Sunteți pe pagina 1din 29

Insecticide ecologice

de M.Arjoca, vegetalshapes.com
Calitatea lor de pret este faptul ca nu sunt periculoase pentru om, plante, sol, mediu in
general. Se pot prepara din substante aflate la indemana si deci nu au preturi exorbitante.
Ele pot fi folosite atunci cand infestarea s-a produs sau se pot aplica in mod preventiv.
Insectele reactioneaza la mirosuri, vapori, gaze, fum, caldura, uleiuri, sapun etc, iar
insecticidele ecologice tin cont de toate acestea. De exemplu mirosul puternic de usturoi,
tutun, rubarbar si alte plante este respingator pentru unele insecte. Ardeii iuti, alcoolul,
sarea si alte substante pot arde sau distruge daunatorii. Uleiurile sufoca anumite insecte,
iar sapunul sau detergentii adaugati la preparate au rolul de a face ca susbstantele solutiei
sa se lipeasca de frunze si tulpini. Poti folosi sapun si detergenti ecologici.
Aplicarea insecticidelor nu se face pe vreme insorita intrucat poate cauza arsuri plantelor
si este bine ca inainte de a stropi toata cultura sa se stropeasca o singura planta pentru a
vedea daca nu apar efecte nedorite. Dimineata devreme sau seara este timpul potrivit
pentru stropit.
Nu are rost sa aplici insecticid acolo unde daunatorii se pot aduna si cu mana.
Deasemenea trebuie avut in vedere ca nu doar insectele daunatoare pot fi ucise ci si
insectele benefice. Plantele au proprietati de a se proteja si singure fata de anumiti
daunatori, iar a cultiva plante companion este o metoda buna de control al daunatorilor.
De aceea aplicarea insecticidelor nu trebuie facuta zi de zi ci doar cand este cazul.
Afide
Ceai de rubarbar, solutii cu sapun si ulei, solutie alcoolica, ceai de tutun, fumul de tutun,
solutie de hrean, spray din coji de portocala, spray de parul porcului, ceai de coada
soricelului, ceai de coriandru, ceai de frunze de soc, ceai de pelin.
Musculite albe
Solutie alcoolica, solutii cu ulei, solutii cu ardei iute, spray de usturoi, ceai de rubarbar,
ceai de tutun
Thrips
Spray de usturoi
Acarieni
Spray de usturoi, solutie de hrean, spray de calcar, ceai de rubarbar, spray cu sapun, ceai
de coriandru
Iata cateva retete de insecticide ecologice:

Ceai de rubarbar 1 se fierb 0 ,5 Kg (1 pound) frunze tocate de rubarbar in 1litru (1


quart) apa, timp de 30 de minute. Se strecoara si se stropeste impotriva afidelor si a altor
daunatori.
Ceai de rubarbar 2 0,5 Kg (1 pound) de frunze se lasa sa stea timp de 24 ore in 7 litri
(7.3 quart) de apa. Se strecoara si se stropeste.
se aplica contra afidelor, musculitelor albe, acarienilor, omizilor si impotriva altor
daunatori.
Ceai de tutun se pune o cana de tutun in aproximativ 4 litri (1 gallon) de apa si se lasa
sa stea 24 ore. Solutia trebuie sa aiba culoarea usor maronie (ca un ceai). Daca este prea
intunecata atunci se mai adauga apa. Atentie sa nu fie consumata de cineva. Este mortala
pentru om.
se aplica contra omizilor, afidelor, fungus gnats, paduchilor ce ataca radacinile,
contra viermilor din pamant etc.
nu se stropesc rosiile, ardeii, vinetele, cartofii, petuniile (Solanaceae) cu aceasta
solutie fiindca le poate distruge.
Ceai de frunze de soc se fierb aproximativ 230 g (8 ounces) frunze de soc in
aproximativ 0,5 l (0.5 quart) apa timp de 30 minute. Se strecoara si se lasa sa se raceasca.
Separat in 0,5 l (0.5 quart) apa calduta se dizolva 1 lingura de sapun. Se adauga apa cu
sapun la ceaiul de frunze, se lasa sa se raceasca si se stropeste cu aceasta solutie.
se aplica contra afidelor, musculitei morcovului, gandacilor de castraveti, daunatorilor ce
ataca fructele pomilor si radacinile, etc.
frunzele de soc pot folosite si ca fungicid ecologic.
Ceai de coada soricelului se pune o cana de plante in aproximativ 0,5 l (0.5 quart) apa
si se lasa sa stea timp de 24 ore. Se strecoara si se amesteca cu aproximativ 4 l (1 gal) apa
si lingurita de sapun.
se aplica contra afidelor si a altor insecte care sug seva;
coada soricelului este si un bun fertilizator natural.
Ceai din frunze de rosii sau de cartofi se lasa sa stea peste naopte 2 cani de frunze de
rosii in aproximativ 0,5 litri (0,5 quart) apa. Se strecoara si se mai adauga la solutie inca
0,5 litri (0,5 quart) apa si un sfert de lingurita de sapun. Se stropesc frunzele sau solul.
se aplica contra gandacului de asparagus, diversilor viermi si gandaci.
Solutie de ulei se amesteca 1 lingurita de sapun (detergent lichid) cu o cana de ulei de
bucatarie. Se amesteca bine si se adauga aproximativ 1 l (1 quart) apa.
se aplica contra musculitelor albe, acarienilor, afidelor, daunatorilor morcovilor, ai
ardeilor, vinetelor, castravetilor, telinei etc.
se sprayeaza direct pe insecte daca este posibil.
Solutie alcoolica 1 se amesteca 2-3 linguri de sapun cu o jumatate de cana de alcool si
cu aproximativ 1 litru (1 quart) de apa calda.
se aplica proaspat preparata. Nu se pastreaza in timp.

Solutie alcoolica 2 se amesteca 1 lingurita de detergent lichid cu 1 cana de alcool si 1


litru (1 quart) de apa. Separat se tin 3 linguri de ardei iute pisat intr-o jumatate de cana de
apa fiarta. Se strecoara si se adauga la solutia cu detergent si alcool. Se poate folosi in loc
de ardei, sos de ardei iute sau boia.
se aplica impotriva a numeroase insecte.
Solutie de sare se amesteca 2 linguri de sare cu 4 litri (1 gallon) de apa.
se aplica contra acarienilor si a viermilor de varza.
Spray de usturoi si ardei iute se piseaza o capatana mare de usturoi, se amesteca cu 1
lingura de boia iute si se pune in 1 litru (1 quart) de apa. Se lasa sa stea 1 ora, se filtreza si
se stropeste cu aceasta solutie. Mixtura se poate pastra cateva saptamani in frigider.
se aplica impotriva insectelor care rod sau sug seva plantelor.
Spray de usturoi se amesteca 2-3 capatani de usturoi pisat cu 1 lingura de boia iute sau
ardei iuti pisati. Se adauga 1 lingura de ulei de bucatarie, 1 lingurita de detergent lichid si
7 cani de apa. Se amesteca bine, se strecoara si se stropeste cu solutia rezultata.
se foloseste impotriva omizilor, afidelor, diversilor gandaci, furnici etc.
Spray de menta se amesteca cu blenderul o cana de frunze tocate de menta cu o cana
de frunze tocate de ceapa verde si cu o jumatate de cana de ardei iute tocat. Se adauga o
jumatate de cana de apa. Amestecul rezultat se toarna in aproximativ 4 litri (1 gallon) de
apa la care se mai adauga jumatate de cana de detergent lichid. Din acest amestec se ia
cate o jumatate de cana si se dilueaza in 1litru (1 quart) de apa.
se aplica impotriva insectelor care rod.
Ceai de hrean se dau in clocot 3 litri de apa (3 quarts). Se da apa la o parte de pe foc si
se adauga radacina de hrean taiata bucati si 2 cani de ardei iute. Se lasa sa stea timp de
1 ora. Se raceste, se strecoara si se sprayeaza.
se aplica contra afidelor, musculitelor albe, omizilor, gandacului de Colorado etc.
hreanul poate fi utilizat si ca fungicid ecologic.
Ceai de galbenele 1 cana de frunze si flori de galbenele se zdrobeste si se amesteca cu
0,5 litri (0,5 quart) apa. Se lasa sa stea timp de 24 ore, apoi se strecoara si se adauga 1,5
litri (1,5 quart) apa si un sfert de lingurita de sapun. Cu solutia rezultata se stropeste.
se aplica contra gandacului de asparagus, viermelui care ataca fructul de rosiei, insectelor
care rod frunzele.
Ceai din coji de citrice peste coja de la un fruct de citrice se toarna 2 cani de apa
clocotita si se lasa sa stea timp de 24 ore. Se strecoara, se mai adauga cativa stropi de
sapun lichid. Se stropeste cu lichidul rezultat.
se aplica contra afidelor, gandacilor lanosi, fungus gnat, furnicilor etc.
Ceai de pelin 250 g (0,5 pound) frunze de pelin se fierb in 2 litri (2 quarts) de apa. Se
raceste, se strecoara si se adauga 1 lingurita de sapun. Se stropeste cu aceasta solutie.

se aplica contra afidelor, omizilor etc.


se stropeste direct asupra daunatorilor daca este posibil.

