Sunteți pe pagina 1din 56

T9 Green Sand Col 01.03.

6
Who I Am : "Orice are forma, poate fi definit. Si orice poate fi definit, poate fi invins". Sun Tzu, 500 BC

Who I Am : "Orice are forma, poate fi definit. Si orice poate fi definit, poate fi invins". Sun Tzu, 500 BC

T9 Green Sand Col 01.03.6

T11 To Own The Present Col 01.1


De la WIKIPEDIA, enciclopedia liber

De la WIKIPEDIA, enciclopedia liber

T11 To Own The Present Col 01.1

Grey 60 Sweet Blue Col 01.7.21


Who I Am : "Orice are forma, poate fi definit. Si orice poate fi definit, poate fi invins". Sun Tzu, 500 BC

Who I Am : "Orice are forma, poate fi definit. Si orice poate fi definit, poate fi invins". Sun Tzu, 500 BC

Grey 60 Sweet Blue Col 01.7.2.1

Specificul culturii visinului si ciresului


http://sfaturipomicole.tripod.com/id7.html

Vechimea in cultura a ciresului si visinului se poate aprecia ca fiind foarte veche. Primele informatii scrise s-au pastrat de la filozofii greci Xenofou (536 i.e.n.) si Teophrast (374-287 i.e.n.). Visinul este mentionat inca din anul 340 (i.e.n.) intr-o lucrare a lui Aristotel in care se descrie tehnica de inmultire. O data cu aparitia erei crestine informatiile despre agricultura devin din ce in ce mai putine si ne parvin pe cai indirecte, prin intermediul cronicilor. Abia in perioada lui Carol cel Mare (724-814) intalnim din nou mentiuni despre cultura visinului ce se practica pe domeniile regale. In anul 1278, la nunta regelui Suediei s-a servit visinata, iar acest lucru ne indreptateste a crede ca arealul de cultura a visinului se extinsese pana in Scandinavia. Tot in mod indirect aflam despre existenta celor doua specii pe teritoriul de astazi a Romaniei. inca de la inchegarea primelor state feudale, respectiv din timpul domniei lui Mircea cel Batran, cand sunt atestate documentar Manastirea Visina si localitatea Cireasov (1407). Ceva mai tarziu, documentele timpului amintesc localitatile Ciresu (1520), Valea Ciresului (1528), Visina (1550) iar astazi identificam urmatoarele

localitati cu numele speciei si anume: Ciresu, Ciresoaia, Cireseni, Cireasa, Ciresel, Cireseanu, Valea Valea Ciresoii, Valea Ciresului etc. Ciresele sunt primele fructe proaspete ale anului, iar prin continutul ridicat in vitamine, saruri minerale, zaharuri, fac obiectul unuia dintre cele mai eficiente activitati comerciale. Fructele sunt destinate atat consumului in stare proaspata cat si prelucrarii industriale sub forma de sucuri, siropuri, compoturi, gemuri, dulceturi etc. Fructele de cires contin: substanta uscata 10,8-24,7%, zahar total 7,7-16,8%, aciditate totala 0,49-1,3%, substante tanoide 0,6-1,3%, substante pectice 0,06-0,36%, vitamina V 6,51%, A 0,5 mg%, B1, E, Ca, K, P, Fe, etc. Fructele de visin se folosesc in special pentru industrializare dar si pentru consum in stare proaspata, avand un continut complex echilibrat, bogat in elemente nutritive, saruri minerale, si vitamine cum ar fi: substanta uscata 13,9-23,2%, zaharuri 5-19%, acizi organici 0,9-4,9 mg%, K, P, Mg, Ca, vitamina PP, E, B1, B2, caroten etc. Lemnul de cires este foarte apreciat in industria lemnului. Visinul este o specie decorativa dar si buna melifera.

7.1. Consideratii generale


Ciresul este o specie originara din zona cuprinsa intre Marea Neagra si Marea Caspica de unde s-a raspandit in Europa si Asia. In stare salbatica se mai intalneste in Iran, China, Rusia, Asia Mica, Asia Centrala, Africa de Nord, Sudul si Estul Europei. In prezent ciresul se cultiva intre paralelele de 40-60 latitudine nordica, dar izolat se intalneste pe toate continentele. Istoria culturii visinului este strans legata de cea a ciresului, desi unele date din literatura de specialitate sunt contradictorii. Visinul comun nu se intalneste in stare salbatica insa creste semispontan in jurul Marii Caspice in Caucaz, India, Iran, Asia Mica si Peninsula Balcanica, care ar fi si originile sale. Spre deosebire de cires, care nu poate depasi paralela de 60C latitudine nordica, visinul depaseste acesta cota devansand chiar si cultura marului.

7.1.1. Cultura visinului si ciresului in lume


Productia mondiala de cirese si visine reprezinta circa 0,7% din productia totala de fructe. Un prim grup de tari mari producatoare ca S.U.A., Italia, Franta, Turcia, Spania, Bulgaria, Japonia, Canada, Australia, Chile, Argentina si Africa de Sud, se produc mai multe cirese decat visine, in timp ce ex Iugolavia, Polonia, Germania, Romania productia de visine este superioara celei de cirese. Datele statistice F.A.O. indica tarile europene fara fosta U.R.S.S. ca fiind principalele producatoare de cirese circa 70% din total. S.U.A. si Canada detin aproximativ 13% din productia mondiala, tarile asiatice (fara China si Coreea de Nord) 1,5%, iar cele africane 1%. Ca regula generala, tarile vest europene produc mai multe cirese, iar cele est europene, mai multe visine. In ultimii ani se remarca o crestere a interesului pentru cultura ciresului in Scandinavia,

respectiv Suedia, Norvegia, tari unde cultura s-a extins pana la 60 latitudine nordica. In Asia, principalii producatori sunt: Iran, Liban, Japonia, China si Coreea de Nord. In America de Nord, primul loc este ocupat de S.U.A., urmat apoi de Canada. In Africa, productii relativ mici se obtin in Africa de Sud, Namibia, Zimbabwe, Maroc si Algeria. In emisfera sudica, principalul producator este Chile, care si-a dublat suprafata cultivata in ultimii 15 ani. Extinderea rapida aici, s-a datorat climatului favorabil, forta de munca ieftina si o piata fara concurenta, avand in vedere ca ciresele se recolteaza in timpul sarbatorilor de iarna iar productia se vinde bine in lume, mai ales in Europa Vestica, in Canada, S.U.A. si Japonia. Printre statele din emisfera sudica cultivatoare de cires pot fi mentionate Ausstralia si Noua Zeelanda cu productii bune. Destinatia productiei de cirese si visine in plan mondial este destinata dupa cum urmeaza: consum in stare proaspata 27%, prepararii de bauturi, lichioruri 36%, prepararii de compoturi 13%, stocarii de fructe congelate 10%, prepararii produselor de cofetarie, gemuri, dulceturi, salate si sosuri 4%. Daca ne referim numai la cirese, Europa consuma in stare proaspata circa 80%. Principalii importatori sunt Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia si Luxembourg, iar exportatori sunt Italia, Franta, Spania, Grecia, Croatia si Bosnia. Exigentele privind calitatea fructelor sunt foarte mari in tarile vest europene si se refera in special la marime, culoare, gradul de maturare si starea fitosanitara. Diametrul minim admis al fructelor variaza de la piata la piata, dar nu poate fi sub 22 mm diametru. Ciresele sunt considerate si incadrate in grupa fructelor de lux.

7.1.2. Cultura visinului si ciresului in Romania


O lunga perioada de timp cultura ciresului a fost limitata ca extindere la cei cativa pomi existenti in gradinile familiale sau in livezi mici, in jurul marilor orase, menite sa satisfaca cerintele unor piete strict locale unde se valorificau cantitati reduse de fructe. Cu timpul ciresul si visinul si-au conturat anumite centre pomicole cum ar fi: Iasi, Ramnicu - Sarat, Sibiu, Leordeni - Topoloveni. Dupa nationalizare si colectivizare, pomicultura a fost gandita pe principii noi, fiind redusa ponderea livezilor familiale pe masura infiintarii de plantatii comerciale de dimensiuni mari dar intensivizarea accentuata a culturii necesitand un volum foarte mare de forta de munca la recoltare. In loc sa creasca productia, aceasta a scazut si a fost inferioara productiei obtinute pe teritoriul Romaniei Mari in anul 1938. In Romania se mai cultiva circa 7 mii ha, cea mai mare parte in sectorul privat, pe care se obtine o productie de circa 60 mii tone. Principalele judete producatoare sunt: Iasi, Galati, Vrancea, Vaslui, Botosani, Neamt, Arad. Dinamica productiei este in descrestere continua. Visinul ocupa circa 6 mii ha cu o productie de aproximativ 40 mii tone anual. Principalele judete producatoare sunt: Iasi, Botosani, Bacau, Arges, Buzau, Cluj, Mures, Dolj, Valcea. Din productia totala cca 74% este destinata consumului direct iar 24% se prelucreaza sub forma de compot, dulceata gemuri, etc. Exportul de fructe proaspete (cirese + visine) reprezinta circa 2% din tari ca: Germania, Austria, Italia, datorita dispersiei mari a livezilor si de lipsa depozitelor frigorifice care creeaza mari partizi si preracirea fructelor.

In ceea ce priveste sortimentul, acesta a suferit o permanenta innoire prin continua selectie de biotipuri locale valoroase si nu in ultimul rand prin introducerea de noi soiuri din strainatate si a noilor creatii romanesti obtinute de Bistrita, Pitesti si Iasi. Dupa 1990, numarul de pomi valorificati de pepiniere a scazut pe masura diminuarii interesului populatiei pentru plantarea ciresului in masiv.

