Temă sau subiect pentru cercetare/proiect

(propunere proiect, model lucru, structura cercetării, elaborare

lucrare etc.)

Exemplu titlu:

Particularitățile arborilor dintr-o pădure de quercinee în care

hibridarea interspecifică a sporit diversitatea
în cadrul genului Quercus
 Introducere [Importanța temei/subiectului propus, suportul științific, stadiul
cunoașterii în domeniu etc.]

Introducerea trebuie să fie sintetică, dar cuprinzătoare, axată pe importanţa şi

actualitatea problematicii abordată în lucrare. În proiecte (de diplomă, disertaţie),
teze de doctorat, sau lucrări mai ample, introducerea poate să fie structurată pe mai
multe capitole, în care să se argumenteze importanța temei abordate, precum şi
stadiul actual al cercetărilor în domeniu, susţinut printr-un studiu exhaustiv şi
totodată pragmatic al resurselor bibliografice şi o investigare actualizată a
cercetărilor în domeniu.
Prezentarea acestor informaţii trebuie să susţină şi să justifice necesitatea şi
utilitatea studiului, astfel încât cercetarea iniţiată să se bazeze pe cele mai
relevante cunoştinţe şi referinţe bibliografice, informații anterioare etc. La finalul
introducerii se include scopul şi obiectivele studiului, concis și clar formulate.
 Introducere [‘background-ul’ cercetării]
(Exemplu – scurtă introducere)
Hibridarea interspecifică care poate să aibă loc în mod natural între speciile de quercinee
contribuie la sporirea diversității fenotipice și genotipice a arborilor în cadrul genului Quercus.
În România au fost semnalați arbori hibrizi rezultați din polenizări spontane între specii diferite
de Querqus în diferite arborete mixte de cvercinee, unele dintre acestea fiind recunoscute ca
adevărate ‘centre de hibridare’ (Curtu et al., 2007, 2009).
Identificarea şi analiza hibrizilor se efectuează pe baza unor caractere morfologice,
analizându-se hibrizii în funcție de caracteristicile speciilor parentale și interferenţele dintre
acestea. Acest fapt poate genera uneori confuzii taxonomice și ipoteze privind stabilitatea şi
integritatea pe termen lung a speciilor, ca urmare a hibridărilor introgresive generate de
interfertilitate lor și de fluxul genic (Bruschi et al., 2000; Viscosi et al., 2009).
[...]
În vederea obținerii unor rezultate cât mai sigure referitoare la originea hibridă a unor arbori
din arborete mixte, precum și ale principalelor caracteristici ale arborilor, analizele statistice
multivariate utilizând seturi de descriptori morfologici pot fi completate cu analize la nivel de
ADN, efectuate cu ajutorul unor markeri moleculari (Curtu et al., 2011).
 Material și metodă
(Trebuie să conţină informaţii relevante privind amplasarea experienței, condițiile în care se efectuează
cercetarea, materialul biologic utilizat în experienţă, alegerea eşantionului de studiu, colectarea datelor;
metode folosite etc.; descriere scurtă, dar foarte exactă, cu referinţele aferente)

Amplasarea experienței
(amplasarea geografică,
condițiile staționale,
ecologice etc.)
 Prezentarea principalelor date și informații despre zona
(arealul, site-ul, suprafața) investigată

Detalii administrative (ex. Direcția Silvică, Ocolul Silvic, UP, ua etc.)

Suprafața (eventual limitele geografice sau administrative)
Altitudinea (sau limitele de încadrare, minim și maxim)
Principalele condiții climatice (ex. suma precipitațiilor anuale, temperatura
medie anuală)
Condiții pedologice (ex. clasa de sol, sau principalul tip de sol, pH etc.)
 Amplasarea experienței și condițiile naturale
(exemple de informații care se includ în această secțiune)

- Poziţia geografică -Climatul zonei

- longitudinea și latitudinea
- suprafaţa și limitele arealului
- Topografia arealului
- forma de relief
- altitudinea (panta, expoziția etc.)
- temperatura medie anuală
- temperatura minimă absolută
- temperatura maximă absolută
- amplitudinea temperaturilor zilnice şi anuale
- suma precipitaţiilor anuale

- Geologia, geomorfologia şi edafologia zonei - Factorii biotici:

- tipul de sol - flora, ex. specii, distribuţie etc.
- caracteristicie fizice, chimice şi biologice - fauna, ex. specii, distribuţie etc.
- roca mamă - factorul uman şi practicile agricole.
Situația administrativă
Pădurea Bejan este arie naturală protejată, care face parte din fondul forestier naţional,
proprietate publică a statului român.
Custodele ariei protejate este
Agenţia de Protecţia Mediului
Hunedoara, dar fondul forestier
este administrat de Direcţia
Silvică Hunedoara, prin Ocolul
Silvic Simeria.

