1

Supravegherea si controlul ecosistemelor antropizate

RUSU CAMELIA
Plugaru Bianca

2



3





1. Caracterizarea firmei
2. Organigrama firmei
3. Identificarea agentilor poluanti
(APA,AER,SOL,ZGOMOT,DESEURI)
4. Surse de poluare
(AER,APA,SOL,ZGOMOT,DESEURI)
5. Impactul poluarii asupra
mediului
4





1.Caracterizarea firmei

Piata locala de salubrizare a municipiului este zguduita de o hotarire recent
luata de instanta de judecata si care are ca efect direct rezilierea de drept a
celebrului contract de asociere in participatiune in baza caruia s-a realizat
afacerea groapa de gunoi ecologica de la Muchea. Practic, indirect, prin
decizia instantei, participarea Primariei Braila la acest proiect s-a redus la
zero, situatie in care intreg contractul de asociere in participatiune este pus
sub semnul intrebarii din punct de vedere al valabilitatii. Mai mult, acest
act, nemaiproducind efecte, permite operatorilor locali de salubritate sa
aleaga orice alta varianta de depozitare a deseurilor menajere si sparge
astfel un monopolul administratorului gropii - SC "Tracon" SA - monopol
instituit de mai bine de opt ani cu girul consilierilor locali.
Centrul de Ingropare Tehnica (CIT) de la Muchea, proiect denumit ulterior
Depozit Ecologic pentru Deseuri Menajere si Industriale (DEDMI). La acea
vreme, CLM a pus la dispozitia asocierii un teren de 17 ha, "Sater Braila" s-
a angajat prin contract sa finanteze proiectarea, construirea si exploatarea
DEDMI, iar operatorii de salubrizare de atunci s-au angajat sa asigure
activitatea de colectare si transport a deseurilor de pe raza municipiului
Braila, depozitarea urmind a fi facuta exclusiv la groapa ecologica de la
Muchea. Din '98 pina acum, situatia s-a schimbat in sensul ca RATCGL s-a
divizat, "ECO" SA fiind succesoarea in drepturi, "Sater Braila" a fuzionat cu
SC "Tracon", care a devenit astfel succesoarea in drepturi, RW "Ecologic
Service" s-a transformat in RER "Ecologic Service".Terenul pe care s-a
construit intreg complexul Depozit Ecologic pentru Deseuri Menajere si
5

Industriale" de la Muchea este proprietatea CL Silistea. Cind s-a demarat
proiectul, Primaria Braila a devenit practic un intermediar, intrucit a
concesionat de la noi cea mai mare parte din suprafata cu care a intrat in
asociere. Din toata aceasta afacere comunitatea locala nu avea de cistigat
decit o suma infima, de circa 6 milioane de lei anual, pe care ne-o dadea
Primaria Braila. Aceasta din urma insa avea beneficii de miliarde de lei de
pe urma asocierii. Mai mult, locuitorii din zona apropiata gropii reclamau
mereu probleme legate de mirosul degajat de gunoaiele depozitate la
groapa. Comunitatea locala din Silistea a incercat de mai multe ori sa
rezilieze contractul de concesiune cu Primaria Braila, dar nu s-a reusit. O
oportunitate in acest sens am avut abia in momentul in care Primaria Braila
a intirziat la plata acea suma, infima de altfel, catre bugetul local. In
consecinta, Primaria Braila a fost actionata imediat in instanta cerindu-se
rezilierea contractului de concesionare. Intr-un final, dupa un an de
judecare a cauzei, Curtea de Apel Galati a dat o decizie definitiva si
irevocabila, favorabila noua", ne-a declarat Victor Adetu primarul comunei
Silistea.
Cum a ajuns "Tracon" actionar la "ECO" SA

In luna septembrie 2001, lucrarile la Muchea au fost finalizate, iar activitatea
de depozitare a fost demarata in martie 2002, pe vechiul sistem, potrivit
caruia firmele de salubritate incasau banii de la populatie, pentru gunoiul
menajer, iar "Tracon", trebuia sa incaseze contravaloarea serviciilor
prestate de la acesti operatori. Afacerea s-a derulat fara probleme majore,
timp de citeva luni, dupa care, din cauza acumularii unor datorii ale
operatorilor de salubritate catre groapa, "Tracon" a demarat actiune in
instanta impotriva acestora pentru recuperarea a aproximativ 13,5 miliarde
de lei. Pentru toate cele trei procese demarate, instanta a dat cistig de
cauza "Tracon" si obliga operatorii la plata datoriilor. Acest lucru nu i-a
speriat insa pe cei trei, iar datoriile au crescut, ajungind la finele anului
2002 la suma de aproximativ 50 miliarde de lei, inclusiv penalitati.
In cursul lunii februarie 2003, "Tracon" a chemat in instanta pentru a doua
oara operatorii, a cistigat, iar in martie acelasi an a pus in aplicare hotaririle
judecatoresti cu titlu executoriu. Cei trei operatori au solicitat aminarea
procedurilor si au semnat grafice de esalonare a datoriilor, insa "ECO" nu a
respectat termenele de plata astfel incit, in aprilie 2003, "Tracon" a solicitat
executorului judecatoresc poprirea conturilor unitatii debitoare, precum si
executarea mobiliara si imobiliara a acesteia, pentru o datorie de 27,7
miliarde de lei.
6

