ncepnd cu a >1/a zi, concediul se poate prelungi dac salariatul nu s/a recuperat,
pn la 1<+ de zile, cu apro%area medicului specialist de la asigurrile sociale.
!e durata concediului de %oal salariatul va %eneficia de o indemniza&ie. Cuantumul
indemniza&iei se determin prin aplicarea unui procent de ;BO asupra %azei de calcul. !entru
incapacitatea temporar survenit de la tu%erculoz, 3.#A, neoplazii, cuantumul indemniza iei este
de 100O din %aza de calcul.
#ac %olnavul nu s/a recuperat pe durata concediului medicul curant are 2 posi%ilit&i$
1. propune pensionarea de invaliditate ?gradul ., .. sau ...@A
2. prelunge5te concediul medical cu ma4im "nc >0 de zile, "n situa&ii e4cep&ionaleA
Medicul mai poate recomanda reducerea programului salariatului.
#ac incapacitatea temporar de munc a aparut pe durata concediului de odi'n sau a
concediului fr plat, acesta se suspend. Pilele rmase din concediu se reprogrameaz, salariatul
%eneficiind de concediu de %oal 5i de indemniza&ia aferent.
Concediul pentru incapacitate temporar de munc este atestat printr/un certificat medical.
!e timpul concediului de %oal contractul individual de munc al salariatului nu poate fi
desfcut.
;2
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.10;4 din 2> noiem%rie 200B, modificat 5i completat prin
(rdonan&a *uvernului nr.1/2001 5i (rdonan&a *uvernului nr.+B/2001, apro%at prin Legea nr. +>>/2001, modificat
la rndul ei prin (rdonan&a de )rgen& a *uvernului nr.>1/2001 5i Legea nr.>;/200;
BB
#E contractul individual de munc se poate suspenda 5i datorit carantinei. !e durata
carantinei salariatul %eneficiaz de o indemniza&ie de carantin "n valoare de ;BO din %aza de calcul
sta%ilit conform art.10 din (.).*. 1B</200B privind concediile si indemnizatiile de asigurari
sociale de sanatate.
Aceast indemniza&ie se acord salaria&ilor crora li se interzice desf5urarea activit&ilor,
datorit unor %oli contagioase, pe durata sta%ilit printr/un certificat eli%erat de inspectoratul de
sntate pu%lic. #omeniul este reglementat de art. 1< lit.% din ()* nr. 1B</200B.
+E ,n acest situa&ie este vor%a de contractele de munc ale persoanelor alese "n func&ii de
demnitate pu%lic, "n !arlament, *uvern, consilii locale 5i -ude&ene, prefecturi, primrii, etc.
!erioada "n care salariatul "5i desf5oar activitatea "n func&ia pu%lic se consider vec'ime
"n munc, iar la sfr5itul mandatului, salariatul va primi de la anga-ator un salariu corespunztor ca
5i cum contractul de munc nu ar fi fost suspendat. #omeniul este reglementat de Legea >1/2001
privind statautul deputa&ilor 5i al senatorilor, Legea nr. +>+/2004 privind statautul ale5ilor locali,
Legea nr. 1<</1>>> privind statutul func&ionarilor pu%lici, etc.
"E Codul muncii 5i Legea nr.B4/200+
;+
?Legea sindicatelor@ reglementeaz situa&ia
salaria&ilor care ocup func&ii salarizate "n cadrul sindicatelor.
Acestor persoane pe durata "ndeplinirii func&iei respective li se suspend de drept
contractul individual de munc. A5adar acestei persoane i se pstreaz locul de munc 5i func&ia
respectiv, "n locul su putnd fi anga-at o alt persoan, dar pe o durat determinat de timp.
.E Eor&a ma-or reprezint diferite evenimente care apar, fr a putea fi oprite sau a putea fi
previzi%ile.
Cauze de for& ma-or pot fi urmtoarele situa&ii$ cutremure, inunda&ii, incedii, criz de
materii prime, conficte de munc etc.
Eor&a ma-or tre%uie s fie dovedit de persoana care o invoc.
,n cazul unui conflict de munc, adic grev, persoanele care nu particip la conflictul de
munc sunt afectate "n mod fortuit de grev.
2E ,n situa&ia arestrii preventive a salariatului, contractul individual de munc este
suspendat de drept pe durata arestrii, pn la "ncetarea arestrii, scoaterea de su% urmrire penal
sau clasarea dosarului.
Arestarea preventiv este reglementat de Codul de procedur penal, su% forma arestrii
preventive a inculpatului 5i a "nvinuitului.
#urata arestrii preventive a inculpatului este de +0 zile 5i poate fi prelungit de ctre
instan&a de -udecat. ,n situa&ia "n care arestarea dep5e5te +0 de zile, anga-atorul poate s "l
concedieze pe respectivul salariat.
;+
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.;+ din B fe%ruarie 200+
B1
,n cazul "n care salariatul este nevinovat, i se cuvin toate drepturile de care a fost privat pe
durata suspendrii contractului individual de munc.
