http://bauturi.3xforum.

ro/
Prepararea rachiului de cas
Prepararea rachiului prin distilare,este cunoscut de circa 7-800 de ani. Prima atestare
documentar pe teritoriul Romniei este din anul 1570 privitor la fabricarea de uic n
localitatea Tur (SM).
n cele ce urmeaz vom face referire numai la distilarea fructelor pentru producerea uicii
sau a rachiului.
Distilarea se face cu ajutorul alambicului, denumire ce provine din limba arab - Al-imbiq
- adic distilator.
Alambicul este mult mai cunoscut sub denumirea de cazan de rachiu sau uic.
Trebuie s precizez c denumirea de uic se d numai distilatului din prune sau corcodue
(zarzre). Toate celelalte distilate se numesc rachiuri: de pere, mere, ciree, piersici etc.
Rachiul se poate face din fiecare fruct n parte caz n care se pstreaza aroma fructului
respectiv, sau amestecuri de fructe, pregnant fiind gustul fructului n cantitate mai mare.
Pentru persoanele care nu locuiesc la bloc, este mai avantajos s produc singuri, acas,
cantitatea de rachiuri pentru consumul propriu. Mai curat, mai gustos i nu n ultimul rnd cu
mult mai ieftin.

Pentru distilare se folosesc cazane fabricate din cupru sau inox. Se gsesc de vnzare la
iganii meteugari la preuri cuprinse ntre 800 i 1.500 lei.
Rachiu se mai poate face din tescovin, respectiv din rmitele de la tescuirea strugurilor
sau din drojdia rmas dup tragerea vinului.
Pentru pregtirea decoctului (compostului) avem nevoie de recipiente care le putem
manevra uor. Sunt foarte bune butoaiele de plastic de 60 litri.
Fructele trebuie s fie ct mai coapte. nainte de orice, fructele (prune, corcodue, mere,
pere, caise, piersici, struguri) se spal bine, cu ap rece, deoarece pot conine substane
otrvitoare rmase n urma stropirii pomilor. Nu se spal fructe ca: ciree, viine, capuni,
smeur etc.) prin splare scade coninutul de suc pe care-l conin. Cireele, viinele se pot
totui spla dar numai la jet rapid de ap.

nainte de a le pune n butoi, fructele se zdrobesc cu ajutorul unui zdrobitor sau trecute prin
maina de tocat. Boabele de struguri se scot de pe ciorchini. Dac se las cu ciorchine cu
tot, gustul este mai aspru.
Unele surse recomand scoaterea smburilor de la fructele smburoase mici: prune,
corcodue, ciree, . (Eu le pun cu smburi).
Dup fermentare smburii se las n partea de jos a butoiului, astfel c se pot ndeprta cu
uurin, nainte de introducerea n cazanul distilare.
Smburii de la caise sau piersici fiind mari se scot.
Toi smburii de fructe conin diferite cantiti de amygdalin (cianur), care d un gust amrui
(gust de migdale). n cantitate mic nu sunt dunatori, dar n cantitate mare pot provoca
efecte neplcute! Un miez de smbure de cais sau piersic conine 0,5 mg de cianuri.
(*Vezi i Nota).
Dac nu putem zdrobi fructele, atunci le tiem buci i le oprim, apoi le punem n butoi,
inclusiv apa n care le-am oprit. (Oprirea nu este obligatorie).
Fructele astfel preparate se aeaz n butoi lsnd gol 15-20% sub gur. Preparm un sirop
dintr-un kilogram de zahr topit n 3-4 litri de ap fiart, pe care l turnm peste fructe.
Adugarea de zahr n cantitate mic ajut la pornirea fermentaiei i nu duneaz gustului
sau calitii distilatului. Dac fructele nu sunt suficient de zemoase (posibil n cazul unor
soiuri de mere sau pere) putem aduga nca 5-6 litri de ap (sau ct este necesar), fiart n
prealabil. nchidem butoiul cu capacul i l punem la fermentat. Dac este cald fermentaia
dureaz ntre 15 i 21 de zile.
Dac butoiul este nchis ermetic dup fermentare, se poate distila oricnd, fr s se piard
din alcool.
Dup dorin, spargei o mn (8-12) de smburi de caise, piersici sau prune i fr coji le
punei n butoi o dat cu fructele. Dup distilare vei obine un gust deosebit, uor amrui.
Distilarea: Cel mai bun cazan pentru scopuri familiare, este cel de o capacitate maxim de
50 litri. Este mai uor de manevrat. nainte de folosire se spal bine cazanul i serpentina.
Punei n cazan decoctul, nu mai mult de 2/3 din capacitate. Dac utilizai pentru fermentare
butoi de plastic de 60l, atunci decoctul ajunge pentru 2 cazane. nchidei cu capacul, montai
serpentina i umplei rcitorul cu ap rece.
Preparai din fin i ap o past fluid cu care vei izola complect spaiul din jurul capacului
i al serpentinei, pentru a nu permite aburului s ias pe acolo, pierznd astfel din cantitatea
de rachiu.
Dac rcitorul nu este cu ap circulant, cnd vedei c ncepe s ias abur din rcitor,
scoatei din apa cald i nlocuii cu ap rece.
Primele 15' focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se micoreaz flacra, astfel
ca decoctul s fiarb ncet (la foc mic), pentru a nu se tulbura distilatul i a nu grbi
fierberea, care va duce la pierderi de gust i arom. Pe eava rcitorului trebuie s curg un
firicel de maxim 3mm diametru.
Distilatul conine 3 pri: prima parte "fruntea" apoi "mijlocul" i "coada" sau "otca".
Coada mai este cunoscut i sub denumirea de "ulei de fuzel". Distilatul bun, este mijlocul.
Fruntea care reprezint 1,5-2% din distilat, cu 70-72% alcool este otrvitoare avnd o
cantitate mare de alcool metilic, acetat de etil i aldehide. Coada, numit i otc este slab