Insecticid bio
Cum in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o reteta de
insecticid.
M-am confruntat cu musculita alba de sera, care a atacat guliile de nu mai stiam cu ce sa
dau. Am inceput cu macerat de urzica, apoi cu macerat de urzica si vetrice, apoi am mai
dat cu solutie de ardei iute si sapun si tot asa, doamna musculita se inmultea fara sa fie
afectata cu ceva. Vorbind cu oameni dragi sufletului meu si care sunt interesati de tot ce e
nou, m-am hotarat sa fac un macerat din mai multe plante care sunt antiparazitare si care
contin uleiuri volatile.
Maceratul contine :
Frunze si copili de rosii: contin cantitati mari de alcaloizi si glico-alcaloizi care au efecte
antifungice si insecticide.
Busuioc : contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice, tanin si ulei
volatil cu continut ridicat de estragol, cineol, linalol.
Cimbru: partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras, saruri de
litiu.
Marar: contine ulei volatil in frunze in proportie de 2,5 - 4% si in fructe de 3-6%. Uleiul
volatil este format in proportie de 40-60% din carvona. Mararul este bogat in
potasiu,sulf,sodiu,vit.A, B,C.
Nuc: frunzele de nuc contin iod si juglona.
Craite: stim deja ca sunt plante companion contin uleiuri volatile si sunt si antiparazitare.
Din aceste plante am pus:
7-8 FRUNZE DE ROSI
150 GR DE CIMBRU
5 INFLORESCENTE DE MARAR
50 DE GRAME DE BUSUIOC
40 DE FRUNZE DE NUC
40 DE FRUNZE DE CRAITE
Le-am maruntit si le-am bagat pe toate intr-un bidon de 10 l. Am pus 6 l de apa peste am
pus dopul sticlei si am lasat sticla la soare 4 zile.
Am guliile puse in doua parcele diferite si duminica am stropit doar o parcela si le-am
pudrat cu cenusa. Luni mare mirare pe parcela nestropita se desfatau doamnele nu aveau
nici o problema dar parcela stropita era curata si guliile se desfatau la soare. Pana in
aceasta dimineata nu au aparut musculite si sper sa nu mai apara, dar azi o sa reiau
stropirea.

Daca cineva o sa-l folosesca, daca vrea si poate sa lase un feedback la aceasta postare
despre el.
P.S. Acest insecticid este si ingrasamant foliar, in cateva zile guliile si-au dublat
frunzele.:)
Daca aveti vreo licoare utila in gradina ar fi grozav sa o impartasiti cu noi gradinari
impatimiti in gradinaritul ecologic.
Spor la treaba si succes in tot ceea ce faceti!
TRATAMENTE CU PRODUSE DIN PLANTE
Ar fi ideal sa ne imaginam ca exista un produs model care dus intr-un ecosistem sa
actioneze exclusiv asupra organismului tinta dupa care sa dispara din mediu fara
implicatii secundare pentru oameni, plante, mediu. Asemenea produse chiar pot exista!
Tratamentele naturale sunt utilizate din antichitate, insa oamenii de astazi tind sa recurga
la alte metode pagubitoare pentru sanatate si pentru mediu, lasand in urma aceste remedii
naturale.
1. Tratament pe baza de urzica

Des utilizat in mediul rural pentru nimicirea insectelor si daunatorilor din gradina.
Mod de preparare: Se pune o cantitate mare de urzici intr-un recipient cu apa, cantarind in
jur de 150 litri (dar se poate si o cantitate mai mica) si se lasa urzicile la macerat inauntru
cateva zile. Dupa ce procesul de macerare a luat sfarsit, cu aceasta apa se uda plantele ce
gazduiesc daunatori. Este o medoda eficace si la indemana oricarui gradinar, fara a
intrebuinta substante chimice.
2. Tratament pe baza de usturoi
Ceaiul din usturoi pisat alunga ciupercile ce afecteaza toata suprafata frunzelor. In limbaj
popular se mai numeste si fainarea frunzelor. Plantele bolnave trebuie mutate in locuri
bine aerisite pentru tratare.
Mod de preparare: Se marunteste aproximativ 150 g de usturoi, apoi se amesteca
compozotia in 5 litri de apa. Se lasa 30 de minute iar dupa se filtreaza apa si se lasa sa se
raceasca. Inainte sa pulverizati plantele adaugati putin sapun sau lapte si amestecati astfel
incat sa obtineti o omogenizare. Aplicati solutia repetat la interval de 14 zile pana cand
ciupercile sunt eliminate.

3. Tratament pe baz de pelin


Pelinul este o planta medicinala miraculoasa cunoscuta inca din antichitate. Ceaiul de
pelin este foarte sanatos si benefic plantelor, usor de pereparat acasa.
Mod de preparare: 250 g frunze de pelin se fierb in 2 litri de apa. Se raceste, se strecoara
astfel incat sa nu mai ramana resturi de organe. Se adauga o ligurita de lapte sau sapun
dupa care se stropeste plantele invadate de afide sau omizi daunatoare. Pentru o
distrugere completa se stropeste direct deasupra daunatorilor daca este posibil.

4. Tratament cu hrean
Hreanul este un remediu naturist mostenit de la daci, un dar al naturii plin de insusirii
minunate. Insa astazi a devenit un leac uitat, lipsind cu desavarsire din farmacia casei.
Cum se prepara ceaiul de hrean? Se dau in clocot 3 litri de apa, dupa se da apa la o parte
de pe foc si se aduga un sfert din radacina de hrean taiata bucatele. Se lasa 30 de minute,
se raceste, se strecoara si apoi poate fi folosit sub forma de pulverizator contra afidelor si
musculitelor albe. Destul de utilizat si impotriva omizilor sau gandacului de Colorado.
Un adevarat fungicid ecologic.

5. Tratament pe baza de frunze de soc


Socul este cunoscut ca planta a magiei, folosit din timpuri de vrajitoare pentru vindecarea
unor boli. Frunzele, florile si fructele sunt extrem de utilizate sub diferite forme pentru
tratarea unor boli si daunatori ai plantelor cat si ai organismului uman. Cum se obtine
ceaiul de soc? Se fierb aproximativ 250 g de frunze de soc in aproximativ 0,5 l de apa
timp de 30 de minute. Dupa se strecoara si se lasa la racit. In alt vas se pune 0,5 l apa
calduta in care se dizolva 1 lingura de sapun. Se adauga apa cu sapun in ceaiul de frunze
de soc, se lasa sa se raceasca si se stropeste cu aceasta solutie. Combate eficient
ciupercile instalate pe organele plantelor, insa poate fi folosit si impotriva insectelor.