6E contractul individual de munc se poate suspenda de drept 5i "n alte situa&ii prevzute de
diferite acte normative. ,n continuare voi arta o parte dintre aceste situa&ii$
/ dac administratorii au fost desemna&i de ctre salaria&ii societ&ii, pe durata mandatului,
contractul individual de munc este suspendatA
/ dac "mpotriva directorilor, adunarea general porne5te o ac&iune "n rspundere,
contractul lor individual de munc va fi suspendatA
/ muncitorii din porturi care e4ced numrul de solicitri al operatorilor portuari, se
constituie personal de rezerv. ,n acest timp ei primesc o indemniza&ie de pn ;BO din salariul de
%az %rutA
/ pe perioada "n care asistentul maternal profesionist nu are "n plasament sau "n
"ncredin&are copii.
/ pe perioada "n care so&ul persoanei care "ndepline5te misiune diplomatic permanent
este plecat "mpreun cu acesta "n strintate.
/ pe perioada "ntreruperii colective a lucrului ca urmare a unor temperaturi e4treme.
%E de la data e4pirrii perioadei pentru care au fost emise avizele, autoriza&iile ori
atestrile necesare pentru e4ercitarea profesiei. #ac "n termen de 1 luni, salariatul nu 5i/a re"nnoit
avizele, autoriza&iile ori atestrile necesare pentru e4ercitarea profesiei, contractul individual de
munc "nceteaz de drept.
;.2.2. S(0$"n+a*"a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ +%n %n%4%a&%,a 0aa*%a&((%
,n art. B1 din Codul muncii se arat faptul c, contractul individual de munc se poate
suspenda 5i din ini&iativa salariatului "n urmtoarele situa&ii$
/ concediul pentru cre5terea copilului "n vrst de pn la 2 ani sau, "n cazul copilului cu
'andicap, pn la "mplinirea vrstei de + aniA
/ concediul pentru "ngri-irea copilului %olnav de pn la ; ani sau, "n cazul copilului cu
'andicap, pentru afec&iuni intercurente, pn la "mplinirea vrstei de 1< aniA
/ concediul paternalA
/ concediul pentru formarea profesionalA
/ e4ercitarea unor func&ii elective "n cadrul organismelor profesionale constituite la nivel
central sau local, pe toat durata mandatuluiA
/ participarea la grevA
B;
!e timpul #'n#"+%((% $"n&*( #*":&"*"a #'$%((% 5n ,9*0&F +" $9nF a (n( 0a( +'% an%
?dup cum opteaz %eneficiarul@, conform (.).*. nr. 111/2010
;4
privind concediul si indemnizatia
lunara pentru cresterea copiilor, persoana %eneficiar are urmtoarele drepturi$
/ %n+"-n%1a4%" (na*F, al crei cuantum se calculeaz diferen&iat, "n func&ie de perioada
pentru care s/a optat
;B
. !entru copilul cu 'andicap concediul pentru cre5terea copilului se acordQ
pnQ la "mplinirea de cQtre acesta a vrstei de + ani, "mpreun cu indemniza&ia aferent
;1

/ dupQ "mplinirea de cQtre copil a vrstei de un an, cu e4cep&ia copilului cu 'andicap,
persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru cre5terea copilului pn la "mplinirea
vrstei de 1 an 5i indemniza&ia lunarQ aferent, au dreptul la #'n#"+%( .F*F $a&F pentru cre5terea
copilului pnQ la vrsta de 2 ani.
/ persoanele care "n perioada "n care sunt "ndreptQ&ite sQ %eneficieze de concediul pentru
cre5terea copilului pn la "mplinirea vrstei de 1 an 5i indemniza&ia lunarQ aferent o%&in venituri
supuse impozitului prevQzute la art.+ din (.).*. nr. 111/2010, "nainte de "mplinirea de cQtre copil a
vrstei de un an, au dreptul la un 0&%-("n& +" %n0"*4%" "n cuantum lunar de B00 lei pentru perioada
rQmasQ pnQ la "mplinirea de cQtre copil a vrstei de 2 ani.
/ de acelea5i drepturi %eneficiaz 5i una dintre persoanele care a adoptat copilul, cQreia i s/a
"ncredin&at copilul "n vederea adop&iei sau care are copilul "n plasament ori "n plasament "n regim de
urgen&Q, cu e4cep&ia asistentului maternal profesionist care poate %eneficia de aceste drepturi numai
pentru copiii sQi, precum 5i persoana care a fost numitQ tutore. La acordarea drepturilor se tine cont
de perioada de 12 luni anterioare celei "n care, dupQ caz, s/a apro%at adop&ia, a fost fQcutQ
"ncredin&area ori s/a instituit plasamentul sau tutela.
/ fondurile necesare plQ&ii acestor drepturi ?indemnizatie crestere copil, stimulent de insertie@,
c'eltuielile administrative, precum 5i cele de transmitere a drepturilor se asigurQ din %ugetul de stat,
prin %ugetul Ministerului Muncii, Eamiliei 5i !rotec&iei 3ociale
;;
.