7.2. Soiuri de visin si cires inmultite la pepiniera Sarca si polenizatorii recomandati


Visinul si ciresul sunt specii care se inmultesc destul de greu avand in vedere lipsa portaltoilor vegetativi atat pe plan mondial cat si in Romania. Dupa 1989 productia de cires si visin a scazut datorita cererii din ce in ce mai mici a pietei libere din zona noastra disparand marii consumatori de material saditor si anume C.A.P. - urile si I.A.S.- urile, foste intreprinderi de stat. In cei 25 de ani de activitate, Statiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi a creat cateva soiuri de cires si visin care sunt omologate si inscrise in lista oficiata de soiuri a Romaniei. Ponderea cea mai mare de soiuri inmultite la pepiniera Sarca o reprezinta soiurile californiene, cum ar fi: Bing, Sam, Germesdorf, Van, Stella, Bigareau Drogan, Bigareau Donisseu, Bigareau Moreau etc. Alaturi de aceste soiuri se mai inmultesc: Fruheste der Mark, Rubin, Rivan, Scorospelka, Boambe de Cotnari, Hedelfinger, Ulster, Amara, Cerna, Colina, Rosii de Bistrita, Izverna, Silva, Amar Galata, Amar Maxut. Soiurile de visin inmultite la pepiniera Sarca in cei 25 de ani au fost: Ilva, Engleze timpurii, Mari timpurii, Meteor, Crisana, Schatenmorelle, Northstar, Dropia, Vranceanu, Timpurii de Osoi, Oblacinskaia, Mocanesti, Timpurii de Targu Jiu, Scuturator, Bucovina, Pitic de Iasi. Prin cercetarile efectuate timp de 25 de ani, sortimentul de cires si visin a suferit modificari, fiind inlocuite continuu soiurile neproductive sau cele care produceau fructe de o calitate inferioara, promovandu-se soiurile din sortimentul mondial si romanesc care au dat cele mai bune rezultate. Principalele obiective de ameliorare sortimentala au avut in vedere: autofertilitatea, calibrul mare al fructelor, vigoarea mica a pomilor, compactitatea coroanelor, marirea perioadei de recoltare si consum, precocitatea de rodire, calitatea si fermitatea superioara a fructelor, rezistenta la boli, la ger, si nu in ultimul rand tardivitatea infloritului. - Soi originar din Canada. - Pomul de vigoare medie spre mare, cu coroana larg piramidala, cu cresteri moderate, permeabila pentru lumina, cu fructificare pe buchete de mai, cu mare plasticitate ecologica. Este precoce si productiv. - Fructele sunt mari (7-8 g), globuloase, usor aplatizate, rosii stralucitoare. Pulpa este pietroasa, roz-rosiatica, cu sucul slab colorat, gust dulce-acidulat de foarte buna calitate. - Perioada de maturare: decada a doua a lunii iunie. - Soi originar din Canada. - Primul soi autofertil, cu larga raspandire in toate tarile cultivatoare. - Pomul este viguros, formeaza o coroana larga, ramificata, bine

Van

Stella

garnisita cu ramuri de rod. Soiul este rezistent la ger. - Fructul este mare (7-8 g), cordiform, rosu stralucitor, cu pulpa de fermitate medie. Este sensibil la crapare. Pulpa este pietroasa, crocanta, rosie, dulce-amaruie, placuta la gust. - Perioada de maturare: a II-a decada a lunii iunie. - Soi originar din Ucraina. - Pomul este de vigoare medie spre mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe buchete de mai preponderent, este productiv, rezistent la seceta, ger, boli si daunatori. - Fructul este de marime medie spre mare pentru un soi timpuriu (5,5-6,0 g), dulce-acidulat, cordiform-alungit, rosu-deschis, sensibil la crapare in conditii de precipitatii in perioada de parga. Pulpa este roza, de consistenta medie, suculenta. - Perioada de maturare: ultima decada din luna mai. - Soi originar din Romania - Pomul semiviguros, cu coroana larg piramidala pana la globuloasa, cu fructificare preponderenta pe buchete de mai si ramuri mijlocii, cu o rezistenta buna la boli, daunatori si la alti factori de stres. - Fructul este mare (7,5 g), sferic-cordiform, bombat pe partea dorsala, cu varf rotunjit, terminat cu mucron scurt ascutit, de culoare rosu-rubiniu, cu samburele mijlociu, neaderent la pulpa. Intra pe rod in anul V de la plantare, dar este foarte productiv. - Maturitatea de recoltare: sfarsitul lunii iunie. Fructele sunt destinate consumului in stare proaspata si industrializarii. - Soi originar din Romania. - Pomul de vigoare mijlocie spre mare, cu coroana larg piramidala, cresteri moderate, luminoasa, bine garnisita cu buchete de mai in interior si ramuri mijlocii la periferie. Soiul este rezistent la ger si tolerant la principalele boli. Intra mai tarziu pe rod, dar produce mult si constant. - Fructul este mare (6,5-8 g), scurt cordiform, bicolor (galben cu rosu). Pulpa este alb galbuie, pietroasa, dulce, usor acidulata, foarte buna la gust. Se preteaza atat pentru consum in stare proaspata cat si pentru industrializare. Fructele sunt rezistente la transport si pastrare, cu o sensibilitate medie la crapare. - Maturitatea de recoltare: sfarsitul lunii iunie - Soi originar din Romania. - Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, cu fructificare predominanta pe buchete de mai si inflorire timpurie. - Fructul este mediu spre mare (4,5 g), cordiform, de culoare neagra, cu pulpa intens colorata, sucul rosu inchis, fermitate medie, cu gust intens amar. - Maturitatea de recoltare: tarzie, prima jumatate a lunii iulie. - Soi originar din Suedia. - Pomul de vigoare medie spre mare, coroana larg piramidala, bine garnisita cu buchete de mai si ramuri mijlocii mai ales spre exterior,

Scorospelka

Rubin

Boambe de Cotnari

Amar de Maxut

Rivan

mediu rezistent la ger, recomandat mai ales pentru zonele sudice ale tarii. - Fructele sunt mari pentru un soi timpuriu (5,5-6,0 g), cordiforme, rosii-deschis. Pulpa este semipietroasa, dulce-acidulata, de culoare roz-deschis, placuta la gust. - Maturitatea de recoltare: prima decada a lunii iunie. - Soi originar din S.U.A. - Pomul de vigoare medie spre mare, cu coroana larg piramidala, bine garnisita cu buchete de mai. Este sensibil la ger. Produce moderat dar constant. - Fructul este mare (7,0-8,5 g), larg cordiform, armonios, dulceacidulat. Pedunculul este de lungime si grosime medie. - Maturitatea de recoltare: decada a doua a lunii iunie. - Soi originar din Romania. - Pomul de vigoare mijlocie, fructifica preponderent pe ramuri plete. - Soiul este precoce, productiv, rezistent la ger si seceta, sensibil la Coccomyces si Monilinia. Este autofertil si cu mare plasticitate ecologica. - Fructul este mijlociu (5 g), sferic, rosu-visiniu, pulpa si sucul colorate. - Maturitatea de recoltare: sfarsitul lunii iunie-inceputul lunii iulie - Soi originar din Romania. - Pomul de vigoare submijlocie, cu coroana semiglobuloasa, cu fructificare preponde-renta pe ramuri lungi. Soiul este semiprecoce, autofertil, productiv, rezistent la ger si mediu rezistent la seceta, sensibil la Coccomyces. - Fructul este mijlociu (5,8 g), sferic, rosu-lucios, cu pulpa colorata, suculenta, acidulata. - Maturitatea de recoltare: sfarsitul lunii iunie-inceputul lunii iulie - Soi originar din S.U.A.. - Pomul de vigoare mica, cu coroana globuloasa, cu fructifi-care preponderenta pe ramuri mijlocii. Soiul este precoce, productiv, rezistent la ger si boli, autofertil. - Fructul este mijlociu spre mare (5,5 g), sferic, usor alungit, visiniuinchis, cu pulpa intens colorata si gust astringent. - Maturitatea de recoltare: decada a doua si a treia a lunii iulie. - Soi originar din Romania. - Pomul de vigoare mijlocie spre mare, cu coroana piramidala, cu fructificare predominan-ta pe ramuri scurte si mijlocii. Soiul este foarte productiv, semiprecoce, rezistent la ger, mediu rezistent la seceta. Este bun polenizator. - Fructul este mijlociu, sferic sau sferic-turtit, rosu-caramiziu, cu pulpa rosie, gust placut. - Maturitatea de recoltare: sfarsitul lunii iulie.

Bing

Nana

Ilva

Northstar

Mocanesti 16

Schattenmorelle - Soi originar din Germania. - Pomul de vigoare mica-mijlocie, cu coroana sferic-turtita, cu

fructificare preponde-renta pe ramuri mijlocii. Soiul este autofertil, foarte productiv, rezistent la ger, sensibil la boli. - Fructul este mijlociu (4,5-5 g), ovosferic sau larg cordiform, visiniuinchis pana spre negru la supramaturare, cu pulpa si sucul colorate. Pedunculul este bine prins de fruct. - Maturitatea de recoltare: decada a doua a lunii iulie. - Soi originar din Romania. - Pomul de vigoare medie, cu coroana globuloasa si fructificare preponderenta pe buchete de mai. - Fructul este mijlociu (5,5-6 g) spre mare, turtit la baza, rosu-visiniu, lucios. Pulpa este rosie-visinie, suculenta, mediu consistenta, cu sucul colorat. Este asemanator cu soiul Crisane. - Maturitatea de recoltare: decada a doua a lunii iunie.