Alte soluii

Usturoi cu ceapa
Allium sativum si Allium cepa macerat
Se macereaza 80 g usturoi si 500 g de ceapa n 8 l de apa timp de 12 ore dupa care se
filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide, paianjeni, melci, rugina
Urzica - Urtica urens macerat
1kg la 10 l de apa, dupa care se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide
Vetrice - Tanacetum vulgare infuzie
Se infuzeaza 150 de grame de planta taiata marunt n 5 l de apa fierbinte, dupa care se
filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeurului
Pelin - Artemisia absinthium infuzie
Se infuzeaza 150 g de planta taiata marunt n 5 l de apa fierbinte dupa care se filtreaza.
INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeurului
Busuioc - Ocimum basilicum infuzie
Se infuzeaza 150 g de busuioc taiat marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide
Coriandru - Coriandrum sativum infuzie
Se infuzeaza 150 g de coriandru taiat marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide,
paianjeni
Flori de soc - Sambucus infuzie
Se infuzeaza 150 g de flori de soc taiate marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID:
afide.
Menta infuzie
Se infuzeaza 150 g de menta taiata marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID:furnici
Revent - Rheum rhabarbarum infuzie
Se infuzeaza 150 g de revent taiat marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID TOTAL:
afide, paianjeni
Piper infuzie
Se infuzeaza 150 g de planta de piper taiata marunt n 5 l de apa fierbinte. REPULSIV
TOTAL:
afide, paianjeni
Ardei iute macerat

Se macereaza 250 ml de ardei iute n 500 ml de apa timp de 24 de ore, dupa care
se dilueaza 15 ml din preparat n 4l de apa pentru tratament. REPULSIV TOTAL: afide,
paianjeni
NU UITAI! Gradinaritul modern se bazeaza pe remedii naturiste.
Tratamente cu produse din plante
Usturoi Allium sativum infuzie
150 g de macinat n 5 l apa n fierbere macinat
Usturoi Allium sativum macerat
Se macereaza 80 g de usturoi n 5 l de apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza si
apoi se adauga 4 ml alcool
Usturoi Allium sativum macerat n ulei
Se macereaza 100 g de usturoi n 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Se adauga 1 l de
apa si 10 ml de sapun. Se dilueaza 1/20 pentru aplicare. Se poate combina si cu un
macerat de ardei iute.
usturoi cu ceapa
Allium sativum si Allium cepa macerat
Se macereaza 80 g usturoi si 500 g de ceapa n 8 l de apa timp de 12 ore dupa care
se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide, paianjeni,melci, rugina
Urzica Urtica urens macerat
1kg la 10 l de apa, dupa care se filtreaza INSECTICID; FUNGICID: afide
Tanacetum vulgare infuzie
Se infuzeaza 150 de grame de planta taiata marunt n 5 l de apa fierbinte, dupa
care se filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeurului
Pelin Artemisia absinthium infuzie
Se infuzeaza 150 g de planta taiata marunt n 5 l de apa fierbinte dupa care se
filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeurului
Fougre purin
Se taie marunt si se macereaza 1kg la 10 l apa dupa care se dilueaza 1/10. INSECTICID
Busuioc Ocimum basilicum infuzie
Se infuzeaza 150 g de busuioc taiat marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID afide
Coriandru Coriandrum sativum infuzie
Se infuzeaza 150 g de coriandru taiat marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID Afide
si paianjeni

Flori de soc Sambucus infuzie


Se infuzeaza 150 g de flori de soc taiate marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICID
afide.
Menta infuzie
Se infuzeaza 150 g de menta taiata marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICIDE
furnici
Revent Rheum rhabarbarum infuzie
Se infuzeaza 150 g de revent taiat marunt n 5 l de apa fierbinte. INSECTICIDE TOTAL
Afide, paianjeni
Piper infuzie
Se infuzeaza 150 g de planta de piper taiata marunt n 5 l de apa fierbinte. RPULSIV
TOTAL
Afide, paianjeni
Ardei iute macerat
Se macereaza 250 ml de ardei iute n 500 ml de apa timp de 24 de ore, dupa care
se dilueaza 15 ml din preparat n 4l de apa pentru tratament. RPULSIV TOTAL Afide,
paianjeni
Pesticide naturale pentru gradina ta de legume I (21 de solutii la indemana)
Posted on March 18, 2015 by Alina Harnisfeger

Nu-ti mai otravi familia si gradina. Fa-ti singur pesticide si insecticide organice din
ingrediente pe care le ai acasa sau le gasesi usor in comert. In continuare ai o lista de
solutii naturale si trucuri cu care poti sa-ti scapi gradina de legume (si pe cea de flori) de
boli si daunatori.
Chiar si in cazul pesticidelor organice (bio, sau ecologice) este necesara o atentionare:
unele dintre materialele de mai jos, chiar daca sunt naturale, contin substante toxice
pentru om, dar mult mai putin daunatoare decat cele sintetice pe care le contin
insecticidele si pesticidele din comert. Nu este recomandat sa consumi legumele in ziua
in care ai stropit plantele, iar cand le consumi, este indicat sa le speli bine sub jet de apa
si sa le tii cateva minute intr-un vas cu apa rece curata, pentru ca in acest fel iese in apa o
buna parte din pesticidele ajunse in coaja.
Spray impotriva gandacilor din resturi de ceapa
Aduna cojile, pielitele si capetele pe care le arunci de la ceapa intr-un recipient inchis cu
capac sau intr-o punga inchisa si tine-le in frigider, pana cand o umpli. Poti pune si resturi
de la usturoi. Pune totul intr-o galeata pe care apoi o umpli cu apa calda. Lasa totul sa

stea asa la inmuiat cateva zile, pana la o saptamana, intr-un loc insorit in gradina sau pe
terasa. Strecoara apoi lichidul rezultat si stocheaza-l in sticle de plastic cu dispozitiv de
pulverizare.
Ingroapa resturile de ceapa in jurul plantelor si legumelor care sunt predispuse sa fie
atacate de afide (paduchii plantelor), paianjeni si alti daunatori. Spray-ul se pulverizeaza
pe plantele de casa sau de gradina pentru a le feri de afide si restul daunatorilor.
Tratament pentru petele albe sau negre de pe plante (produse de mucegai)
Adauga 1 l de lapte integral intr-un recipient de 8 l (stropitoare) si completeaza cu apa.
Cu acest lichid se stropesc trandafirii sau alte plante pe care le ataca mucegaiul, iar petele
albe sau negre vor disparea.
Impotriva puricilor de plante
Amesteca 2 cani de ulei de masa cu o cana de sapun lichid pana obtii o emulsie alba.
Apoi ia 1 lingura din aceasta emulsie si pune-o intr-un litru de apa. Cu aceasta solutie vei
stropi plantele in zonele in care au purici. Executa aceasta operatiune cand nu este foarte
cald sau canicula afara, pentru ca risti sa arzi frunzele plantelor.
Puricii de plante elimina un lichid dulce, ca o mana, iar aceasta este cautata de furnici,
care se hranesc cu ea. In acest fel, furnicile o vor duce in tot pomul sau pe toata planta.
Aceasta mana formeaza, de asemenea, un mucegai negru sau o ciuperca plina de o
pulbere neagra, care creste pe frunze si pe tulpini. Deci controland puricii, scapam si de
mucegaiul negru. Daca sunt putini purici, poti sa-i dai jos cu mana sau cu o perie mica.
Infestatiile mari pot fi controlate cu ajutorul spray-ului uleios, care ii sufoca.
Cum tii afidele si alti purici departe de trandafiri
Taie in bucati 1 ceapa si 2 catei de usturoi, apoi amesteca-le in blender impreuna cu 2
cani de apa. Strecoara lichidul si pune-l intr-un recipient cu dispozitiv de pulverizare.
Pulverizeaza lichidul pe tufele de trandafiri, astefl incat sa acopere frunza in intregime.
Spray facut din usturoi
Toaca marunt 90 g de usturoi, acopera-l cu ulei mineral si lasa-l sa se inmoaie peste
noapte, apoi strecoara-l, adauga 1 l de solutie de sapun (sapun lichid + apa) si depoziteaza
emulsia intr-un borcan cu capac. Pentru a stropi plantele, fa o solutie din 1 parte emulsie
de usturoi si 50 parti de apa.
Folia de aluminiu care deruteaza insectele
Aseaza bucati de folie de aluminiu pe pamant, la baza plantelor (la rosii si nu numai).
Reflexia luminii deruteaza insectele si le face sa se indeparteze.
Pesticid cu utilizare generala
3 ardei iuti verzi (proaspeti sau conservati) si 2-3 catei de usturoi se fac piure intr-un
blender, iar piure-ul se pune intr-un recipient. Se adauga 3/4 lingurita de sapun lichid si 3
cani de apa si se lasa sa stea timp de 24 de ore. Se strecoara, se indeparteaza partea solida

si solutia rezultata se pulverizeaza pe plante, avand grija ca lichidul sa acopere intreaga


