Sunteți pe pagina 1din 7

cercetări ştiinţifice

ARIA PROTEJATĂ GRĂDINA TURCEASCĂ


Gheorghe POSTOLACHE, profesor, dr. hab. în biologie, .
Ion CEBOTARENCO, doctorand
Grădina Botanică (Institut), A.Ş.M.

Prezentat la 16 martie 2010

Abstact: This article presents the floristic, phytosociology and forest stand diversity of protected area
“Grădina Turcească”. Also in this article are listed forest stand species, shrub species and herb species.
The autors mention the rare species.
Keywords: protected areas, floristic and phytosociology diversity, forest stand.

INTRODUCERE sitatea arboretelor a fost cercetată


conform Gh. Postolache [2008].
Aria protejată Grădina Turceas-
că reprezintă o suprafaţă (224 ha) REZULTATE ŞI DISCUŢII
cu vegetaţie forestieră, praticolă,
acvatică şi palustră, atribuită la Aria protejată Grădina Turceas-
categoria Rezervaţii peisagistice că este constituită din comunităţi
(Legea privind fondul ariilor natu- forestiere, ierboase, acvatice şi
rale protejate de stat //Monitorul palustre. Mai jos prezentăm diver-
Oficial al RM, 16.07.1998, nr. 66- sitatea arboretelor, floristică şi cea
68, art. 442). Până în prezent nu Foto 1. Albia veche a Nistrului fitocenotică.
au fost publicate articole care să Diversitatea arboretelor. După
cuprindă compoziţia floristică, fi- tă de albia veche a fluviului Nistru. origine în Aria protejată Grădina
tocenotică, a arboretelor etc. din Altitudine 3-6 m. Turcească au fost evidenţiate 4 ca-
aria protejată Grădina Turcească. Aria protejată Grădina Turceas- tegorii de arboreturi: natural funda-
Pentru realizarea acestui subiect că a fost cercetată în baza concep- mentale, parţial derivate, total deri-
a fost cercetată flora şi vegetaţia tului de cercetare al ariilor protejate vate şi artificiale. Sunt arboreturi de
ariei protejate Grădina Turcească, elaborat în Laboratorul de Geobo- productivitate mijlocie şi inferioară
în scopul aprecierii valorii, situaţiei tanică şi Silvicultură, care cuprinde (tabel).
actuale şi elaborării măsurilor de următoarele compartimente: di- Arboreturi natural fundamen-
optimizare a conservării biodiver- versitatea arboretelor, diversitatea tale. S-au evidenţiat în 25 subpar-
sităţii. floristică, diversitatea fitocenotică, cele cu o suprafaţă totală de 102,6
impacte naturale şi antropice, con- ha, ceea ce constituie 45,8 % din
MATERIALE ŞI METODE servarea biodiversităţii şi recoman- suprafaţa ariei protejate (harta).
dări privind optimizarea conservării Cele mai multe arborete natural
Aria naturală protejată Grădina biodiversităţii. fundamentale sunt de plop alb (Po-
Turcească reprezintă o suprafaţă Diversitatea floristică a fost cer- pulus alba).
cu vegetaţie forestieră, acvatică cetată pe parcursul perioadei de Arboreturi natural fundamenta-
şi palustră (foto 1), atribuită la ca- vegetaţie prin metoda de itinerar. le de plop alb (Populus alba). Sau
tegoria - ecosisteme forestiere de Plantele mai puţin cunoscute au format la altitudinea de 4-5 m. Sunt
stejar pedunculat (Quercus robur), fost ierbarizate. Herbarul a fost re- arborete pure de plop alb cu vârsta
plop (Populus alba) şi salcie (Salix coltat, prelucrat şi sistematizat con- de 65-100 ani, de productivitate
alba) din luncile râurilor (Postola- form K. Skvorţov [1980]. Denumi- mijlocie şi superioară (242-444 m3/
che, 2002). Este situată în lunca rile plantelor sunt date conform C. ha). În arborete predomină plopul
fluviului Nistru între comuna Co- Cerepanov [1981], T. Gheideman alb (Populus alba) (foto 2). A fost în-
panca şi Leuntea, raionul Căuşeni. [1986] şi A. Negru [2008]. Pentru registrată o participare neînsemna-
Include parcelele 3,4,5 din Ocolul fiecare specie s-au stabilit: forma tă în arboret a stejarului pedunculat
silvic „Talmaz”, Întreprinderea Sil- biologică, elementul floristic, indicii (Quercus robur), frasinului(Fraxinus
vică Tighina. Conform Legii privind ecologici, conform V. Sanda şi co- excelsior), teiului (Tilia cordata),
fondul ariilor naturale protejate de lab.[2003]. plopului negru (Populus nigra) şi ul-
stat (1998), suprafaţa Ariei natu- Diversitatea fitocenotică a fost mului (Ulmus laevis). Cresc solitar
rale protejate Grădina Turcească cercetată conform metodelor accep- paltinul de câmp (Acer platanoides),
constituie 224 ha. O mare parte din tate în domeniu [Braun-Blanquet, jugastrul (Acer campestre), părul
teritoriul Ariei protejate este ocupa- 1964; Borza, Boşcaiu, 1965]. Diver- (Pyrus pyraster). Înălţimea plopului