De Botosani

7.3. Tehnica formarii coroanelor la speciile visin si cires


Soiurile de cires altoite pe portaltoi franc realizeaza in forma naturala coroane de 7-8 m inaltime si 8-9 m in diametru. Ciresul, spre deosebire de alte specii, in primii ani dupa plantare a re o crestere inceata iar ulterior creste viguros. Pomii intra pe rod la 4-5 ani de la plantare si nu au periodicitate de rodire. Ciresul infloreste pe buchete de mai, ramuri plete mijlocii si lungi. Pornind de la portretul natural al pomilor, inclusiv manifestarea pregnanta a fenomenului de etajare a ramurilor, se considera mai adecvat pentru cires piramida etajata rarita. Aceasta forma de coroana, datorita axului puternic dezvoltat si sarpantelor prea ramificate, ridica talia pomului, devine prea larga si insuficient luminata. Tinand cont de ponderea mare a cheltuielilor cu recoltarea fructelor, aceasta forma de coroana este inconvenabila. Volumul taierilor la cires este mai mic comparativ cu alte specii. Este necesar de stiut ca ciresul nu are nevoie de coroana luminata pentru colorarea fructelor ci pentru formarea mugurilor de rod. De aceea sunt de preferat coroane libere la cires fara ax.

7.3.1. Taieri de formare coroanei tip Vas Sarger


Aceasta forma de coroana se recomanda pentru soiul de cires cu unghi de ramificare mare, altoite pe cires franc sau pe mahaleb. In anul intai, primavara, verigile se scurteaza la 90 cm de la nivelul solului, in vederea proiectarii etajului de ramuri ca si in cazul formarii fusului subtire pentru a obtine ramuri cu unghi de ramificare mare, se recomanda sa se orbeasca 5 muguri de la varf, cu exceptia celui terminal. In timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaza lungimea de 15-20 cm, se aleg trei dintre acestia amplasati uniform in jurul axului cu un unghi de deschidere de 120si distantati la 18-20 cm intre ei. Lastarul de prelungire a axului se ciupeste. Restul de lastari se elimina. Fig. 7.1. Formarea coroanei tip Vas Sarger la cires - aspectul pomilor dupa taiere in anul intai (a), anul al doilea (b), anul al treilea (c), anul al patrulea (d).

In anul al doilea, inainte de pornirea pomilor in vegetatie, ramura de prelungire a axului se suprima deasupra ultimei sarpante. Ramurile alese se scurteaza la inaltimea de 1,2 m de la nivelul solului. In timpul vegetatiei se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor. In anul al treilea, primavara, ramura de prelungire a sarpantelor se orizontalizeaza si se leaga de trunchi. Urmatoarea ramura anuala de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta se scurteaza la 60 cm. Restul de ramuri viguroase se suprima. Ramura de prelungire a sarpantei se alege astfel ca sa asigure unghiul de ramificare a sarpantelor de 45-55C. In timpul vegetatiei se vor plivi lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor. In acelasi timp, se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor. In anul al patrulea, primavara, ramura de prelungire a fiecarei sarpante se orizontalizeaza in directia opusa primei subsarpante, astfel incat sa formeze o ramificare bilaterala - alterna – exterioara. Se alege o ramura de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta si se scurteaza in vederea proiectarii celei de-a treia sarpante. In timpul vegetatiei se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor. Totodata se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor. In anul al cincilea, primavara devreme se alege o ramura anuala pentru a treia subsarpanta, care se orizontalizeaza si se leaga de ax, ca si a doua subsarpanta. Ramura de prelungire a sarpantei se suprima deasupra ultimei subsarpante. Pe subsarpante se formeaza ramuri de garnisire. Ramurile de prelungire ale subsarpantelor se scurteaza in functie de capacitatea de ramificare a soiului, in vederea garnisirii lor. Pe sarpante, in intervalul dintre subsarpante, de asemenea, se formeaza ramuri de rod. La specia visin coroana se formeaza mai usor decat la cires, datorita prezentei lastarilor anticipati si capacitatii de ramificare mai mare. In momentul plantarii, visinul are cantitatea necesara de ramuri anticipate viguroase pentru formarea sarpantelor. Ca si la cires, se va evita formarea sarpantelor cu unghi de prindere mic, care determina o sudura defectuoasa, se pot dezbina si poate fi provocata aparitia de gome. Dat fiind faptul ca la pomii tineri ramurile anuale lungi au muguri de rod, taierile de fructificare incep inainte de a se incheia formarea coroanei. Daca ramurile anuale nu depasesc lungimea de 80 cm, ele nu se scurteaza deoarece in treimea superioara pot fi muguri de rod. Ele se vor scurta, daca este necesar, pentru a norma productia de fructe. La pomii tineri cu ramificare puternica anual se vor elimina ramurile cu pozitie necorespunzatoare, bolnave, degarnisite, pentru luminarea interiorului coroanei. La pomii cu ramificare slaba se va efectua numai scurtarea de 1/3 a lastarilor lungi. Indiferent de capacitatea de ramificare a soiului, in partea superioara a coroanei, se suprima ramurile viguroase, iar in partea inferioara, numai cele slabe. La soiurile de visin care rodesc pe ramura pleata se aplica taieri de fructificare din primii ani dupa intrarea pe rod, pentru a evita degarnisirea. Ramurile plete se scurteaza deasupra unui mugure vegetativ, sau a unei rmificatii aparute la baza. Se recomanda ca o treime din ramurile anuale care au lungimea sub 25 cm sa fie in fiecare an scurtate deasupra unui mugure vegetativ situat spre baza lor. La noi se recomanda ca pomii de visin sa fie condusi spre piramida mixta, piramida reetajata sau vasul ameliorat.

7.3.2. Taieri de formare coroanei tip piramida mixta


In anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurteaza la 80 cm de la nivelul solului. Dupa dezmugurire, se suprima toti mugurii din zona de proiectare a trunchiului pana la 50-55 cm inaltime. In cursul verii, cand lastarii ating lungimea de 20-25 cm se aleg 3-4 dintre acestia pentru formarea etajului de ramuri si unul pentru prelungirea axului. Lastarii alesi trebuie sa fie uniform repartizati in jurul axului cu un unghi cuprins intre 90-120 la un interval mai mare de 8-10 cm intre ei. Se va elimina concurentul lastarului de prelungire al axului cat si ceilalti lastari situati intre cei pe care noi i-am ales. Fig. 7.2. Formarea piramidei mixte la visin in anul intai (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d), al cincilea (e) dupa plantarea pomilor In anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea formarii coroanei incep cu alegerea definitiva a celor 3-4 ramuri principale (sarpantelor). Daca ramurile nu sunt crescute in uniform se aduc spre verticala sau se inclina pentru a le stimula sau a le incetini cresterea. Daca ramurile sunt crescute uniform si nu depasesc lungimea de 50-60 cm nu se scurteaza. Daca depasesc aceasta lungime, atunci ele se scurteaza la nivelul celei mai slabe. Ramura de prelungire a axului se scurteaza la 2530 cm mai sus de nivelul de taiere al sarpantelor. Celelalte ramuri considerate concurente ale ramurilor principale sau ale axului se elimina (la ras). In cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de baza si un singur lastar de prelungire a axului. Ceilalti lastari concurenti ai lastarilor de prelungire a ramurilor de baza (sarpantelor) cat si a axului se vor elimina. Se vor mai elimina si lastarii ce cresc pe latura superioara a ramurilor de baza (sarpantelor) cat si lastarii porniti de la baza ramurii de baza. In timpul verii se mai pot corecta si unghiurile de ramificare a sarpantelor. In anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri (sarpante) proiectarea primelor sarpante si a noilor sarpante la 70 - 80 cm de la ultima sarpanta din etaj. Ramura de prelungire a axului se scurteaza in vederea ramificarii si proiectarii urmatoarei sarpante solitare (singure). Celelalte ramuri de pe ax se elimina la ras. Pe fiecare ramura principala (sarpanta) se va alege cate o ramura cu pozitie laterala la o distanta de 55 cm de la ax, pentru formarea primei sarpante (ramura secundara prinsa pe ramura principala). Ramurile de prelungire ale sarpantelor se vor scurta la 40-45, cm de la punctul de prindere al primei ramuri secundare (subsarpantei). ATENTIE! De pe sarpante se suprima toate ramurile verticale viguroase. In timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului pentru cea de-a doua sarpanta si sarpanta solitara (singura). Se plivesc lastarii concurenti si cei de pe latura superioara a sarpantelor (de pe creasta). In anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai alege o ramura pentru formarea urmatoarei sarpante solitare la 30 cm fata de prima sarpanta solitara. Se corecteaza unghiul de ramificare al sarpantelor solitare si se proiecteaza cate o noua subsarpanta. Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii subsarpantelor, astfel ca ramificarea sa fie bilaterala, alterna exterioara. Se elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. In vederea normarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurteaza la 3-4 muguri.

In anul urmator dupa proiectarea numarului necesar de sarpante printr-o taiere de transfer a prelungirii axului pe o ramura orizontala, se limiteaza inaltimea pomului. In anii urmatori taierea de fructificare va avea in vedere reglarea echilibrului intre crestere si rodire.