suprafata a frunzelor.
Impotriva insectelor
1. Solutie de sapun (sapun lichid + apa, nu detergent) impotriva afidelor si altor insecte
mici. (Daca gasesti, este mai bun un sapun facut din soda de potasiu KOH, decat din
soda caustica NaOH). Se amesteca sapunul cu apa pana face spuma (in zonele unde apa
este mai dura, vei folosi o cantitate mai mare de sapun).
2. Spray-urile pe baza de ulei sufoca insectele. Fierbe 1 kg sapun in 8 l de ulei (sau 1
parte sapun la 8 parti de ulei), amestecand pana se dizolva. Dilueaza 1:20 cu apa inainte
de utilizare. Foloseste acest spray doar in zilele racoroase.
3. Spray din frunze de rosii (foarte otravitor) insecticid general. Pune cateva frunze de
rosii la fiert in apa cat sa le acopere. Raceste fiertura si foloseste imediat lichidul pentru a
pulveriza pe plante ca insecticid general.
4. Spray pe baza de margarete insecticid general. Culege margarete aproape inflorite
(Chrysanthemum cinerariaefolium) si usuca-le intr-un loc racoros. Pune intr-un vas
cateva linguri de flori uscate, acopera-le cu un vin ieftin, lasa-le sa stea peste noapte si
amesteca-le cu 1 l de solutie de sapun fierbinte. Raceste amestecul si foloseste-l in
urmatoarele cateva zile. Pastreaza-l intr-un loc intunecos.
5. Spray pe baza de pelin. Toarna apa fierbinte peste frunze de pelin si lasa-le la infuzat
pentru cateva ore. Fa o dilutie de 1:4 si foloseste solutia impotriva insectelor care beau
seva plantelor.
6. Spray pe baza de chilli impotriva omizilor. Pune in blender cantitati egale de chilli
(ardei rosii foarte iuti) si apa, iar cu solutia rezultata, stropeste imediat direct unde sunt
omizi. (Evita contactul cu ochii si cu pielea foloseste manusi).
7. Ceai de Lapsang Souchong. Se face o infuzie concentrata (1 lingura de planta uscata la
1 cana de apa fierbinte), care se pulverizeaza peste trandafiri.
8. Alte materiale pentru insecticide: usturoi, galbenele, pastarnac, nap turcesc, eucalipt,
soc, cedru alb (Melia azaderach), rubarba, Larkspur, Melaleuca (arbore de ceai), sau
Quassia (Quassia amara).
De retinut: larkspur, socul (cu exceptia fructelor coapte), cedrul alb si frunzele de rubarba
sunt foarte toxice pentru om.
Impotriva fungilor (ciupercilor)
Urmatoarele plante contin substante chimice cu proprietati antifungice sau antibacteriene,
pe care le poti extrage prin infuzare si apoi le poti pulveriza pe culturile de legume:
musetel, arpagic, sheoak (Allocasuarina), soc, eucalipt, usturoi, hrean, isop, Melaleuca
(arbore de ceai), neem (Azadirachta indica), urzica si cimbru.

1. Spray pe baza de lapte. Un amestec de lapte si apa in raport de 1:1 pulverizat pe plante
indeparteaza petele negre si infestarile cu fungi ale altor plante.
2. Urina proaspata (urina unei persoane sanatoase este sterila)
3. Solutie de permanganat de potasiu. Se face o solutie de 1 g permanganat de potasiu la
1 l de apa si se foloseste imediat.
4. Soda de spalat (carbonat de sodiu NaCO3) care se gaseste in comert. Se dizolva
110 g de soda in 5,5 l de apa. Se adauga 56 g de sapun lichid (sau solid, caz in care se
dizolva initial) si se foloseste imediat.
5. Sulf sub forma de pulbere.
6. Amestec Bordeax: intr-o galeata de plastic (sau vas care nu este din metal) dizolva
complet 90 g de sulfat de cupru (piatra vanata) in 4,5 l de apa fierbinte si lasa amestecul
sa stea peste noapte. Intr-un alt vas nemetalic amesteca bine a doua zi 125 g de limeta
taiata bucatele cu 4,5 l de apa rece, apoi strecoara lichidul peste cel din prima galeata.
Amesteca bine si foloseste imediat.
Amestecul Bordeaux este un fungicid organic standard care se foloseste pentru a trata o
varietate mare de mucegaiuri si pentru a evita putrezirea plantelor si legumelor. Daca ii
adaugi un ulei, cresti eficienta solutiei. Spray-ul Bordeax poate infunda duzele capului de
pulverizare sau gaurelele stropitorii. De asemenea, daca il folosesti prea mult, poti creste
concentratia de cupru in solul din gradina, ceea ce poate fi toxic pe termen lung pentru
plantele pe care le vei mai cultiva acolo.
Urmeaza in curand si partea a doua a acestui articol cu alte solutii si trucuri pentru a
scapa de boli si daunatorii plantelor din gradina ta.
Iat ce se poate face n grdina de legume, de exemplu, folosind numai plante.
1. Coada calului (Equisetum arvense)

Ce se recolteaz: toat planta, fr rdcin.


Modaliti de extragere a substanelor active: macerat, infuzie, decoct (fierbere).
Reeta: 1 kg de plant proaspt la 10 litri de ap sau 150 g plant uscat la 10 litri de
ap, la care se adaug 0,3% spun, macerat de urzici 30 de minute i 1 sau 2% silicat de
sodiu.
Folosire: diluat de 5 ori, prin stropire pe plant i pe sol.
Aciune: afide, acarieni (pianjenul rou), pentru fortificarea plantei.
2. Urzica (Urtica dioica i Urtica ureas)
Ce se recolteaz: toat planta, fr rdcin.
Modaliti de extragere a substanelor active: macerat
Reeta: 1 kg plant proaspt la 10 litri ap sau 200 grame plant uscat la 10 litri de ap.
Folosire: diluat de 10-20 de ori, prin stropire pe plant, la ncolire sau pe teren.
Aciune: tracheomicoze (furarioz). Prin udarea plantelor sau mbierea rdcinilor i
seminelor se favorizeaz creterea.
3. Amestec de urzici cu coada calului
Ce se recolteaz: toat planta, fr rdcin.
Modaliti de extragere a substanelor active: macerat la urzici, infuzie la coada calului.
Reeta: 1 litru macerat de urzici n amestec cu 0,5 litri infuzie de coada calului.
Folosire: diluat sau chiar nediluat, la ncolire i ulterior pe frunze.

Aciune: contra afidelor.


4. Vetrice (Tanacetum vulgare)

Ce se recolteaz: frunze i flori


Modaliti de extragere a substanelor active: infuzie, decoct.
Reeta: 300 grame plant proaspt la 10 litri de ap, 30 grame plant uscat la 10 litri de
ap.
Folosire: iarna, pe plant, concentrat, contra acarienilor. Pulverizare pe plant, dup
nflorire, n diluie 1/1,5 sau 1/2 , contra ruginii i finrii. Toamna, pe plant, contra unor
boli pe frunze la tomate.
Aciune: acarieni, finare, rugin, boli tomate.
5. Feriga vulturului (Pteridium aquilinum) i feriga de pdure (Dryopteris filix-mas)

Ce se recolteaz: frunze.
Modaliti de extragere a substanelor active: macerat, decoct.
Reeta: 1 kg plant proaspt la 10 litri ap, 100 grame plant uscat la 10 litri de ap
(macerat), 5 grame pulbere mare la 0,5 litri ap de ploaie (decoct).
Folosire: Pe plant i pe sol, concentrat.
Aciune: afide, melci, limaci, efect repelant n compost. Contra pduchilor lnoi
distruge coloniile de pe trunchiuri.

6. Revent sau rubarb (Rheum rhabarbarum)

Ce se recolteaz: limbul frunzei sau frunza ntreag.


Modaliti de extragere a substanelor active: decoct.
Reeta 1: 500 grame limb proaspt la 3 litri de ap.
Reeta 2: se face decoct de 20 minute din frunz ntreag, 1 kg frunze la 2 litri ap. Se
adaug 1/100 spun de cas.
Folosire: Pe plant, concentrat.
Aciune: Reeta 1 pentru tenii la praz, afide la fasole. Contra afidelor n general, reeta 2.
Acidul oxalic, mai concentrat n prile subiri ale frunzei, va pune capt invaziei de
afide.
7. Tomate (Lycopersicum esculentum)
Ce se recolteaz: frunze.
Modaliti de extragere a substanelor active: macerat.
Reeta: doi pumni de frunze mrunite se freac bine i se las la macerat n 2 litri de ap
timp de 2 ore.
Folosire: Pe plant i pe sol, concentrat, n epoca zborului la fluturele verde sau tot timpul
anului, la afide.
Aciune: afide, fluturele verde.
8. Pelin (Artemisia absinthium)

Ce se recolteaz: frunze i flori.