Pădurea Bejan Direcţia Silvică Hunedoara Ocolul Silvic Simeria

Coordonate geografice
45°51’N (45.51)
22°53’E (22.53)
Situația administrativă

Amplasare
 Pădurea Bejan-Deva este recunoscută în România ca centru de hibridare interspecifică între
cvercinee, proces facilitat pe de o parte de interferenţa arealistică a speciilor autohtone ale
acestui gen, cu excepţia stejarului brumăriu.
Pe de altă parte, procesul de hibridare în arboretele din pădurea Bejan este şi o consecinţă a
condiţiilor climatice locale, care determină în mod obişnuit o suprapunere a fenofazelor antezei
la taxonii respectivi (Stănescu et al., 1991).

Pădurea Bejan Deva

Exemplu – prezentare sintetică tabel https://www.mdpi.com/2071-1050/12/10/4199/htm
 [Informații suplimentare - exemplu]
Pădurea Bejan este declarată arie protejată de interes național (rezervație naturală de tip forestier) prin
Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea
a III-a – zone protejate). Pădurea Bejan se întinde pe o suprafață totală de 103 ha, dintre care 70 ha au
fost declarate rezervație naturală, și are o deosebită valoare științifică, pe această suprafață coabitând opt
din cele nouă specii indigene ale genului Quercus (printre acestea se numără stejarul pufos, stejarul
pendunculat, gârnița, gorunul, cerul). Conviețuirea îndelungată a acestor specii de stejar și hibridările
dintre ele dau o valoare de unicat acestei rezervații.
Dintre raritățile floristice se remarcă: verigariu (Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius), albăstriță
(Centaurea rocheliana), frăsinel (Dictamnus albus), cimbrișor (Thymus longicaulis) sau Danthonia
alpina, o specie din familia Poaceae.
Specii faunistice semnalate în arealul rezervației: căprioara (Capreolus capreolus), jderul de copac
(Martes martes), iepurele de câmp (Lepus europaeus), apolonul negru (un fluture din specia Parnassius
mnemosyne), șarpele orb (Anguis fragilis), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șarpele de alun
(Coronella austriaca), gușter (Lacerta viridis), vipera cu corn (Vipera ammodytes), șopârla de pădure
(Lacerta praticola), șarpe inelat (Natrix natrix), brotacul verde de copac (Hyla arborea), ivorașul-cu-
burta-galbenă (Bombina variegata).
Rezervația naturală Pădurea Bejan poate fi vizitată de câte o singură persoană sau în grupuri care să
nu depășească 30 de oameni, vizitele fiind conduse de un reprezentant al rezervației.
Metoda de cercetare Eșantionarea

S=70 ha

Piețe de probă:
Forma: circulară
Raza: 12.62 m
Supraf. =500 m2

Nr. piețe
[Obiective, problematici urmărite etc. – Exemplu, FAO]

Variables
It is important to reconcile the need for a comprehensive data set at country level for management
actions with the requirements for global assessment that looks at the causal factors (natural or human)
causing positive or negative changes.
One of the major outputs from permanent plots is information on growth of forest stands and species, which is widely lacking in the tropical
world and hence limiting seriously adequate management planning and forestry development in general. The design of a sampling based partially on
permanent field plots should secure yielding precise growth models of the forest stands and of some important species selected socially, environmentally
and economically.