/ drepturile prevQzute de (.).*. nr. 111/2010 reprezentnd indemniza&ie, stimulent de inser&ie sau
aloca&ie de stat pentru copii se acordQ la cerere, "nso&itQ "n mod o%ligatoriu de$
a. copia actului de identitate al solicitantului 5i a certificatului de na5tere al copilului pentru
care se solicitQ dreptul ori, dupQ caz, de livretul de familieA
;4
!u%licat in Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr. <+0 din 10 decem%rie 2010.
;B
Conform art. 2 alin. 2 5i + din (.).*. nr. 111 din 0< decem%rie 2010, indemniza&ia este "n cuantum de ;BO din
media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni ce nu poate fi mai micQ de 100 lei 5i nici mai mare de +.400 lei
dac salariatul a optat pentru concediu pentru "ngri-irea copilului "n vrst de pn la 1 an sau, de ;BO din media
veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni dar nu poate fi mai micQ de 100 lei 5i nici mai mare de 1.200 lei dac
salariatul a optat pentru concediu pentru "ngri-irea copilului "n vrst de pn la 2 ani.
;1
Conform art. 2 alin. 4 din (.).*. nr. 111 din 0< decem%rie 2010, indemniza&ia este "n cuantum de ;BO din media
veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni 5i nu poate fi mai micQ de 100 lei 5i nici mai mare de +.400 lei.
;;
Art. 2+ alin.?1@ din (.).*. nr. 111 din 0< decem%rie 2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru
cresterea copiilor
B<
%. actele doveditoare privind calitatea solicitantului 5i rela&ia acestuia cu copilul/copiii
pentru care solicitQ dreptul, pentru situa&iile "n care copilul este adoptat, dat "n "ncredin&are sau "n
plasamentA
c. actele doveditoare care sQ ateste "ndeplinirea perioadelor prevQzute de art. 2 din (.).*. nr.
111/2011
;<
A
d. dovada eli%eratQ de anga-ator sau organele competente privind veniturile realizateA
e. dovada privind suspendarea activitQ&ii pentru perioada "n care se solicitQ concediul pentru
cre5terea copiluluiA
f. orice alte documente care sQ ateste "ndeplinirea condi&iilor de eligi%ilitate.
/ asupra drepturilor prevQzute mai sus nu se datoreazQ impozit 5i nici contri%u&iile
sociale o%ligatorii sta%ilite de legeA
/ de indemniza&ia lunarQ 5i stimulentul de inser&ie prevQzute de prezenta ordonan&Q de
urgen&Q %eneficiazQ, op&ional, oricare dintre pQrin&ii fire5ti ai copilului, dacQ au optat
pentru concediu pentru cre5terea copilului "n vrstQ de pnQ la un an, precum 5i prin&ii
copilului cu 'andicap care au dreptul la un concediu de cre5tere pn la "mplinirea
vrstei de + aniA
/ dreptul la concediul pentru cre5terea copilului, "ncepnd cu ianuarie 2012, se acordQ
%eneficiarilor, pe %azQ netransfera%ilQ, "n situa&ia "n care am%ele persoane din familia
respectivQ "ndeplinesc condi&iile de acordare a acestuia, dupQ cum urmeazQ$
a. cel pu&in o lunQ din perioada totalQ a concediului de cre5tere a
copilului este alocatQ uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest dreptA
%. "n situa&ia "n care persoana prevQzutQ la lit. a@ nu solicitQ dreptul la
concediul care "i revine, celQlalt pQrinte nu poate %eneficia de dreptul la
concediu "n locul acesteia.
/ perioada concediului pentru cre5terea copilului constituie vec'ime "n muncQ 5i "n
serviciu, care se are "n vedere la sta%ilirea drepturilor ce se acordQ "n raport cu aceasta.
/ anga-atorul are o%liga&ia de a apro%a concediul pentru cre5terea copilului. 9ste interzis
anga-atorului sQ dispunQ "ncetarea raporturilor de muncQ sau de serviciu "n cazul$
a@ salariatei/salariatului care se aflQ, dupQ caz, "n concediu pentru
cre5terea copilului "n vrstQ de pnQ la un an sau de pnQ la 2 ani, respectiv +
ani, "n cazul copilului cu 'andicapA
;<
M...."n ultimul an anterior datei na5terii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din
activitQ&i independente, venituri din activitQ&i agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.
B;1/200+ privind Codul fiscal, cu modificQrile 5i completQrile ulterioare, denumite "n continuare venituri supuse
impozitului...7
B>
%@ salariatei/salariatului care se aflQ "n plata stimulentului de inser&ie.
Aceast interdic&ie se e4tinde, o singurQ datQ, cu pnQ la 1 luni dupQ revenirea
definitivQ a salariatei/salariatului "n unitate 5i nu se aplicQ "n cazul concedierii pentru
motive ce intervin ca urmare a reorganizQrii -udiciare sau a falimentului anga-atorului,
"n condi&iile legii.