NR. 3(51) iunie, 2010 1


cercetări ştiinţifice

şi în 2 arborete – plopul alb), care includ câte 4-7 specii, iar restul 47
ocupă o suprafaţă de 34,1 ha. Se de familii includ 1-3 specii de plan-
caracterizează printr-o productivi- te vasculare. Au fost evidenţiaţi 20
tate mai scăzută decât arboretele de specii de arbori, 15 specii de
natural fundamentale şi cele parţial arbuşti şi 192 de specii de plantei
derivate. erboase.
Arboreturi artificiale. În Aria Arboretul. Este constituit din 21
protejată Grădina Turcească au fost specii de arbori: Acer campestre,
plantate 18 arboreturi cu o suprafa- Acer negundo, Acer platanoides,
ţă totală de 20,9 ha. Sunt depistate Acer tataricum, Cerasus avium,
7 categorii de arboreturi artificiale. Elaeagnus angustifolia,Fraxinus
Arboreturi artificiale de stejar exelsior, Gleditsia triacanthos, Ma-
pedunculat. Au fost create 8 arbo- lus sylvestris, Morus alba, Pinus
rete pure de stejar pedunculat în nigra,Picia abies, Prunus divarica-
subparcelele 5M; 3D; 5E; 5G; 3J; ta, Populus tremula, Populus alba,
5A; 5C cu suprafaţa de 8,1 ha. Au Populus nigra, Pyrus pyraster, Ro-
vârsta de 5-40 ani. A fost creat un binia pseudacacia,Quercus robur,
arboret de stejar pedunculat cu fra- Salix alba, Ulmus leavis. În arbo-
sin, nuc şi paltin (6ST2Fr1Nua1Pa) retele natural fundamentale pre-
în subparcela 5N. domină plopul alb (Populus alba)
Arboretul artificial de frasin. A fost şi stejarul pedunculat (Quercus ro-
creat un arboret de frasin cu plop alb bur). Sunt suprafeţe mici pe maluri-
Foto 2. Arboret de plop alb (Popu- (9Fr1Pla). Este un arboret de o pro- le albiei vechi a Nistrului, unde este
lus alba) ductivitate mijlocie (245 m3/ha). multă salcie (Salix alba). Ca specii
Arboretul artificial de tei. A fost însoţitoare în arboret sunt: Fraxinus
alb este de 29-34 m, diametrul tul- plantat un arboret de tei cu paltin excelsior, Acer platanoides, Popu-
pinii arborilor de plop alb constituie şi cu diverse specii moi (8Te 1Pa lus nigra, P. tremula, Ulmus laevis.
42-64 cm (tabel). Sunt arbori care 1Dm) în subparcela 3K. La vârsta În etajul doi cresc: Acer campestre,
au diametrul tulpinii până la 1m şi de 25 de ani avea volumul masei Malus sylvestris, Pyrus pyraster,
mai mult. lemnoase de 75 m3/ha. Acer tataricum. Pe la margini de
Arboreturi natural fundamenta- Arboretul artificial de salcâm. A pădure creşte mult arţar american
le de stejar pedunculat (Quercus fost creat un arboret pur (10Sa) de (Acer negundo) şi sălcioara (Ela-
robur). În subparcelele 3O şi 3L au salcâm în subparcela 4A. eagnus angustifolia).
fost înregistrate două arborete na- Arboretul artificial de glădiţă. Stratul arbuştilor. Este consti-
tural fundamentale de productivita- A fost experimentat un arboret de tuit din 17 specii de arbuşti: Amor-
te superioară (259-310 m3/ha) de glădiţă cu compoziţia 4GL4ST1- pha fruticosa, Cornus mas, Corylus
stejar pedunculat cu vârsta de 90- FR1DT pe o suprafaţă de 0,5 ha, în avellana, Crataegus monogyna,
100 ani, care ocupă o suprafaţa de subparcela 5L. Crataegus curvisepala, Euonymus
9,9 ha (foto 3). Înălţimea stejarului Arboreturi artificiale de molid. 4 europaea, Euonymus verrucosa,
este de 25 m, diametrul tulpinii 42- arboreturi pure de molid cu o supra- Frangula alnus, Ligustrum vulgare,
50 cm, consistenţa arboretului este faţă totală de 3,7 ha au fost crea-
de 0,7-0,8. te în subparcelele 3A; 3N; 4D; 3E.
Arboreturi parţial derivate. Au Toate aceste arborete sunt de pro-
fost evidenţiate 4 arboreturi parţial ductivitate inferioară şi necesită a fi
derivate (subparcelele 4H; 3R; 5W; înlocuite cu arborete similare celor
4O) de frasin cu o suprafaţă tota- natural fundamentale.
lă de 33,3 ha, ceea ce constituie Arboreturi artificiale de pin. Au
14,8% din suprafaţa ariei proteja- fost create două arboreturi pure
te. În arboret predomină frasinul. de pin, pe o suprafaţă de 1,0 ha,
În toate aceste arborete este pre- în subparcelele 3F şi 3G. Aceste
zent stejarul pedunculat (20-30%). arborete sunt de productivitate in-
Posibil că aceste arborete în trecut ferioară şi necesită a fi înlocuite cu
au fost de stejar pedunculat, iar în arborete similare celor natural fun-
rezultatul gestionării nechibzuite damentale.
cota de participare a stejarului pe- Diversitatea floristică.
dunculat s-a redus. Volumul masei Analiza taxonomică. În Aria
lemnoase a acestor arborete con- protejată Grădina Turcească au fost
stituie 180-335 m3/ha şi este mai evidenţiate 232 specii de plante va-
mic decât al arboreturilor natural sculare, care aparţin la 160 genuri
fundamentale. şi 61 familii. Cele mai numeroase
Arboreturi total derivate. Au familii sunt: Asteraceae -24 de spe-
fost evidenţiate 10 arborete total cii, Poaceae -20 de specii, Lamia-
derivate (în 5 arborete predomi- ceae 20 de specii, Fabaceae-16
nă frasinul, în 3 arboreturi – ulmul specii, Rosaceae 18 specii. 9 familii Foto 3. Arboret de stejar pedunculat
(Quercus robur)