cu o concentraie alcoolic foarte mic, i cu gust acru. Mijlocul reprezint 30-40% din
distilat, i este partea bun.
Cnd ncepe s curg mijlocul, aezm la ieirea serpentinei din rcitor un filtru format din
dou buci hrtie de filtru pentru cafea, ntr-o plnie, astfel ca distilatul s ias ct mai curat.
Distilarea se oprete n momentul n care coada are o trie sub 10% alcool, sau apare
gustul de acru.
Coada se colecteaz separat i se adaug la urmatoarea tran de decoct pentru distilare.
Colectarea frunii: la un cazan de 50 L, orientativ, se colecteaz cca 300 ml, apoi separat
cte 100 ml n 2-3 trane. Fruntea are un miros neptor i un gust iute. Degustarea frunii
se face prin diluare: 1 parte frunte, 1,5 pri ap clu. Se gust fiecare tran, cnd nu mai
are miros i gust neptor, atunci a aprut mijlocul. Fruntea reprezint 1-2% din distilat.
(*) Din frunte se pot prepara diverse unguente cu plate pentru frecii i tratarea rnilor (Ex.
rachiul de arnic).
Mijlocul: reprezint cca 30-35% n cazuri mai rare 40% din cazan.
Coada: la un decoct bun, apare cnd are 4-5% vol/alcool. Dac este mai prost, atunci apare
la cca 9-10% vol/alcool. Coada are un miros i gust acru, neplcut.
Astfel am obinut o butur nu prea tare (30-35% vol/alcool) i cu un gust ambiguu. Pentru
ridicarea triei alcoolice i stabilizarea gustului, ce am obinut la prima distilare, se pune din
nou la distilat. nainte de a ncepe a doua distilare, splm cazanul i serpentina.
La a doua distilare respectm aceleai indicaii. Vom obine un "mijloc" cu o trie de 4555%, n funcie de momentul opririi distilrii. Ultima coad (otc), o depozitm ntr-o
damigean i o vom pune la distilat la urmatoarea tran. Re-distilarea cozii se poate face
de maxim 3 ori. Ultima "frunte" nu o aruncm, ci o vom folosi pentru splat diferite obiecte
din sticl sau porelan sau ca unguent, vezi mai sus (*). n nici-un caz nu se bea!
Maturarea: Rachiul obinut se pune la nvechit, minim 6 luni. n aceast perioada se aeaz
gustul de fructe i tria alcoolic se mrete. Sigur, c se pot nvechi pn la 5-6 ani sau
chiar mai mult... dup ct voin avem...
nvechirea se face n butoaie de stejar, dud, cire, cu care ocazie uica se nchide la culoare,
galben-maroniu pentru stejar, galben nchis dud i cea mai frumoas culoare un galbenverzui pentru butoiul din lemn de cire;
Rachiul proaspt are un gust aspru, uor neptor. Prin nvechire rachiul capt un gust
plcut, armonios, cu aroma fructului respectiv.
nvechirea se poate face i n damigene din sticl.

Borhotul rezultat se pune ntr-o groap n grdin i dup putrezirea complect, este un
foarte bun ngrmnt pentru legume, flori, pomi etc.
Coninutul n alcool dup prima distilare:
Mere:
29,35 % vol/alcool
Pere:
33,37 % vol/alcool
Piersici:
33,37
Prune:
35,16
Ciree:
35,16
Caise:
48,22
Gutui:
36.96
Mure:
40,63
Vin:
35,16
Tescovin: 33,37
Corcoduse: 34,5
Mere i pere de var: ~24,0
Drojdie din vin: ~36,0
Randamentul n alcool (45*) la 100kg decoct:
Ciree:
8-11 L
Mere:
4,5 - 5,5 L
Mere de var: 4-4,5 L
Mure:
4-6 L
Struguri: 9-12 L
Mere pduree: ~4,5 L
Pere pduree: ~5,5 L
Resturi de fructe: 4,0-5,0 L
Not: Am primit mai multe comentarii de la diferite persoane (anonime), cu tot felul de
sfaturi privind fabricarea rachiului. Inclusiv aa zise "studii" de la chimiti de ocazie.
Sunt nevoit s fac urmtoarea precizare:
n materialul prezentat se arat prepararea rachiurilor n cas adic n gospodria
proprie, cu ajutorul unor instalaii simple, la ndemna oricrui gospodar.
Nu mi-am propus s prezint distilarea n regim industrial care se supune altor cerine.
Deoarece multe persoane au ntrebat despre smburii din fructe fac urmtoarea
precizare:
Fructele se pun la macerat mpreun cu smburii (prune, corcodue, ciree, viine)
deoarece n gospodrie nu avem acces la o main de desfcut pulpa de pe smburi. Se
scot doar smburii de la piersici i caise, care fiind mari, sunt uor de desfcut.
Exist totui unele soiuri de piersici la care pulpa este aderent la smbure. n acest caz,
este bine s fierbem uor piersicile, dup care se vor desface mai uor de pe smburi, cu
mai puine pierderi. Apa n care au fiert, se adaug n butoi.
Smburii n cantitate mare doar dac sunt spari au efecte negative asupra distilatului si
implicit sntii.
n cantitate mic, 10-12 smburi spari se pot aduga la fiecare butoi, obinnd o butur
cu un uor gust de migdale.
Smburii se ndeprteaz nainte de distilare (acetia se las singuri la fundul butoiului,
dup macerare).
Multe lucruri privind distilatele din fructe am nvat din articolele scrise de dl. prof. ing.
Joseph Pischl consilier guvernamental (Austria) n domeniul valorificrii fructelor.

1. Discursul e bun, cu o singura mentiune: Fruntea nu se foloseste pt uz medicinal, pentru ca

metanolul sau alcoolul metilic cum mai este numit trece in sange prin piele si asa ajunge la
ficat. Puteti sa folositi cu apa distilata si putin detergent de vase la spalarea parbrizului pe
timp de iarna. Sau sa aprindeti gratarul.
2. Spirtul metilat, numit i "spirt medicinal", este o form de etanol devenit necomestibil prin
adugarea de metanol i colorani de regul albastru de metil.
Conform Wikipedia. Deci fruntea se poate folosi la frectii.
3. Alcoolul metilic (otravitor) are temperatura de fierbere un pic mai mica decat alcoolul etilic
(non toxic). In procesul de distilare acesta va iesi primul si reprezinta cam 1,5 pana la 3% din
distilat. Alcoolul metilic (metanolul) in concentratii mici da dureri de cap apoi produce orbire si
in final decesul, deci atentie! Cine nu separa "fruntea" obtine un rachiu de la care te doare
capul si produce mahmureala a doua zi.