Modaliti de extragere a substanelor active: macerat, infuzie, decoct.
Reeta: 300 grame plant proaspt la 10 litri de ap sau 30 grame plant uscat la 10 litri
de ap. Eventual se adaug 1% silicat de sodiu.
Folosire: primvara i n iunie i iulie, stropire pe plant, n diluie 1/3.
Aciune: contra furnicilor, afidelor, contra ruginii la coacz.
9. Mcri (Rumex angustifolia)
Ce se recolteaz: rdcina.
Modaliti de extragere a substanelor active: decoct.
Reeta: 150 grame rdcin proaspt la 10 litri de ap.
Folosire: tot anul, pe teren sau pe plant, concentrat.
Aciune: previne finarea la castravei.
10. Romani sau mueel (Chamomilla chamomilla)
Ce se recolteaz: flori.
Modaliti de extragere a substanelor active: infuzie.
Reeta: 50 grame flori uscate la 10 litri de ap.
Folosire: Vara, pe plant i pe sol, concentrat.

Aciune: dezinfecia seminelor, prevenirea mbolnvirii rsadurilor, fortificarea plantelor.


Favorizeaz creterea. Se poate aduga la compost.
11. Ppdia (Taraxacum officinale)
Ce se recolteaz: frunze i rdcini.
Modaliti de extragere a substanelor active: decoct.
Reeta: 2 kg plant proaspt la 10 litri de ap.
Folosire: primvara, stropire pe plant, concentrat.
Aciune: ca i la mueel, prevenirea mbolnvirii rsadurilor, fortificarea plantelor.
Favorizeaz creterea. Se poate aduga la compost.
12. Usturoi i ceap (Allium sativum i respectiv Allium cepa)
Ce se recolteaz: bulbii.
Modaliti de extragere a substanelor active: zdrobire i infuzie.
Reeta: 75 sau 100 grame bulbi la 10 litri de ap.
Folosire: trei stropiri pe plant i pe sol n luna mai, repetate dup recoltare. Soluie
nediluat.
Aciune: contra acarienilor i a fungilor la cpuni i castravei.
13. Hrean (Armoracia rusticana)

Ce se recolteaz: rdcina.
Modaliti de extragere a substanelor active: zdrobire i macerare sau infuzie.
Reeta: 100 rdcin la 1 litru de ap.

Folosire: nainte de semnat, pe semine, soluie nediluat.


Aciune: n combaterea unor boli criptogamice.
14. Tutun (Nicotiana tabacum)
Ce se recolteaz: frunze uscate, cotoare.
Modaliti de extragere a substanelor active: macerat la cald.
Reeta 1: 200 grame tutun la 1 litru de ap fierbinte. Se las 24 de ore, se filtreaz i se
adaug 9 litri de ap, spun de potasiu (lichid) 1% 100 ml i spirt 2%.
Reeta 2: 400 grame de tutun la 10 litri de ap. Se fierbe 3-4 ore. Se adaug 12 litri de
ap, 1 kg spun de rufe, 1 litru spirt denaturat. Se fac n total 25 litri soluie de stropit.
Folosire: tot anul, stropire pe plant, nediluat.
Aciune: contra gndacului de Colorado i a omizilor.
15. Oetarul sau sumacul (Rhus typhina)

Ce se recolteaz: frunze.
Modaliti de extragere a substanelor active: extract alcoolic.
Reeta: 500 grame frunze zdrobite se pun la macerat n circa 1 litru alcool etilic industrial.
Folosire: se poate stropi din mai pn n septembrie pe plant, n diluie 1/5.
Aciune: frunzele de oetar conin peste 70 de substane bioactive. Ne intereseaz
substana predominant, hexahidrofarnesil-aceton, substan insecticid.
16. Arenarinul (Helichrysum arenarium)

Arenarinul este o plant ierboas cu larg rspndire pe pajiti.


Ce se recolteaz: floarea.
Modaliti de extragere a substanelor active: infuzie.
Reeta: 100 ml infuzie concentrat la 5 litri de ap.
Folosire: se scufund timp de 2 ore seminele pregtite pentru plantat.
Aciune: contra bacteriozelor. Reduce infeciile de mozaic i stolbur.
17. Mahonia (Mahonia aquifolium) i dracila (Berberis vulgaris)

Ambele conin berberin. Cercetrile sunt n curs. Se studiaz capacitatea lor de a


combate bacteriozele i infeciile de mozaic i stolbur.
18. Ceapa de tuns (Allium schoenoprasum)

Se las la macerat frunze mrunite, timp de 2-3 zile. Se filtreaz, se adaug spun lichid,
se dilueaz i se folosete la stropit contra afidelor i altor duntori.

19. Extract de narcise (Narcissus, gen.)

30 grame de flori se fierb 20 minute ntr-un litru de ap. Se las o zi i se adaug 1/100
spun de cas. Se dilueaz nainte de a fi stropit mpotriva mucegaiurilor.
20. Extract de soc (Sambucus nigra)
Se fierb 500 grame frunze timp de 30 minute ntr-un litru de ap, se filtreaz i se
dilueaz moderat. Se folosete mpotriva afidelor i a omizilor.
Socul
Nimic mai minunat dect un soc pe lng casa omului.
Rupei cteva crengi i punei-le in recipiente cu ap, printre arbutii fructiferi.
Gngniilor n-o s le plac deloc.
V necjesc narii, moliile, tupeitii de gndaci i oarecii ireverenioi, plimbndu-se
ca Vod prin lobod n casele si cminele voastre? Apelm la aceleai crengi i frunzi de
soc. Crengile n cauz le pitim pe la coluri de odi i dedesubturi de dulapuri i cufere.
Ce mai surpriz vor avea urciunile, cnd vor da cu nasul de aa mtrgun.
Sau, poate avei musafiri nepoftii n persoana Domnului Crti. Nu v impacientai.
Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la ndemn s-l punem la respect pe
sptorul de serviciu. nfigem, n locurile pe care obinuiete s le strbat, crengi de soc,

decojite n prealabil, ca s nu ne trezim cu ditamai plantaia de soc n bttur. Restul


vine de la sine. Mirosul neptor, amintind de dumanul su natural, pisica, l va face s
renune, n scurt timp, s excaveze prin ograda noastr. La mine a funcionat cu succes
aceast metod simpl i util.
Apoi, mai sunt florile, dar i fructele, din care se poate plmdi o infuzie numai bun de
pus pe goan insectele iubitoare de frunze i seva lor.
Trecem la urmtorii oportuniti: viermele sfredelitor, viespea neagra a coaczului i
agriului, dumani lacomi i strictori de rod i tufiuri dragi. E, n acest caz este vorba de
un pic mai mult. Mai nainte de toate trebuie s mnuim o agrotehnic de calitate. S
avem grij ca umiditatea s-o cumpnim, lumina, ce intr la lstari, s fie i ea drmuit cu
rezon. Hrana, s fie de calitate, din verdeuri culese de prin toate ungherele ogrzii, numai
bune de infuzat i mpestriat laolalt cu alte bunti. Din aa minune de tratarisire,
arbutii sunt viguroi i mult mai rezisteni la atacurile perfide ale duntorilor i
beteugurilor de tot felul. Din nefericire, se mai ntmpl ca aceste goange nimicitoare s
jinduiasc la lstari i frunze fragede. n acest caz, le pregtim un tain pe msura lcomiei
lor.
Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l ap, inute cam o sptmn, cu varianta 2 kg
de ace oprite cu 8 l ap fiart, inute vreme de 5-7 zile la ntuneric, dar, diluat apoi,
adic 1 l de substan n 10 litri de ap de ploaie sau izvor) i stropim cnd doar ncepe a
lega rodul, i este cat o gmlie de ac, imediat dup ce a desflorit.
Usturoiul
Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau,
poate chiar vampirii, ci i cletarul coaczului, pduchii verzi i galbeni ai agriului, i ei
un fel de vampiriti de plante, si nc muli ali duntori zburtori, trtori sau sltrei.
Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat n 5 l de ap, vreo 24 de ore, pe
care, diluat, sau nu, o aplicm prin stropire nu numai la coacz i agri, ci i la pomii
fructiferi sau la culturile de legume.
Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa.
Lsm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, dup care o amestecm, din nou, cu o
cantitate mica de apa (300 ml.). Repetm operaia, apoi, cele dou lichide obinute le
amestecm i adugam ap pn la 2 l. Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest
extract la 10 l de ap(o gleat). Firete, nu stric s adugm spun de cas, ras 40 gr,
sau lichid 2 linguri. Acest extract ne ajut mpotriva acarienilor, afidelor, si a unui
spectru larg de insecte sugtoare si defoliatoare. Se stropete seara, sau pe timp noros, la
interval de 3-5 zile. Aciunea acestui extract este valabil atta timp ct nu plou,
altminteri va trebui s repetm operaia imediat dup ploaie.
Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l ap. Se amesteca bine, pre de 10
minute. Suspensia se utilizeaz proaspt preparat mpotriva cletarului coaczului. 10 l
de suspensie este suficient pentru o suprafa de 100-150 mp. Repetam stropirea dup 56 zile. Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250 ap clie se toarn ntr-un
recipient de culoare nchis (sticl, borcan), se astup i se las 1-1,2 sptmni la
ntuneric i cald (cmar, dulap de buctrie). Acest concentrat se poate pstra timp
ndelungat la ntuneric i temperatur constant. Pentru stropiri, la 10 l de ap se iau ntre
20 i 70 ml, n funcie de intensitatea atacului. Pentru o aderare mai sigur se adaug,

