Facultatea de Silvicultură și

Diversitatea arboretelor și principalele particularități

ale arborilor din zona Făget, Cluj-Napoca

Conducător științific:
Prof. dr. Paul
POPESCU
Autor:
Ing. Ion IONESCU, masterand

Cluj-Napoca, 2024.01.19
 Cuprins
 Introducere
-Diversitatea arboretelor și importanța acesteia
-Stadiul cunoaşterii privind biodiversitatea pădurilor
 Scopul și obiectivele cercetării
 Materialul și metoda de cercetare
-Amplasarea experienței și a suprafețelor de probă
-Observații și determinări efectuate; prelucrarea datelor
 Rezultate şi discuții
-Numărul de arbori în piețele de probă și particularitățile acestora
-Principalele caracteristici ale arborilor în funcție de specie
-Discutarea rezultatelor comparativ cu date din literatura de specialitate
 Concluzii şi recomandări
 Bibliografie
 Introducere
-Importanța pădurilor, rolul și funcțiile acestora
-Bodiversitatea florei spontane din zona pădurii Făget
Făgetul Clujului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a
IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al
municipiului Cluj-Napoca. Rezervația naturală aflată în partea sudică a Clujului are o suprafață
de zece ha, și reprezintă o arie împădurită cu arborete de fag (Fagus sylvatica) și gorun
(Quercus petraea), în amestec cu stejar (Quercus robur) și carpen (Carpinus betulus). Pădurea
Făget are un important rol ameliorativ, ecologic și peisager (Sestraș și colab., 2018a)

NOTĂ: Citările trebuie să se regăsească la resurse bibliografice (‘Bibliografie’), iar toate titlurile din bibliografie să se regăsească sub formă
de citări. A se vedea lucrările de mai jos, pentru informare privind modul de elaborare a capitolelor, utilizarea resurselor bibliografice, modul
de lucru (material și metodă), prezentarea rezultatelor și discutarea acestora etc.
 Aria protejată acționează ca un sanctuar pentru diverse specii naturale și habitate
semnificative, care dețin o importanță considerabilă din punct de vedere faunistic,
floristic și silvic. Site-ul prezintă oportunități de explorare științifică, angajament
educațional și activități recreative, oferind astfel potențial pentru turism și petrecere a
timpului liber în weekend în vecinătatea orașului Cluj-Napoca (Sestras și colab., 2018b).
 Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetărilor
-Obținerea unor informații utile în privința biodiversității arboretelor din zona Făget,
Cluj-Napoca, pentru asigurarea unui management forestier adecvat.
Obiectivele cercetărilor
-Identificarea diversității arboretelor și a modului în care sunt asigurate funcțiile pădurii.
Evaluarea potențialului ameliorativ a arboretelor și a arborilor de interes care contribuie la
conservarea solului și la evitarea proceselor de eroziune.
-Identificarea arborilor cu particularități utile din punct de vedere a capacității
productive (acumulare de masă lemnoasă)
-Evaluarea elementelor de calitate a lemnului (trunchi drept, rectiliniu, elagaj natural
adecvat, clasă de calitate corespunzătoare etc.).
-Evaluarea stării de vegetație și de sănătate a arborilor (identificarea factorilor care pot
afecta starea de vegetație sau de sănătate, ex. agenți patogeni sau dăunători, frecvența,
intensitatea și gradul de atac etc.).
-Formularea unor concluzii și recomandări cu importanță științifică și aplicativă privind
managementul resurselor genetice forestiere din zona Făget.
Materialul și metoda de cercetare
-Amplasarea experienței și a suprafețelor de probă
-Observații și determinări efectuate; prelucrarea datelor

Amplasarea geografică
De utilizat:
http://www.rosilva.ro/
http://gis.rosilva.ro/Zonare/
 Folosiți http://gis.rosilva.ro/Zonare/ pentru capturile necesare pentru arealul
Date privind investigat, localizarea poziției în care vă aflați, măsurarea distanțelor și suprafețelor.
arealul
investigat:

-Amplasarea
-Suprafața
-Condiții:
Climatice
Pedologice
etc.
-Alte
informații
 Amplasarea -Alte informații
suprafețelor de
probă (criterii
etc.):
-Număr
-Formă
-Suprafața etc.