The survey should extend to tree species as well as to stand characteristics, which can provide a
comprehensive understanding of the economical, social and ecological values of the tree species and forests.
It should extend to site parameters and social environment within the forest. As far as forest is concerned,
the various functions should be assessed for protection, production and aesthetic.
Protection includes soil and water conservation, biodiversity preservation (faunal and floral components), carbon sequestration, etc. Production
refers to timber, other wood and non-wood products.
Having these considerations in mind, the following set of variables may be included in country surveys for their measurement in the field. A
team of national experts should refine the final set, in collaboration with FAO as leading agency for this work and main user of the results for global
resources assessment. The survey should cover the attributes that describe aspects of:

a. Economy (forest production)

b. Environment (protection, recreation, etc.)
c. Social environment in and around the forest http://www.fao.org/3/ad664e/ad664e05.htm
[Obiective, problematici urmărite etc.]
a. Forest production
- Forest area
- Forest structure (species composition, layers and density, etc.)
- Species names (local, commercial if any and scientific)
- Woody biomass
- Timber Volume
- Other non-wood products (type and size)
- Stand height
- Diameter
- Increment (MAI)
- Growth (drain, removals, mortality, increment, etc.)
- Timber and other non-timber product quality
- Forest management system indicating cutting and other exploitation systems (concession systems: timber, wildlife, other wood and
non-wood products)
- Origin of the forest (planted, naturally regenerated, mixed, coppice forest)
- Shape and size of occurrence (riparian, roadside, hedges, homestead plantation, wood-lots, fragmented, contiguous blocks of forests)
- Natural regeneration
- Mixture type of the forest (tree by tree or in groups)
- Development stage
- Stand age when relevant
- Crown closure (percentage of plot area covered by the vertical projection of the tree crowns estimated at 10% increment)
- Forest edges surrounding (built up area, agricultural land, pasture, water, rocks, others)

http://www.fao.org/3/ad664e/ad664e05.htm
[Obiective, problematici urmărite etc.]

b. Environmental aspects
- Ecological zone (e.g. wet, moist, dry, very dry, arid, desertic, etc.)
- Forest ecosystems (e.g. mountains, lowland, gallery, swamp, mangroves, etc.)
- Vegetation community (species composition, frequency of occurrence, etc.)
- Health of forest
- Forest degradation (removal of selected species, elimination by fire, change forest from closed canopy to open or fragmented forest
cover, etc.)
- Deforestation (clearing of forest cover for the aim of transforming the forest land into temporary cultivation or permanent crop land)
- Type of spatial pattern of the forest area (scattered gaps of non-forest land, oblong gaps of non-forest land, island of forest, belt of
forest, none)
- Forest fires and other damages
- Endemic species (from existing lists)
- Endangered and threatened species (from existing lists)
- Soil
- Water resources (erosion)
- Wildlife and wildlife habitat
- Aspect of relief terrain (N, NW, NE, W, SW, SE, S and E), slope, elevation.
- Protection status (national park, game and/or gene reserve, official hunting area, open hunting and other resources collection area,
etc.)
- Land and resources tenure (state, private, community, etc.)

http://www.fao.org/3/ad664e/ad664e05.htm
[Obiective, problematici urmărite etc.]

c. Social environment
- Land-use type (assigned function to the land: wood production, grazing, agriculture, environmental protection, other infrastructure
scheme)
- Type of agriculture (permanent farming system, shifting cultivation, agro-forestry)
- Use of bush fire (land clearing, grazing, hunting, household and people’s protection)
- Settlements (permanent, temporary, construction in concrete or with local material)
- Number of house holds
- Main activities of local population (agricultural activities, trading, services, etc.)
- List of non-wood products extracted from the surrounding forest
- Forest-man relation by eco-region through a rapid rural appraisal (questionnaire for RRA to be designed with the help of a
sociologist).
General variables: date of assessment, province, district and locality, and names of field crew members.
Plot variables: Forest name, compartment, sub-compartment number, plot number, X and Y co-ordinates. (Refer to variable template in
annex 3)

http://www.fao.org/3/ad664e/ad664e05.htm
 Exemple de posibile caractere cantitative şi/sau
calitative la arbori, care pot fi analizate

Caractere cantitative Caractere calitative

- înălţimea arborilor
- diametrul la 1,30 m
- creşterea medie radială
- lemnul timpuriu
- lemnul târziu
- densitatea convențională a lemnului
- volumul mediu pe arbore
- diametrul coroanei
- înălţimea până la prima ramură verde
- zvelteţea arborilor (?)
- forma trunchiului
- defecte ale trunchiului
- nr. ramuri din verticilul situat
la înălţimea de 2,2 m
- grosimea ramurii principale din verticil
- unghiul de inserţie al ramurilor
- coeficientul de zveltețe al coroanei
- „crown ratio”
 Exemple de posibile variabile (caracteristici)
care pot fi analizate