!e timpul #'n#"+%((% +" 5n2*%=%*" a #'$%((%, conform (.).*. nr. 1B</200B
;>
, persoana
"n cauz are urmtoarele drepturi$
/ indemniza&ie pentru "ngri-irea copilului %olnav "n vrstQ de pnQ la ; ani, iar "n cazul
copilului cu 'andicap, pentru afec&iunile intercurente, pnQ la "mplinirea vrstei de 1<
ani.
/ de indemniza&ia pentru "ngri-irea copilului %olnav, %eneficiaz, op&ional, unul dintre
pQrin&i, dacQ solicitantul "ndepline5te condi&iile de stagiu de cotizare
<0
. 8eneficiazQ de
acelea5i drepturi, dacQ "ndepline5te condi&iile cerute de prezenta ordonan&Q de urgen&Q
pentru acordarea acestora, 5i asiguratul care, "n condi&iile legii, a adoptat, a fost numit
tutore, cQruia i s/au "ncredin&at copii "n vederea adop&iei sau i/au fost da&i "n
plasament.
/ indemniza&ia pentru "ngri-irea copilului %olnav "n vrstQ de pnQ la ; ani sau a
copilului cu 'andicap cu afec&iuni intercurente pnQ la "mplinirea vrstei de 1< ani se
acordQ pe %aza certificatului de concediu medical eli%erat de medicul de familie 5i a
certificatului pentru persoanele cu 'andicap, emis "n condi&iile legii, dupQ caz.
/ cuantumul %rut lunar al indemniza&iei pentru "ngri-irea copilului %olnav este de <BO
din %aza de calcul sta%ilitQ conform art. 10 din (.).*. nr. 1B</200BA
/ durata de acordare a indemniza&iei pentru "ngri-irea copilului %olnav este de
ma4imum 4B de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu e4cep&ia situa&iilor "n care
copilul este diagnosticat cu %oli infectocontagioase, neoplazii, este imo%ilizat "n aparat
gipsat, este supus unor interven&ii c'irurgicaleA durata concediului medical "n aceste
cazuri va fi sta%ilitQ de medicul curant, iar dupQ depQ5irea termenului de >0 de zile, de
cQtre medicul specialist, cu apro%area medicului e4pert al asigurQrilor sociale.
/ indemniza&ia se suportQ integral din %ugetul Eondului na&ional unic de asigurQri
sociale de sQnQtate.
;>
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr. 10;4 din 2> noiem%rie 200B, cu modificarile si
completarile aduse de$ (6#(0A0DA nr. 1 din 12 ianuarie 2001A (6#(0A0DA nr. +B din 21 iulie 2001A L9*9A
nr. +>> din +0 octom%rie 2001A (6#(0A0DA #9 )6*90DA nr. >1 din 22 noiem%rie 2001A (6#(0A0DA #9
)6*90DA nr. +1 din 14 aprilie 2010A (6#(0A0DA #9 )6*90DA nr. 11; din 2+ decem%rie 2010.
<0
Art.; din (rdonan&a de urgen& a *uvernului nr. 1B< din 1; noiem%rie 200B privind concediile si indemnizatiile
de asigurari sociale de sanatate prevede c stagiul minim de cotizare pentru acordarea indemniza&iei Meste de o lunQ
realizatQ "n ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordQ concediul medical.7
10
C'n#"+%( $a&"*na este reglementat de Legea nr. 210/1>>>
<1
5i prevede faptul c, tatl
copilului poate %eneficia de concediu paternal indiferent dac este din cstorie sau nu, ori copilul
este adoptat. Datl %eneficiaz de acest concediu pentru a participa efectiv la cre5terea copilului.
Concediul poate avea o durat de B zile 5i dac tatl a a%solvit un curs de puericultur
<2
se
poate "ntinde pe o perioad de 1B zile lucrtoare. Acest concediu se poate lua la cererea anga-atului
"n primele < sptmni dup na5terea copilului, avnd ca document -ustificativ certificatul de
na5tere de unde reiese calitatea de tat a anga-atului.
!e toat durata concediului, contractul individual de munc este suspendat, deoarece
anga-atul nu mai presteaz servicii, iar anga-atorul nu "l mai plte5te. Dotu5i salariatul prime5te o
indemniza&ie de asigurri sociale.
C'n#"+%( $"n&*( .'*-a*"a $*'."0%'na/ a salariatului se ia la cererea acestuia.
Acesta este reglementat "n Codul muncii "n cadrul art. 14>/1B+, 5i "n contractul colectiv de
munc.
Acest concediu poate fi cu plat sau fr plat. ,n situa&ia "n care este solicitat de salariat,
va fi fr plat.
Anga-atorul poate s nu apro%e concediul de pregtire profesional, cu acordul sindicatelor
sau a reprezenta&ilor salaria&ilor, numai dac lipsa salariatului de la locul de munc ar aduce
pre-udicii grave societ&ii.
