Sunteți pe pagina 1din 3

Utilizarea plantelor

ca BioIndicatori
Unele specii de plante si animale pot fi utilizate pentru a monitoriza dinamica
acumularii unor substante in mediul in care acestea traiesc, precum si efectele biologice
ale acestora in ecosistemele respective. Aceste specii, care constituie adevarati indicatori
biologici, pot indica efectele degradarii habitatelor si modul de actiune al diverselor
scheme de management adecvat conservarii sau protectiei anumitor componenti
structurali ai biocenozelor.
Efectul unor anumite substante poluante cu potential toxic asupra mediului, sub
aspect biologic, nu este intotdeauna cunoscut. Studiile fizico-chimice pot sa ofere o
imagine cantitativa asupra diverselor substante care sunt dispersate in mediu si uneori
indicatii asupra toxicitatii lor asupra organismului uman, insa numai monitorizarea
biologica pot sa confere o imagine asupra efectelor acestora asupra organismelor. Din
acest punct de vedere, organismele vii sunt foarte importante pentru reliefarea efectelor
poluarii, deoarece prezinta unele avantaje suplimentare in comparatie cu analizele
fizico-chimice, pe care le vom prezenta in continuare.
Organismele vii pot "inregistra" continuu modificarile fizice si chimice survenite in
mediul lor de viata, prin acumularea in timp a unor informatii ce se regasesc la nivelul
diferitelor organe sau tesuturi ale acestora. Uneori aceste informatii sunt mai usor de
obtinut astfel decat prin metode si masuratori conventionale, dar in unele cazuri aceleasi
organisme pot distorsiona sau ascunde unele aspecte chimice legate de substantele pe
care le metabolizeaza. Acest fapt presupune pe de-o parte cunoasterea detaliata a
biologiei si fiziologiei, precum si alegerea celor mai potrivite specii in acest scop.
Indicatorii biologici pot avea o senzitivitate crescuta in activitatea de monitorizare,
deoarece multe specii sunt capabile sa concentreze diverse substante in tesuturile lor si
astfel sa amplifice semnalarea unor substante aflate in mediu in cantitati reduse. Astfel,
pesticidele liposolubile se concentreaza treptat in depozitele de grasime ale corpului
organismelor. Unele insecte polenizatoare pot concentra polen si nectar din diferite surse
situate in apropiere, fapt ce permite ca studiul polenului, de exemplu, sa ofere o imagine
mai completa a distributiei unor substante poluante si intr-un mod mai eficient decat
prin intermediul analizelor chimice (Bromenshenk et al., 1985).
Utilizarea organismelor ca indicatori biologici confera si avantajul obtinerii de
informatii despre efectele unor mixturi de substante poluante. Prin observarea
comportamentului organismelor, a cresterii si reproducerii se pot determina efectele
acestor combinatii de substante potential nocive, chiar daca natura unora nu este pe
deplin cunoscuta.
Un alt aspect interesant se refera la faptul ca organismele pot oferi informatii despre
efectul poluantilor in conditii naturale de mediu, nu in conditii de laborator, unde
efectele pot fi diferite. Se cunoaste faptul ca unele caracteristici fizico-chimice ale
biotopului pot intensifica sau atenua modul de actiune a unor substante poluante.
Speciile sau grupurile de specii de organisme care sunt utilizate in monitorizarea
conditiilor de mediu particulare sunt alese in functie de viteza de raspuns la actiunea
factorului poluant sau pe baza sensibilitatii lor la modificarea factorilor de mediu
(Cairns, 1977).
De fiecare data metoda sau sistemul de monitorizare a anumitor factori trebuie alese
in functie de obiectivul propus, de nivelul de cunostinte atins in domeniu si de
posibilitatea si determinarea de a actiona pe baza rezultatelor obtinute. Caracteristicile
bio-ecologice al organismelor avute in vedere ca potentiali bio-indicatori vor influenta
in mod decisiv utilitatea acestora in diferite tipuri de monitorizari biologice. Unele
organisme, in special cele cu o durata scurta de viata si un ritm rapid de crestere si
dezvoltare, vor raspunde rapid schimbarilor mediale, in timp ce altele, cele cu
longevitate naturala mare, pot reactiona dupa un timp mai indelungat de ordinul anilor
sau deceniilor. In general speciile cu o rata a metabolismului mai ridicata sunt mai
sensibile la prezenta unor substante contaminante decat cele cu un metabolism mai lent,
iar speciile mai putin mobile sunt expuse o perioada mai mare de timp la actiunea
poluantilor decat speciile care au o mobilitate crescuta.
Chiar in cadrul acelorasi categorii, unele specii pot fi indicatori mai buni decat altele.
Se cunoaste faptul ca unele componente toxice ale smogului fotochimic au ramas