Dupa aceasta experienta, municipalitatea a pus la punct un sistem de
decontare a serviciilor prestate de catre operatorii de salubrizare si de SC
"Tracon", sistem care, teoretic, permitea un control riguros al autoritatii
locale asupra circuitului banilor pe piata locala de salubritate.
2.Oranigrama firmei

7

3.Identificarea agentilor poluanti / 4.Surse de poluare
APA
Poluarea apei reprezint orice modificare a compoziiei sau a calitii apei, ca
rezultat a activitilor umane sau n urma unor procese naturale, astfel nct
aceasta s devin mai puin adecvat utilizrilor sale.Poluarea apei poate fi
categorisit dup natura substanelor poluante ca fizic (datorat apelor termice),
chimic (ca rezultat al deversrii reziduurilor petroliere, fenolilor, detergenilor,
pesticidelor, substanelor cancerigene sau a altor substane chimice specifice
diverselor industrii), biologic (rezultat de contaminarea cu bacterii patogene,
drojdii patogene, protozoare patogene, viermii parazii, enterovirusurile,
organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc) i
radioactiv.Dup perioada de timp ct acioneaz agentul poluant, poluarea poate
fi permanent, sistematic, periodic sau accidental.
Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii
organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei,
care are drepturmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau
hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele
uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei.
Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii
echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu
mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in
marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a
animalelor pe spatii inchise, foarte restranse.
Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca :
nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri
provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom,
nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit
tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si
industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate
face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari.
Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la 'boala albastra' a
copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie
hidrocarburile - prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei
moderne.
Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal,
detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia
de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si
gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult
in industria materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in orezarii a
8

octoclordifenilului. Pe langa aceste substante, mai participa nenumarate alte
substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale.
Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a
materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile
de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta
categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de
deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale
termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor
deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a
speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate
fenomenele de descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca
temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea
determina asa-numita 'poluare termica'.O problema speciala o reprezinta poluarea
radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor caderi de materiale
radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a
reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie
atomica sau de la cercetarile nucleare.


9

AER
Din cauza intenselor activitati economice, in unele regiuni ale Globului, aerul isi
micsoreaza procentul de oxigen pe de o parte, iar pe de alta parte se incarca cu
substante daunatoare vietii. Fenomenul este cunoscut sub numele de poluarea
aerului si consta in impurificarea atmosferei cu substante solide, lichide, vapori
sau gaze daunatoare organismelor vii.Pentru determinarea gradului de poluare a
aerului se folosesc aparate speciale. Poluantii din aer pot fi substante straine de
compozitia normala a aerului sau substante care intra in aceasta compozitie si
care in functie de concentratie si timp de actiune exercita un efect nociv asupra
omului sau mediului.
NATURA AGENTILOR POLUANTI
Din punct de vedere al naturii acestor poluanti, ei pot fi clasificati in doua
grupe:
Suspensii sau aerosoli care sunt formati din particule lichide sau solide de
dimensiunea cuprinsa intre 100 mm si 0,001mm. La dimensiune mai mare,
stabilitatea in atmosfera este atat de redusa, incat sistemul dispers practic nu se
poate constitui, iar dimensiunile sub 1 mm fac parte din domeniul dispersiilor
moleculare.Acest sistem dispers se clasifica in functie de dimensiune si
comportare in atmosfera, in 3 categorii:
suspensii mai mari de 10 mm. Acestea au stabilitate mica in aer,
sedimentand in atmosfera imobila cu viteza uniform accelerata si care au
putere de difuziune mica;
suspensii cu diametrul cuprins intre 10 mm si 0,1 mm. Se caracterizeaza
prin faptul ca in aer imobil sedimenteaza cu viteza uniforma conform legii
Stokes, frecarea fata de moleculele de aer anuland acceleratia; stabilitatea
acestor aerosoli este mai mare, ca si puterea lor de difuziune;
suspensii de dimensiune mai mica de 0,1 mm. Stabilitatea in atmosfera
este foarte mare, in atmosfera imobila nu se depun, ci fiind de
dimensiune coloidala se deplaseaza cu miscari browniene. Capacitatea
de difuziune a acestor aerosoli este foarte mare, similara cu cea a gazelor.
Pe langa semnificatia de ordin fizico-chimic pe care o prezinta aceasta clasificare,
este de mentionat ca importanta sanitara au in special ultimele doua categorii
prin faptul ca particulele mai mari de 10 mm se retin in cursul respiratiei in
caile respiratorii superioare si se elimina repede din plamani. Particulele in
suspensie mai mici de 5 10 mm putand ajunge in cursul respiratiei pana la
nivelul alveolei pulmonare constituie asa numitii aerosoli respirabili cu
potential nociv ridicat.Aerosolii poluanti pot fi din punct de vedere al starii de
agregare solizi sau lichizi. Cei lichizi sunt reprezentati de gaze sau vapori
condensati in atmosfera sau dizolvati in aerosolii de apa atmosferica (ceata).
10