!e durata concediului, contractul de munc este suspendat.
Atunci cnd salariatului ocup o func&ie electiv, iar acesta nu permite cumulul de func&ii
contractul su de munc va fi suspendat 5i la terminarea mandatului "5i va relua activitatea.
,n cazul participrii la grev, contractul de munc va fi suspendat, dar salaria&ii vor
%eneficia de toate drepturile, e4cep&ie fcnd cele salariale 5i sporurile.
;.2.3. S(0$"n+a*"a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ +%n %n%4%a&%,a an2a=a&'*((%
3uspendarea contractului individual de munc din ini&iativa anga-atorului se face "n
urmtoarele situa&ii$
1. pe durata cercetrii disciplinare preala%ileA
<1
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr. 1B4 din +1 decem%rie 1>>>
<2
!uericultura este acea ramur a medicinii care studiaz metodele 5i mi-loacele asigurrii unei cre5teri 5i dezvoltri
armonioase a copiilor pn la +/4 ani
11
2. "n cazul "n care anga-atorul a formulat plngere penal "mpotriva salariatului sau
acesta a fost trimis "n -udecat pentru fapte penale, incompati%ile cu func&ia de&inut, pn la
rmnerea definitiv a 'otrrii -udectore5tiA
+. "n cazul "ntreruperii sau reducerii temporare a activit&ii, fr "ncetarea raporului de
munc pentru motive economice, te'nologice, structurale sau similareA
4. pe durata deta5riiA
B. pe durata suspendrii de ctre autorit&ile competente a avizelor, autoriza&iilor sau
atestrilor necesare pentru e4ercitarea profesiilor.
1. =tim faptul c, nicio sanc&iune disciplinar nu se poate lua fr o cercetare
disciplinar preala%il, cu e4cep&ia avertismentului. A5adar, pe durata cercetrii prela%ile
anga-atorul poate suspenda contractul de munc al salariatului, fr a fi un a%uz.
Dotu5i suspendarea contractului pe durata cercetrii preala%ile este limitat.
#up terminarea cercetrii preala%ile "n func&ie de rezultatele ei, salariatul poate fi
concediat disciplinar sau poate fi gsit nevinovat. #aca se constata nevinovatia celui in cauza,
salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii
civile contractuale, o despagu%ire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe
perioada suspendarii contractului.
2. ,n aceast situa&ie contractul individual de munc este suspendat prin prisma a dou
modalit&i
<+
$
/ anga-atorul a formulat pngere penal "mpotriva salariatului pentru o fapt
incompati%il cu func&ia de&inut, indiferent dac aceast fapt a fost svr5it ca autor, coautor,
instigator sau complice. !ro%lema dac fapta este sau nu incompati%il cu acea func&ie se rezolv de
la caz la caz "n raport cu atri%u&iile de serviciu 5i rspunderea ce revine celui "n cauzA
/ salariatul a fost trimis "n -udecat pentru o astfel de fapt independent de plngerea
anga-atoruluiA
3uspendarea va fi "n vigoare pn la rmnerea definitiv a 'otrrii de condamnare sau
pn la ac'itare.
!e durata suspendrii contractului de munc salariatul nu "5i va primi drepturile salariale,
iar "n cazul "n care se va dovedi nevinov&ia lui, acesta va primi toate drepturile salariale de care a
fost privat pe durata suspendrii contractului de munc.
3. ,n aceast situa&ie suspendarea contractului de munc nu este limitat 5i va dura pn
la rezolvarea pro%lemelor economice sau te'nologice ale anga-atorului.
<+
A"?an+*( %#"a, op. cit. p.B1;
12
!e durata reducerii si/sau a intreruperii temporare a activitatii, salariatii implicati in
activitatea redusa sau intrerupta, care nu mai desfasoara activitate, %eneficiaza de o indemnizatie,
platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de ;BO din salariul de %aza corespunzator
locului de munca ocupat, cu e4ceptia situatiilor prevazute la art. B2 alin. ?+@ din Codul muncii cnd,
"n cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, te'nologice, structurale sau
similare, pe perioade care depasesc +0 de zile lucratoare, anga-atorul va avea posi%ilitatea reducerii
programului de lucru de la B zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului,
pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea preala%ila a
sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.
7. !e durata deta5rii, deoarece salariatul presteaz activit&i la unitatea unde a fost
deta5at, contractul de munc cu prima unitate va fi suspendat.
Dotu5i unitatea cedent rmne "n continuare su%iect al raportului de munc.
;.2.7. S(0$"n+a*"a #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/ $*%n a#'*+( $/*4%'*
3uspendarea contractului individual de munc se poate realiza 5i prin acordul pr&ilor.
A5adar, suspendarea contractului individual de munc prin acordul pr&ilor se poate realiza "n
urmtoarele situa&ii$
a@ concediul fr plat pentru studiiA
%@ concediul pentru interese personaleA
,n %aza principiului li%ert&ii de voin&, pr&ile contractului de munc, anga-atorul 5i
salariatul, pot oricnd, pe parcursul e4ecutrii contractului s/l suspende
<4
.