7.4. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la speciile cires si visin


Obtinerea de recolte mari si fructe de buna calitate, este corelata cu o buna stare de sanatate a pomilor. In conditiile tarii noastre prin neglijarea bolilor si daunatorilor la cires si visin se poate pierde circa 45-100% din recolta soiurilor cu coacere mijlocie si tarzie (Victoria Suta, 1976). Bolile si daunatorii care ataca in mod frecvent ciresul si visinul in tara noastra sunt: antracnoza frunzelor de cires (Cocomice hiemalis), ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila), moniloza (Monilia laxa, Monilia fructigena), paduchele din San Jos (Quadraspidiotus perniciosus), paduchele negru al ciresului (Myzus cerasi), musca cireselor (Rhagoletis cerasi), acarieni, viespea neagra a frunzelor de cires, cotarul verde, insecte minatoare etc. In faza de buton alb si dupa inflorire se utilizeaza, de regula, fungicide sistemice care protejeaza frunzisul si fructele fata de principalii patogeni, o perioada mai indelungata fata de cele de contact si in general nu pateaza fructele. Dintre acestea mentionam ca foarte eficace produsele Bavistin DF, Saprol, Score, Folicur solo, Derosal 50 S.C., etc. Dupa recoltare, pe langa produsele cuprice, se recomanda si cele de contact: Captadin, Folpan, Dithane. Pentru combaterea daunatorilor se pot folosi insecticidele Decis, Karate, Calypso, Mospilan, Victenon etc. Toate produsele folosite pot fi inlocuite cu alte produse cu acelasi spectru de actiune. De remarcat faptul ca ciresul si visinul necesita mult mai putine tratamente decat alte specii pomicole.

Visinul

http://pepinierarobinia.blogspot.ro/

Este un pom nrudit i asemntor cu cireul. Cele mai multe soiuri de viin provin din viinul comun (Cerasus Vulgaris Mill.) care se ntlnete numai n stare cultivat. Sua i Germania produc circa 50% din producia mondial de viine. n ara noastra s-au constatat ca exist 6.320.000 viini. Valoarea alimentar i terapeutic a viinelor Viinele conin: 77.8-88,6 % ap, 6.3-13.8 % zaharuri, 1-4 % acizi, provitamina A, vitaminele B1, B2, C, PP, acid folic 0.04- 0.50 mg la 100 g, vitamina E. Ele au o valoarea energetic de circa 63 kcal la 100 g. Din viine se prepar sucuri, dulcea, compot, gem, viinat, sirop, precum i numeroase produse: ngheat, erbet, spump, sufleu. Pentru dulcea, compot i viinat, se prefer soiurile de viine cu pulp crnoas i cu suc intens colorat (Timpurie englez, Criana, Mocneti). Exist un soi de viin denumit Marasca ale cror fructe au pulpa i sucul colorate n rou-intens, negricios, gustul pronunat acid i amrui, care se transmite i lichiorului fabricat din ele (maraschin). Cura de viine (cu fructe proaspete sau suc) este destinat diabeticilor datorit vitaminei E i levulozei. Avnd proprieti diuretice, viinile se folosesc n tratamentul unor boli ale aparatului urinar, ca adjuvant. Pentru pletorici (persoane care au prea mult snge), cardiaci i obezi, sunt indicate 1-2 zile pe sptmn, n care s consume numai viine i ciree (0.5-1 Kg pe zi), fr alte alimente. Ceaiul din cozi de viine se pregtete la fel ca cel din cozi de ciree i are aceleai proprieti terapeutice; se folosete n boli de rinichi. Particulariti de cretere ale viinului Viinul are vigoare mai slab dect cireul, unele soiuri fiind pitice; n pepinier, i n primii ani de la plantare n livad, formeaz numeroi lstari anticipai, care ndesesc coroana; prin aceasta, se deosebete de cire, la care lstarii anticipai lipsesc. n general, viinul are capacitatea de ramificare mai mare dect ciresul.

Fenomenul etajrii naturale a ramurilor de schelet se ntlnete i la viin, dar etajele sunt mai apropiate i mai puin evideniate dect la cire. Unele soiuri de viin (Englez timpurie, Mocneti) rodesc aproape exclusiv pe buchetele de mai, ca cireul, iar altele, pe ramuri plete (Criana, Ostheim). Exist i soiuri la care buchetele i pletele sunt aproape la fel de bine reprezentate. Ramurile roditoare ale viinului triesc 5-6 ani, fa de 10-12 ani la cire. Viinul nflorete dup cire. Numai la unele soiuri de cire cu nflorit trziu (Germersdorf, Pietroase), perioada nfloritului se suprapune parial cu a soiurilor de viin care nfloresc timpuriu (Englez timpuriu). Dup perioada nfloritului, soiurile de viin se clasific astfel: cu nflorit timpuriu (Englez timpurie, Fortuna) cu nflorit mijlociu (Mari timpurii, Nana) cu nflorit trziu (Meteor, Oblacinska)

Unele soiuri de viin sunt autofertile (Oblacinska, Nana, Mocneti, Meteor, Dropia, Northstar), parial autofertile ( Englez timpurie, Mari timpurii) i autosterile (Grossa Gamba, arina) Soiurile autofertile de viin sunt, de regul, mai productive. Viinii ncepe s rodeasc la 3-4 ani de la plantare, dar producia devine economic la vrsta de 5-6 ani. Un viin produce 15-25 kg fructe. Durata economic a unei plantaii este de 25-30 de ani. n perioada nfloritului, viinul are nevoie de timp favorabil (care s permit zborul albinelor) i de temperaturi medii zilnice de 12-17 C. Polenizarea trebuie s aib loc n primele 2-3 zile de la deschiderea florilor, deoarece stigmatul mbtrnete repede i devine nereceptiv pentru polen. Pe vreme ploioas sau rece, florile leag slab. n restul perioadei de vegetaie, viinul necesit mai puin cldur dect cireul. n cursul iernii, el rezist pn la -30C, fiind deci mai rezistent la ger dect cireul. Avnd nrdcinare superficial, viinul valorific, i solurile mai subiri, parial erodate, apropiindu-se, din acest punct de vedere, de prun. Plantaiile intensive de viin trebuie amplasate ns, pe soluri cu fertilitate natural mijlocie sau bun, pe terenuri plane sau cu pante de pn la 12-13 %. Viinul se numr ntre speciile pomicole care valorific cu rezultate bune nisipurile i solurile nisipoase din sudul Olteniei (n regim irigat) i din nord-vestul Transilvaniei. Cultura comercial se poate practic pn la altitudinea de 500-650 m, ca i n cazul mrului.

Altoirea pe mahaleb este indicat n zone mai secetoase i pe soluri mai bogate n calciu. Viinii pe rod necesit tieri de fructificare la intervale de 4-5 ani. Aceste tieri sunt necesare nu att pentru a norma producia pomilor, ci pentru a menine tinere ramuri de semischelet. Dac nu se aplic cu regularitate aceste tieri, semischeletul i ramurile de rod se epuizeaz i se usuc natural.

Ciresul

Cireele, fiind printre primele fructe care apar primvara, sunt foarte cutate pe pia, att pentru consulmul n stare proaspt, ct i pentru prelucrare n diferite produse (compot, dulcea, gem, jeleu, suc, sirop). Cireul este cultivat pe ntreg teritoriul Romniei, cu rezultate mai mult sau mai puin satisfctoare, n funcie de condiiile climatice locale. Cerinele cireului fa de factorii de mediu: Cldura Cireul are cerine destul de mari fa de cldur, n special n perioada de primvar, cerine care pot fi satisfcute n zona dealurilor mici i mijlocii. Este o specie la care necesarul de frig este mare, ntre 1000 i 1700 ore, n funcie de soi, ceea ce face ca cireul s aib un repaus profund mai mare i s nu fie afectat dect rar de ngheul de revenire, din cauza decalrii n ferestrele de iarn. Pe perioada iernii, mugurii rezist la temperaturi de -24 C, n faz de buton la -5.5 C iar la deschiderea florilor la -2.2 C. Nu suport temperatura ridicat i aria din timpul verii. Apa Fa de ap, cerinele sunt moderate, plantarea reuind n zonele cu 600-700 mm precipitaii anual. Apa stagnat din sol este foarte greu suportat de cire, dac e de durat, provoac asfixia rdcinilor. i umiditatea relativ a aerului are efecte negative: n timpul nfloritului favorizeaz atacul moniliozei, iar la maturarea fructelor determin crparea pielielor n zona punctului stilar, la fel ca i ploile care cad n aceast perioad. Rezistena la apa n exces este dependent de altoi. Altoit pe mahaleb (viin turces), cireul reuete bine n zone cu precipitaii mai puine (500-550 mm), iar dac este altoit pe viin are nevoie de irigare.

Lumina Fiind o specie iubitoare de lumin, cireul trebuie plantat pe versanii sudici, la o distan suficient pentru evitarea umbririi reciproce a pomilor. n condiii de umbrire, calitatea fructelor este slab, iar uscarea rapid a ramurilor de rod duce la degarnisirea coroanei n zona umbrit.