necunoscute pana cand au fost evidentiate de studiile efectuate asupra unor plante.
Astfel, studiul leziunilor observate la fasole, spanac si struguri au indicat in anii 1950
prezenta ozonului in smog, modul in care iarba a fost afectata a indicat prezenta peroxi-
acetil-nitratului etc. (Middleton, 1956; Bobrov, 1955; Weinstein et al., 1970).
Plantele terestre simple cum sunt muschii si licenii sunt adeseori mult mai sensibile
la actiune poluantilor atmosferici decat plantele vasculare datorita modului de absorbtie
a nutrientilor, fapt ce determina concentrarea substantelor poluante si deci efecte vizibile
mult mai rapid, chiar daca, in comparatie cu alte plate acestea nu sunt extrem de sensibile
(Lawrey et al., 1979).
Algele microscopice pot fi buni indicatori biologici ai poluarii unor ecosisteme
acvatice, datorita unor caracteristici specifice ale acestora. Spre exemplu, fenomenul de
eutrofizare poate fi estimat pe baza cresterii biomasei algale a unor specii din
genurile Spirogyra, Cladophora, Oedogonium, Oscillatoria etc., iar algele silicioase
(Diatomeae) au capacitatea de a concentra de mai multe mii de ori metale grele si
substante radioactive din apa.
Unele animale inferioare cum sunt molustele din
genurile Mytilus, Ostrea, Crassostrea (in ape sarate sau slamastre) si Anodonta sau
unele crustacee inferioare ca Daphnia magna (in apele dulci) pot fi utilizate pentru
realizarea unor "retele" de monitorizare a diferitelor categorii de ape datorita capacitatii
de a depozita la nivelul cochiliilor o serie de poluanti, precum de a retine la nivelul altor
tesuturi metale, pesticide si hidrocarburi.
Posibilitatea utilizarii unor astfel de organisme ca indicatori biologici in
monitorizarea calitatii mediului si identificarea schimbarilor survenite se dovedeste
extrem de utila in conditiile in care relatiile de ordin functional dintre factorii
perturbatori si tipul de raspuns al speciilor sunt foarte bine studiate si intelese. Uneori,
chiar in lipsa unor date stiintifice riguroase, evenimente cum sunt reducerea numerica
sau disparitia unor populatii caracteristice unor ecosisteme pot fi indicatori ai
modificarilor mediale. Totusi, in aceste cazuri, aceste fenomene trebuie tratate intr-un
mod precaut, deoarece exista posibilitatea ca unele specii considerate tipice unor
anumite biotopuri, pot lipsi din ecosistemele caracteristice din motive diferite.
In general, principalele aspecte care trebuie sa stea la baza alegerii unor organisme
pentru monitorizarea particulara a unor ecosisteme se refera la:
- alegerea unor organisme adecvate scopului propus; de exemplu, animalele
carnivore, mai ales, prezinta avantajul ca de regula concentreaza la nivelul
organismului lor cantitati importante de poluanti, cum sunt pesticidele lipo-
solubile persistente; aceste specii au habitate destul de intinse ca suprafata, ceea
ce determina expunerea lor la eventualii poluanti distribuiti neuniform, mai
dificil de evaluat prin late mijloace (statii de monitorizare);
- pasarile, mai ales speciile acvatice marine sunt valoroase pentru o astfel de
monitorizare, deoarece acopera de asemenea distante mari intre locurile de
cuibarit si zonele de hranire; o buna cunoastere a bio-ecologiei unor astfel de
specii ajuta la determinarea localizarii surselor de poluare sau a zonelor
contaminate cu substante toxice; in plus, la aceste populatii este relativ usor de
determinat distributia si abundenta relativa, fapt ce faciliteaza studiul indirect al
populatiilor de pesti sau nevertebrate acvatice din spectrul nutritiv al pasarilor,
dificil de realizat prin metode directe; un exemplu edificator, il reprezinta
utilizarea unei specii de pescarus care se hraneste preponderent cu hering,
pentru identificarea mai multor substante poluante din apa, inclusiv a
substantelor organo-clorurate (Mineau et al., 1984);
- insectele, in special lepidopterele, care pot inregistra relativ rapid
modificari genetice induse de modificarile mediale;
- pestii, mai ales cei care au un ciclu de dezvoltare redus, puietul unor specii,
stadiile de dezvoltare sau speciile care prezinta o sensibilitate crescuta fata
schimbarile mediale, etc.
Rezultatele unei astfel de activitati de monitorizare sunt dificil sau imposibil de
evaluat daca organismele utilizate ca indicatori biologici nu sunt bine cunoscute, ceea
ce poate conduce uneori la erori in aprecierea schimbarilor de mediu si a amplitudinii
acestora. Din acest motiv, colaborarea cu specialistii in biologia si taxonomia unor specii
utile din acest punct de vedere este de preferat.

Bibliografie :
http://www.scritub.com/geografie/ecologie/Indicat
ori-biologici-ai-calita72584.php