,n ceea ce prive5te concediul fr plat pentru studii, acordarea acestuia reprezint acordul
de voin& al celor dou pr&i ale contractului individual de munc. Asfel anga-atul lanseaz oferta,
iar anga-atorul o apro%.
!e durata suspendrii, contractul individual de munc este privat de principalele sale
efecte$ prest&ia muncii 5i plata salariului.
#easemenea, pe durata suspendrii, anga-atul nu "5i pierde calitatea de salariat.
Cererea de concediu fr plat te%uie "naintat anga-atorului cu cel pu&in o lun "naintea
"nceperii stagiului de pregtire 5i "n cadrul ei tre%uie men&ionat domeniul pregtirii, durata 5i
denumirea institu&iei "n cadrul creia anga-atul se pregte5te.
Anga-atorul poate s apro%e cererea sau poate s nu o apro%e, dar cu "ndeplinirea
urmtoarelor condi&ii$ s ai% acordul salaiatului, acordul organiza&iei sindicale din care face parte
salariatul sau "n cazul "n care a%sen&a salariatului la locul de munc ar aduce pre-udicii grave
anga-atorului.
<4
Dan '$) op. cit., p.2+4
1+
#istinct de prevederile Codului muncii sunt reglementate concediile fr plat a cadrelor
didactice, conform Legii nr. 1/ 2011
<B
, astfel
<1
$
/ personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant, care din proprie initiativa
solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetare stiintifica in tara sau in strainatate, are dreptul
la concedii fara plata. #urata totala a acestora nu poate depasi + ani intr/un interval de ; ani.
Apro%arile in aceste situatii sunt de competenta conducerii institutiei de invatamant superior sau,
dupa caz, a consiliului de administratie, daca se face dovada activitatii respective.
/ personalul didactic titular pe un post didactic din invatamant poate %eneficia de concediu
fara plata pe timp de un an universitar, o data la 10 ani, cu apro%area institutiei de invatamant
superior, cu rezervarea catedrei pe perioada respectiva. !erioada de rezervare a postului didactic se
considera vec'ime in invatamant.
,n ceea ce prive5te concediul fr plat pentru nevoi personale, acest concediu este
reglementat "n cadrul art. 14< din Codul muncii. Astfel salaria&ii au dreptul la concediu pentru
rezolvarea unor pro%leme personale, fr a %eneficia de drepturile salariale.
#urata unui astfel de concediu este prevzut "n contractul colectiv de munc sau prin
regulamentul intern ori este sta%ilit de comun acord de ctre cele dou pr&i.
,n afara situa&iilor reglementate generic de Cod, sunt 5i "mpre-urri concrete "n care
anumite acte normative prevd e4pres c activitatea salariatului "nceteaz prin acordul pr&ilor ?cum
ar fi, spre e4emplu, "n perioada de desf5urare a activit&ii "n cadrul ec'ipelor salvamont potrivit
Notrrii *uvernului nr. ;;/ 200+
<;
privind instituirea unor msuri pentru prevenirea accidentelor
montane 5i organizarea activit&ii de salvare "n mun&i@
<<
.
9ste posi%il ca, "n timp ce sunt "n curs efectele unei cauze de suspendare, s intervin cu
privire la acela5i contract ?la acelea5i pr&i@ 5i o alt cauz de suspendare. Ca urmare, cele dou
cauze se afl "n concurs 5i, posi%il, regimul -uridic legal aplica%il fiecreia este diferit.
<>
,n doctrin s/a afirmat c primeaz cauza ini&ial de suspendare, dar nu se poate &ine cont
numai de ea pentru a putea fi practici. Astfel, am%ele cauze presupun suportul suspendrii
contractului individual de munc, "n mod individual fr a se influen&a una pe alta. Dotu5i, dac o
cauz e4culde vinov&ia uneia dintre pr&i, iar cealalt o include, regimul -uridic se va aplica "n
func&ie de cea de a doua cauz de suspendare.
;.3. P*'#"+(*a :% "."#&"" 0(0$"n+/*%% #'n&*a#&((% %n+%,%+(a +" -(n#/
<B
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.1< din 10 ianuarie 2011
<1
A"?an+*( %#"a, op. cit. p. B22
<;
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.>1 din 1+ fe%ruarie 200+
<<
I'n T*a%an &"./n"0#() op. cit., p.+2<
<>
Ibidem, p.+2<
14
Codul muncii nu prevede "n mod e4pres o procedur de suspendare a contractului
individual de munc. ,n practic suspendarea contractului individual de munc poate s fie o
sanc&iune, un acord al pr&ilor, etc.
Dotu5i "n toate situa&iile anga-atorul ar tre%ui s emit o dispozi&ie ?ordin, decizie@ prin
care
>0
$
/ s dispun suspendare sau s constate e4isten&a unei cauze de suspendareA
/ s precizeze temeiul legalA
/ s me&ioneze durat ?perioada@ suspendrii ?termenul pn la care "5i produce efectele@.