S facem rachiu de prune, ca la

Sticlria Scobini
Prepararea rachiului prin distilare, este cunoscut de circa 7-800 de ani. Prima atestare
documentar pe teritoriul Romniei este din anul 1570 despre fabricarea de uic n localitatea Tur
(Satul Mare).
In zona Hrlului, prima atestare documentar a existenei velnielor este din anul 1776, n care se
arat ct s-a ncasat de domnie din folosirea velnielor. In inutul Hrlaului erau 24 de velnie. La
fiecare cldare de rachiu, domnia percepea cte patru lei. Iar n 1823, n trgul Hrlaului, la 147 de
familii cu 474 de suflete, erau cinci velnie. Un numr foarte mare. Se pare ca afacerea cu rachiuri i
uic era profitabil.

Distilarea se face cu ajutorul alambicului, adica cazanului de uic. In vechime li se spunea cldari.
Erau taxate ca atare! El poate fi de alam, cupru i mai nou din oel inoxidabil. Nu se recomand
cazanul de aluminiu. Oxidul de aluminiu rezultat din reacia chimic cu alcoolul i alte componente

din borhot stric gustul uicii i este i nesntos. Denumirea de uic se d numai distilatului din
prune sau corcodue. Toate celelalte distilate se numesc rachiuri de pere, mere, ciree, piersici etc.
Rachiul se poate face din fiecare fruct n parte caz n care se pstreaz aroma fructului respectiv, sau
amestecuri de fructe, pregnant fiind gustul fructului n cantitate mai mare.
Pentru persoanele care locuiesc la case, este mai avantajos s produc singuri, acas, cantitatea de
rachiuri pentru consumul propriu. Mai curat, mai gustos i nu n ultimul rnd cu mult mai ieftin.
Atenie la ce cantitate facei ca se pltete acciz.
Pentru distilare se folosesc cazane fabricate din cupru sau inox. Se gsesc de vnzare la iganii
meteugari n trg la Hrlu, la preuri cuprinse ntre 800 i 1.500 lei, depinde cum te tocmeti cu
ei. Ins trebuie sa fii cunosctor pentru ca lesne poi lua plas, dnd bani buni pe un cazan
nefuncional sau de tinichea smaluit.
Rachiu se mai poate face din tescovin, respectiv din rmitele de la tescuirea strugurilor sau din
drojdia rmas dup tragerea vinului.
Pentru pregtirea borhotului (compostului) este nevoie de recipiente care se putem manevra uor.
Sunt foarte bune butoaiele de plastic de 60 litri.
Fructele trebuie s fie ct mai coapte. nainte de orice, fructele (prune, corcodue, mere, pere, caise,
piersici, struguri) se spal bine, cu ap rece, deoarece pot conine substane otrvitoare rmase n
urma stropirii pomilor. Nu se spal fructe ca: ciree, viine, capuni, smeur etc.) prin splare scade
coninutul de suc pe care-l conin. Cireele, viinele se pot totui spla dar numai la jet rapid de ap.
nainte de a le pune n butoi, fructele se zdrobesc cu ajutorul unui zdrobitor sau trecute prin maina
de tocat. Boabele de struguri se scot de pe ciorchini. Dac se las cu ciorchine cu tot, gustul este mai
aspru.
Unii recomand scoaterea smburilor de la fructele smburoase mici: prune, corcodue, ciree. Alii
le las pentru ca dau o arom deosebit rachiului sau uicii..
Dup fermentare smburii se las n partea de jos a butoiului, astfel c se pot ndeprta cu uurin,
nainte de introducerea n cazanul distilare.
Smburii de la caise sau piersici fiind mari se scot.
Toi smburii de fructe conin diferite cantiti de amygdalin (cianur), care d un gust amrui (gust
de migdale). n cantitate mic nu sunt dunatori, dar n cantitate mare pot provoca efecte neplcute!
Un miez de smbure de cais sau piersic conine 0,5 mg de cianuri.
Dac fructele nu se pot zdrobi, atunci se tie buci i se opresc, apoi se punem n butoi, inclusiv apa
n care le-am oprit. (Oprirea nu este obligatorie).
Fructele astfel preparate se aeaz n butoi lsnd gol 15-20% sub gur. Se prepar un sirop dintr-un
kilogram de zahr topit n 3-4 litri de ap fiart, pe care l turnm peste fructe. Adugarea de zahr n
cantitate mic ajut la pornirea fermentaiei i nu duneaz gustului sau calitii borhotului. Dac
fructele nu sunt suficient de zemoase (posibil n cazul unor soiuri de mere sau pere) se pute aduga
nca 5-6 litri de ap (sau ct este necesar), fiart n prealabil. Se nchide butoiul cu capacul i se pune
la fermentat. Dac este cald fermentaia dureaz ntre 15 i 21 de zile.

Dac butoiul este nchis ermetic dup fermentare, se poate distila oricnd, fr s se piard din
alcool.
Dup se dorite ca tuica sau rachiul s aib o arom desosebit, se sparge o mn (8-12) de smburi
de caise, piersici sau prune i fr coji se pune n butoi o dat cu fructele. Dup distilare se obine un
gust deosebit, uor amrui.
Tuica de prune se face prin noiembrie sau decembrie, iar cea de mere prin februarie, martie.
Distilarea: Cel mai bun cazan pentru scopuri familiare, este cel de o capacitate maxim de 50 litri.
Este mai uor de manevrat. nainte de folosire se spal bine cazanul i serpentina.
Pentru o cantitate mai mare, pe baz de programare se merge la velni (povarn). Este un loc
special amenajat cu un cazan de mare capacitate i mai ales cu mult ap la ndmn. Este necesar
o mare cantitate de ap bun. S nu uitm lemnele de foc, care trebuiesc n cantitai mari.
De obicei la velni lucreaz 2-3 oameni n schimburi, deoarece focul sub cazan arde zi i noapte fr
oprire. Cazanul trebuie supravegheat. Este pericol de explozie.
Ins acasa, la curte, nu la bloc pe aragaz, tuica se face astfel:

Se pune n cazan borhotul, nu mai mult de 2/3 din capacitate. Un butoi de plastic de 60l unde a
fermentat borhotul, ajunge pentru 2 cazane. Se nchide cu cu capacul, se monteaz serpentina i se
umple rcitorul cu ap rece. Serpentina astfel rcit asigur condensarea vaporilor de alool etilic.
Se preparar din fin i ap o past moale cu care se va izola complet spaiul din jurul capacului i al
serpentinei, pentru a nu permite aburului s ias pe acolo, pierznd astfel din cantitatea de rachiu. La
Sticlria i nu numai acolo, se folosete pentru izolare un amestec de mamlig i cenus de lemn,
care dup ce se usuc, este tare ca betonul.
Dac rcitorul nu este cu ap circulant, cnd se vede c ncepe s ias abur din rcitor, se scoate din
apa cald i nlocuieste cu ap rece. La velni, prin racitor apa curge permanent.