dup cum deja tii, spun de cas (40 gr.) sau lichid (2 linguri). Eu mai pun i un cu de
cenu. Nu stric, dimpotriv. Cu aceast minune luptm i mpotriva putregaiului
cenuiu, ptrii frunzelor, rapnului, ruginii, phytophtorei (man) dar i a fluturelui
verzei, urechelniei, afidelor i puricilor, narilor, musculiei albe, plonielor, omizilor.
S nu uitm c usturoiul este un antibiotic, antifungic i antiseptic desvrit, druit de
Natura nsi. i nu am terminat lunga list de reete din aceast minune. Cu alt ocazie.
Cu certitudine.
Citricele
V plac citricele? Grozave i pe deasupra i foarte sntoase. tiai c zeama de
portocal topete grsimile? Divaghez, tiu. Alt dat o s povestesc despre acest aspect.
Acum o s destinui cteva reete ce vor ajuta n lupta cu duntorii din livezi i grdini.
Reeta are ca principal ingredient coaja de la citrice, c-s portocale, lmi, grapefruit sau
mandarine, nu conteaz. Oricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate
laolalt. Le uscm i le pstram n pungi din hrtie sau cutii din carton. In momentul n
care ne trebuie n hara cu bzdganiile rutcioase le luam i facem licori veninoase
pentru mnealor.
Reeta 1 Avem nevoie de 1 kg de coji date prin maina de tocat (mixer), le punem ntrun borcan sau bidon de 3-5 l, i, pe care le acoperim cu 3 l de ap. Astupm recipientul il punem la ntuneric, unde-l inem vreo 5 zile. Lichidul adstat l strecurm, resturile se
vor stoarce bine, printr-un tifon, sau orice estur mai rru. Licoarea obinut o
pstrm n sticle, dac se poate, nchise la culoare, bine astupate. n ajunul ncierrii
lum o gleat de 10 l cu ap n care adugm 100 ml din lichidul parfumat.
Dimineaa,pn la rsrit sau dup ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim
pomii i arbutii fructiferi, culturile de legume, oriunde s-au ncumetat invadatorii.
Reeta 2 100 gr coji de citrice uscate se acoper cu 1 l de ap cald i inem mocneala la
ntuneric pre de 3 zile, s se iueasc. Apoi se amestec cu ndrjire i se stropete de
purici i afide.
Reeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. l adugm la 10 l ap i
lsm la plmdit o zi i o noapte. Dimineaa punem la fiert cam un sfert de or. Rcim,
strecurm i stropim.
Tutunul i cenua
Scoatem din raft reeta cu praf de tutun i cenu: o parte tutun la doua pri de cenu,
amestec cu care pudrm, subirel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe
sezon cu pauz de 1 sptmn. Firete c, nainte de a pomda, stropim, astfel ca
pulberea s adere ca lumea. Isprava o svrim la fapt de sear, dup ce ntreaga
populaie zburtoare folositoare se retrage la odihn. n felul acesta, cei ce au de suferit
sunt armia de sltrei: purici, tripi, acarieni, dar i cele zburdalnice i naripate, care nu
mai tiu ce s nepe ca s-i depun oule.
Foile de ceap, sunt i ele de mare ajutor n decimarea populaiei zglobii puricoase i
acarienoase: Iat cum procedm: punem ntr-o cldare 200 gr. foi uscate de ceap, pe care
le oprim cu ap fiart. Lsm o zi ca s-i revin, dup care strecuram, ndoim cu ap

jumtate-jumtate i stropim. mpotriva acarianului rou, se fac vreo 2-3 stropiri la


rstimp de 5 zile.
Cenua una dintre cele mai bune prietene ale grdinii, ne ajut i n acest impas. Pentru
aceasta se iau 10 l de ap n care se adaug 2 pahare de cenu, se amestec i se las la
ostoit o zi. Apoi, se pune oleac de spun de cas (40 gr.) sau detergent de vase lichid
(vreo dou linguri), i stropim. Nu v-am spus eu c-i grozav-n toate cele?!
Tomatele. Minunat cultur! Sntate pe araci. Sntate pentru noi. Sntate pentru
prietenii notri roditori. mpotriva diverilor duntori sub form de omizi, larve,
acarieni, afide, purici, pduchi, molii si omizi ale fructelor, stropim cu infuzie sau
macerat din copili de tomate Dup ce am copilit roiile, nu aruncm verziturile rmase.
Fie le folosim imediat, fie le punem la uscat i le pstrm n cutii de carton sau pungi de
hrtie, la loc ferit de umezeal. Vom avea nevoie de puterea lor veninoas, care nu e pe
voia duntorilor atacatori de frunze i flori ale pomilor si arbutilor fructiferi, dar i ale
legumelor. Aadar, verdeaa tomatelor (planta este musai s fie sntoas, firete) fie ca e
uscata fie ca e crud, va fi tocat i folosit astfel: 4 kg de plant verde sau 0,5 kg de
plant uscat se va fierbe n 10 l de ap timp de jumtate de or la foc molcom. Se las la
rcit, se strecoar i folosim o msur de lichid ucigtor la trei msuri de ap, la care
adugm nite spun de cas sau detergent de vase, considernd 40 gr de spun sau 2
linguri de detergent la 10 l de fiertur
Sau: 4 kg de plant verde sau 400 gr plant uscat, o vom lsa n ap clie pre de o zi
i-o noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurm, stoarcem bine
resturile, pe care le punem la compost sau le mprtiem pe sub arbutii, pomii fructiferi,
sau printre rndurile brazdelor pe care le avem. Soluia obinut se dilueaz 1:3 (o parte
de soluie in trei pri ap) la care se adaug 40 gr spun de cas sau o lingur de
detergent lichid de vase + un pahar de cenu.
La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coaczi i agrii, gonind de la ei
viespile galben i neagr, care le vatm. La urma urmelor de ce nu am mbina plcutul
cu utilul?!
Lstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanele nmagazinate n seva lor
ajut s pstrm gradina de legume i livada curate i sntoase. Dup ce culegem
buntate de barabule i le adpostim la loc de cinste n mruntaiele beciurilor nu vom lsa
de izbelite buntate de vreji. Singura grij va fi aceea, ca aceti vreji, lstari, s fie
sntoi, neatacai de vreo ciuperc sau vtmtori neprietenoi. i vom pune la uscat, i
vom mruni i pune la pstrare n cutii de carton sau pungi din hrtie i-i scoatem la
iveal, s-i fac treaba, n primvar. Cum procedm: 1,2 kg. de mas verde sau 600-800
gr. uscat, se las la infuzat pre de 3-4 ore n 10 l de ap cldu. Apoi se strecoar, se
adaug spun de cas sau lichid i, opional , un pahar de cenu. Stropim seara sau pe
timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor.
Este o arm puternic n lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiei albe.
Finarea este un beteug tare suprtor i distrugtor n rndul multor culturi: se
cramponeaz mai ales de bostnoase castravei, dovleci i dovlecei, se aga de tomate,
se ia de coaczi i agrii, caut pricin trandafirilor, clematiilor, phloxilor. De aceea am
cutat ac de cojocul ei, n carul cu fn. i ce credei?! Da, l-am gsit!! L-am dibuit n
carul cu paie, mai precis.