Solul Cerinele fa de sol sunt destul de mari. Cireul prefer solurile profunde, adnci, uoare, luto-nisipoase, lutoase, bine drenate, i cu pnza freatic nu mai sus de 1,52m. Nu supot solurile grele, umede, reci sau cu ap stagnant, unde creterile sunt slabe i numrul pomilor uscai prematuri este mare. Principalele soiuri de cire Bigarreau Morreau Soi viguros, autosteril, are fructul mijlociu-mare, larg-corodiform, colorat n rou-viu, lucios, cu pulpa pietroas, bine colorat, de calitate bun. Se maturizeaz n a doua jumtate a lunii mai. Negre de Bistria Soi de vigoare mare, fructul mijlociu, rou-vineiu, cu o depresiune n vrf, cu pulpa semipietroas, colorat, de calitate bun. Se maturizeaz la sfrit de mai i nceput de iunie. Cerna Are vigoare mijlocie, este autosteril, bun polenizator, are fructul mare, tronconic, cu pielia roie-strlucitoare, pulpa roie semipietroas i cu gust echilibrat. Se matureaz pe la mijlocul lunii iunie. Stella Soi de vigoare mijlocie, autofertil, are fructul mijlociu mare, ovoid alungit, rou cu pulpa pietroas, foarte bun pentru mas. Se maturizeaz n decada a treia a lunii iunie. Silva Soi autosteril, viguros, cu fructul mic-mijlociu, de culoare neagr i cu gust amar. Se maturizeaz la sfrit de iunie.

Combaterea bolilor i duntorilor Protecia cireului, dei este mai simpl dect la alte specii, poate creea probleme din pricina nlimii mari a pomilor i a lipsei mijloacelor adecvate de stropire a vrfului coroanei. Principalele boli ale cireului sunt: moniloza, antracnoza, ptarea roie, ciuruirea frunzelor. Dintre duntori amintim: pduchii de frunze, musca cireelor, grgria fructelor. Musca cireelor, care prin oule depuse n fructe i formarea larvelor depreciaz mult calitatea, afecteaz numai soiurile cu maturare mijlocie i trzie. Soiuri de cires amar
http://agro.afacereamea.ro/pomicultura-2/cirese-si-visine/soiuri-de-cires-amar/

Spre deosebire de ciresele dulci, cele amare sunt mici si cu gust amarui acrisor. Cititi in acest articol despre cateva soiuri de cires amar. 1. Amar de Galata Soi romanesc de cirese amare, obtinut dintr-o selectie locala, de vigoare mijlocie, cu fructificare preponderenta pe buchete de mai, autosteril si cu inflorire timpurie. Fructul este mijlociu-mare (4 g), sferic, usor turtit la baza, de culoare galben-roz, pulpa galben-albicioasa, semipietroasa si cu gust intens amar. Maturitatea de recoltare, prima si a doua decada a lunii iunie.

Ramuri de cires amar


2. Silva Soi de cirese viguros, autosteril, intra pe rod in anul V de la plantare, produce moderat si constant. Fructul este mijlociu (cca. 3 g), aproape sferic, de culoare neagra, cu pulpa si sucul intens colorate, gust amar pronuntat, cu cca. 18% substanta uscata in suc. Pedunculul este lung. Epoca de maturare, a doua jumatate a lunii iunie. 3. Amara Pom fructifer de vigoare mijlocie-mare, intra pe rod in anul iV-V de la plantare, produce moderat si constant, este sensibil la monilioza. Fructul este mare (4-4,5 g), cu pulpa si sucul intens colorate, cu 18% substanta uscata in suc, pedunculul mijlociu. Epoca de maturare, a doua jumatate a lunii iunie. 4. Amar de Maxut Soi romanesc obtinut dintr-o selectie locala, cu pomi de vigoare medie, fructificare preponderenta pe buchete de mai, autosteril si cu inflorire timpurie. Fructul este mare (4,5 g), cordiform, de culoare neagra, cu pulpa semipietroasa, intens colorata, sucul rosu-inchis. Epoca de maturare, prima jumatate a lunii iulie.

Bolile Ciresului Cires cu probleme

Am un cires de vreo 6 ani ,anul trecut in vara a inceput sa fac niste noduli de clei destul de mari (cam cat o piersica mare),acum are vreo 3 ,in rest ciresul arata destul de bine are multi muguri,doar probl cu nodulii, e un semn de boala,cred?ce as putea sa fac ?
a intrebat anonim acum 1 zi in categoria Pomi Fructiferi

1 Raspuns

Este o boala infectioasa,des intalnita la visini si ciresi,se mai numesc scurgeri gomoase.Apar la pomii neintretinuti corespunzator.Anual se fac taieri de formare a coroanei,de aerisire.Ranile sunt surse de infectii,obligatoriu se acopera cu mastic de pomi.Un pom neintretinut este un pom stufos,unde soarele nu patrunde si infectiile "lucreaza".Anual stropiri de cateva ori cu zeama bordeleza,dupa vreme ploioasa.Am observat ca si ramurile concurente(ramurile ce pleaca din aceleasi loc) dezvolta asemenea "scurgeri".La taierile anuale se are in vedere inlaturarea acelor ramuri cu pozitie "neavantajoasa".Ramurile mai groase de 6 cm. incercam sa evitam,deoarece la ciresii sunt sensibili la taieri,adica nu reusesc sa se mai vindece.Daca facem taieri este bine sa le facem cat mai devreme(anual). ATENTIE!Sa avem in vedere si curatenia-dezinfectare hipoclorit aMedian clestilor de taiat.Asa se pot transmite involuntar bolile

a raspuns anonim acum 12 ore

Reteta mastic rece:la 1 kg.smoala ,200g. seu de vita,topite separat,apoi amestecate

http://intrebari.hobbygradina.ro/2306/cires-cu-probleme

Cultura ciresului
CULTURA CIRESULUI

http://zahariaconst.sunphoto.ro/Cultura_ciresului
Cerasus avium L. Mnch Fam. Rosaceae, Subfam. Prunoideae

1.Importanta culturii
Ciresele fiind printre primele fructe care apar primavara, sunt foarte cautate pe piata atat pentru consum in stare proaspata cat si pentru prelucrare in diferite produse (compot, dulceata, gem, jeleu, suc, sirop, lichior, produse de cofetarie etc.). Compozitia chimica a fructelor este destul de complexa, la 100 g pulpa gasim: 7,7-18,8% zahar total, 0,49-1,37% acizi organici, 0,06-0,39% substante pectice, pana la 16,8 mg% vitamina C, vitaminele B1, B2, E, provitamina A, saruri minerale de Ca, Fe, K, P, etc. Lemnul de cires este foarte apreciat in industria mobilei, pentru lucrari de artizanat etc., datorita culorii naturale deosebite. Ciresul este cultivat pe intreg teritoriul tarii cu rezultate mai mult sau mai putin satisfacatoare in functie de conditiile climatice locale, nu este afectat de alternanta de

fructificare si necesita putina forta de munca la efectuarea taierilor.

2.Originea si aria de raspandire


Ciresul este originar din regiunea cuprinsa intre Marea Neagra si Marea Caspica, de unde s-a extins in toate zonele favorabile. In stare salbatica creste in China, Iran, CSI, Asia Mica, Asia centrala, Africa de Nord, sudul si sud-estul Europei. A fost luat in cultura cu circa 2500 de ani in urma. In prezent, cultura ciresului este raspandita pe toate continentele, dar o pondere mai mare ocupa in Europa, unde se produce circa 65% din productia mondiala, SUA si Canada cu circa 15% si mai putin in Africa, Asia si America latina (tabelul 22). Productia mondiala de cirese se ridica la circa 1,5 milioane de tone, obtinuta de pe circa 295,6 mii ha. Din Europa, mai mari producatoare de cirese sunt: Germania, Turcia, Italia si Franta (tabelul 23). In Romania se cultiva circa 7150 ha, din care aproape jumatate in sectorul particular si se obtine o productie de peste 50 tone. Cele mai importante judete producatoare sunt prezentate in tabelul 24. In ultimii ani se inregistreaza un usor regres al suprafetelor cultivate, plantatiile existente sunt imbatranite, ritmul de replantare este foarte mic, productia fiind din ce in ce mai mica.

3.Particularitati biologice 3.1.Particularitati de crestere


Sistemul radicular. Cresterea radacinilor este influentata de portaltoi si insusirile fizicochimice ale solului. Pe solurile fertile radacinile cresc mai putin in lungime dar ramifica mai mult, iar pe solurile sarace radacinile se alungesc mult si ramifica mai putin. Pe solul brun roscat, majoritatea radacinilor sunt situate in stratul de sol cuprins intre 20 si 55 cm, extinderea pe orizontala depasind de 1,6-3 ori proiectia coroanei. Altoit pe mahaleb, ciresul formeaza un sistem radicular mai profund, cu radacini ce pot ajunge la 3-4 m adancime, ceea ce-i confera o buna rezistenta la seceta. Altoit pe visin, formeaza un sistem radicular mai superficial si mai putin extins, dand posibilitatea valorificarii solurilor mai subtiri. Cresterea radacinilor se face in doua valuri, unul primavara in aprilie-mai si unul toamna inaintea caderii frunzelor. Tulpina. Partea aeriana creste mai greu in primi ani de livada, desi ciresul este viguros si are tendinta de etajare naturala, formeaza coroane rare si bine luminate. In perioada de tinerete formeaza coroane piramidale, iar la maturitate coroanele devin globuloase sau invers piramidale. Ciresul are capacitate destul de slaba de ramificare, coroana se mentine destul de rara si necesita putine interventii de taiere pentru intretinerea ei. Fructifica pe ramuri mijlocii si buchete de mai, ramuri pe care mugurii floriferi si vegetativi sunt asezati solitar. In perioada de maxima rodire, diferentiaza muguri de rod si pe ramurile de prelungire a elementelor de schelet. Mugurii floriferi se formeaza in cantitate mai mare pe ramurile scurte tip buchet (75%) si mai putin pe ramurile mijlocii si lungi (25%).