2 NR.3(51) iunie, 2010


cercetări ştiinţifice

Tabel
Arboretele din Aria protejată Grădina Turcească

Parc./ Sup-
Altitu- Compoziţia Volum, Creşt.,
sub- rafa- TS Sol Tp Categoria arboretului Vârsta D H
dine, m actuală m3/ha m3/ha
parc. ţa,ha
3O 4,2 44 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 6St4Fr 95 42 25 310 2,3
3L 4,7 4 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 6St4Pla 85 50 23 259 2,1
3H 3,3 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. sup. 9Pla1St 100 46 29 237 0,8
3U 21,4 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Dt 90 56 32 379 2,1
3S 8,6 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Dt 90 54 35 444 2,1
5S 3,6 4 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 10Pla 85 48 30 352 2,2
5T 6,8 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 10Pla 85 50 32 395 2,2
5V 2,8 4 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 10Pla 85 48 33 417 2,2
5Z 13,2 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 10Pla 85 48 30 352 2,2
5P 3,1 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Dt 85 54 33 401 2,3
3Q 3,1 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Fr 80 64 34 365 2,0
4L 0,2 4 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Dt 75 44 33 398 2,5
4M 4,4 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Fr 75 58 30 350 2,5
4P 1,7 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Fr 75 42 28 311 2,6
5D 3 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Dt 75 52 30 343 2,5
5K 1,7 4 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Dt 65 44 27 285 2,6
5O 1 4 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 8Pla1St1Fr 65 36 25 242 2,8
4B 1,2 3 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Dt 50 50 25 243 3,8
3U 1 6 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. sup. 10Pla 40 14 10 56 2,6
4N 2,6 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Fr 40 42 27 283 5,5
5U 6 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 10Pla 5 2 3 8 5,9
5X 4,2 4 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 8Pla2Fr 5 4,7
5Y 3,5 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 10Pla 5 1 1 5,2
5Q 1,2 5 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 9Pla1Fr 1 1 1 1,2
4G 5 3 9612 9501 6334 Natur. fund. prod. mij. 10Pln 5 4 4 11 5,2
4H 1,7 5 9612 9501 6334 Parţial derivat 6Fr3St1Dt 95 38 18 166 1,3
3R 1,1 5 9612 9501 6334 Parţial derivat 8Fr2St 90 36 27 293 2,5
5W 28,7 5 9612 9501 6334 Parţial derivat 8Fr2St 90 28 26 321 3
4O 1,8 5 9612 9501 6334 Parţial derivat 8Fr2St 85 40 25 301 3,2
3C 5,8 3 9612 9501 6334 Total derivat de prod. mij. 9Pla1Dt 90 50 30 335 2,1
4F 8,5 4 9612 9501 6334 Total derivat de prod. mij. 9Pla1Fr 75 62 32 388 2,5
3T 9,3 4 9612 9501 6334 Total derivat de prod. mij. 8Fr1St1Ulc 90 48 27 332 2,9
4J 5 5 9612 9501 6334 Total derivat de prod. inf. 9Fr1Dt 85 40 24 277 1,9
4K 1,1 4 9612 9501 6334 Total derivat de prod. inf. 9Fr1Dt 50 14 12 110 4,6
3P 2,1 50 9612 9501 6334 Total derivat de prod. mij. 7Fr3Ulc 50 36 18 168 5,7
4C 0,3 3 9612 9501 6334 Total derivat de prod. mij. 7Fr3Ulc 20 6 7 44 6,9
5J 0,3 5 9612 9501 6334 Total derivat de prod. inf. 10Ulc 45 20 15 91 2,6
4E 0,8 4 9612 9501 6334 Total derivat de prod. inf. 6Ulc3Fr1Pla 30 14 10 83 5,7
3M 0,9 4 9612 9501 6334 Total derivat de prod. mij. 7Ulc3Fr 20 12 10 70 6,0
5M 0,9 4 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 10St 40 20 15 135 6,9
3D 1,7 5 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 10St 40 20 16 150 6,9
3J 0,3 4 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 9St1Gl 40 20 17 158 6,5
5A 1,2 4 9612 9501 6334 Artif. de prod. sup. 9St1Gl 40 20 15 147 9,1
5C 1,7 5 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 5St5Pa 10 6 3 15 3,2
5E 0,6 4 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 10St 5 1 2 0,9
5G 0,5 4 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 10St 5 2 1 2 1,1
5N 1,2 4 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 6St2Fr1Nua1Pa 5 2 1 2 1,1
5R 1,9 5 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 9Fr1Pla 50 32 20 248 7,8
3K 0,6 4 9612 9501 6334 Artif. de prod. inf. 8Te1Pa1Dm 25 12 9 75 4,7
4A 5,1 2 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 10Sa 5 1 1 9,2
5L 0,5 5 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 4Gl4Ot1Fr1Dt 30 18 16 145 6,5
3A 1,3 5 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 10Mo 20 14 7 72 8,5
3N 0,3 4 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij.. 10Mo 20 14 9 96 7,4
4D 1,7 4 9612 9501 6334 Artif. de prod. mij. 10Mo 20 14 8 79 7,4
3E 0,4 5 9612 9501 6334 Artif. de prod. sup. 10Mo 20 16 11 129 9,7
3F 0,5 4 9612 9501 6334 Artif. de prod. sup. 10Pi 15 14 7 62 7,4