Un exemplu dintre cele mai cunoscute il reprezinta ceata acida care se
formeaza in zone intens poluate cu oxizi de sulf. Aerosolii solizi sunt reprezentati
de pulberi, constituind unul dintre cei mai raspanditi poluanti.Foarte
diferite ca dimensiuni si natura chimica, aprecierea nocivitatii nu se face complet
decat determinand atat cantitatea, cat si natura chimica si dimensiunile. Efectul
asupra sanatatii este de asemenea foarte divers. Din acest punct de vedere se
clasifica in pulberi toxice (care determina manifestarile patologice specifice
substantei toxice componente) si netoxice. Acestea din urma, diferite si ele ca
natura si in functie de aceasta pot exercita efecte iritante, cancerigene,
alergizante, fotodinamice, infectante si fibrozante.
Gazele si vaporii toxici reprezinta poluantii prezenti in atmosfera sub forma
gazoasa. Foarte diversi din punctul de vedere al naturii chimice, au stabilitate
mare in atmosfera, precum si mare putere de difuziune.Ambele aceste
caracteristici depind mai putin de natura chimica a substantei, catin primul rand
de caracteristicile fizice ale atmosferei. Temperatura crescuta creste volatilitatea,
iar cea scazuta favorizeaza condensarea si trecerea din starea gazoasa in cea de
aerosol. Umiditatea crescuta, de asemenea poate prin dizolvarea in vapori de apa
condensati, sa schimbe starea de agregare a substantelor gazoase. Radiatiile, in
special ultravioletele, pot duce prin reactii fotochimice la transformari chimice
importante.

11

SOL
POLUAREA I DEGRADAREA SOLULUI
Structura i cauzele degradrii solului
Solul este partea superficial a scoarei terestre care permite dezvoltarea
plantelor i animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin aciunea
ndelungat i interdependent a factorilor climatici i biotic asupra rocilor
parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca
ntindere i are caracter de fixitate. O dat distrus, el nu se va mai putea reface
aa cum a fost, pentru c nu se pot reproduce condiiile formrii lui. Din cele 29
procente ocupate de suprafaa terestr a globului, agricultura folosete numai
6,4%, dar realizeaz 98% din producia agroalimentar consumat n prezent de
cei 6,3 miliarde locuitori ai planetei noastre. Numai 2% din hran se obine din
suprafaa ocupat de ape (71%). Starea de fertilitate a solurilor reprezint factorul
esenial pentru practicarea unei agriculturi durabile i performante i constituie
un indicator decisiv al situaiei economico-sociale i al nivelului de via a
locuitorilor din mediul rural. Din nefericire, n ultimul timp, n ntreaga lume se
constat o diminuare a interesului pentru aplicarea msurilor tiinifice menite s
asigure creterea fertilitii solului i s previn degradarea terenurilor agricole si
silvice. Fertilitatea solului este dat de coninutul n substane humice, respectiv
n substane organice provenite din descompunerea lent a materialului de
origine vegetal i animal sub aciunea faunei i florei din sol. Stratul de humus
dispare dac este antrenat de ape sau de vnt, situaie care apare atunci cnd
humusul nu este bine fixat n sol, prin intermediul rdcinilor plantelor sau dac
apa alunec prea energic la suprafaa solului. Datele de specialitate arat c, pe
plan mondial, 60% din soluri au o fertilitate redus sau foarte redus, 29% din
soluri au o fertilitate moderat si numai 11% au o fertilitate ridicat. Romnia
dispune, n medie, cca. 0,67 ha teren agricol pe locuitor, reprezentat de soluri cu
un grad moderat de fertilitate.. Degradarea solului, prin pierderea fertilitii, se
produce fie: prin exportul de elemente nutritive din sol o dat cu recolta, prin
asanarea mlatinilor, prin eroziunea cauzat de despduririle masive sau
punatul excesiv, sau prin acidifiere sau salinizare. Poluarea solului const n
schimbarea compoziiei calitative i cantitative, schimbare care afecteaz evoluia
normal a biocenozei aferente lui. Poluarea solului cu produse chimice este un
proces de impurificare i indirect de degradare, cauzat de utilizarea excesiv a
pesticidelor. Pesticidele, erbicidele i fertilizanii sunt duntori nu numai pentru
sntatea omului, acestea pot avea un efect nociv asupra solului.Aceste
substane sunt utilizate n agricultur pentru a distruge toi duntorii culturilor
agricole (insecte, ciuperci, buruieni, roztoare etc.). Aspecte deosebit de
ngrijortoare, legate de prezena acestor substane n mediile terestre, le relev
circulaia i acumularea pesticidelor de-a lungul lanurilor trofice, n vrful crora
nutrebuie s uitm c se afl i omul.
12