In primele 15 minute focul de sub cazan poate fi mai tare, dar apoi se micoreaz flacra, astfel
ca borhotul s fiarb ncet (la foc mic), pentru a nu se tulbura amestecul i a nu grbi fierberea, care
va duce la pierderi de gust i arom. Pe eava rcitorului trebuie s curg un firicel de maxim 3mm
diametru.
Distilatul conine 3 pri: prima parte fruntea sau chicuul apoi mijlocul i coada. Coada
(poirca), mai este cunoscut i sub denumirea de ulei de fuzel. Distilatul bun, este mijlocul.
Fruntea care reprezint 1,5-2% din distilat, cu 70-72% alcool este otrvitor avnd o cantitate mare de
alcool metilic, acetat de etil i aldehide. Coada, numit i poirca este slab, cu o concentraie
alcoolic foarte mic, i cu gust acru. Mijlocul reprezint 30-40% din distilat, i este partea bun.
Cnd ncepe s curg mijlocul, se aeaz la ieirea serpentinei din rcitor un filtru format din dou
buci hrtie de filtru pentru cafea, ntr-o plnie, astfel ca distilatul s ias ct mai curat.
Distilarea se oprete n momentul n care coada are o trie sub 10% alcool, sau apare gustul de acru.
Coada, poirca, se colecteaz separat i se adaug la urmatoarea tran pentru distilare.
Colectarea frunii sau chicuului: la un cazan de 50 litrii, orientativ, se colecteaz cca 300 ml, apoi
separat cte 100 ml n 2-3 trane. Fruntea are un miros neptor i un gust iute. Degustarea frunii
se face prin diluare: 1 parte chicu i, 1,5 pri ap clu. Se gust fiecare tran, cnd nu mai are
miros i gust neptor, atunci a aprut mijlocul, uica (rachiul) bun. Chicuul (fruntea) reprezint 12% din distilat.
Din chicu se pot prepara diverse unguente cu plate pentru frecii i tratarea rnilor (Ex. rachiul de
arnic). Deoarece conine alcool metilic, este deosebit de toxic.
Mijlocul: reprezint cca 30-35% n cazuri mai rare 40% din cazan.
Coada la un decoct bun, apare cnd are 4-5% vol/alcool. Dac este mai prost, atunci apare la cca 910% vol/alcool. Coada are un miros i gust acru, neplcut.
Astfel se obine o butur nu prea tare (30-35% vol/alcool) i cu un gust nedefinit, ambiguu.
A doua distilare
Pentru ridicarea triei alcoolice i stabilizarea gustului, ce se obine la prima distilare, se pune din
nou la distilat. nainte de a ncepe a doua distilare, se spl bine cazanul i serpentina.
La a doua distilare se respect aceleai indicaii. Se obine un mijloc cu o trie de 45-55%, n funcie
de momentul opririi distilrii. Ultima coad (poirca), se depoziteaz ntr-o damigean i se va pune
la distilat la urmatoarea tran. Re-distilarea cozii se poate face de maxim 3 ori. Ultima frunte sau
chicuul nu se arunc, ci se va folosi pentru splat diferite obiecte din sticl sau porelan. Unii spun
ca n amestec cu detergent i ap distilat se poate folosi iarna la splat parbrizul la main. n niciun caz nu se bea, este deosebit de toxic.
Maturarea:
Rachiul obinut se pune la nvechit, minim 6 luni. n aceast perioada se aeaz gustul de fructe i
tria alcoolic se mrete. Sigur, c se pot nvechi pn la 5-6 ani sau chiar mai mult dup ct
voin avem
nvechirea se face n butoaie de stejar, dud, cire, cu care ocazie uica se nchide la culoare, galben-

maroniu pentru stejar, galben nchis dud i cea mai frumoas culoare un galben-verzui pentru
butoiul din lemn de cire;
Rachiul proaspt are un gust aspru, uor neptor. Prin nvechire rachiul capt un gust plcut,
armonios, cu aroma fructului respectiv.
nvechirea se poate face i n damigene din sticl.
Borhotul rezultat se pune ntr-o groap n grdin i dup putrezirea complet, este un foarte bun
ngrmnt pentru legume, flori, pomi etc.
Iat care este coninutul n alcool dup prima distilare:
Mere:

29,35 % vol/alcool

Piersici:

33,37

Ciree:

35,16

Gutui:

36.96

Vin:

35,16

Pere:

33,37 % vol/alcool

Prune:
Caise:

35,16
48,22

Mure:

40,63

Tescovin: 33,37

Corcoduse: 34,5
Mere i pere de var: ~24,0
Drojdie din vin: ~36,0
Randamentul n alcool (45 grade) la 100 kg borhot
Ciree:

8-11 L

Mere:

4,5 5,5 L

Mere de var: 4-4,5 L

Mure:

4-6 L

Struguri: 9-12 L
Mere pduree: ~4,5 L
Pere pduree: ~5,5 L
Resturi de fructe: 4,0-5,0 L
Fructele se pun la macerat mpreun cu smburii (prune, corcodue, ciree, viine) deoarece n
gospodrie nu avem acces la o main de desfcut pulpa de pe smburi. Se scot doar smburii de la
piersici i caise, care fiind mari, sunt uor de desfcut.
In vechime, era cunoscut velnia de 8 vedre de la conacul boierului Gheorghe Barbu din Scobini,
care, pentru a avea ap ca s rceasc instalaia, aducea apa pe tevi de zinc tocmai din pdurea
Basaraba.
Mai era o velni la Feteti, n capul satului, infiinat la 1750 de austrieci, care au adus i instalaia.
Materie prim era atunci i este i in ziua de astzi! Zeci de hectare de livad de cirei, pruni, meri, i
tescovina de la fabricarea vinului din strugurii de pe nenumratele hectare de vie. Velnie erau i n
Badeni, i Scobini chiar i calugrii de la mnstirea Zagavia aveau velni de rachiu i de uic.

http://forum.softpedia.com/topic/290191-thuica-de-prune/page__st__18
1. Ideea e -stintific vorbind - ca din chestia aia detonanta tu tre sa scoti doar alcool etilic,
apa si ceva arome - care-s uleiuri volatile.