NR. 3(51) iunie, 2010 3


cercetări ştiinţifice

3G 0,5 5 9612 9501 6334 Artif. de prod. inf. 10 Pi 15 10 4 21 2,6


5B 0,9 4 9612 9501 6334      
5F 0,8 4 9612 9501 6334      
5H 0,5 4 9612 9501 6334      
5I 1,1 4 9612 9501 6334      
3I 0,2 4 9612 9501 6334      
3A1 0,8 6          
3A2 0,1 6          
3A3 3,1 4          
3C 0,4 6          
5C 0,4 5          
4A 1 4      
4R 0,2 5      
4V 0,2 5      
5V1 0,3 4          
5V2 0,4 5          

Prunus spinosa, Rhamnus cathar-


tica, Rosa canina, Salix capraea,
Salix cinerea, Salix viminalis, Sam-
rasin bucus nigra, Swida sanguinea
Stratul ierburilor. În Aria pro-
tejată Grădina Turcească au fost
evidenţiate 194 specii de plante ier-
boase: Achillea colina, Acorus cala-
mus, Agrimonia eupatoria, Agrostis
stolonifera, Aegopodium podagra-
ria, Ajuga chia, Ajuga genevensis,
Allium rotundum, A. ursinum, Alis-
ma plantago-aquatica, Amarathus
retroflexus, Anemonoides ranun-
culoides, Anthriscus sylvestris,
Aristolochia clematitis, Angelica
sylvestris, Arcticum lappa, Arctium
tomentosum, Artemisia annua, Ar-
temisia austriaca, Artemisia vulga-
ris, Asarum europaeum, Asparagus
officinalis, Asparagus verticilatus,
Astragalus glycyphyllos, Ballota ni-
gra, Betonica officinalis, Bidens tri-
partita, Bolboschoenus maritimus,
Brahypodium silvaticum, Bromus
arvensis, Butomus umbellatus, Bu-
pleurum falcatum, Calamagrostis
arundinacea, Calamagrostis epi-
geios, Calystegia sepium, Cam-
panula trachelium, C.bononiensis,
Capsella bursa-pastoris, Cardaria
draba, Carex melanostachya, Ca-
rex riparia, Catabrosa aquatica,
Ceratophyllum submersum, C. de-
mersum, Cerinthe minor, Cirsium
arvense, Chaerophyllum aromati-
cum, Ch. bulbosum, Chenopodium
hybridum, Ch. glaucum, Chelido-
nium majus, Clinopodium vulga-
re, Cichorium intybus, Convallaria
majalis, Convolvulus arvensis, Co-
ronilla varia, Corydalis cava, Cory-
dalis marschalliana, Corydalis so-
lida, Cucubalus baccifer, Cynodon
dactylon, Dactylis glomerata, Dau-
cus carota, Echinochloa crusgalli,