Coordonatele
geografice/
suprafața de
probă
-Altitudine
-Tipul de sol
-Cond. ecologice
(temperatura medie
anuală, suma
precipitațiilor etc.)
De utilizat:
http://gis.rosilva.ro/Zo
nare/
 De utilizat: http://gis.rosilva.ro/Zonare/

2
Amplasarea suprafețelor de probă (criterii etc.): 3
-Număr
4
-Suprafața 5
-Formă
6
7 8
Modul de lucru
Determinarea numărului de arbori în piețele de probă (în cazul evaluării
florei ierboase, determinarea numărului de plante pe specii/suprafață de probă -
subploturi, identificarea unor biotipuri de interes (ex. floră indicatoare), sau cu
particularități utile etc. și înregistrarea datelor în caiete de notițe sau registre.
Romsilva:
Atenție! Folosiți pentru capturile necesare pentru arealul investigat, localizarea poziției

Vedeți exemplele de la lucrări practice,

privind reprezentarea grafică a datelor de
lucru
 Caracteristicile
cantitative ale
arboretului (date
înregistrate; exemple)

- înălţimea arborilor
- înălţimea elagată
- diametrul trunchiului
- mărimea/diametrul coroanei
- numărul de ramuri în
verticil
- grosimea ramurilor
- unghiul de inserţie
- fineţea ramurilor
- productivitatea de lemn
si alte produse
- fructificatia
- longevitatea
- volumul
- procentul de supraviețuire
INFO: alegerea
suprafețelor de
probă;
IFN
 Caracteristicile calitative ale
Cross-section profile arboretului (date
înregistrate; exemple)
- originea și proveniența arboretului
- vârsta arboretului
- clasa de producție
- calitatea arboretului
- coeficientul de zveltețe
- starea de vegetație
- starea fitosanitară
- tipul de înrădăcinare;
- forma trunchiului (tulpinii);
- aspectul scoarței și a ritidomului;
- însușirile lemnului;
- forma coroanei;
- relațiile cu factorii ecologici;
- dăunători si impacturi periculoase;
- capacitatea de regenerare
din sămânța și vegetativă;
- reacția la intervenții silvotehnice;
- valoarea silviculturala si
peisagistica;
- compoziția arboretului;
- structura arboretului.
 Numărul total de
arbori per parcelă
de probă

Diametrul bazal al
arborilor (valori medii, în cm) pe parcela de probă
Identificarea principalelor particularități ale arborilor:
- Capacitatea de acumulare de masă lemnoasă (biomasă)
- Calitatea lemnului
- elemente de calitate
- defecte
- Starea de vegetație a arborilor
- Comportarea la atacul de boli sau
dăunători (starea de sănătate a arborilor)
H (m) -Înălțimea arborelui (m)
-Înălțimea elagată (m)
-Diametrul trunchiului la 1,30 m (cm)
-Diametrul coroanei (m)

DBH
1.3 m
 Trecerea datelor înregistrate pe teren în caiete de notițe sau registre, ex. numărul de
arbori pe specii, caracteristicile arborilor etc. în format electronic (Excel)
Prelucrarea statistică a datelor (statistică descriptivă și inferențială)
 Exemple reprezentări grafice (↓așa nu!)
Fagus sylvatica

Quercus robur

Carpinus betulus

Quercus petraea
4.6 1.9
2.3 Acer campestre
3.8 3.8 13.8
2.7 Prunus avium
7.3 12.6
Tilia cordata

3.1 Tilia tomentosa

36.4
7.7 Crataegus monogyna

Corylus avellana

Cornus sanguinea

Ligustrum vulgare

Ponderea speciilor de arbori (%) în ‘n’ site-uri

 Exemple reprezentări grafice (↓așa da!)