Prima care curge se numeste la noi aramita si contine alcooli inferiori celui etilic metanol - care se se vaporizeaza mai usor, avand molecula mica. E putin tulbure, foarte
tare si toxica. Se foloseste ca solvent - cand cureti ceva sau dezinfectant dupa diluare.
Ultima, coada, contine alcooli superiori si alte chestii mai grosiere, plus apa - fiind mai
slaba.
Merita aruncata, sau tot asa folosita in alte cele, dar daca o refierbi iese o posirca
odioasa, si asta cam toxica.

2. Prima care curge se numeste la noi aramita si contine alcooli inferiori celui etilic - metanol - care
se se vaporizeaza mai usor, avand molecula mica. E putin tulbure, foarte tare si toxica. Se foloseste
ca solvent - cand cureti ceva sau dezinfectant dupa diluare. Asta-i teorie. n practic s nu folosii
niciodat aramita ca s curai ceva. Vaporii de alcool metilic sunt la fel de toxici ca lichidul; mai
mult, lichidul se absoarbe prin piele. Alcoolul metilic afecteaz, printre altele, nervul optic i
produce orbire. Aadar, e mai bine s aruncai pur i simplu la chiuvet aramita i s dai un jet bun
de ap dup ea. Coada aia d o mahmureal... :)
3. alcoolul are punctul de fierbere la 60 grade c,otetul la 70 grade c ,apa la 100 grade c.
pentru a obtine o tuica tare si buna trebuie mentinuta o temperatura cat mai apropiata
de 60 grade c.
deci focul mai moale! <_<

Florine, alcoolul etilic (sau etanolul) are punctul de fierbere la 78,4 C la presiune atmosferica
Otetul fierbe mai sus ca apa , undeva la 118 C
Daca vrei sa scoti o tuica mai tare ai doua variante:
- ori fierbi "compozitia" de doua sau mai multe ori - ceea ce face majoritatea populatiei din cauza ca
au cazane simple; mai toti pe care i-am vazut eu baga serpentina intr-un butoi si cam asta e. Care are si
circulatie de apa prin butoi e chiar meserias
- ori iti faci instalatie cu reflux, dar iti trebuie coloana de distilare si din alcoolul condensat in virf dai
o parte inapoi la recirculare - inginerii din chimie stiu cam despre ce vorbesc. Eu am avut acasa o
instalatie din asta, toata din sticla; a mers foarte bine pina cind tata a dat drumul prea tare la apa de
racire pe condensator si l-a spart
Distilarea nu e mare lucru, e proces simplu - daca-l inveti
Mai important e sa intelegi ce se intimpla cu prunele si alcoolul
- in prima faza tot zaharul din prune se transforma in alcool - aproape tot etilic
- in faza a doua - daca n-o opresti (adica daca nu te-apuci s-o fierbi) - tot alcoolul se transforma in acid
acetic - otet
Deci treaba consta sa dibacesti cind s-a dus tot zaharul, pentru ca dupa aia salutare, tuica devine acra.
Cel mai bine e sa te apuci inainte sa se termine zaharul; pierzi putin alcool, dar tuica se poate bea
Am intrat si eu pe aici in speranta ca spune cineva cum se face tuica (de prune, mere, pere, etc.). Nu
am gasit asa ceva.
Am citit intr-o carte ca primii 5 % si ultimii 15 % din ce curge la cazan se arunca. Stati, nu rideti de
mine!
Poate cineva sa-mi confirme aceasta? Eventual cu explicatii.
Multumesc.

Absolut corect.
Prima fractiune ( fruntea) are prea mult alcool metilic ( e buna doar pentru frectii)
Ultima (coada) e aqua chiore :)
Si inca ceva :
Indiferent de materia prima ( pruna sau tescovina -ce ramane dupa zdrobirea strugurilor) este f

indicat sa se puna si un amestec de mere si pere fermentate. Imbunatateste mult calitatea

tuicii.

Indiferent de materia prima ( pruna sau tescovina -ce ramane dupa zdrobirea strugurilor) este f
indicat sa se puna si un amestec de mere si pere fermentate. Imbunatateste mult calitatea tuicii.

Din nou gresit, frunctele NU se amesteca, o tuica e cu atit mai buna cu cat e mai curata, adica
un fel "single malt".
Sa va mai impartasesc un element ff important in procesul de distilare a fructelor.
Mai sus cateva posturi va ziceam ca f importanta e materia prima si asa si este dar urmatorul
factor ca importanta e instalatia de distilare.
Traditional instalatiile de distilare sunt facute din cupru. cupru poate este un material aprope
perfect pt aceasta sarcina, spun aproape deoarece cocleste. cu totii stim acea culoare verde
albastruie ce apare pe tevile de cupru pe acopetisurile invelite in cupru etc. Ei bine acelasi lucru
se peterece si in cazul instalatiei de distilare in perioada de repaus (intre sezoanele de distilare
ca sa zic asa). Oxidul respectiv de cupru e extrem de toxic daca e lasat in instalatie si ajunge in
acool nu e o situatie prea fericita.
O alta problema a cazanelor de cupru e puritatea, multe cazane aflate in uz in zonele rurale sunt
realizate de mesteri tigani (sa nu se inteleaga gresit nu folosesc termenul in sens peiorativ) dar
acestia vand cazanele la kg si cum banii sunt ochiul dracului bineinteles ca majoritatea sunt
tentati sa foloseasca cupru in aliaj cu plumb pt a obtine un leu in plus, si de aici sa dus cu
palinca buna. Astfel totul se rezuma in cazul cuprului la puritate. pentru o instalatie de disitilare
puritatea minima acceptata e de 99.9%. In cazul meu personal nu am cumparat niciodata un
cazan gata facut. Cel mai bine si mai sigur pt sanatea consumatorilor mei de palinca si pt
siguranta mea ca la final obin un produs calitativ, prefer ca sumpar tabla de cupru pe care o
duc la un laborator de analiza. astfel stiu sigur ca instalatia pe care o folosesc are o puritatea de
99.98%.
Singurul material mai bun decat cuprul este inoxul alimentar. Urmatorul cazan ce urmeaza sa-l
realizez va fi din inox alimentar.
Uite un articol vechi dar interesant:
"n cazul ingredienteleor care pot fi incluse n compoziia buturilor tradiionale, utilizarea
produselor ndulcitoare nu este permis, ns zahrul caramelizat poate fi utilizat pentru
adaptarea culorii. n schimb, n procesul de fabricaie al plincii nu poate fi folosit nici zahrul
caramelizat, culoarea galben sau galben aurie obinndu-se prin nvechire n butoaie de stejar!
Potrivit ordinului, uica este o butur tradiional romneasc obinut prin fermentarea i
distilarea prunelor, cu o concentraie alcoolic de minim 24% din volum. n zonele geografice
Maramure i Oa, uica poate fi denumit horinc sau tur. Totodat, poate fi folosit
denumirea de uic btrn, dac este obinut din distilate nvechite minimum trei ani sau
uic extra, dac durata de nvechire este mai mare de apte ani. Plinca poate fi obinut din
mai multe tipuri de fructe sau amestecuri de fructe autohtone, ns concentraia alcoolic
trebuie s fie de cel puin 40% din volum. Vinarsul, care trebuie s aib o concentraie alcoolic
de minim 37,5% din volum, este obinut din distilarea vinului sau a vinului alcoolizat.
Denumirea poate fi completat, n funcie de durata de nvechire a produsului, prin adugarea
literei V, dac butura este obinut din distilate nvechite cel puin un an, sau a grupului de
litere VS - vinars superior - pentru distilate mai vechi de trei ani, VSOP - Very Superior Old
Pale - pentru distilate nvechite minim cinci ani, XO - Extra Old - n cazul n care durata de
nvechire depete apte ani! Concentraia alcoolic a rachiului de fructe i a rachiului de
tescovin de struguri trebuie s fie de minim 37,5% din volum, n timp ce la rachiul de drojdie
ponderea alcoolului trebuie s fie mai mare de 38%. Dac rachiul de tescovin de struguri este
produs n Italia, acesta poate purta i denumirea de grappa. "