4 NR.3(51) iunie, 2010


cercetări ştiinţifice

Echium vulgare, Eleocharis acicu- Trifolium repes, Tusilago farfara, existenţă constituie un risc mic –
laris, Eleocharis palustris, Elytrigia Typha angustifolia, T.latifolia, Urtica Asparagus verticilata, Epipactis
intermedia, Elytrigia repens, Epilo- dioica, Veronica hederifolia, Vero- heleborine, Sagittaria sagittifolia,
bium hirsutum, Epipactis helebori- nica austriaca, Vicia villosa, Vin- Glycyrrhiza echinata.
ne, Equisetum arvense, Erigeron cetoxicum hirundinaria, Viola alba, Analiza bioformelor. Speci-
canadensis, Eryngium campestre, Viola mirabilis, V. reichebachiana, ile de plante evidenţiate în Aria
Euphorbia salicifolia, Eupatorium Xanthium strumarium. protejată Grădina Turcească sunt
cannabinum, Euphorbia palustris, În comunităţile forestiere de ste- atribuite la 6 categorii de bioforme.
E.lucida, Ficaria verna, Fragaria vi- jar pedunculat în timpul perioadei Numeric predomină hemicriptofite-
ridis, F.vesca, Gagea lutea, Gagea de vegetaţie se evidenţiază câteva le – 45%, fanerofitele înregistrea-
pusilla, Galeobdolon luteum, Ga- sinuzii. Primăvara devreme, până ză -17%, geofitele 14%, terofitele
lium aparine, Geranium palustre, la apariţia frunzelor pe copaci, înflo- 11%, helohidatofitele 9% iar hame-
Geum urbanum, Glechoma hedera- resc viorelele (Scilla bifolia), brebe- fitele 4%. Celelalte categorii au un
cea, Glyceria maxima, Glycyrrhiza neii (Corydalis solida), floarea vân- grad de participare nesemnificativ
echinata, Hedera helix, Heracleum tului (Anemonoides ranunculoides), (figura 1).
sibiricum, Hiercalium caespitosum, găinuşa (Isopyrum thalictroides), Analiza ecologică. A fost ana-
Hordeum leporinum, Humulus lu- grâuşorul (Ficaria verna). Puţin mai lizată adaptabilitatea plantelor faţă
pulus, Hypericum perforatum, Inula târziu înfloresc lăcrămioarele (Con- de trei indici ecologici: umiditatea
helenium, Inula britanica, Iris pse- vallaria majalis). Sunt câteva specii solului (U), temperatura aerului (T)
udacorus, Isopyrum thalictroides, de plante care îşi păstrează o parte şi reacţia solului (R).
Juncus effusus, Lamium album, La- de frunze în timpul iernii: Asarum În raport cu exigenţele faţă de
mium amplexicaule, Lamium purpu- europaeum, Galeobdolon luteum. umiditatea solului (U) în flora Ari-
reum, Lapsana communis, Lathyrus Gradul de acoperire cu ierburi va- ei protejate Grădina Turcească a
niger, Lathyrus tuberosus, Lavatera riază în funcţie de arboret. Primă- fost evidenţiată ponderea speciilor
thuringiaca, Lemna gibba, Lemna vara, până la apariţia frunzelor pe mezofite – 41,2%, xeromezofitele
minor, Lemna trisulca, Leonurus copaci, gradul de acoperire în mul- – 24,7% şi mezohigrofitele – 11,5%
cardiaca, Linaria genistifolia, Ly- te locuri este de 90%. La sfârşitul (figura 2). Spre deosebire de ariile
simachia nummularia, Lysimachia lunii august gradul de acoperire cu protejate situate pe platouri aici este
vulgare, Listera ovata, Lolium pe- stratul ierbos în aceleaşi locuri sca- mai mare cota hidrofitelor – 16,5%
renne, Lotus corniculatus, Lunaria de până la 30%. şi a ultrahidrofitelor – 6,1%.
rediviva, Lycopus exaltatus, Lyco- În aria protejată au fost eviden- Conform cerinţelor faţă de tem-
pus europaeus, Lythrum salicaria, ţiate 9 specii de plante rare: Aco- peratura aerului, în flora Ariei prote-