Ponderea speciilor de arbori (%) în ‘n’ site-uri din Făget

18.0 Exemple reprezentări grafice (↓așa da!)
16.0 15.3
14.0 12.8
12.0 11.5
10.4
10.0 9.8 9.3
8.0 7.7 7.5
6.3
6.0
4.0
3.8
2.5
1.9
2.0 1.3
0.0
Ponderea speciilor în suprafețele de probă nr. 1-4 (pajiște), zona de S-V a arealului investigat
Alte posibilități de reprezentări grafice –
de văzut lucrările practice
Romsilva:
Atenție, folosiți http://gis.rosilva.ro/Zonare/
http://www.rosilva.ro/ pentru capturile necesare pentru arealul investigat, localizarea poziției în
http://gis.rosilva.ro/Zonare/ care vă aflați, măsurarea distanțelor și suprafețelor.

Ocol silvic: http://www.rosilva.ro/unitati_silvice/cluj l_12.htm

Vedeți exemplele de la lucrări practice,

privind reprezentarea grafică a datelor de
lucru
 40 37
35
30
25 23
Frecvența

20 19
15
10 10
4
5 2
0
10-15 15-20 20-25 25-30 30-35 35-40
Intervalul de clasă al arborilor (cm)

Histograma pentru diametrul trunchiului (cm) la 95 de arbori (Carpinus betulus)

Exemplu Excel:

-Raportarea procentuală a
prezenței arborilor de Carpinus
betulus în suprafețele de probă.
-Reprezentarea grafică a datelor.
Exemplu Excel:
-Înălțimea arborilor (valori medii, în m)
-Coeficientul de variabilitate (CV%)
Rezultate şi discuții
-Numărul de arbori în piețele de probă și particularitățile acestora
-Principalele caracteristici ale arborilor în funcție de specie
-Discuții ale rezultatelor comparativ cu date din literatura de specialitate
30.0 26.3
25.0
19.3
20.0
15.8
15.0 12.3
10.5
10.0 7.0
5.3
5.0 3.5

0.0
Piața 1 Piața 2 Piața 3 Piața 4 Piața 5 Piața 6 Piața 7 Piața 8
Repartizarea procentuală (%) a arborilor de Fagus sylvatica în opt suprafețe de probă, din totalul
arborilor identificați în zona studiată
Înălțimea arborilor (valori medii, în m) la Carpinus betulus
din piețele de probă analizate

Abaterea
Suprafața Medi sx̄
standard
de probă a (m) (m
) (s)
Piața 1 16.2 0.50 1.58
Piața 2 14.8 0.33 1.05
Piața 3 11.7 0.41 1.30
Piața 4 14.3 0.22 0.69
Piața 5 9.2 0.28 0.89
Piața 6 14.2 0.35 1.10
Piața 7 12.2 0.43 1.36
Piața 8 14.4 0.30 0.96
 18 16.2
16 14.8 14.3 14.2 14.4
înălțimea arborilor (m)

14 12.2
11.7
12
10 9.2
8
6
4
2
0
Piața 1 Piața 2 Piața 3 Piața 4 Piața 5 Piața 6 Piața 7 Piața 8
Înălțimea arborilor (valori medii, în m) la Carpinus betulus
din piețele de probă analizate
Notă: datele sunt prezentate ca exemplu de lucru. Rezultatele din figuri nu trebuie să repete rezultatele din tabele.
 12 11.11 11.16
Coeficientul de variabilitate %