Variabile de calculat la arbori:

a) Coeficientul de zvelteţe al arborelui: Za = HT/D1.30;
b) Proporţia înălţimii elagate: PHE = (HRV/HT)100;
c) Volumul mediu pe arbore: calculat în funcție de diametru, înălțime și specie, folosind
procedeul ecuației de regresie a volumului (Giurgiu et. al, 2004).
d) Coeficientul de zveltețe al coroanei: CZC = HT/DC;
e) Ponderea înălţimii coroanei (Crown ratio): CR = 100 (HT-HRV)/HT;
f) Suprafaţa laterală a coroanei: SLC = (HC • DC)/2, în care HC reprezintă înălţimea
coroanei.
 Exemple de variabile (caracteristici)

Caracteristicile frunzelor

Fagaceae
În flora României vegetează 15 specii
ce aparțin la 3 genuri (Castanea, Fagus,  • Quercus cerris – Cer, Ceroi
Quercus) [2][3][4][5]:
•Castanea – Castan
• Castanea dentata – Castan american
• Castanea pumila – Castan pitic
• Castanea sativa – Castan comestibil
, Castan dulce
•Fagus – Fag
• Fagus orientalis – Fag oriental, Fag
de Caucaz
• Fagus sylvatica – Fag
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fagaceae
•Quercus – Stejar, Gorun
• Quercus dalechampii – Gorun balcanic, Gorun
auriu, Gorun Deleșamp
• Quercus frainetto – Gârniță
• Quercus pedunculiflora – Stejar brumăriu
• Quercus petraea – Gorun
• Quercus polycarpa – Gorun ardelean, Gorun
transilvănean
• Quercus pubescens – Stejar pufos, Stejărică
• Quercus robur – Stejar, Tufan
• Quercus rubra – Stejar roșu, Stejar roșu american
• Quercus virgiliana – Stejar virgilian, Stejar pufos
(var.), Stejar balcanic
 Quercus robur – Stejar
Quercus petraea – Gorun
(sinonim Quercus pedunculata)
Quercus pubescens – Stejar pufos Quercus frainetto – Gârniță Quercus cerris – Cer
Quercus robur Quercus petraea Quercus pubescens Quercus frainetto Quercus cerris 
Stejar Gorun Stejar pufos Gârniță Cer
Hibridări în cadrul genului Quercus

Hibridări între specii (interspecifice)

Hibridări între hibrizi

Retroîncrucișări (între hibrizi și părinți)

Hibridări introgresive, complexe (între

hibrizi complecși, multipli, forme
parentale) etc.

Variabilitate
 Modern leaf variability in Quercus cerris!

Denk, T., Güner, H. T., Bouchal, J. M., & Kallanxhi, M. E. (2019). The
Pleistocene flora of Bezhan, southeast Albania: early appearance of extant
tree species. Historical Biology, 1-23.
https://www.researchgate.net/publication/333222308_The_Pleistocene_flo
ra_of_Bezhan_southeast_Albania_early_appearance_of_extant_tree_speci
es
 Descriptori posibili (la frunze):
PU (intensitatea părozităţii pe dosul laminei, evaluată pe scara cu 6 trepte de intensitate propusă de
Kissling, 1977),
NL (numărul de lobi),
NV (numărul de nervuri intercalare),
BS (forma bazei frunzei, evaluată pe o scară numerică de ordonare cu 9 trepte, de la 1 - cuneată la 9 -
auriculată),
OB (forma laminei; OB = 100 x WP/LL),
PR (ponderea lungimii peţiolului: PR = 100 x PL / (LL + PL),
LWR (variabilă transformată obţinută cu relaţia: LWR = 100 x LW/LL ),
LDR (variabilă transformată rezultată din relaţia LDR = 100 x (LW – SW) / LW) şi
PV (variabilă transformată rezultată din relaţia: PV = 100 x NV / NL).