Medicago romanica, Melampyrum rus calamus, Asparagus officinalis, jate Grădina Turcească predomină
nemorosum, Melandrium album, Asparagus verticilatus, Epipactis speciile mezoterme – 72,6%. Cota
Melilotus officinalis, Mentha pule- heleborine, Glycyrrhiza echinata, speciilor moderat termofile este cu
gium, Mercurialis perenis, Myosotis Listera ovata, Sagittaria sagittifolia, mult mai mică – 10,5%. De aseme-
palustre, Myriophillum spicatum, Lunaria rediviva, Salvinia natans. nea, este mică şi cota speciilor am-
Origanum vulgare, Phleum praten- Ultimele două specii sunt incluse în fitolerante – 12,9% (figura 3).
se, Physalis alkekengi, Phragmi- Cartea Roşie a Republicii Moldova. În raport cu exigenţele faţă de
tes australis, Plantago lanceolata, Peştişoara (Salvinia natans) este reacţia solului (R) pentru flora Ariei
Plantago major, Poa palustris, Poa inclusă în lista speciilor de plan- protejate Grădina Turcească sunt
pratensis, Polygonatum latifolium, te rare din Convenţia de la Berna caracteristice speciile slab acide-
Polygonum aviculare, Polygonum (Postolache, Drucioc, 2008) . neotrofile – 38,4%, urmate de cele
hydropiper, Potamogeton crispus, După gradul de raritate, în con- eurionice (amfitolerante) – 31,3% şi
P.pectinatus, Potentilla anserina, formitate cu statutul UICN, aceste de cele acid-neutrofile – 23,2% (fi-
Potentilla impoliota, Potentilla rep- plante în Aria protejată Grădina gura 4). În general exigenţele faţă
tans, Potentilla recta, Pulmonaria Turcească se repartizează astfel: de reacţia solului în Aria protejată
officinalis, Primula veris, Prunella Specie dispărută – taxon Grădina Turcească repetă, în mare
vulgaris, Ranunculus auricomus, dispărut – Trapa natans. Populaţia măsură, pe cele din pădurile de deal
Ranunculus polyanthemos, Ranun- de cornaci în anii 1960-1970 aco- atât doar că indicii sunt mai mari şi
culus repens, Reseda lutea, Ru- perea mari suprafeţe în albia veche cresc în direcţia scăderii acidităţii.
bus caesius,Rubus idaeus, Rumex a Nistrului. Actualmente cornacii au Analiza geoelementelor. În flo-
acetosella, Rumex sanguineum, dispărut. ra Ariei protejate Grădina Turceas-
Sagittaria sagittifolia, Salvia ne- Specie periclitată (EN) – ta- că predomină speciile euroasiatice
morosa, Salvia pratensis, Salvinia xon în pericol de exterminare, a 59%, care sunt urmate de speciile
natans, Sambucus ebulus, Scilla cărui supravieţuire este improba- europene (18%). Elementele co-
bifolia, Scirpus tabernaemontanii, bilă, dacă factorii cauzali continuă smopolite (12%) sunt urmate de
Scutellaria altissima, Setaria viridis, să acţioneze 3 specii – Asparagus cele circulmpolare (4%), pontice
Solanum dulcamara, Solidago vir- oficinalis, Lunaria rediviva, Salvinia (4%) şi adventive (3%) (figura 5).
gaurea, Sonchus arvensis, Sparga- natans. Diversitatea fitocenotică. Co-
nium neglectum, Stachys palustris, Specie rară – taxon care şi-a munităţile vegetale din Aria pro-
Stelaria holostea, Symphitum offici- redus arealul de răspândire – Aco- tejată Grădina Turcească au fost
nale, Tanacetum vulgare, Taraxa- rus calamus, Listera ovata. atribuite la 10 asociaţii, dintre care
cum officinale, Tragopogon dubius, Risc mic (LR) – taxon a cărui 4 asociaţii forestiere: As. Salicetum