9.74 9.72
10
7.74
8 7.10
6.65
6 4.79

4
2
0
Piața 1 Piața 2 Piața 3 Piața 4 Piața 5 Piața 6 Piața 7 Piața 8
Coeficientul de variabilitate pentru înălțimea arborilor la Carpinus betulus
din piețele de probă analizate
 Piața 1
11 12
14 16
16 11
10 10
9 16
14 15
15 9
17 17
12 11
11 13
14 13
15 17
9 12
Suma x 167 14
n 13 19
x̅ 12.8 Suma x 205
2 7.1 n 15
s
s 2.7 x̅ 13.7
xmax 17 s2 8.5
xmin 9s 2.9
Int erpretarea CV%
A 8 xmax 19
CV% 20.8 xmin 9
A 10
CV% 21.4
Calcularea coeficientului de variabilitate pentru diametrul trunchiului la 95 de
arbori de Carpinus betulus
Suma 2395
Media 24.0 Interpretarea CV%
s2 33.9
s 5.8
CV% 24.30
1000 533 554 504
340 389 402 378

100
r = +0.891***

10 5.6 7.2 6.3 6.6

4.4 4.9 5.4

1
Piața 1 Piața 2 Piața 3 Piața 4 Piața 5 Piața 6 Piața 7
Înălțimea elagată (m) Densitatea arborilor (nr/ha)

Coeficientul de corelație dintre înălțimea elagată (m) și densitatea

arborilor (nr/ha) în piețele de probă analizate
 Explicații suplimentare

- În afara evaluării biodiversității pădurilor și particularităților arboretelor incluse în

studiu (specii, diversitatea acestora în contextul factorilor ecologici specifici etc., implicațiile
asupra funcțiilor pădurii, caracteristicile de interes ale arborilor care contribuie la capacitatea
de acumulare de biomasă și calitatea lemnului, starea de vegetație și starea de sănătate a
pădurii/arborilor etc.), pot fi luate în considerare orice alte problematici, ex.:
- analiza regenerărilor naturale generative (exemple de evaluare, suprafețe de probă,
caracteristici de interes, prelucrarea datelor etc.);
- analiza capacității de germinare a semințelor și obținerea materialului forestier de
reproducere;
- analiza intensității atacului, frecvenței atacului și gradul de atac (boli și dăunători, ex.
evaluare în pepinieră, aplicarea modelului și calcularea I%, F% și GA%=(I%×F%)/100 etc.
Exemplele respective sau studiile de caz vor fi incluse în lucrare în mod adecvat, pentru a ilustra aspectele cerute de structura proiectului.
Analiza asocierii dintre două specii etc.

Temă: Să se determine dacă în zona investigată există asociere înt

Hardy-Weinberg
Problema 1
Pe baza unor eșantioane prelevate dintr-o populație de Alnus rubra, a
rezultat că un procent de 36% din arbori au genotipul homozigot recesiv (cc)
pentru frunzele crenate, restul având frunzele fin serate (genotipuri ‘CC’ și ‘Cc’).
Să se calculeze:
-Frecvența genotipului ‘cc’
-Frecvența alelei ‘c’
-Frecvența alelei ‘C’
-Frecvențele genotipurilor ‘CC’ și ‘Cc’
-Frecvențele celor două
fenotipuri posibile, dacă ‘C’ este complet dominantă vs. ‘c’
Etapele de lucru - probleme Hardy-Weinberg

1. Se găsește q2 = frecvența fenotipurilor recesive (adică homozigoții recesivi).

2
2. Se găsește q = frecvența alelei recesive, extrăgând rădăcina pătrată a lui q
.
3. Se găsește p (frecvența alelei dominante): p = 1 - q
4. Se găsește p2 frecvența genotipurilor homozigot dominante, prin ridicarea la pătrat (p×p).
5. Se găsesc genotipurile heterozigote 2pq (formula: 2×p×q)
6. Se verifică dacă p2 + 2pq + q2 = 1