Dragilor, ziua buna sa aveti,precum va fie si inima.

Imi pare rau ca n-am mai ajuns la povesti cu voi, sincer, dar pe la noi au fost frigul si nametii
mari...si nu-i ca si la domniile voastre din capitala, sa curete drumurile firme pe bani publici...La
noi daca nu ne miscam dosurile de la caldura, afara, sa deschidem drumurile, ramanem izolati

de lume...unde mai pui ca nici curent electric nu exista in cateva sate padurenesti de p-aici...In
rest e liniste, foc in soba, mai o dusca de tuica, un pastrav afumat...
[quote]la tuica proasta, daca iau o gura si trag un fum din tigara dupa, mi se indulceste gura ca
de la indulcitori. Am repetat experienta si cu frunte de la mine[quote/]
Mai intai te sfatui sa nu mai repeti nici un fel de experienta cu fruntea... Vreau sa va spun ca
toti cei care se ocupa, profesional vorbesc, cu distilarea bauturilor alcoolice sufera de ciroza, in
domeniu fiind considerata boala profesionala... si nu pun picatura-n gura. De ce? Datorita
fractiunii de cap care este inspirata odata cu aerul, aceast fiind usor volatila...Am vorbit doar ca
acolo-i baiu', nu? De vina sunt metanolul, acetona si alti compusi...Treba cu gustul dulceag este
o reactie fireasca a papilelor gustative, si apare cu orice vei baga in gura dupa tarie... nu numai
fumul de tigareta, ci si alimentele, sau orice altceva - incerca cu o lingura de lemn si ai sa vezi
ca-i dulce ...NU ESTE O REGULA in a detecta o bautura proasta, desi ceea ce spui tu circula in
popor. Cu cat bautura-i mai tare cu atata fenomenul e mai pregnant...Iar fruntea, ori
instantaneu la chiuveta ori in sticla ermetic inchisa si o folosesti sa-ti aprinzi carbunii la
gratar cand iesiti la iarba verde...De baut iti iei in alta sticla, ce colectezi de la cap in colo...Cat
despre aspartam...cantitatile sunt minore, nedetectabile ca si gust...
Lucrul cel mai periculos in detectarea gustului dulceag ar fi prezenta anticongelantilor, insa
acestia sunt adaugati intentionat de unii asazisi negustori... sarlatani! nenorociti Daca nu ai
densimetru sa verifici concentratia lichidului de racire la masina, ia cateva picaturi pe limba si
daca simti gust dulceag poti sa fii linistit ca nu va igheata...dar nu inghiti, si spala gura bine
dupa aceea, ca-i otravitor!
[quote]M-am hotrt s fac votc dublu rafinat din dextroz i am nevoie de nutrieni[quote/]
Dragul meu,ceea ce tu vrei sa obtii este alcool dublu rafinat, nicidecum vodca. Hai sa te cred si
cu dextroza...(sunt totusi curios cum ai obtinut presiunea necesara...si daca ai obtinut-o cum ai
mentinut-o) Germinarea cerealelor poate fi obinut i n condiii casnice, iar cereale germinate
sau ncolite n cantitate mic, fr conotaie comercial de consum, nu poart denumirea de
mal. n boabele de cereale supuse germinrii se formeaz enzime (amilaze) care descompun
amidonul n oligoglucide. Cel mai important dizaharid rezultat n urma acestui proces
este maltoza despre care sustii ca o detii, si care este o baz energetic ideal pentru
fermentaia anaerob din care rezult alcoolul etilic. Maltoza este de fapt amidonul care-i trecut
intr-o forma mai simpla. Transformarea amidonului in maltoza este de asemenea o reactie
enzimatica. Ea este produsa de diastaza sau amilaza, care se gaseste in malt ( bobul de orz
incoltit ). Maltoza, la randul ei, este transformata in glucoza sub influenta enzimeimaltaza, care
se gaseste in drojdia de bere. Despre substantele de adaos de care zici ca ai nevoie...de fapt nu
prea ai nevoie, dar in fine, hai sa te lamuresc. Cred ca am mai spus aterior, daca nu cumva ma
insel, la cereale, malt si fructe, nutrientii nu sunt necesari...insa este bine de stiut ca sarurile si
substantele nutritive, se folosesc de obicei intr-o cantitate aproximativa de 3 grame la fiecare
litru de apa in care se va dizolva o anumita cantitate de zahar.La zaharul ala de la magazin
care-l bagi in ceai sau cafea... Substantele nutritive folosite frecvent sunt in general fosfatii de
calciu si potasiu,sulfatii de amoniu,magneziu,cupru,zinc,fier si mangan,clorura si iodura de
potasiu,acidul boric,vitaminele,si multe altele. Ca sa-ti spun mai concret, la vin, am intalnit o
combinatie simpla de nutrienti cu randament satisfacator. Se amesteca in proportii egale sulfat
sau fosfat de amoniu cu sulfat sau fosfat de potasiu, amestec recomandat intr-o cantitate de
doua grame (o jumatate de lingurita de cafea) la fiecare 4,5 litri de vin. Pentru ca nu ia gasit
nutrienti este am sa-ti spun despre un aditiv care este vitamina B1 si nu constituie o problema
in a fi procurata, ca de altfel majoritatea substantelor ce se folosesc in acest scop. Vitamina B1
se recomanda a se folosi intr-o cantitate de 3 miligrame (de regula o pastila) la fiecare 4,5 litri
de vin. Cea mai usoara varianta ar fi procurarea amestecului gata preparat, stiu...dar... De
aceea adaugati cereale in stare naturala, faina sau sucuri ale acestora, melasa sau malt sub
forma solida sau de sirop, produse care contin suficienti nutrienti necesari fermentetiei. Cel mai
simplu si la indemana oricui este de adaugat la fiecare 20 litri de must intre 500 de grame si un
kilogram de faina integrala de porumb sau din alte cereale. Rezultatele sunt satisfacatoare fara
a se inregistra modificari ale calitatii oricarui parametru (gust,miros...). Ai bagat nutrienti pt
sportivi ??? Si ce-ai obtinut ? Mai nenea, am vazut multe si am auzit si mai multe...dar steroizi
la fermentat inca nu! Ca sa nu te mai chinuiesti si sa nu te otravesti cu mana ta am sa-ti
recomand o reteta ca sa obtii "vodca aia fiarta de doua ori, cum ii zici tu. O stiu de la militarii
rusi dislocati in Cosovo, si am experimentat-o si eu cu succes de multe ori ca sa fac alcool
neutru pentru cornata ce nu lipseste nici intr-un an din camara mea... Iata despre ce este vorba
: 5 kilograme de zahar si 60 de grame de nutrienti acuma stim ce inseamna asta, nu?, se