NR. 3(51) iunie, 2010 5


cercetări ştiinţifice

Figura 1. Spectrul bioformelor (%)


7,1
Ch 3,8
HH 9,1 H 45,5 31,3
T 10,7

38,4
23,2
G 14,4

Ph 16,5
R0 R3 R4 R5

Figura 1. Spectrul biomorfelor Figura 4. Spectrul indicilor de reacţie a solului - R (%)

41,2 Figura 5. Ponderea geoelementelor (%)


45
40 3,9 3,3
4,4
35 11,7
30 24,7
25
16,5 58,3
20 18,3
15 11,5
10 6,1 euroasiatice europene cosmopolite
circumpolare pontice adventive
5
0 Figura 5. Spectrul geoelementelor
U2 U3 U4 U5 U6
plante ruderale: asupra acestor specii, am eviden-
as. Lolio-Planta- ţiat doar câteva locuri cu puţine
Figura 2. Spectrul indicilor de umiditate-U (%) ginetum majoris exemplare de peştişoară (Salvinia
[Linkola 1921] natans).
Berger, 1930; În rezultatul folosirii unor teh-
70 69,6 as.Sambucetum nologii neadecvate în gestionarea
ebuli Felfody arboretelor natural fundamentale,
60 1942 (non Kaiser în Aria protejată Grădina Turcească
50 1926). au apărut 33,3 ha arborete parţial
Impacte na- derivate, 34,1 ha arborete total de-
40 turale şi antro- rivate şi 20,9 ha arborete artificiale.
c
pice. În albia În Aria protejată Grădina Tur-
30
11,9 veche a Nistru- cească s-au creat 18 arboreturi cu
10,4 lui s-au produs o suprafaţă totală de 20,9 ha în con-
20
1 3 4,1 schimbări esen- diţii necorespunzătoare staţiunii.
10 ţiale ale condiţi- În ecosistemele forestiere au
0 ilor hidrologice. avut loc anumite intervenţii în timpul
T0 T1 T2 T3 T4 T5 A scăzut nivelul efectuării lucrărilor de construcţii hi-
apei şi au dis- drotehnice. Au fost săpate canale şi
părut cîteva a fost afectat arboretul din aceste
Figura 3. Spectrul indicilor de temperatură-T (%
specii de plante suprafeţe.
triandrae Malcuit ex Noirfalise in Le- rare. Conform Н. Conservarea biodiversităţii.
brum et al., 1955; as. Salicetum al- Смирнова-Гараева [1975], în anii Aria protejată Grădina Turcească
bae Issler, 1926; as. Salici-Popule- 1960-1970, în albia veche a Nis- include comunităţi forestiere carac-
tum Meijer-Drees, 1936; 2 asociaţii trului au fost înregistrate aşa spe- teristice de luncă (sălcişuri, plopi-
acvatice as. Lemneta minoris [Ob- cii de plante rare: Nymphaea alba, şuri, stejărete), comunităţi acvatice
erd, 57], Rubel, 1933; as. Cerato- N. candida, Nuphar luteum, Trapa şi palustre. În rezultatul inventarierii
phyllum demersi Soo, 1927; 3 aso- natans. Cornacii (Trapa natans) florei a fost evidenţiat un genofond
ciaţii palustre as. Scirpo-Phragmi- ocupau mari suprafeţe. Cornacii au constituit din 232 de specii de plan-
tetum W-Koch, 1926; as. Typhetum dispărut ca urmare a faptului că nu- te vasculare, dintre care 21 specii
angustifoliae Pignatti, 1953; (foto cile au fost mâncate de către ani- de arbori, 17 specii de arbuşti şi
3), Calistegion sepium [Tx. 1947 malele din bazinul acvatic. În anul 194 specii de plante ierboase.
ex Oberd. 1949] şi 2 asociaşii cu 2008, când am efectuat cercetările În arie sunt prezente 9 specii

