Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Experiența a
fost organizată/instalată/amplasată după metoda pătratului latin, în patru blocuri/repetiţii/coloane (b/n/l=4),
fiecare bloc a cuprins 10 puieți.
Bloc/Coloană L L L L ΣB
1 2 3 4
∑V Media
Varianta Repetiţia/Blocul
Nr. Crt. x
Tratament (fertilizant)
1 2 3 4
1 Tratament 1 10.5 7.5 11.2 12.3 10.38 10.85
2 Tratament 2 7.7 11.1 13.7 5.9 9.6 10.23
3 Tratament 3 12.0 12.0 5.8 10.2 10 10.73
4 Tratament 4 13.2 10.3 12.2 11.6 11.83 10
∑R/B
După analiza varianţei, se va efectua testul post hoc prin testul Duncan.
2. O experiență așezată pe teren după metoda pătratului latin, privind comportarea a cinci specii în
aceleași condiții staționale, a condus la următoarele volume exprimate în m3 pe parcele (1, 2, 3, 4 și 5 reprezintă
speciile).
Σ
Bloc/Coloană Coloane
B
3 5 1 4 2
7.6 11.8 17.6 8.8 17.9
2 4 5 3 1
21.4 12.9 12.4 15.0 20.6
Blocuri
1 3 4 2 5
16.0 9.7 7.4 18.4 16.6
5 2 3 1 4
16.0 18.3 23.6 27.4 25.2
4 1 2 5 3
23.3 30.5 25.8 24.5 26.6
ΣL
Variant ∑V
Repetiţia/Blocul Media x
Nr. crt. a
Specia 1 2 3 4 5
Specia 1 2 1 2 3
1
1 7.6 0.6 6 7.4 0.5
Specia 1 2 1 1 2
2
2 7.9 1.4 8.4 8.3 5.8
Specia 7 1 9 2 2
3
3 .6 5 .7 3.6 6.6
Specia 8 1 7 2 2
4
4 .8 2.9 .4 5.2 3.3
Specia 1 1 1 1 2
5
5 1.8 2.4 6.6 6 4.5
∑R/B
După analiza varianţei, se va efectua testul post hoc prin testul DL/Duncan.
3. Să se stabilească dacă șase ferăstraie mecanice se deosebesc între ele din punct de vedere al
productivității. Asupra acestui indicator poate influența specia și pregătirea muncitorului. De aceea, experiența a
fost organizată în pătrat latin, cele șase ferăstraie (1, 2, 3, 4, 5 și 6) folosite de 6 echipe de muncitori la șase
specii. Pentru fiecare combinație specie/ferăstrău, s-a efectuat câte o singură observație. Rezultatele sunt
prezentate în tabel.
Bloc/Coloană Coloane ΣB
3 5 4 2 1 6
63 109 98 75 46 49
2 6 5 1 4 3
68 62 78 60 40 42
5 1 2 6 3 4
127 135 125 73 61 74
Blocuri
6 4 1 3 5 2
88 102 125 86 61 60
4 2 3 5 6 1
74 100 83 64 43 56
1 3 6 4 2 5
130 120 120 113 60 98
ΣL
Varianta Repetiţia/Blocul ∑V
Nr. crt. Media x
Ferăstrăul 1 2 3 4 5 6
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
∑R/B
După analiza varianţei, se va efectua testul post hoc prin testul DL/Duncan.
4. O experiență organizată în patrat latin se referă la stabilirea influenței condițiilor staționale asupra
greutății semințelor de pin negru (Pinus nigra). Au fost luate în experiență patru tipuri de condiții staționale
(1,2,3 și 4). Pentru a se înlătura eventualele influențe ale vârstei arboretelor și ale poziției geografice, experiența
a fost organizată după metoda/schema patratului latin, luând în considerare patru poziții geografice și patru
clase de vârstă (clasa de vârstă de 10 ani).
Bloc/Coloană L L L L ΣB
1 2 3 4
∑V Media
Varianta Repetiţia/Blocul
Nr. Crt. x
Tratament (fertilizant)
1 2 3 4
1 1
2 2
3 3
4 4
∑R/B
După analiza varianţei, se va efectua testul post hoc prin testul Duncan.
5. O altă experiență organizată după schema/metoda pătratului latin, s-a referit la modul în care cinci
procedee de inventariere parțială se deosebesc între ele din punct de vedere al preciziei. Asupra preciziei
influențează însă și îndemânarea operatorului, cât și tipul de arboret.
După analiza varianţei, se va efectua testul post hoc prin testul DL/Duncan.
6. Într-o experienţă așezată după metoda dreptunghiului latin (v=9; n=b=l=3), a fost analizată înălţimea plantelor
(m) la nouă cultivaruri de molid argintiu. Datele privind înălţimea plantelor înregistrată în fiecare parcelă experimentală
(parcelă repetiție), ca valori medii, conform așezării în câmp a experienței, sunt prezentate în tabel.
L1 L2 L3 ΣB
1 2 3 4 5 6 7 8 9
B1 2. 2.2 2.9 3.0 3.3 2.8 3.6 2.9 2.
7 5
7 9 6 1 8 2 4 3 5
B2 3. 2.3 3.1 2.8 2.3 2.2 2.8 2.5 3.
4 0
5 4 8 7 9 3 1 6 2
B3 2. 2.7 2.4 2.7 2.4 2.8 2.4 2.8 2.
9 5
ΣL
Ipoteza nulă: între variantele din experiență (cultivaruri de molid) nu există diferențe privind înălţimea
plantelor.
Ipoteza alternativă: între variantele din experiență (cultivaruri de molid) există diferențe privind înălţimea
plantelor.
Pentru testarea ipotezei nule, să se efectueze analiza varianţei (ANOVA). În cazul respingerii ipotezei nule, să se
efectueze testul de semnificație cu ajutorul testului DL (diferențelor limită), prin compararea variantelor din experiență cu
o variantă control (varianta 3).
7. Se urmărește influența tipului de pădure asupra procentului de arbori atacați de putregaiul roșu, la arborete de
molid. În total au fost luate în considerare opt tipuri de pădure. Asupra acestei caracteristici influențează însă și vârsta,
precum și proveniența.
L1 L2 L3 L4
1 2 3 4 5 6 7 8
B1
36 50 48 67 57 43 57 50
5 8 6 7 2 4 1 3
B2
46 25 39 46 42 58 35 44
6 3 8 2 1 7 5 4
B3
37 42 43 43 33 56 51 50
4 7 5 1 3 8 2 6
B4
52 47 46 34 41 47 43 37
ΣL
Pentru testarea ipotezei nule, să se efectueze analiza varianţei (ANOVA). În cazul respingerii ipotezei nule, să se
efectueze testul de semnificație cu ajutorul testului DL (diferențelor limită), prin compararea variantelor din experiență cu
o variantă control (varianta 5).