13

ZGOMOTUL
Poluarea Sonora

Ca orice alt tip de poluare i poluarea fonic are numai efecte negative n special
pentru om.
Poluarea fonic produce stress, oboseal, diminuarea sau pierderea capacitii
auditive, instabilitate psihic, randament scazut, fisurarea cldirilor, spargerea
geamurilor.
Sunetul reprezint o vibraie a particulelor unui mediu capabil s produc o
senzaie auditiv. Sunetul se propag sub form de unde elastice numai n
substane i nu se propag n vid. n aer viteza de propagare este de 340 m/s.
Zgomotul este o suprapunere dezordonat a mai multor sunete. Este produs din
surse naturale dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate,
oameni.Ca orice unde elastice, sunetele se caracterizeaza prin frecven definit
ca numar de oscilaii complete dintr-o unitate de timp.
Propagarea sunetelor este influenat de: sursa de zgomot, atmosfera, distana
i obstacolele ntlnite. Sursele de zgomot sunt :industria, oraele, mijloacele de
transport. Ele produc zgomote de diferite intensiti i pot fi staionare
sau mobile. Atmosfera poluat i ceaa atenueaz zgomotele. Obstacolele de
asemenea atenueaz intensitatea sonor, fiind utilizate la reducerea zgomotelor.


14

Deseuri

Deeurile reprezint o problem presant de mediu, social i economic.
Creterea consumului i economia n dezvoltare continu s genereze
cantiti mari de deeuri ceea ce necesit eforturi mai mari pentru a reduce
cantitatea acestora i pentru a le preveni. Dac n trecut se considera c deeurile
nu erau refolosibile, n prezent acestea sunt recunoscute din ce n ce mai mult ca
fiind resurse; acest lucru se reflect n gestionarea deeurilor, unde s-a trecut de
la eliminarea deeurilor la reciclarea i recuperarea acestora.n funcie de modul
n care sunt gestionate, deeurile pot avea un impact att asupra sntii
oamenilor, ct i asupra mediului prin emisiile n aer, sol, suprafaa apelor i
apele subterane. ns, acestea pot duce i la pierderea de resurse materiale
(respectiv metale i alte materiale reciclabile), avnd n acelai timp i un
potenial de surs energetic.
Deeurile sunt generate n toate fazele ciclului de via al materialelor:
extracie (deeuri miniere);
producie i distribuie (deeuri industriale, periculoase i de ambalaje);
consumul de produse i servicii (deeuri municipale i deeuri de
echipamente electrice i electronice);
tratare (de exemplu, reziduuri de sortare din instalaiile de reciclare sau zgura
rezultat n urma incinerrii).
Gestionarea raional a deeurilor poate proteja sntatea public i poate fi
benefic pentru mediu, favoriznd n acelai timp conservarea resurselor
naturale.n 2008, au fost generate n UE circa 5,2 tone de deeuri pe cap de
locuitor. Construciile i demolrile, activitile miniere i extractive, precum i
activitile de producie sunt principalele domenii care contribuie la generarea
deeurilor, ns, la rndul lor, fiecare cetean al UE genereaz anual aproximativ
444 kg de deeuri menajere.n trecut, creterea consumului i tendina de a avea
gospodrii mai mici erau vectori puternici n generarea deeurilor municipale.
ns aceti factori par s se disocieze de generarea deeurilor municipale:
generarea deeurilor municipale pe cap de locuitor s-a stabilizat n UE27 ntre
anii 1999 i 2010. Statele membre prezint diferene semnificative att n ceea ce
privete evoluia generrii de deeuri, ct i cantitatea acestora.n UE a avut loc o
schimbare clar n ceea ce privete gestionarea deeurilor. n 2010, o proporie
15