Dar trebuie s v spun un mic secret: depozitarea soluiei pgubitoare de ciuperci se face
in recipiente nchise la culoare, inute in spatii neluminate, iar stropirea se va facedoar
seara sau pe timp noros, dar nu ploios, firete. De ce ne ferim de lumina soarelui?
Secretul este ca bacteriile care se dezvolta in urma macerrii paielor, fanului, mraniei,
pier la lumina soarelui.
Maceratul de paie (sau scuturtur de fn, ori floare de fn)
Procedeu: 1 kg. de paie (sau floare de fn/scuturtur de fn) lsat la descompus mcar o
toamn i o iarn, se pune in 3 l de ap rece i se las la macerat pre de 3-4 zile intr-un
vas netransparent.
n acest rstimp bacteriile micolitice, rspunztoare de distrugerea miceliului ciupercii,
apuca sa se formeze. Lichidul obinut dup strecurare, se dilueaz cu ap 1:3 (o parte
soluie i trei ap). Dac lsm la macerat doar cteva ore (3-5 ore), putem folosi soluia
nediluat. Stropirea se face doar seara, dup apusul soarelui. Operaia se repet la 7-9
zile, sau mai des, daca timpul este ploios.
Se poate nlocui maceratul de paie cu maceratul din mrani (blegar maturat), care se
obine n acelai mod.
Apoi mai avem la ndemna si:
Plmida (Susai de cmp)
Macerat: 3,5 kg planta proaspt culeasa, lsat sa se pleasc la soare, apoi pusa in 10 l
de apa si lsat la macerat 7-8 ore. Se strecoar si se stropete abundent, de 3-4 ori, la
interval de 5 zile.
Sau:
Soluie de bicarbonat de sodiu 100 gr/10l apa, dar si Apa de cenu (vezi mai sus
Cenua)
Plante alungtoare de goange pguboase
Menta, o plant pe care eu o iubesc nespus, chiar dac, nu de puine ori m-a necjit
devenind obraznic, lindu-se, dup cum avea ea chef. Dar, cum tot rul spre bine,
amarul de verdea parfumat antiseptic i antifungic este prielnic scopurilor mele.
Fie o plantez sub, n coasta sau lng pomii i arbutii fructiferi, cum este la ndemn,
fie iau cate un snop, pe care-l leg fedele de picioarele lujerilor i-l ag cu capul n jos,
de straj, vajnic popnzoi, s bage n speriei pe hrpreii duntori.
n acelai scop, stau strjeri la poalele pomilor mei i tanacetumul, si calomfirul, i ruta,
i pelinul (de fapt i pe el l ag printre ramurile fructoilor mei, n scopul mielesc de
ndeprtare a bietelor gjgnii flmnde) i melisa, i isopul, si salvia. Acum s nu gndii
c toate acestea, stau ca o salat la picioarele pomilor si arbutilor. Cu toat bunvoina,

nu ar ncpea chiar toate laolalt. Dar, grija mea a fost, ca n imediata lor apropiere, s
propesc aceste faine verzituri odorate.
Din ele, aromaticele toate ce le am prin grdin (menta, salvie, vetricea, ruta, busuioace,
cimbru si cimbrior, calomfir i mueel, suntoare, la care pun i o mn bun de frunze
de usturoi si ceap) le toc i la 10 l de ap pun cam juma de kil de mas verde. Acopr, o
las n soare cam 4 ore i mai dau cu mestecul din vreme n vreme, s activez
microorganismele. Soluia este bun de stropit, diluat cam de 5 ori, iar ce rmne merge
la compost sau, dimpreun cu nc vreo 3-4 l de ap stat la soare, va fi pus pe la
rdcini de pomi i culturi de toate neamurile, ca desert, cam aa:
La 1 pom adult 10l ;
La 1 arbust 2l
Pe brazde i pe la plante artoase din grdin, cam 1,5 l /m2.
Stropesc ntotdeauna la fapt de seara, dup ce zumziala util s-a retras pe la casele lor i
cnd soarele nu mai are ce strica cu ardoarea sa.
tevie de cmp (slbatica) mpotriva duntorilor cu corp moale:
Rdcina mrunit, cam 300 gr., pusa in 10 l de apa, lsata cam 3 zile intr-un vas
acoperit. Apoi strecuram si cu licoarea asta stropim plantele, pomii sau arbutii atacai de
purici/afide sau alte nzbtii cu corp moale, adic acele distrugtoare care nu au vreo
platoa protectoare.
Coada Calului un antifungic, adic sperietoare de ciuperci, dar si mare prieten cu
sistemul imunitar pe care-l susine, dezinteresat, n toate campaniile de distrugere a
bolilor i duntorilor. Pe lng toate acestea mai are i calitatea de a fi antimicrobian i
antiseptic. Infuzia, ca in majoritatea cazurilor de folosire a plantelor, se pregtete astfel:
100 gr planta uscata sau 0,5 kg cruda, la 1 l apa. Se las la dospit cteva ore, cel mai bine
24, dup care se strecoar i se aplic, in acest caz n proporie de 1:10 pentru stropit.
Lichidul se va pstra n recipiente nchise la culoare, bine astupate, i loc rcoros.
Ppdia minunat n salatele de primvar, dttoare de vigoare i vioiciune omului,
dar de crunt nimicire a acarianului ro, puricului verde melifer. Licoarea se pregtete ca
i cea de coada calului sau ptlagin, galbenele sau pelin, ruta, calomfir, salvie sau
vetricea.
Cu Vetriceaua (tanacetum) treaba st cam aa: ca diet pentru pomi pregtim:
pentru 10l de ap cam 2,5 kg de plant cruda, tocat sau 800 gr de plant uscat la
umbr. 2 zile o inem, ca mai apoi s-o punem la fiert nu mai mult de de or. Rcim,
strecurm, dilum de 2 ori i stropim PRIMA oar imediat dup nflorire, dup care de
nc 3 -4 ori la rstimp de 5 zile.

Sau, tot la 10 l de ap, 1 kg. de plant crud, culeasa in vreme ce sta nflorit inut la
cald cam 1-2 ore, dup care inem zeama la foc molcom cam un sfert de ceas, rcim,
strecurm. Se iau cam 100 ml din decoct, amestecam n 10 l de ap cald cu ceva spun
de cas (40 gr.) sau, n lips, cu una-dou linguri de detergent de vase sau spun lichid.
Pomii i arbutii fructiferi vor fi fericii nevoie mare.
Praf de mutar mpotriva moliei coaczului, agriului, zmeurului, a viespii negre a
coaczului si agriului. Aadar ai nevoie de:
100 gr praf/faina de mutar (de la farmacie)+ 10 l apa. Se las la cald cam doua zile, apoi
se strecoar prin 2 straturi de tifon, se dilueaz 1:1. La fiecare 10 l de lichid se adaug
spun lichid, cam 2 linguri, sau 40 de gr de spun de casa rzuit si topit.
Reeta bomb, folosit de ..in fine, h-ht! n copilria mea, mi-o aduc aminte att de
limpede, de parc ar fi fost ieri. Asta pentru c mama a reinut-o i a tot folosit-o n mica
noastr livad de 7-8 pomiori. La rndul meu, o pun n aplicare cu mare reuita.
Sun cam aa: 2 cecue cu mahorc (tutun ct mai netratat, dac exist posibilitatea de a
face rost de foi de tutun este i mai bine) + 1 pumn de foi de ceap + 1 pumn de foi de
usturoi + un pumn de ace de brad + 1 pumn de coji de citrice + un pumn de cenu. Toate
ingredientele se pun ntr-un borcan de sticla de 3 l, apoi se toarn ap fierbinte pentru a le
opri, apoi se acoper. Borcanul l punem la loc ntunecos i rcoros cam o sptmn i,
din vreme n vreme, cnd ne mai aducem aminte, amestecm. Dup ce a trecut vremea,
strecurm, stoarcem bine pulpa, dup care completm cu ap pn se umple borcanul i
adugm spun negru 40 gr. (spun cu gudron, din cel de la plafar, cu care e bine s ne
splm pe cap cnd avem mtreuri), sau, n lipsa lui, spun de cas sau detergent de vase
biodegradabil, lichid (o lingur, hai dou). Se pot stropi cu poiunea asta pomii i arbutii
fructiferi, dar i legumele i florile. Arbutii i pomii fructiferi vor fi stropii din
momentul n care au nceput mugurii s se nforfoneze, pn s se porneasc a nflori.
Larvele de goange rele cad, ca secerate, iar recolta este curat. Salata o poi mnca direct
de pe brazd.
Gndacul de mai, cine n-a auzit de el! Sau, mai bine spus, cui nu i-a dat bti de cap acest
zgomotos si lacom vizitator nocturn al livezilor. Pentru a lupta mpotriva lui exista cteva
variante. Acum, firete, fiecruia cum ii vine la indemna. Uitai ce am gsit eu cotrobind
printr-o veche colecie de reviste dedicate grdinii:
1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afnam cu srg de jur-mprejurul
pomilor/arbutilor fructiferi. In cazul acesta, pentru ca NU spam la adncime, nici n-ar
fi nevoie, putem culege larvele albicioase si grsane, dar si gndacii maronii, ca pe
cartofii noi.
2. Mult mai folositor, este sa semnam trifoi alb in jurul pomilor, sau prin preajma lor. Se
spune ca 100 gr de smn sunt suficiente pentru un pom/arbust.