3.2. Particularitati de fructificare


Primavara, ciresul porneste in vegetatie si infloreste simultan cu piersicul, visinul si

unele soiuri de prun. Din mugurii floriferi, se formeaza inflorescente cu 2-4 flori, iar infloritul dureaza 10-14 zile. Infloritul poate fi timpuriu (cea mai timpurie, Pietroase de Cotnari), mijlociu (Hedelfinger) sau tarziu (Germersdorf, Pietroase Dnissen). Polenizarea ciresului este entomofila, iar majoritatea soiurilor sunt autosterile, ceea ce impune o atenta asezare a soiurilor la plantare, pentru a se asigura o buna polenizare. Pentru o recolta buna, trebuie sa se polenizeze circa 30-35% din florile unui pom. La cires, se cunosc si perechi intersterile (Pietroase Burlat cu Pietroase Morreau), de care se va tine seama la alegerea polenizatorilor. De data recenta, sunt introduse in cultura soiuri autofertile, care sunt si bune polenizatoare, dintre care: Stella, Sunburst, New Star, Lapins etc. Varsta intrarii pe rod este diferita in functie de soi, primele fructe formandu-se la 3-4 ani de la plantare, iar productii economice dupa 5-6 ani de la plantare. De la inflorire la maturarea fructelor, sunt necesare 35-38 de zile pentru soiurile timpurii si 60-65 de zile pentru soiurile tarzii. Potentialul de productie a ciresului este de 7-11 t/ha in functie de soi, iar longevitatea economica ajunge la 35-40 de ani. Longevitatea economica a plantatiilor este de 30-40 de ani la altoirea pe salbatic si mai mica la altoirea pe mahaleb.

3.3.Specii, soiuri si portaltoi


Speciile mai importante care au contribuit la formarea soiurilor si portaltoilor sunt: Cerasus avium - ciresul salbatic, are trei varietati botanice din care deriva majoritatea soiurilor cultivate: - var. silvestris (kirschl), cu fructe mici, negre, amarui, putin suculente, folosite pentru dulceata. Din aceasta varietate provin soiurile cu fructe mici si pulpa moale, suculenta, care se matureaza timpuriu: Cea mai timpurie, timpurie de Mai etc.; - var. Juliana (L), care a dat nastere soiurilor semitimpurii cu fructul mare, pulpa moale sau semipietroasa si suculenta: Ramon Oliva, Basicate etc.; - var. duracina (L), care a dat nastere soiurilor cu fructul mare, pulpa pietroasa, crocanta, foarte apreciata de consumatori. In cadrul acestei varietati exista trei forme: rubra, cu fructe rosii; flava, cu fructe galbene si variegata cu fructe pestrite, galben cu rosu. Cerasus mahaleb L. - visinul turcesc, prezinta interes ca portaltoi; Cerasus vulgaris Mill. - visinul comun si Cerasus fruticosa - visinul de stepa, au contribuit la formarea unor soiuri si portaltoi de cires. Sortimentul de soiuri cultivat in Romania Sortimentul cuprinde soiuri romanesti si straine adaptate diverselor zone de cultura, care se esaloneaza la maturare din 10 mai pana in 15-20 iulie. Cele mai importante soiuri sunt: Cea mai timpurie (Fruheste der Mark) - este un soi de vigoare mijlocie, autosteril cu fructe mici, alungite, cu o depresiune in zona punctului stilar, de culoare rosie-inchisa, cu insusiri gustative mediocre. Se matureaza la mijlocul lunii mai. Bigarreau Morreau - soi viguros, autosteril, are fructul mijlociu-mare, larg cordiform, de culoare rosu-viu, lucios, pulpa pietroasa, bine colorata, de calitate buna. Se matureaza in a doua jumatate a lunii mai. Bigarreau Burat - soi de vigoare mijlocie, autosteril, foarte productiv, cu fructul mare, cordiform, rosu-viu, pulpa semipietroasa. Se matureaza la sfarsit de mai. Negre de Bistrita - soi de vigoare mare, fructul mijlociu, rosu-vinetiu, cu o depresiune in

varf, cu pulpa semipietroasa, colorata, de calitate buna. Se matureaza la sfarsit de mai si inceput de iunie. Sam - are vigoare mijlocie, formeaza ramuri de schelet groase, are fructe mari, sferice, cu pulpa semipietroasa, cu gust satisfacator, bun pentru industrializare. Soiul este rezistent la crapare si se matureaza in prima decada a lunii iunie. Cerna - are vigoare mijlocie, este autosteril, este bun polenizator, are fructul mare, tronconic, cu pielita rosie stralucitoare, pulpa rosie semipietroasa si gust echilibrat. Se matureaza la mijlocul lunii iunie. Ponoare - soi de vigoare mijlocie-mare, autosteril, cu o buna capacitate de productie, are fructe mijlocii, de culoare rosie, cu pulpa semipietroasa si gust dulce-acrisor. Van - are vigoare medie, este autosteril, precoce si productiv, are fructul mare, sferictrunchiat, de culoare rosie, pulpa pietroasa, rezistent la crapare, de calitate foarte buna. Se matureaza in ultima decada din iunie. Rubin - soi de vigoare supramijlocie, autosteril, cu mare capacitate de fructificare, fructul mare, cordiform, de culoare rosu-rubiniu stralucitor, pulpa pietroasa, foarte bun pentru masa. Se matureaza la sfarsitul lunii iunie. Pietroase de Cotnari - are vigoare mijlocie-mare, este autosteril, produce foarte mult, fructul este mare, cordiform-rotunjit, galben-auriu, acoperit cu rosu-corai, pulpa pietroasa, suculenta de calitate foarte buna. Se matureaza la sfarsit de iunie. Gersmersdorf - soi foarte viguros, autosteril, cu fructul foarte mare, larg cordiform, rosu-inchis, cu pulpa pietroasa de calitate foarte buna. Se matureaza in decada a treia a lunii iunie. Armonia - este un soi viguros, cu fructe mari, cordiform rotunjite, de culoare galbena, marmorate cu rosu-aprins, cu pulpa pietroasa, dulce si armonios acidulata, foarte bun pentru masa. Se matureaza la sfarsit de iunie si inceput de iulie. Stella - soi de vigoare mijlocie, autofertil, are fructul mijlociu-mare, ovoid-alungit, rosuanilin, cu pulpa pietroasa, foarte bun pentru masa. Se matureaza in decada a treia a lunii iunie. Stella compact - are vigoare mijlocie-mica, fructifica exclusiv pe buchete, are portul compact. Fructele sunt mijlocii-mari, cordiform-ovoidala, asemanator cu Stella, cu peduncul scurt si gros. Pulpa este pietroasa, cu gust echilibrat si destul de rezistent la crapare. Se matureaza la sfarsit de iunie si inceput de iulie. Hedelfinger - soi viguros, autosteril, foarte productiv, cu fructul mare, ovoid-alungit, rosu-violaceu, pulpa pietroasa, semiaderenta la sambure, de calitate foarte buna pentru masa si industrializare. Se matureaza la sfarsit de iunie si inceput de iulie. Lambert compact - soi de vigoare mijlocie, cu fructul mare, scurt cordiform, de culoare rosie-inchis, pulpa pietroasa, gust placut. Se matureaza in prima jumatate a lunii iulie. Uriase de Bistrita - este soi de vigoare mare, autosteril, are fructe mari si foarte mari, sferic-trunchiate, pana la ovosferice, bombate pe partea dorsala, de culoare rosie. Pulpa este rosie, pietroasa, suculenta, cu gust dulce si armonios acidulat. Se matureaza in prima jumatate a lunii iulie. Silva - soi autosteril, viguros, cu fructul mic-mijlociu, de culoare neagra si gustul amar. Se matureaza la sfarsit de iunie. Amara - soi viguros, cu fructul mijlociu, negru si gust amar. Se matureaza in prima decada a lunii iulie.

Principalii portaltoi ai ciresului sunt:


Ciresul salbatic - (Cerasus avium L. var. silvestris), este utilizat pe scara larga in toate tarile cultivatoare de cires. Este recomandat in zonele cu peste 550 mm precipitatii

anual, imprima vigoare si longevitate mare, rezistenta la ger si asigura o buna inradacinare. Are afinitate buna la altoire, creste bine in pepiniera si asigura procente bune de prindere la altoire. Este sensibil la seceta si la excesul temporar de apa din sol. Ciresul franc - (Cerasus avium L.), obtinut din samburii unor soiuri cu maturare tarzie si cu o buna germinare, dintre care: Pietroase Dnissen, Hedelfinger, Pietroase de Cotnari etc. La Iasi a fost obtinut portaltoiul Cristimar, de vigoare mai mica, pretabil si ca intermediar pentru reducerea vigorii pomilor. De asemenea pe plan mondial au fost facute o serie de selectii de cires franc folosite cu succes ca portaltoi dintre care: Fercahum si Fercadeu, rezistenta la cancerul bacterian; RW 101 etc. Mahalebul (Cerasus mahaleb), raspandit in Europa Centrala, Meridionala si Asia Mica, destul de heterogen, este pretabil pentru terenurile uscate si sarace dar bine drenate, este sensibil la asfixia radiculara, este rezistent la calcarul activ, creste bine in pepiniera si imprima o vigoare ceva mai mica, precocitate si o calitate mai buna a fructelor. Din aceasta specie a fost selectata clona S.L. 64, mai uniforma din punct de vedere morfologic si cu buna afinitate de altoire. Visinul comun - (Cerasus vulgaris), este mai putin folosit deoarece nu are afinitate cu toate soiurile si drajoneaza destul de mult. Este mai tolerant si adaptabil la solurile mai grele si cu continut mai mare in calcar activ, fiind mai rezistent si la temperatura scazuta. este rezistent la cancerul bacterian, nematozi si putrezirea radacinilor.