În formule, notaţiile au următoarea semnificație:

LL – lungimea laminei,
LP – lungimea peţiolului,
WP – lungimea laminei de la bază până în zona de lăţime maximă,
LW – distanţa între nervura principală şi vârful lobului din zona de lăţime maximă,
SW – distanţa dintre nervura principală şi adâncitura dintre lobii bazali.
Modul de lucru și metodele de cercetare

De la arbori de cvercinee din pădurea Bejan sau recoltat câte

3-5 frunze/arbore, evitându-se cele formate pe lăstari. Pe teren s-a
făcut încadrarea taxonomică a fiecărui arbore, consemnându-se
specia sensu lato. Determinările s-au făcut îndeosebi pe baza
caracterelor prezentate în Flora R.P.R. (Nyarady et al., 1952) sau
în alte lucrări (Georgescu şi Moraru, 1948; Dumitriu–Tătăranu,
1960; Stănescu et al., 1991; Stănescu et al., 1997; Schwartz,
1993).

Ex. Frunzele recoltate au fost analizate pe baza setului de

descriptori dintre cei 14 utilizaţi de Kremer et al. (2002) în
analiza morfologică a stejarului pedunculat şi gorunului.
Stéphane Ponton, Jean-Luc Dupouey, Erwin Dreyer. Leaf morphology as species indicator in
seedlings of Quercus robur L. and Q. petraea (Matt.) Liebl.: modulation by irradiance and growth
flush. Annals of Forest Science, Springer Verlag/EDP Sciences, 2004, 61 (1), pp.73-80.
https://doi.org/10.1051/forest:2003086
Fortini, P., Di Marzio, P. & Di Pietro, R.
Differentiation and hybridization
of Quercus frainetto, Q. petraea, and Q.
pubescens (Fagaceae): insights from
macro-morphological leaf traits and
molecular data. Plant Syst
Evol 301, 375–385 (2015).
https://doi.org/10.1007/s00606-014-1080
-2
 Repartizarea arborilor pe piețele de probă (ploturi), în funcție de apartenența
lor la o anumită specie, sau de originea lor hibridă
Q. Q.
Q. robur x Q. petraea Q. robur x
Q. Q. Q. Q. Q. pubescens pubescens Q. robur x Q. robur x
Plotul nr. Q. x Q. Q. Total/Plot
robur petraea pubescens cerris frainetto x x Q. Q. petraea Q. cerris
pubescens frainetto frainetto
Q. petraea frainetto
1 4 2 0 2 1 1 2 3 3 2 3 2 26
2 5 0 2 2 4 3 2 2 4 0 2 0 28
3 6 2 3 1 1 1 1 3 1 2 1 2 27
4 3 2 0 2 1 1 2 1 3 2 3 1 25
5 4 3 2 2 4 1 1 3 0 2 1 2 30
6 5 2 0 1 1 2 2 1 3 1 3 3 30
7 4 2 0 2 1 1 1 3 1 2 1 2 27
8 5 2 0 0 2 1 2 3 3   3 1 30
9 3 2 0 2 1 2 1 2 2 2 0 2 28
10 2 3 1 1 0 1 2 3 3 1 1 1 29
41 20 8 15 16 14 16 24 23 14 18 16
Supraf. totală =70 ha, eșantionată și reprezentată prin 10 piețe de probă (ploturi, de forma circulară, cu raza de
12.62 m și suprafața de 500 m2
 Lungimea laminei (cm), ca valori medii (din 3-5 frunze),
pe genotip și arbori evaluați
Q. Q.
Q. robur x Q. petraea Q. robur x
Arbore Q. Q. Q. Q. Q. pubescens pubescens Q. robur x Q. robur x
Q. x Q. Q.
nr. robur petraea pubescens cerris frainetto x Q. x Q. Q. petraea Q. cerris
pubescens frainetto frainetto
petraea frainetto