146 41
x= 0.280822
Calcule pe etape
Termen Formula Rezultat Rezultat:
1 2 #total_rec 0.281 0.28 Frecvența homozigoților recesivi ('cc' - fenotip recesiv=albinism)
q
2q √q2 0.530 0.53 Frecvența alelei recesive ('c')
3p 1-q 0.470 0.47 Frecvența alelei dominante ('C')
4 2 p×p 0.221 0.22 Frecvența homozigoților dominanți ('CC' - fenotip dominant)
p
5 2pq 2×p×q 0.498 0.50 Frecvența genotipurilor heterozigote ('Cc' - fenotip dominant)
2 2
6 p + 2pq + q = 1 1.00 1.00 Frecvența celor două fenotipuri posibile, dacă 'C' este complet dominantă vs
Hardy-Weinberg

p
2 2pq q
2 1
0.221 0.498 0.281 1.000
Rezistența pinului alb (Pinus strobus L.) la rugina cauzată de agentul patogen Cronartium ribicola

Telford A, Cavers S, Ennos RA, Cottrell JE (2015). Can we protect forests by harnessing
variation in resistance to pests and pathogens?, Forestry: An International Journal of Forest
Research 88(1):3-12, https://doi.org/10.1093/forestry/cpu012

Temă: Pebaza informațiilordinacestslide și și

ereditățiimonogenice,enunțațioproblemă
rezolvați-o după modelele prezentate anterior.
PS: atenție la gena (alela) care determină rezistența (rec

Johnson, J. S., & Sniezko, R. A. (2021). Quantitative disease

resistance to white pine blister rust at southwestern white pine’s
(Pinus strobiformis) Northern Range. Frontiers in Forests and
Global Change, 4, 765871.
https://doi.org/10.3389/ffgc.2021.765871
Indici de caracterizare a bioNrdtoitavl 32
Nr. de
e r s ităţii
p ro b e

 Constanţa Nr. Specia Nr. de probe în Constanța Dominanța Indicele de semnifi

 Dominanţa crt.
12 Festuca rubra
indivizi
348
care
29
%
90.6
clasa %
24.5
clasa %
22.2
clasa

 Indicele de semnifica ție

C a m pa n ul a a bi entina 339 22 68.8 23.9 16.4
ec o lo g ic ă
3 Arnica montana 226 20 62.5 15.9 10.0
4 Atropa belladonna 123 19 59.4 8.7 5.1
5 Gentiana nivalis 118 16 50.0 8.3 4.2
6 Achillea millefolium 85 15 46.9 6.0 2.8
7 Festuca pratensis 69 12 37.5 4.9 1.8
Lolium perenne
 Se va aplica 8
9 Phleum pretense
43
32
12
6
37.5
18.8
3.0
2.3
1.1
0.4

modelul la arealul 10
11
Trifolium repens
Colchium autumnale
22
11
4
3
12.5
9.4
1.6
0.8
0.2
0.1

propus pentru 12 Vaccinium myrtillus

TOTAL
3
1419
2 6.3 0.2 0.0

investigare
(pe piețe de probă, etc.)
pe ansamblul acestora
Indici de caracterizare a biodiversităţii

 Indicele Margalef (DMg)

 Indicele Menhinick (DMn)
 Indicele Simpson (D)
 Indicele Shannon
 Echitatea
 Indicele McIntosh

 Ex. se va cuantifica biodiversitatea

unui habitat pe baza datelor
din X site-uri
(suprafețe de
probă), cu ajutorul
indicilor de
caracterizare a
Se poate lucra în Excel, după
biodiversității modelele discutate – a se vedea
pagina următoare
Nr. Specia
Site-ul (Habitatul)/Număr de plante
I II IV
III
1 Quercus p 14 24 21 12
2 Carpinus b 21 37 23 26
3 Fagus sylv 56 62 45 36
4 Tilia tome 23 16 11 17
5 Quercus ro 67 56 49 71
6 Ulmus lae 18 28 22 11
7 Fraxinus e 12 14 19 16
8 Acer camp 6 14 5 7
9 Crataegus 14 20 11 12
10 Sambucus 7 4 9 18
11 Rosa canin 3 31 21 26
12 Rubus 5 17 15 3
idae
Total (N=) 246 323 251 255
S= 12
I II III IV
DMg 2.00 1.90 1.99 1.99
DMn 0.77 0.67 0.76 0.75
D 0.16 0.20 0.12 0.15
H 2.11 2.66 2.34 2.26
E 0.85 1.07 0.94 0.91
D 0.64 0.70 0.71 0.67
Indici de caracterizare a biodiversităţii

