Importanța solului

Cuprins
 Solul

Solul este considerat ca unul din cele mai complexe sisteme naturale ale planetei, o

componentă-cheie a mediului geografic, un complex biologic care se află în continuă

transformare,

un sistem polifuncţional pe care se sprijină funcţiile esenţiale ale vieţii pe pământ.

În cadrul ecosistemelor terestre solul îndeplineşte diverse funcţii: ecologice, industriale,

sociale şi tehnico-economice.

Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluție sub
influența factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se
dezvoltă viața vegetală. Stratul fertil al solului conține nutrienți și este alcătuit din humus și din
loess. El poate proveni și din mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficientă de nutrienți se numește
oligotrofic.

Solul înghețat permanent sau temporar se numește gelisol. Partea de dedesubt, ce rămâne
înghețată permanent, se numește pergelisol sau permafrost. Partea de la suprafață, care se
dezgheață vara, se numește molisol. Zonele de pe glob care sunt afectate profund de îngheț
formează criolitozona.

În zonele cu pergelisol gros, procesul repetat îngheț-dezgheț dă naștere la un microrelief dispus

anarhic (similar carstului) numit criocarst sau termocarst.

Importanta solului

Pentru om solul, prin natura lui, prezintă particularități pe cît de deosebite de ale celorlalți factori
de mediu înconjurator, pe atît de importante pentru biosferă. Ca suport și mediu de viață pentru
plante, solul, prin conținutul lui în humus, realizează principalele legături în lanțurile trofice ale
ciclului biologic al elementelor, de la sinteza materiei organice pînă la produsele mineralizării
acestuia. Solul este profund implicat în toate procesele biogeochimice ciclice, care contribuie la
întreținerea și asigurarea existenței vieții pe Pămînt.
Principala bogăţie naturală a țării noastre o prezintă resursele de sol, care, după componenţa
genetică, este unică.

Resursele de sol ale Moldovei în decursul istoriei au fost valorificate peste limită. Potenţialul
productiv înalt al cernoziomului şi procesul relativ simplu de valorificare (desţelenire) au
contribuit la dezvoltarea agriculturii, aducînd nu doar beneficii, dar și prejudicii.
Din pacate Numărul mare de lucrări şi trecerile repetate pe teren cu tractoarele şi maşinile agricole
influenţează negativ însuşirile solurilor precum: degradarea structurii solului, compactarea de suprafaţă
şi adâncime, scăderea conţinutului de humus, reducerea activităţii biologice, ceea ce duce în final la
scăderea fertilităţii naturale a solului.

De ce ar trebui să ne pese de sol?

Murdărie, noroi, argilă, pământ, sol: avem multe cuvinte pentru el dar
puţine sunt acelea care îl denumesc de drept. În lumea virtuală de azi mulţi
dintre noi au pierdut literalmente legătura cu solul. Dar solul este învelişul
viu al pământului care se întinde pe stratul de rocă de dedesubt şi care face
posibilă viaţa pe pământ. La fel ca şi aerul şi apa, solul face parte din
sistemul care ne întreţine viaţa.

Strămoşii noştri au avut o relaţie mult mai strânsă cu solul. Mulţi dintre ei îl
lucrau în fiecare zi. Apoi, până în zilele noastre, solul a jucat un rol crucial în
asigurarea hranei. Ceea ce nu s-a înţeles în trecut este rolul esenţial pe care
îl are solul în schimbările climatice, acesta fiind un depozit natural uriaş de
carbon.

Știați?(3)
 Solul este format din roci și plante, precum și animale aflate în descompunere
 Solul și plantele care cresc în acesta captează în jur de 20 % din emisiile de CO 2 la nivel
global
 Solul ajută  la curățarea apei pe care o bem si la calitate aerului și a aerului pe care îl
respirăm 
 Echivalentul a  cinci tone de viață animală poate locui într-un hectar de sol
 Un sol sănătos reduce riscul inundațiilor și protejează rezervele de pânză freatică prin
neutralizarea sau filtrarea poluanților potențiali