1 9.2 10.5 9.3 12.3 14.0 9.0 11.5 9.6 11.5 13.0 14.0 11.3
2 9.1 10.2 9.5 12.1 13.5 12.1 14.1 13.1 12.2 14.2 14.7 11.1
3 9.7 9.9 11.4 13.5 14.2 11.0 11.9 12.0 9.39 14.3 14.9 12.1
4 9.3 10.5 9.3 12.4 14.0 12.0 12.8 12.0 11.5 14.6 14.2 11.4
5 9.1 9.6 9.2 12.3 13.7 9.7 14.7 9.7 10.6 14.1 14.3 12.1
6 8.8 9.8 9.8 12.3 14.2 10.9 9.9 9.9 9.9 14.4 14.6 11.3
7 8.9 10.8 10.2 12.7 14.3 11.0 11.8 10.6 12.8 14.7 14.4 12.5
8 8.7 9.9 9.3 12.5 14.6 12.0 12.0 12.7 19.9 13.6 13.2 11.5
9 9.6 9.8 9.4 12.2 14.2 9.9 14.9 9.5 11.8 14.2 13.2 12.6
10 9.3 10.6 9.5 13.3 13.1 12.0 12.9 12.8 11.6 13.1 14.1 12.9
20.0 18.2
18.0
16.0
14.0
12.0 10.7 10.2
10.0 8.9
8.0
8.0 6.7 7.1 7.1 7.1
6.2 6.2
6.0
4.0 3.6
2.0
0.0

Proporția arborilor (%) în funcție de apartenența lor la o anumită specie, sau

de originea lor hibridă
Principalii parametri statistici
Principalii parametri statistici
 Lungimea laminei (cm)
16

15

14

13

12

11

10

Q. pubescens x Q. pubescens x Q. robur x Q. Q. robur x Q. Q. petraea x Q. robur x Q.

Labels Q. robur Q. petraea Q. pubescens Q. cerris Q. frainetto
Q. petraea Q. frainetto pubescens petraea Q. frainetto frainetto Q. robur x Q. cerris
Min 8.70 9.60 9.20 12.10 13.10 9.00 9.90 9.50 9.39 13.00 13.20 11.10
Q1 8.95 9.83 9.30 12.30 13.78 10.15 11.83 9.75 10.83 13.73 14.03 11.33
Median 9.15 10.05 9.45 12.35 14.10 11.00 12.40 11.30 11.55 14.20 14.25 11.80
Q3 9.30 10.50 9.73 12.65 14.20 12.00 13.80 12.53 12.10 14.38 14.55 12.40
Max 9.70 10.80 11.40 13.50 14.60 12.10 14.90 13.10 19.90 14.70 14.90 12.90
IQR 0.35 0.67 0.43 0.35 0.43 1.85 1.98 2.78 1.28 0.65 0.53 1.08
Upper
0.00 0.00 1.00 2.00 0.00 0.00
Outliers 0.00 0.00 1.00 0.00 0.00 0.00
Lower
0.00 0.00 0.00 0.00 1.00 0.00
Outliers 0.00 0.00 0.00 0.00 2.00 0.00
Lungimea laminei la Q. robur

Bins Midpoint Abs. Frequency Rel. Frequency Cumul. Rel. Freq.

[8.6,8.8[ 8.7 1 0.1 0.1
[8.8,9[ 8.9 2 0.2 0.3
[9,9.2[ 9.1 2 0.2 0.5
[9.2,9.4[ 9.3 3 0.3 0.8
[9.4,9.6[ 9.5 0 0 0.8
[9.6,9.8] 9.7 2 0.2 1
Curtu AL, Gailing O, Finkeldey R (2007). Evidence for hybridization and introgression within a species-rich oak
(Quercus spp.) community. BMC Evolutionary Biology 7(1):1-15.

Curtu AL, Gailing O, Finkeldey R (2009). Patterns of contemporary hybridization inferred from paternity analysis in a
four-oak-species forest. BMC Evolutionary Biology 9(1):1-9.

Şofletea N, Moldovan IC, Enescu MC, Crăciunesc I, Curtu AL (2011). Consideraţii privind identificarea hibrizilor între
speciile autohtone de cvercinee. Revista pădurilor 1:6-11.

Bruschi P, Vendramin GG, Bussotti F, Grossoni P (2000). Morphological and molecular differentiation between Quercus
petraea (Matt.) Liebl. and Quercus pubescens Willd. (Fagaceae) in northern and central Italy. Annals of Botany 85:325-
333. https://doi.org/10.1006/anbo.1999.1046

Viscosi V, Lepais O, Gerber S, Fortini P (2009). Leaf morphological analyses in four European oak species (Quercus)
and their hybrid: A comparison of traditional and geometric morphometric methods. Plant Biosystems 143(3):564-574.
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/11263500902723129