3. Este cunoscut faptul ca acest gndac este un bandit nocturn. Activitatea sa ncepe la
lsarea serii. Aa ca ii vom pregti una sau mai multe curse :
in preajma pomilor/arbutilor, din loc in loc, daca livada este mare, montm surse de
lumin (becuri de 40 w sau fclii). Sub acestea, cate un recipient cu apa srata, in care am
picurat nite gaz lampant (cam 10 picturi). Crbuii vor dnui ce vor dnui pe lng
sursa de lumina si vor cdea, rpui de osteneal, in recipientul cu lichid. Apoi nu ne
rmne dect s-i culegem si s-i distrugem.
bunicii notri ntindeau cearceafuri albe, in spatele crora montau surse de lumina. Pe
suprafaa luminata, se strng mai ales gndacii masculi. Se culeg, i se distrug. Fr ei
femelele nu mai au cum depune oule.
o alta capcana, de asta data ntinsa gndacilor femele, este aceea de a plasa din loc in
loc grmezi de blegar sau de compost. Femelele se vor grbi sa depun oule in aceste
grmezi. Ce ne rmne noua de fcut este ca toamna, sa mprtiem stratul organic si sa
culegem larvele dolofane cu care vom hrni pasrile cerului sau pe cele din ograda. Unde
mai pui ca putem mpuca doi iepuri, pardon, duntori, dintr-un foc, pentru c si
coropinielor le place mult sa se cuibreasc in astfel de grmezi.
Dar cel mai potrivit lucru este acela de a mbia pe prietenii-sanitari naripai in livezile si
grdinile noastre, construindu-le csue de tot felul.
In cazul momelilor, eficiena folosirii lor este in strnsa legtura cu reeta si momentul
alese.
Astfel, cnd vorbim despre fluturele merilor (smnoaselor), femela, care apare cam pe
la nceputul verii, va trebui sa tim ca ea alege noaptea ca moment prielnic de aciune.
Aadar, ne vom narma cu cutii si recipiente umplute cu licori fermentate, plcut
aromitoare si tare ademenitoare, pe care le vom atrna de crengile pomilor sau le vom
instala pe la poalele arbutilor fructiferi. Recipientele se instaleaz DOAR pe timpul
nopii. In zori de zi le vom ndeprta, ca in ele sa nu cada insectele binefctoare. Apoi,
pana seara, le punem intr-un loc rcoros. Recipientele pot fi doze de la bere, gletue de
la diverse produse alimentare, crora le confecionm un mner, in caz ca nu sunt dotate
cu aa ceva. Apoi, turnam in ele, cam pe trei sferturi, licoarea pregtit in acest scop.
Dintre reetele foarte eficiente v amintesc cteva pe care, cu succes, le folosesc si eu si
prietenii mei.
Reeta 1 mpotriva fluturelui mrului (pe numele lui de scena Carpocapsa/Laspeyresia
pomella), viermele care este rspunztor de sfredelirea ramurilor, lstarilor pomilor si
arbutilor fructiferi.
Pregtim din 500 gr de cztura de mere (mere czute, stricate, lovite) sau din dulceaa
veche de mere, acrit sau mucegit si 2 l de ap un fel de fiertur (30 minute) in care,
dup rcire, adugam 0,5 l zer, 250 ml oet de mere(sau bor), 20 gr de drojdie de bere si
200 gr zahar. Toate acestea se pun la dospit, la loc cldu. In momentul in care s-a pornit

fermentaia, minunea este gata de atac. O porionam in mai multe recipiente, pe care le
agam din loc in loc.
Pentru peri, pruni, gutui, caii, etc., braga se pregtete la fel, cu singura deosebire ca
locul merelor va fi luat de fructul pomului/arbustului in cauza.
O alta procedura simpla: culegem fructele stricate, care, oricum trebuie ndeprtate de la
pomul/arbustul fructifer in cauza, si facem grmezi din loc in loc, departe de pomii din
care provin (in felul acesta, putem face o aduntur de prune sub mar, de mere sub cais,
etc., ai neles mesajul cifrat, sunt sigur). Bzdganiile se vor repezi la mormanul cu
interes culinar lsnd in pace fructele curate. Cel ce mi-a destinuit aceast mecherie, ma asigurat c n 3, maximum 4 sezoane scpam de liota hmesit. Aa o fi, au ba, v voi
spune peste vreo un an-doi.
Momeala universala, potrivit pentru majoritatea lepidopterelor nocturne, este folosit
doar, firete, dup ce s-a inserat, pentru c ar fi pcat s se prind n capcan populaia
cumsecade a gngniilor.
Braga asemntoare cu cea deja descrisa mai sus, dar, cu o mic diferen: ntr-un borcan
de 3-5l se pun 200-300 pine de secar, 3-5 lingurie de zahr+20 gr, drojdie de bere, ap
cldu. Se las la dospit 1-2 zile, se strecoar, iar ce rmne se refolosete pentru o alt
serie. In locul zahrului se poate folosi melas sau glucoz alimentar (0,5l la 1,5 l
apa+3gr drojdie de bere.)
Dar cea mai bun momeal rmne mierea fermentat: 0,5l bere + 1-2 linguri miere, puse
la loc cldu, lsate la fermentat dou-trei zile si momeala-i gata!
i, pentru c, trebuie s recunosc, sunt cazuri n care nu putem renuna la zeama
bordelez, am s v spun secretul preparrii corecte (m adresez celor afoni, ca i mine,
firete) a acestei arhicunoscute soluii, pe care mi-a destinuit-o un btrn nelept i
priceput ntr-ale pomriei.
mi spuse cam aa: Domni, pui mata 100 gr de sulfat de cupru (piatr vnt) i puin
ap, ntr-un borcan, ca s se dizolve. Apoi borcanul se umple pana la buz. Separat, ntralt vas, dar nu din metal!, stingi cu 5 l de ap cam 100-150 gr de var. Laptele de var, l
strecori cu mare grij s nu rmn resturi solide, c alea ard. Apoi, amestecnd, cu mult
bgare de seam, torni soluia de piatr vnt in laptele de var. NU INVERS!!!!
Soluia corect preparat trebuie s aib o culoare azurie, ca albastrul de Vorone, i s naib solzi.
Reacia musai s fie neutr (nici acid dar nici alcalin). Pentru asta, iei mata o plcu de
metal i o bagi n soluie. Dac plcua iese curat, e bine. Dac pe bucata de metal sunt
depuneri de cupru, reacia este acid, iar dac bucata de metal devine albastr, nseamn
c soluia este alcalin. Aa c, faci bine s pui exact cantitile pe care i le-am zis.

Dar, cel mai sntos, s tii de la mine, mi spuse btrnul, este s ncorporezi la rdcina
mriilor lor, c-s pomi sau tufe, an de an, cenu de tulpini de floarea soarelui. Sau de
lemn, daca n-ai. Cenua asta, pentru c este plin de potasiu, iar potasiul, n cantitate
nsemnat (mai ales cea din tulpini de floarea soarelui) hrnete pe mriile lor (doamne
ce-mi palce cum li se adreseaz!), dar este mortal pentru duntori de tot felul. Pe lng
toate astea, le d putere, le crete imunitatea, i atunci, duntorii nu mai au la ce poposi,
pentru c, gngniile astea rele nu vin la pomu sntos. i s-i mai zic ceva de ce
trebuie s ii seam. Cnd stropeti, chiar i cu soluii din plante, nu uita s-i protejezi
ochii, faa, minile. Pentru c, mi rspunse el la mirarea i nedumerirea din ochi, i
plantele, la rndul lor, conin substane mai mult sau mai puin toxice. Gndete-te la
toxicitatea aconitului, crizantemelor, beladonei, degeelului, daturei.
Deci, mare atenie cnd sunt preparate, pentru c, unii pot fi alergici la anumite pri ale
plantei/plantelor, care intr n componena soluiilor respective. Este bine s se poarte
mnui i ochelari de protecie. i nu uita, domni, tratamentele se fac, cel mai bine, pe
inserat sau pe zi noroas, dar fr ploaie i vnt. Ca aderena s fie ct mai sigur,
adugm spun sau amidon, iar ultima stropire se va face neaprat cu cel puin 2
sptmni nainte de a culege recolta.
n puine cuvinte, acest btrn priceput, practic, a extras esena nelepciunii veacurilor de
trud.
Cred eu, c, anume cu asta ar fi trebuit sa ncep toata expunerea de aici.