amesteca in 20 de litri de apa calda pana obtinem un sirop si temperatura scade sub 30 de
grade Celsius, moment in care se adauga o drojdie uscata (aici cantitatea difera putin in functie
de zona, duritatea si provenienta apei, altitudine, de maistor , de tipul si calitatea drodiilor,
etc). Daca dorim sa obtinem un alcool neutru,adica sa nu aibe nici un gust deosebit, iz, sau mai
simplu spus smec , provenit de la nutrientii folositi - ba nene numa nu mai baga
steroizi !!! (in unele cazuri de la zaharul de o calitate mai indoielnica) sau de la vasul de
fermentatie, adaugati in amestec carbune de mangal, acesta avand capacitatea de absobtie a
substantelor de congenerare de pe parcursul procesului de fermentatie, practic filtrand static
compusul. Trebuie sa va spun ca este de preferat carbunele din lemn de tei, insa nu constituie
regula, fiind bun orice carbune activ...Daca nici pe asta nu stii de unde sa-l iei iti zic eu ca-l
gasesti la orice farmacie,dar pe bani bunicei - dar pentru ca poate dai si tu o bere candva, sa stii
ca acelasi lucru e carbunele ala pentru gratar, din benzinarii. Insa, atentie, acest carbune se va
inlatura obligatoriu prin decantare, inaintea procesului de distilare, deoarece la cald, printr-un
proces revers, va elimina in totalitate substantele colectate, si deci rezultatul folosirii lui fiind
nul. Pentru ca sa evit orice suspiciune cu referire la tainuirea unei cat de mici informatii datorita
careia prducerea alcoolului ar avea de suferit, vreau sa va asigur ca daca chiar exista, eu nu am
cunostiinta de asa ceva, deoarece practic formula cu caracter mediu, rezultata din faptul ca este
necesara o cantitate aproximativa de 17 grame de zahar pentru fiecare procent de alcool
obtinut, arata cam asa : la 20 de litri de must cu un continut de 14% alcool va fi necesara o
cantitate de 17x20x14=4760 grame, adica 4,760 kilograme de zahar. De aici poti singur sa tragi
o concluzie...Acuma, sincer, nu mai pot sa stau pe net ca mai am treba... (am stat cam mult pt
ca scriu cam anevoios) dar promit sa revin...mai ales pentru sosocluj...
Sanatate maxima tuturor.
Nu de ap am vrut s zic, defapt wash = plmad, fermentat, must, cidru sau cum i s-o mai
zice, adic toat compoziia aceea care fermenteaz. Ca s ajungi la 20 l de fermentat (wash)
trebuie s pui cam 17 l de ap, pentru c 5 kg de zahr, dup calculele altora mai studioi, ar
disloca vreo 3 litri de ap i n final, n condiii optime ar produce vreo 14.7% alcool. Personal nam fcut cercetri, dar dac ei zic, aa o fi.
Scuze dac mai murdresc cteodat limba romn cu termeni mprumutai, dar la mine nu e o
fi de Bucureti, chiar nu m simt cu nimic superior celor de la ar, i s-i explic ceva, eu
citesc foarte mult n englez, pentru c generaia din care fac eu parte are acces mult mai rapid
la internet dect la cri. Cum tot internetul este n englez care e limb universal (i e foarte
bine c-i aa) citesc i eu tot n englez, dealtfel informaii n romn nu prea gseti pe net, iar
crile mi se par rudimentare acum. Dac vreau s gsesc un cuvnt sau informaii despre acel
cuvnd numai "CTRL+F" aps i am gsit imediat, n cri mi-ar lua o grmad de timp.
La partea cu "uica de ar vs. uica de la ora" nu a fi n totalitate decord. De ce? pentru c
nici cu tranii nu m laud. Defapt uic de ora nici nu prea exist, cred c sunt singurul om de
la ora care fac alcool n apartament i asta mai mult ca pe un hoby, nu sunt alcoolic. ti care e
problema care am ntlnit-o foarte frecvent? oamenii sunt foarte ignorani i proti, cred numai
n folclor i n ceea ce se aude. NU PUN MNA S CITEASC, asta e cel mai grav!! TOI pe care
i cunosc de la ar i fac uic la cazanele lor, NICI UNUL nu separ fraciunile. Evident, dac n
mod normal ar trebui s arunce fruntea (aceea fiind cea mai toxic) ei prefer s o amestece cu
tot distilatul (s zicem 30l de uic) la un pahar revine relativ puin metanol i ali compui
duntori din ceea ce ar fi trebuit s fie fruntea, care pn la urm sunt metabolizai cu
oarecare succes dar cu ceva dureri de cap i poate n timp vreo ciroz, ca pre pltit pentru
ignorana lor. Cteodat se mai ntmpla s adune o gleat de "frute" i s se cinsteasc
atunci, pe loc cu ea, iar mai apoi s auzi de ei la tirile de la ora 5 c au murit intoxicai iar
lumea va trage concluzii greite, cum c uica la cazan ar fi otrav, dar nu spune c ia erau
nite dobitoci care au murit din prostie i din ignoran. Acum s nu facem chiar atta caz, toate
buturile alcoolice conin mai mult sau mai puin metanol, ns dac poi s arunci puin de la
nceput i s te opreti i tu ca omul normal cnd vezi c vine slab, s obi o butur bun i
mai sntoas, faci aa... ei zic "cum s arunc fruntea ai nnebunit? pi aia e cea mai tare". Ei
sunt convini n sinea lor c fac bine i nu ai cum s-i deturnezi. De asta spun c pe bun
dreptate, i noi cei de la ora, avem prile noastre bune, un acces la internet te poate scpa de
astfel de probleme. i trebuie s recunoti c internetul a ptruns mai repede la noi, dect la
voi, dei le avem i noi pe ale noastre...