mare (37%) din deeurile municipale solide (care reprezint 10% din totalul
deeurilor generate n UE) era nc amplasat n depozite de deeuri. n schimb,
n prezent, tendina este spre reciclare/compostare (38%) sau incinerare cu
recuperarea energiei (21%), n funcie de fluxurile de deeuri.
Reciclarea are un efect benefic asupra mediului prin reducerea cantitii de
deeuri DEPOZITATE n gropile de gunoi, scznd astfel i emisiile poluante. De
asemenea, aceasta contribuie la satisfacerea cererilor de materiale ale produciei
economice, atenund necesitatea de extracie i de rafinare a materiilor prime.De
asemenea, reciclarea prezint beneficii economice i sociale importante:
genereaz cretere economic, stimuleaz inovarea, creeaz locuri de munc i
contribuie la asigurarea disponibilitii resurselor critice. Reciclarea este vital
pentru o prioritate major a politicii europene i globale: trecerea la o economie
verde care s genereze prosperitate i care s pstreze, n acelai timp, un mediu
sntos i echitate social pentru generaiile actuale i viitoare.Directivele UE
privind deeurile descurajeaz depozitarea deeurilor i promoveaz
reciclarea/valorificarea acestora. Un alt vector pentru creterea importanei
economice a reciclrii este creterea semnificativ a cererii de materiale, n
special n rile asiatice n plin dezvoltare economic.




16

5.Efectele poluarii mediului
Situatie operational anormala / Situatii de urgenta
Incendii
Componenta
De mediu
Identificarea
aspectelor
De mediu
Sursa generatoare
Aer Emisii de pulberi
Si noxe
Emisii atmosferice
Apa Evacuari de ape
reziduale
Scurt-circuit
Scurgeri
Sol
Deseuri Deseuri din material
arse total sau partial
Foc deschis
nesupravegheat
Zgomot Emisii de vibratii Poluare fonica
Resurse Consum de apa
suplimentar



Componenta de
mediu
Impact asociat Evacuarea
impactului
Evacuarea
asp.de mediu
Aer Poluare
atmosferica
F:3 G:4 Pct. 12 NS:- Sf: SfM:x
Apa Poluare efluent F:4 G:2 Pct.8 NS:- Sf: SfM:x
Sol Poluare sol F:6 G:3 Pct.18 NS:- Sf: SfM:x
Deseuri Poluare sol F:7 G:2 Pct.14 NS:- Sf:x SfM:-
Zgomot Afectarea
sanatatii
angajatilor
F:3 G:5 Pct.15 NS:- Sf: SfM:x




17

Explozii



Componenta
De mediu
Identificarea
aspectelor
De mediu
Sursa
generatoare
Impact asociat
Aer Emisii de pulberi
toxice
Butelii
depozitate
fara
respectarea
regulilor
interne si
externe
Poluare
atmosferica

Afectarea grava
a sanatatii
angajatilor
Apa Scurgeri si
evacuari
Emisii
toxice
Scurgeri
canalizari
Deseuri Deseuri arse
total sau partial
Degradarea
solului
Poluare sol
Componenta de
mediu
Evacuarea
impactului
Evacuarea
asp.de mediu
Aer F:3 G:4 Pct.12 NS:- Sf:- SfM:x
Apa F:3 G:4 Pct.12 NS:- Sf:- SfM:x
Deseuri F:6 G:4 Pct.24 NS:- Sf:- SfM:x
18

Accidente si incidente tehnice
Componenta
de mediu
Identificarea
asp.de mediu
Sursa
generatoare
Impact asociat
Deseuri Deseuri
metalice
Scurgeri de
ulei
Materiale
imbibate
Piese uzate
nefolosite
Utilaje sau
aparatura si
echipamente
din dotare
Poluare sol
Afectarea
panzei
freatice
Reducerea
activitatilor
Emisii de
gaze toxice
Componenta de
mediu
Evacuarea impactului Evacuare asp.de mediu
Deseuri F:6 G:4 Pct.24 NS:- Sf:- SfM:x




19