6 NR.3(51) iunie, 2010


cercetări ştiinţifice

de plante rare: Acorus calamus, ger, 1930; as. Sambucetum ebuli


Asparagus officinalis, Asparagus Felfody 1942 [non Kaiser, 1926].
verticilatus, Epipactis heleborine, Pentru optimizarea conservării
Glycyrrhiza echinata, Listera ova- biodiversităţii în lucrările de recon-
ta, Sagittaria sagittifolia, Lunaria strucţie ecologică este necesar de
rediviva, Salvinia natans şi câţiva exstins suprafeţele cu arborete si-
arbori cu dimensiuni remarcabile. milare celor natural fundamentale.
Ultimele 2 specii de plante rare Sunt posibilităţi de a efectua aces-
sunt incluse în Cartea Roşie a te lucrări prin substituirea arbore-
Republicii Moldova. Aşadar, Aria telor de răşinoase, de glădiţă şi de
protejată Grădina Turcească este Foto 4. Arbore secular de stejar pe- salcâm, cu arborete cu o compo-
o suprafaţă reprezentativă de pă- dunculat ziţie similară celor natural funda-
dure de luncă caracteristică pentru mentale.
pădurile din lunca Nistrului Inferior. 4. De eliminat arţarul american
După compoziţia floristică şi peisa- (Acer negundo) de pe întreaga su- BIBLIOGRAFIE
gistică, este o suprafaţă de pădure prafaţă a Ariei protejate Grădina-
valoroasă. Turcească. Borza A., Boşcaiu N. Introduce-
Conform Hotărârii Guvernului CONCLUZII re în studiul covorului vegetal. Ed.
Moldovei nr. 5 din 8 ianuarie 1975, Academiei R.P.R., Bucureşti, 1965.
această suprafaţă de pădure a fost Aria protejată Grădina Turceas- Negru A., Determinator de plan-
luată sub protecţia statului, fiind atri- că reprezintă o suprafaţă (224 ha) te din Flora Republicii Moldova.
buită la categoria arii protejate de constituită din vegetaţie forestieră, Chişinău, 2007. 391 p.
păduri valoroase (anexa nr. 4)*. Prin vegetaţie praticolă, vegetaţie acva- Postolache Gh. Probleme actua-
Hotărârea Parlamentului Republicii tică şi palustră, caracteristică pentru le de optimizare a reţelei ariilor pro-
Moldova nr. 1539 din 25 februarie lunca Nistrului. Vegetaţia forestieră tejate pentru conservarea biodiver-
1998, această suprafaţă de pădure este constituită din arboreturi natu- sităţii în Republica Moldova. //Buleti-
a fost confirmată ca arie protejată ral fundamentale de plop alb (Po- nul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
şi atribuită la categoria Rezervaţie pulus alba) şi de stejar pedunculat Ştiinţe biologice, chimice şi agricole,
peisagistică (anexa nr. 5). (Quercus robur), arborete derivate, 2002, nr. 4(289), pag. 3-17.
Recomandări de optimizare a arborete total derivate şi arborete Postolache Gh., Drucioc S. Spe-
conservării diversităţii plantelor artificiale. În cadrul ariei protejate cii de plante rare din flora Moldovei
1. În scopul stopării reducerii mai sunt suprafeţe cu poiene şi cu incluse în Convenţia de la Berna. //
suprafeţelor cu arborete natural comunităţi acvatice şi palustre (al- Mediul Ambiant, nr.1(37) februarie,
fundamentale se propune ca bia veche a Nistrului). 2008, pag. 44-46.
în 25 subparcele (3O; 3L; 3H; Compoziţia floristică include un Sanda V., Biţă-Nicolae, Barabaş
3U; 3S; 5S; 5T; 5V; 5Z; 5P; 3Q; 4L; genofond constituit din 232 specii N. Flora cormofitelor spontane şi
4M; 4P; 5D; 5K; 5O; 4B; 3U; 4N; de plante vasculare, care aparţin cultivate din România. Ed. ”Ion Bor-
5U; 5X; 5Y; 5Q; 4G) cu o suprafaţă la 160 genuri şi 61 familii. Cele mai cea”, Bacău, 2003, 316 p.
totală de 102,6 ha, din Aria prote- numeroase familii sunt: Asterace- Гейдеман Т. С. Определитель
jată Grădina Turcească, să fie ges- ae -24 de specii, Poaceae -20 de высших растении Молдавской ССР.
tionată numai prin metoda tăierilor specii, Lamiaceae 20 de specii, Кишинэу, Штиинца, 1986, 636 с.
succesive în condiţii de instalare şi Fabaceae-16 specii, Rosaceae 18 Кравчук Ю. П., Верина В.
de dezvoltare a seminţişului. Rege- specii. Au fost înregistrate 9 specii Н., Сухов И. М. Заповедники и
nerarea plopului alb şi a stejarului de plante rare, dintre care două памятники природы Молдавии. Изд.
pedunculat se va efectua numai din specii sunt incluse în Cartea Roşie Штиинца, Кишинев, 1976. 311 с.
contul regenerării naturale. a Republicii Moldova. Скворцов А. К. Гербарий, по-
2. În arboretele parţial derivate Comunităţile vegetale din Aria собие по методике и технике.
(din subparcelele 4H; 3R; 5W4O) protejată Grădina Turcească au Изд.”Наука”, Москва, 1977, 200 с.
şi în arboretele total derivate (din fost atribuite la 10 asociaţii, dintre Смирнова-Гараева Н. В. Ред-
subparcelele 3C; 4F; 3T; 4J; 4K; care 4 asociaţii forestiere: as. Sa- кие растения Днестра и его водо-
3P; 4C; 5J; 4E; 3M) lucrările silvo- licetum triandrae Malcuit ex Noirfa- емов. //Охрана природы Молда-
tehnice să fie efectuate creându-se lise in Lebrum et al., 1955; as. Sa- вии. Вып. 13, Кишинев, Штиинца,
arborete intermediare, prin regene- licetum albae Issler, 1926; as. Sa- 1975, стр. 88-98.
rarea naturală, susţinând extinde- lici-Populetum Meijer-Drees, 1936; Черепанов С. К. Сосудистые
rea speciilor edificatoare (plopul alb 2 asociaţii acvatice as. Lemneta растения России и сопределен-
şi stejarul pedunculat). minoris [Oberd, 57] Rubel, 1933; ных государств. С-пб. 1995, 990 с.
3. Suprafeţele cu arborete arti- as. Ceratophyllum demersi Soo, **Legea privind fondul ariilor natu-
ficiale de răşinoase (molid şi pin), 1927; 3 asociaţii palustre as. Scir- rale protejate de stat. //Monitorul Ofi-
precum şi cele de glădiţă şi salcâm, po-Phragmitetum W-Koch., 1926; cial al RM, nr. 66-68 din 16.07.1998.
vor fi înlocuite cu specii de arbori as. Typhetum angustifoliae Pignatti,
autohtoni (plop alb şi stejar pedun- 1953; Calistegion sepium [Tx. 1947
culat) caracteristice pentru staţiuni- ex Oberd, 1949] şi 2 asociaşii cu
le din cadrul Ariei protejate Grădina plante ruderale: as. Lolio-Plantagi-
Turcească. netum majoris [Linkola, 1921] Ber-

NR. 3(51) iunie, 2010 7