Portaltoi cu inmultire vegetativa


F 12/1, clona cu capacitate mare de drajonare, sensibil la Agrobacterium dar rezistenta la Pseudomonas sp; F 4/13, este o selectie obtinuta la East Malling, are o rata mare de multiplicare prin marcotaj, imprima o foarte buna productivitate, este rezistenta la Pseudomonas, fiind pretabila pentru solurile cu fertilitate scazuta. Colt, are o buna capacitate de inmultire prin butasi lemnificati sau in verde, are afinitate buna cu toate soiurile de cires, imprima vigoare mica si precocitate. Portaltoiul este rezistent la Pseudomonas si Coccomyces, dar este sensibil la seceta si la gerurile puternice din prima parte a iernii. Stockton Morello, este o selectie americana, folosit pentru solurile mai grele si umede, imprima vigoare mica, are afinitate cu majoritatea soiurilor, se inmulteste atat prin butasi lemnificati cat si in verde dar necesita tratamente hormonale de inradacinare. Este imun la nematozii galicicoli. Vladimir, are vigoare mica, drajoneaza putin si se inmulteste prin butasi semilemnificati. Meteor, este o selectie americana ce se inmulteste prin butasi semilemnificati in conditii de ceata artificiala. Imprima vigoare slaba. CAB 6 P si CAB 11 E, sunt selectii de visin obtinute in Italia, se inmulteste usor prin butasi semilemnificati si imprima vigoare mica.

3.4.Cerintele ciresului fata de factorii de mediu

Caldura.
Ciresul are cerinte destul de mari fata de caldura, in special in perioada de primavara, cerinte care sunt satisfacute in zona dealurilor mici si mijlocii, unde temperatura medie anuala este cuprinsa intre 9 si 11,5C. Soiurile timpurii sunt mai pretentioase la

caldura, avand nevoie de 14-16C in luna mai. Pentru maturarea fructelor la soiurile timpurii este necesara o suma de temperatura de 470-670C dupa inflorit, in timp ce la soiurile cu maturare tarzie sunt necesare 1100-1150C. Este o specie la care necesarul in frig este mare, intre 1000 si 1700 ore in functie de soi, ceea ce face ca ciresul sa aiba un repaus profund mai mare si sa nu fie afectat decat rar de inghetul de revenire. Pe perioada iernii, mugurii rezista la temperaturi de -24C, in faza de buton la -5,5C, iar la deschiderea florilor la -2,2C (Cornelia Parnia, 1985). Deoarece pomii sunt in general de talie mare, eventualele pagube care pot apare se inregistreaza la baza coroanei, in primii 2 m de la sol, fara efecte majore asupra pomilor. Nu suporta temperatura ridicata si arsita din timpul verii, unde productia si calitatea acesteia nu se ridica la potentialul soiurilor.

Apa.
Fata de apa cerintele sunt moderate, reusind in zonele cu 600-700 mm precipitatii anual. Daca zona este mai saraca in precipitatii, sub 600 mm anual, ciresul poate valorifica apa din panza freatica daca aceasta este la 1,5-2 m. Apa stagnanta din sol este foarte greu suportata de cires, daca este de durata provoaca asfixia radacinilor. Si umiditatea relativa a aerului are efecte negative, in timpul infloritului favorizeaza atacul moniliozei, iar la maturarea fructelor determina craparea pielitei in zona punctului stilar, ca dealtfel si ploile care cad in aceasta perioada. Rezistenta la stresul hidric este dependenta de portaltoi. Altoit pe mahaleb (visin turcesc) ciresul reuseste bine in zone cu precipitatii mai putine (500-550 mm), iar daca este altoit pe visin are nevoie de irigare. Lumina. Fiind o specie iubitoare de lumina, ciresul trebuie plantat pe versantii sudici, in treimea mijlocie si superioara si la distanta suficienta pentru evitarea umbririi reciproce a pomilor. In conditii de umbrire, pomii cresc greu, fructificarea se muta la periferia coroanei, sunt mai sensibili la boli, calitatea fructelor este slaba, iar uscarea rapida a ramurilor de rod duce la degarnisirea coroanei in zona umbrita.

Solul.
Cerintele fata de sol sunt destul de mari si dependente de portaltoi, prefera solurile profunde, adanci, usoare, luto-nisipoase, lutoase, bine drenate si cu panza de apa freatica nu mai sus de 1,5-2 m. Nu suporta solurile grele, umede, reci sau cu apa stagnanta, unde cresterile sunt slabe si numarul pomilor uscati prematur este mare. Cantitatea de calcar activ nu trebuie sa depaseasca 6% daca se foloseste ca portaltoi mahalebul, sau 2-3% pentru ceilalti portaltoi.

4.Particularitati tehnologice

4.1.Producerea materialului saditor.


Materialul de plantat se obtine prin altoire pe unul din portaltoii: mahaleb, care asigura

toleranta la calcar si seceta, visin, imprima vigoare mai mica, franc, care asigura o buna ancorare in sol; o serie de portaltoi cu inmultire vegetativa: F 12/1, Colt, IPC 1 etc. Altoirea se face in ochi dormind, in prima parte a campaniei de altoire si eventual plantele neprinse se realtoiesc primavara, in ochi crescand sau in lemn. Puietii sau butasii inradacinati se obtin cu un an inainte in campul de puieti sau pe parapetii de inradacinare si se folosesc la infiintarea campului II al pepinierei.

4.2. Specificul infiintarii plantatiilor de cires


Fiind pretentios la sol si la unele componente chimice rezultate din descompunerea radacinilor altor specii (oboseala solului), ciresul nu se planteaza dupa el insasi sau dupa alte samburoase inrudite, mai devreme de 10-15 ani, dar se poate planta dupa mar sau par. Este sensibil la fenomenul de oboseala a solului, din care cauza terenul trebuie bine pregatit, fertilizat si dezinfectat impotriva viermilor tericicoli si a nematozilor. Pregatirea terenului in vederea plantarii consta in afanarea adanca, fertilizarea de baza cu 40-60 t/ha ingrasaminte organice, 250-300 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sare potasica si incorporarea ingrasamintelor la 20-25 cm si maruntirea solului in vederea pichetarii. Pentru solurile care au fost ocupate anterior cu livada, este necesara dezinfectia chimica, pentru distrugerea nematozilor si viermilor tericicoli, prin aplicarea a 80-100 kg/ha Lindatox, Aldrin sau Heclotox. Daca este cazul, se poate corecta pH-ul solului prin aplicarea de amendamente. Perioada optima de plantat este toamna, cand suporta mai bine transplantarea si porneste mai bine primavara. Pentru asigurarea polenizarii, se planteaza cel putin trei soiuri, in randuri alternative, in functie de valoarea lor comerciala. Foarte bun polenizator este soiul Pietroase Dnissen, dar are fructe de calitate inferioara si se poate planta in raport de 1:8 cu alte soiuri de calitate. Distantele de plantare folosite sunt de 5-6 m intre randuri si 3-4 m pe rand, in functie de vigoarea pomilor si capacitatea de ramificare. Pentru soiurile de vigoare slaba si cu port compact, conduse ca tufa-vas, se pot folosi distante de 4/3 m. Formele de coroana folosite sunt in functie de vigoarea soiului si de dominanta apicala (tendinta de a creste inalt si slab ramificat) si sunt: tufa vas, pentru soiurile de vigoare mai mica (Lambert compact, Van, Rubin, Jubileu), vasul intarziat, piramida intrerupta, palmeta libera, pentru soiurile mai viguroase.

4.3. Specificul intretinerii plantatiilor de cires


Taierea de formare a coroanelor este specifica fiecarei forme in parte si se executa preponderent prin lucrari in verde. Cu cat se intervine mai putin prin taieri in uscat cu atat se asigura conditii mai bune pentru diferentierea si intrarea pe rod. Taierea de productie consta in rarirea sau reductia ramurilor de semischelet pentru favorizarea patrunderii lumini, inlaturarea ramurilor lacome din partea superioara a coroanei, limitarea inaltimii si a extinderii laterale, in functie de distanta de plantare si eliminarea ramurilor rupte, uscate sau bolnave. Ciresul nu necesita taiere obligatorie in fiecare an, mai ales la pomii solitari, care nu se stanjenesc in crestere si fructificare. Deoarece fructele sunt mici, nu se pune problema supraincarcarii pomilor, iar

maturarea timpurie, da posibilitatea refacerii pomilor si asigurarea unei diferentieri bune pentru anul urmator, fara probleme de alternanta de fructificare. Ciresul isi cicatrizeaza greu ranile si nu se recomanda taierea ramurilor groase, deoarece pe rani apar scurgeri gomoase, pe care se instaleaza agenti patogeni cu efect negativ asupra pomului. Pe masura ce cresterile anuale se diminueaza, se intervine pentru rarirea ramurilor mijlocii si chiar scurtarea acestora cu 1/3-1/2, pentru stimularea cresterii si asigurarea ramurilor necesare fructificarii in anii urmatori. Se practica cu succes taierea de vara, dupa recoltarea fructelor, in locul celei din primavara, deoarece ranile se vindeca mai usor si mai repede, iar stresul suportat de planta este mai mic. Intretinerea solului in livezile tinere consta in cultivarea lui cu specii legumicole sau ingrasaminte verzi, fie toate intervalele fie alternativ din doua in doua. Se poate cultiva cu succes capsunul, cate 3-4 randuri de o parte si de alta a pomilor, lasand un interval de 2 m necesar circulatiei agregatelor de stropit. In livezile mature se recomanda inierbarea intervalelor si lucrarea solului pe rand primavara, dupa care randul se mulceste cu iarba de pe interval. Pentru controlul buruienilor, in livezile mature, pe randul de pomi se pot face erbicidari locale pe vetrele de buruieni mai greu de combatut mecanic sau pe toata lungimea randului.