Actul emis de anga-ator cu privire la suspendarea contractului individual de munc se va
"nscrie "n registrul general de eviden& a salaria&ilor 5i "n cartea lor de munc.
.ndiferent de cauz, suspendarea are ca efect principal oprirea temporar a prestrii muncii
5i a pl&ii salariului, cu men&inerea contractului de munc. #repturile salariatului difer "n func&ie de
cauza de suspendare
>1
.
!e durata suspendrii pot continua s e4iste alte drepturi 5i o%liga&ii ale pr&ilor, dac
acestea sunt prevzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munc aplica%il, prin contracte
individuale de munc sau prin regulamente interne ?art.4> alin. + din Codul muncii@
>2
.
A5adar, pe timpul suspendrii contractului individual de munc salariatul cu toate c are
contractul de munc men&inut, poate %eneficia sau nu de anumite drepturi
>+
$
aE !e parcursul suspendrii, salariatul poate primi, dup caz$
/ 3alariu ?"n cazul deta5rii, al "ndeplinirii unei func&ii salarizate pe linie sindical, etc.@.
9vident salariul nu este suportat niciodat "n final de anga-atorul la care contractul se afl
suspendatA
/ .ndemniza&ie ?"n cazul incapacit&ii temporale de munc, al carantinei, al concediului
de maternitate sau pentru cre5terea copilului "n vrst de pn la doi ani etc.@ sau %urs ?cum este
cazul %ursei de doctorat la forma cu frecven&@A
/ #espgu%iri) potrivit art. B2 alin. 2 din Cod ?dac se constat nevinov&ia salariatului
dup suspendarea din func&ie@A
3E Cu privire la vec'imea "n munc, salariatul$
/ 8eneficiaz de vec'ime "n munc "n caz de $ deta5are, concediu pentru cre5terea
copilului "n vrst de pn la doi ani, participarea la cursuri sau stagii de formare profesional, cu
scoaterea integral din activitate, ini&iat de anga-ator etc. A
>0
A"?an+*( %#"a, op. cit. pB2+
>1
S"$&%-%( Pana%&", op. cit. p.41
>2
A"?an+*( %#"a, op. cit. pB2+
>+
I'n T*a%an &"./n"0#(, op. Cit. p.+2< i urmtoarele
1B
/ 0u %eneficiaz de vec'ime "n munc "n caz de$ a%sen&e nemotivate, concediu fr
plat etc.
#E ,n unele cazuri, pe parcursul suspendrii, dac nu e4ist culpa salariatului, legea
prevde interdic&ia concedierii salariatului respectiv.
+E ,n alte cazuri, a5a cum artat, anga-atorul poate s adopte msuri disciplinare ?atunci
cnd salariatul a%senteaz nemotivat@.
"E #e principiu, art. 4> alin. 4 din Cod sta%ile5te c ,,"n cazul suspendrii contractului
individual de munc din cauza unei fapte imputa%ile salariatului, pe durat suspendrii acesta nu va
%eneficia de nici un drept care rezult din calitatea de salariat7.
.E ,n cazul "n care suspendarea se produce "n interiorul termenului de preaviz / dat
salariatului "n conte4tul concedierii sale, dintr/o cauz care e4clude culpa sa / se va suspenda 5i
respectivul termen de preaviz. #ac, "ns, cauza suspendrii const "ntr/o fapt culpa%il a
salariatului, nu se va suspenda 5i termenul de preaviz. ,ntr/adevr, a5a cum s/a artat, ar fi
inec'ita%il ca salariatul s poat determina, prin propria/i fapt culpa%il, prelungirea termenului de
preaviz.
=i "n cazul preavizului dat de salariat "n conte4tul demisiei, efectele suspendrii asupra
respectivului preaviz se produc "n termeni similari.
2E !ersoanele care %eneficiaz de concediu pentru cre5terea copilului, inclusiv, a celui
cu 'andicap, nu pot de&ine calitatea de asistent personal al unei persoane cu 'andicap ?art.+1 alin. 2
din Legea nr. 44</2001
>4
privind protec&ia 5i promovarea drepturilor persoanelor cu 'andicap@.
A5adar, "n ipoteza acestei cauze de suspendare, persoana devine incompati%il de a "nc'eia un
anumit contract individual de munc.
Anumite efecte ale diverselor cazuri de suspendare a contractului individual de munc se
pot sta%ili 5i prin negociere colectiv 5i/sau individual, "n limitele legii.
La "ncetarea suspendrii, salariatul are o%liga&ia de a se prezenta la locul de munc pentru
a/5i relua activitatea, iar anga-atorul are o%liga&ia de a/l reprimi. 0erespectarea acestor o%liga&ii
poate atrage rspunderea fiecreia dintre pr&ile aflate "n culp. Astfel, salariatul poate fi sanc&ionat
disciplinar, inclusiv cu desfacerea contractului de munc, iar unitatea poate fi o%ligat de organul de
-urisdic&ie competent s/l reintegreze "n munc pe cel "n cauz 5i s/i plteasc despgu%iri pe
perioada respectiv pn la reintegrarea efectiv
>B
.
