Sunteți pe pagina 1din 3

Stabilirea structurii masei lemnoase de exploatat

Tehnologia de exploatare aplicată într-un parchet depinde într-o mare măsură de structura
dimensională a masei lemnoase marcate. Această structură se referă la volumele de lemn gros,
lemn subţire şi lemn mărunt precum şi la consumurile tehnologice.
Structura masei lemnoase de exploatat poate fi redată conform modelului din tabelul nr.1:
Structura masei lemnoase de exploatat în parchetul …
Tabelul nr.1
Specia sau grupa
Nr.
Specificatii UM Total de specii
crt.
MO FA
1 Vol. Brut cu coaja m.c. 1038 1027 11
2 Coaja lemnului de lucru m.c. 88 88 -
Vol. brut fara coaja m.c. 950 939 11
a) lemn lucru gros m.c. 498 498 1
3 b) lemn lucru subtire m.c. 138 137 1
c) lemn de foc d>5cm m.c. 255 246 10
d) craci d <5cm m.c. 59 58 1
4 Vol. Brut la ha m.c. 28 28 0
Nr. de arbori :-total buc. 9894 9647 247
5
-la ha buc. 270 263 7
6 Vol. Arborelui mediu m.c. 0.11 0.11 0.04
Taxa forestiera:-totala lei 66883.68 66498.71 384.97
7
-la m.c. lei 64.43 64.75 35
% - 3 2
8 Consumuri tehnologice si pierderi
m.c. 31 31 0
9 Vol. Brut cu coaja pentru productie m.c. 948 938 10
%
10 Vol. Lemnului marunt
m.c. 255 246
Vol. brut cu coaja gros si subtire m.c. 724 723 1
11 a) lemn gros m.c. 586 586 0
b) lemn subtire m.c. 138 137 1
Vol net gros si subtire comerciabil m.c.
a) lemn gros comerciabil m.c. 568 568 0
12
b) lemn subtire comerciabil m.c. 138 137
c) lemn steri m.c. 255 246 1
  d) craci m.c. 0.5 - 0.5
Valorile înscrise în acest tabel se obţin astfel:
- Volumele V1(volum brut cu coajă), V2(coaja), V4(volum brut la ha), V5(numărul de
arbori) şi V6(volumul arborelui mediu) se preiau din A.P.V;
- Volumul V3 se stabileşte diferenţiat:
- V3a reprezintă suma volumelor de lemn gros (G1 + G2 + G3) şi de lemn mijlociu (M1
+ M2) se preia din A.P.V.;
- V3b reprezintă suma volumelor de lemn mijlociu (M3), subţire (S) din A.P.V.;
- V3c şi V3d se preiau din A.P.V.;
- Taxa forestieră - rubrica 7 - se preia tot din A.P.V.;
- Valorile V8…V12 se calculează astfel:
- consumurile tehnologice (V8) sunt stabilite în funcţie de condiţiile concrete de lucru,
folosindu-se valori medii de 3% din volumul brut pentru răşinoase şi 2% pentru
foioase;
- volumul V9 (volum brut cu coajă pentru producţie) se calculează cu relaţia:
V9 = V1 – V8
- volumul V10 (volumul lemnului mărunt) se determină folosindu-se pentru aceasta
următoarea modalitate de calcul:
V10 = V9 – V3 + 3V3d , iar pentru produse accidentale; V10 = 3 · V3d ;
- volumul V11 (volum brut cu coajă gros şi subţire) se calculează cu relaţia:
V11 = V9 – V10
- volumele V11a (lemn gros) şi V11b (lemn subţire) se calculează cu relaţia:
V11 = V9 – V10, iar

V 3a
V 11⋅
V11a = V 3 a +V 3 b ;

V 3b
V 11⋅
V11b = V 3 a +V 3 b ;

- volumul V12 (volumul comerciabil) se calculează cu relaţiile:


V11 a
V11 a   V2
V12a = V11 a  V11b ; → pentru lemn gros;
V 11b
V 11b − ⋅V 2
V12b = V 11a +V 11b ; → pentru lemn subţire;

V12c = V10 – V3d → pentru lemn de steri;


V12d = V3d → pentru lemn din crăci.

S-ar putea să vă placă și