 Indicele Anderberg
 Ochiai I
 Ochiai II
 Rogers și Tanimoto
 Russel și Rao
 Indicele Jaccard
 Sørensen-Dice

 Ex. se va cuantifica biodiversitatea

unui habitat pe baza datelor
din X site-uri
(suprafețe de probă),
cu ajutorul
indicilor de caracterizare Se poate lucra în Excel, după modelele discutate.
Datele de lucru pot fi ipotetice, bazate însă pe realitate (adică pot fi incluse doar
a biodiversității specii care habitează/pot habita pe arealul propus pentru investigare).
 NOTĂ: indicii de
biodiversitate/similaritate
etc. nu se includ în
proiect!
re pot fi utilizate pentru statistica descriptivă sau teste statistice.
http://www.wessa.net/
http://www.wessa.net/rwasp_bidensity.wasp#output

Reprezentarea asocierii dintre specia Rosa

Reprezentarea
grafică a
relațiilor
dintre indicii
de
biodiversitate
http://www.wessa.net/rwasp_hierarchicalclustering.wasp#output
 -Discuții ale rezultatelor comparativ cu date din literatura de
specialitate
...

 Concluzii şi recomandări

 Bibliografie
 Concluzii şi recomandări

-Studiul a permis identificarea diversității arboretelor din arealul supus investigației

și a modului în care sunt asigurate funcțiile pădurii.
-Compoziția floristică a arboretelor oferă acestora un potențial ameliorativ care
asigură și contribuie la o bună conservare a solului și la evitarea proceselor de eroziune.
-În cadrul speciilor cu cea mai mare pondere, au fost identificați arbori cu o bună
capacitate productivă (acumulare de masă lemnoasă), precum și cu o bună calitate a
lemnului (trunchi drept, rectiliniu, elagaj natural adecvat, clasă de calitate corespunzătoare
etc.).
-Starea de vegetație și de sănătate a arborilor a fost corespunzătoare, fiind totuși
identificați unii factori care pot afecta starea de vegetație sau de sănătate, inclusiv principalii
agenți patogeni și dăunători.
-Rezultatele obținute urmează să fie valorificate în scopul eficientizării
managementului referitor la resursele genetice forestiere din zona Făget.
Bibliografie
Sestras P, Cetean H, Dan C, Nas V, Spalevic V, Boscaiu M, Cîmpeanu SM (2018).
Floristic composition and diversity indices of woody species in Faget Forest, Cluj-Napoca,
north western of Romania. Lucrari Stiintifice USAMV Iasi, Seria Horticultura 61(1):71-76.
https://repository.uaiasi.ro/xmlui/handle/20.500.12811/1561
Sestras P, Bondrea MV, Cetean H, Sălăgean T, Bilaşco Ş, Nas S, Spalevic V, Fountas S,
Cimpeanu SM (2018). Ameliorative, ecological and landscape roles of Făget Forest, Cluj-
Napoca, Romania, and possibilities of avoiding risks based on GIS landslide susceptibility map.
Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca 46(1):292-300.
https://doi.org/10.15835/nbha46110866
...

Imaginile (fotografii, grafice etc.) și informațiile (citate sau idei, texte etc.) preluate din
diferite surse (cărți, lucrări științifice / articole, internet etc.) vor fi însoțite de citări
corespunzătoare, recomandate pe site-ul facultății pentru Proiectul de Licență. Informațiile
preluate din surse online avea inclus linkul pagin (slide), activat.
vor pe ă
Vă mulțumesc pentru atenție!