>4
!u%licat "n Monitorul (ficial al 6omniei, !artea ., nr.1001 din 1< decem%rie 2001, modificat 5i completat
prin (rdonan&a de )rgen& a *uvernului nr.14/200;, pu%licat "n Monitorul (ficial nr. 1<; din 1> martie 200;
>B
Va+ Ba*3() C"*na& C'0-%n) Va0%" C/&/%n Dan%") G6"'*26%( Va"*%a) &".an%a I,an, op. cit. p. 14<
11
B%3%'2*a.%"
I. Acte normative
C'n0&%&(&%a R'-an%"% *",%1(%&/.
C'+( -(n#%% Ga#&(a%1a& $*%n L"2"a n*. 70H2011E.
C'+( #%,%.
L"2"a n*. 77>H200> privind pregtirea popula&iei pentru aprare.
L"2"a n*. 77@H200> privind protec&ia 5i promovarea drepturilor persoanelor cu 'andicap.
L"2"a n*. 303H2007 privind statutul -udectorilor 5i procurorilor
L"2"a 1H2011 a educa&iei na&ionale
L"2"a n*. 1@@H1888 privind statutul func&ionarilor pu%lici.
O*+'nan4a +" U*2"n4/ a G(,"*n((% n*. 1;@H200; privind concediile 5i indemniza&iile de asigurri
sociale de sntate.
O*+'nan4a +" U*2"n4/ a G(,"*n((% n*. 8>H2003 privind protec&ia maternit&ii la locul de munc.
O*+'nan4a +" U*2"n4/ a G(,"*n((% n*. 111H2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru
cresterea copiilor
1;
D'&/*9*"a G(,"*n((% n*. 1@>0H200> privind drepturile 5i o%liga&iile personalului autorit&ilor 5i
institu&iilor pu%lice pe perioada delegrii 5i detasrii n alt localitate, precum 5i "n cazul deplasrii, "n cadrul
localit&ii, "n interesul serviciului.
C'n&*a#&( #'"#&%, +" -(n#/ (n%# a n%," na4%'na 2011-2014
II. Tratate, cursuri, monografii
Va+ Ba*3() G6"'*2%( Va"*%a) C"*na& C'0-%n) Va0%" C/&/%n Dan%") I,an &".an%a/ Dreptul Muncii,
9ditura Cermaprint, 8ucure5ti, 200<.
A"?an+*( %#"a, Tratat de Dreptul Muncii, 9di&ia a 2/a, 9ditura )niversul :uridic, 8ucure5ti, 200;.
I'n T*a%an &"./n"0#(, Tratat de Dreptul Muncii, 9ditura Golters HluIer, 8ucure5ti, 200;.
Ra(#a Va0%%(, )e*islaia de la + la ,, 9ditura Dri%una 9conomic, 8ucure5ti, 200;.
Dan '$, Tratat de Dreptul Muncii, 9ditura 8i%liot'eca, Drgovi5te, 2001.
A"?an+*( A&6ana0%() L(-%n%4a D%-a, Dreptul Muncii, 9ditura All 8ecC, 8ucure5ti, 200B.
S"$&%-%( Pana%&", Dreptul Muncii, )niversitatea Al. .. Cuza, .a5i, 200B.
I'n T*a%an &"./n"0#(, Dreptul Muncii, 9ditura Lumina Le4, 8ucure5ti, 2002.
A"?an+*( %#"a) C'n0&an&%n T(.an, Dreptul Muncii, 9ditura *lo%al Le4, 8ucure5ti, 2001.
I'n T*a%an &"./n"#(, Tratat 'lementar de Dreptul Muncii, 9ditura Lumina Le4, 8ucure5ti, 2000.
San+a G6%-$() G6"'*26" M'6an(, (aranii ale stabilitii n munc, 9ditura !olitic, 8ucure5ti, 2000.
I'n T*a%an &"./n"0#(, -Contractul individual de munc., 9d Lumina Le4, 8ucure5ti, 1>><,
B. Ma&"% Can&a#(1%n', /'lementele dreptului civil., 9di&ie "ngri-it de *a%riela 8ucure 5i Marin Elorescu,
9ditura All 9duca&ional, 8ucure5ti, 1>><.
C'n0&an&%n F%&an, Dreptul Muncii, 9ditura (M0.A ).0...3.A.3.D, 8ra5ov, 1>>;.
I. Da2"-a1"n, Transferarea n interesul economiei naionale, 9ditura Eorum, 8ucure5ti, 1>>1.
San+a G6%-$() I'n T*a%an &"./n"0#() "*3an B"%2*/+"an(, G6"'*26" M'6an(, Dreptul muncii,
tratat, vol.1, 9ditura =tiin&ific 5i 9nciclopedic, 8ucure5ti, 1>;<.
1<