n ncheiere mai vreau s te ntreb un lucru: Dac avem o uic de la ar, care nu a fost
separat (frunte, mijloc, coad), deci cam nasty, cum o putem face s fie mai curat? M-am
gndit c dac o fierbem unpic pe aragaz nainte s o consumm, componenii cei mai uori
volatili (printre care se afl i metanolul, acetona, etc) se vor evapora primii, evident vom
pierde din trie, dar uica va fi mai puin toxic. Este o idee, ce prere ai? este o metod sigur
de "curare" a unei buturi? Dac n cazul alcoolilor inferiori ar putea fi o metod, cu cei
superiori chiar nu avem ce face, dect s-l njurm pe cel care a fcut uica. Oricum din cte am
citit nu ar fi chiar aa periculos cu alcoolii superiori (fusel) dect c i ei deasemeni sunt mai
toxici dect etanolul.
i eu i urez numai noroc i sntate, sincer i admir promptitudinea i devotamentul cu care
ne rspunzi la toate ntrebrile. Se vede c pentru tine este o mare pasiune i eu apreciez
asta :)
Bunicul tau, fie iertat, sigur din dragostea pentru familie, vi-a oferit ce-i mai bun cu putinta...Nu
vreau sa comentez, pentru ca s-ar putea interpreta...dar am avut si eu bunic si-am invatat de la
el numai lucruri bune...extraordinare! In oltenia am intalnit, cand vine un frate stabilit la oras sa
ia ceva vin sau tuica de de la cel care a ramas stapan pe vatra parinteasca..."...'tul 'n qr si pe
ma-sa, (parca n-ar fi una pt amandoi), lasa ca-i dau eu sa se sature...ce-i mai trebuie?"Dar
probabil ca ce am intalnit eu e un caz izolat...singular...unic...si nemaiintalnit...si vreau sa fiu
absolvit de faptul ca as face vreo aluzie...
Ziceai ceva de 12 grade, 3%...Sunt date strict tehnice de laborator...La metanol apare
evaporarea libera la acea temperatura teoretic mai mult...adica practic, o molecula...mai vezi un
clip pe youTube...inca o molecula...mai listam programele la tv...inca o molecula...Distilarea
fractionata nu inseamna separarea fractiunilor cap, mijloc si coada...ci separarea substantelor
prin controlul punctului de fierbere cu ajutorul temperaturii, dintr-un compus cel putin
binar...Sunt convins ca ai sa verifici ce-ti spun...Nu are nimic de a face cu punctul de
evaporare...Treba cu obtinerea unei calitati mai ridicate prin fierberea bauturii este falsa!
Singura modalitate este folosirea unui aparat purificator...

http://forum.softpedia.com/topic/290191-thuica-de-prune/page__st__126
http://bauturi.3xforum.ro/
Eu sunt interesat s tiu de ce adugarea de ap n uica creia nu i s-a separat prima fraciune,
devine tulbure, i chiar lptoas, cu ct mai multe amnunte de finee, cu att ne va ajuta mai
bine s cunoatem fenomenul i s nu facem greeli, ori s fim mcar n stare s difereniem o
butur bun de una proast.
Defapt stai s lmurim dou lucruri distincte: Punctul de fierbere i punctul de evaporare! Una
e s obi vaporii de alcool pe eava de la cazan i alta e s elimini vaporii de alcool nclzind pur
i simplu ntr-un vas fr capac. n primul caz, substanele vor iei prin eav NUMAI atunci
cnd vor atinge punctul de fierbere (n cazul metanolului 64 grade C) pentru c numai presiunea
degajat de fierbere poate propulsa vaporii pe conduct. n al doilea caz este vorba de o
vaporizare liber, lent, care din cte tiu, la metanol, ca i la ali alcooli este de ~12 grade C.
Poarta denumirea de punct de evaporare i reprezint temperatura minim la care o substan
ncepe s se evapore, n cazul metanolului ~ 12 grade C.
Evident c noi vom nclzi uica la mai mult de 12 grade a.. s obinem o scdere n volum de
3%. Iar ca s nu riscm, vorba ta, s ne intoxicm cu vapori de metanol, acetona i etil acetat,
deschidem gamul larg, nchidem ua de la buctrie i ne ducem n alt camer, dac avem si o
hota este excelent. Sau ieim cu uica pe balcon i o fierbem unpic la butelie :D. Evident sunt
soluii de compromis, dar hai s-i spun care e problema: la mine n familie unchiul meu face
uic de corcodue, prune, caise i tescovin din boasca de la struguri, de o via! Nici nu vrea
s aud s arunce vre-un pic, cnd i-am zis c se face separarea frunii credea c glumesc.
Oricum, nu tiu ce s cred, noi toi am but uic i vin de la ei toat viaa i n-am avut nici pe

dracu. Cirotici nu avem nici unul n familie iar unchiul care face uica bea n unele perioade cte
un litru de uic pe zi. Dup prerea mea sincer, nici uica i nici vinul lui unchi-miu nu au gust
ok. Vinul pot s-l asemn foarte uor la miros cu cel de veceu iar uica parc are tmie. Cu
siguran c ei greesc multe dar dac le zic au impresia c-i jignesc. Iar dac stau s-mi aduc
aminte, vinul pe care l fcea bunicul era foarte bun, de cnd s-a prpdit bunicul cred c unchii
mei nu au preluat cum trebuie reeta.

http://forum.softpedia.com/topic/290191-thuica-de-prune/page__st__162