Fertilizarea
Fertilizarea este necesara indiferent de starea de fertilitate a solului, ciresul fiind mare consumator de elemente minerale. In primii 2-3 ani de la plantare se fertilizeaza suplimentar numai cu azot, iar in perioada care urmeaza necesita o fertilizare completa. O plantatie de trei ani consuma urmatoarele cantitati de elemente din sol: 45 kg azot, 11,5 kg fosfor, 22,1 kg potasiu, 42 kg calciu, 10 kg magneziu, 229 g fier, 101 g mangan, 117 g zinc, 66 g bor etc. La o tona de cirese se consuma din sol urmatoarele ingrasaminte: 2,3 kg azot, 0,2 kg fosfor, 1,7 kg potasiu, 0,15 kg calciu, 0,1 kg magneziu si o serie de microelemente. Pentru a compensa aceste consumuri, in livezile pe rod se administreaza circa 120-140 kg azot, 80 kg fosfor si 160-200 kg potasiu la un hectar de livada. Irigarea. Pentru rezultate bune, plantatiile moderne au nevoie de apa aproape in toate zonele de cultura. Cantitatea de apa administrata la o udare este de 400-500 m3/ha, iar numarul udarilor este de obicei de 3-5, din care 2 dupa recoltarea fructelor. Perioadele critice pentru apa sunt: inainte de inflorire, pentru a sustine legarea fructelor, in timpul intaririi endocarpului si la diferentierea mugurilor de rod. Daca toamna este secetoasa este necesara o udare de aprovizionare.

Combaterea bolilor si daunatorilor.


Protectia ciresului desi este mai simpla decat la alte specii, poate da probleme datorita inaltimii mari a pomilor si lipsei mijloacelor adecvate de stropire a varfului coroanei. Principalele boli ale ciresului sunt: bolile virotice, ulceratia bacteriana, monilioza, antracnoza, patarea rosie, ciuruirea frunzelor etc., iar dintre daunatori putem aminti: paduchii de frunze, musca cireselor, gargarita fructelor etc. Musca cireselor care prin ouale depuse in fructe si formarea larvelor, depreciaza mult calitatea, afecteaza numai soiurile cu maturare mijlocie si tarzie. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor se face in functie de rezerva biologica, conditiile meteorologice si agentul patogen, fiind

necesare cel putin 7-8 tratamente, din care 2 pe perioada repausului de iarna (tabelul 25).

Maturarea si recoltarea fructelor


Dupa intrarea fructelor in parga si in continuare, pana la maturitatea de consum, ciresele cresc mult in volum si greutate, desavarsindu-si totodata si insusirile organoleptice. Dupa desprinderea din pom, ciresele nu-si mai continua maturarea, din aceasta cauza stabilirea momentului recoltarii trebuie facuta cu mare atentie. Desi la nivel de pom maturarea se face esalonat pe o perioada de circa 5-7 zile, in practica recoltarea se face de obicei la o trecere si mai rar prin 2-3 treceri succesive. Lucrarea de recoltare a fructelor este una dintre cele mai costisitoare din tehnologia ciresului, datorita productivitatii reduse (de max. 10 kg/ora). Fructele ajunse la maturare nu cad din pom, daca nu sunt culese sau mancate de pasari, se stafidesc. Tabelul 25

Tratamentele recomandate in plantatiile de cires


Fenofaza Agentul patogen Pesticidele recomandate 1.Repaus vegetativ Paduchele din San Jos, oua hibernante Oleoekalux 1,5%, Applaud 0,04% + ulei horticol 0,2% polisulfura de bariu 6% 2. Buton colorat Ciuruire, antracnoza, monilioza, oua de acarieni Turdacupral 0,4%, zeama bordeleza 0,5% + ulei horticol 1,5% 3.Scuturarea petalelor Ciuruire, antracnoza, monilioza, defoliatoare Saprol 0,125%, Atemic 0,1%, Metoben 0,1%, Systhane 0,1%, Topsin 0,1% + Diazol 0,15%, Sumialpha 0,04%, Zolone 0,2% 4 - 5. Din 2 in 2 saptamani Idem 3 + viermele fructelor Saprol 0,125%, Atemic 0,1%, Metoben 0,1%, Systhane 0,1%, Topsin 0,1% + Actellic 0,05%, Sinoratox 0,1%, Sumialpha 0,04%, Meothrin 0,03% 6. Inainte de maturare Antracnoza, monilioza, defoliatoare, afide Saprol 0,125%, Atemic 0,1%, Metoben 0,1%, Systhane 0,1%, Topsin 0,1% + Sumilex 0,1%, Rovral 0,1% + Chinmix 0,03%, Decis 0,04%, Pirimor 0,1% 7-8. Dupa recoltare la avertizare Antracnoza, monilioza, ciuruire, paduchele din San Jos, defoliatoare, acarieni Idem 6 + Danirun 0,06%, Nissorun 0,03% 9. Dupa caderea frunzelor Ciuruire, monilioza, forme de rezistenta insecte Stropire albastra cu un produs cupric: Turdacupral 0,5%, Sulfat de cupru 2%, zeama bordeleza 2%. Acest lucru face dificila chiar si recoltarea mecanizata. Recoltarea fructelor destinate consumului se face cand acestea au ajuns la maturitatea de consum, dupa ce se ridica roua, manual, impreuna cu pedunculul. Odata cu recoltarea se face si sortarea, iar ambalajele folosite sunt mici, cu capacitatea de circa 5 kg. Dupa recoltare, ambalajele cu fructe se tin la umbra, se acopera cu rogojini umezite pana in momentul livrarii. Fiind fructe perisabile, trebuie sa ajunga cat mai repede la consumatori. Pentru a asigura o perioada de pastrare de cateva zile, fructele trebuie refrigerate, adica duse cat mai repede in hale unde exista posibilitatea de scadere a temperaturii in jur de 4C, temperatura la care fructele se pot pastra circa 2 saptamani. Recoltarea mecanizata este putin utilizata datorita desprinderii greoaie a fructelor. Se

practica stropiri cu substante care determina abscisia fructelor si scuturarea pomilor cu diferite masini prevazute cu vibratoare, dar numai pentru fructele destinate prelucrarii industriale. Fructele recoltate mecanic trebuie sa ajunga foarte repede la fabricile de prelucrare, transportul se face de obicei in recipienti cu apa. Daca se lasa fara protectie, se altereaza rapid datorita ranilor care au aparut cu ocazia recoltatului. Share on linkedinShare on facebookShare on twitterShare on emailMore Sharing Services

Tierea de formare la cire i viin


Scris de huni pe 04.10.2010 in categoria Gradinarit (12 comentarii) Etichete: cires, livada, lucrari, pomi, pomi fructiferi, septembrie, taiere, taieri de formare, visin

http://hobbygradina.ro/2010/10/04/taiere-cires-si-visin/

Cum bine tim, smburoasele n special cireul i viinul se taie vara trziu i toamna devreme, n august-septembrie. Acum cteva sptmni am tiat i eu cireul i vi inul tnr din grdin, cu sperana c la anul vom putea deja gusta roadele lor. Tierile de formare sunt extrem de importante pentru pomii fructiferi, pentru c ele asigur formarea coroanei echilibrate, puternice i aerisite. Am ncercat s in cont de regulile de baz de tiere a pomilor fructiferi i chiar dac nu este pentru prima oar cnd fac aa ceva, nc nu am rutina necesar pentru a fi eficient, aa c i de data asta coreografia era cea obi nuit: tiere lstar, plimbat de cteva ori n jurul pomului, 5 minute de gndire, alegerea urmtorului lstar s.a.m.d. N-o s specific ct a durat aceast lucrare pentru mine, dar un profesionist ar fi fcut-o n 5 minute. Dac te decizi s faci singur tierile, este important s repei n continuu n minte, c acest lucru le este benefic pomilor, chiar dac i se rupe inima cnd trebuie s tai lstarii de toat frumuseea. Am rrit lstarii, ca s obin o coroan aerisit i i-am scurtat pe cei rmai cu o treime, dar te invit s urmreti fotografiile nainte i dup, c ele vorbesc de la sine.

Tiere de formare la cire n anul al 3-lea


nainte:

Dup:

Tiere de formare la viin n anul al 3-lea:


nainte:

Dup:

Atept preri!

Share

Se pare ca eti interesat de grdinarit, aa c i recomand s te abonezi prin RSS saumail pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe aceast tem. Ce este RSS?
S-ar putea s te mai intereseze: 1. 2. 3. 4. 5.

Tierea de formare la pomii fructiferi n primul an Tierea pomilor fructiferi: greeli comune Tierea pomilor fructiferi Tierea viei de vie Tiere pomi fructiferi

12 comments to Tierea de formare la cire i viin armeria October 5, 2010 at 8:45 am Raspunde
Nu pot sa nu ma opresc 5 min si sa admir verdele din gradina ta la sfarsit de august sau din septembrie(stiu ca ar trebui sa apreciez munca ta,dar chiar nu ma pricep la taieri )cand acum la mine, bruma e lata de o palma si al 6 dimineata erau -2 grade.

huni October 5, 2010 at 9:53 am Raspunde


Si eu am cam rarit turele de cafea de dimineata de ceva vreme, din cauza racorii de dimineata.

armeria October 5, 2010 at 10:28 am Raspunde


Inteleg ce spui, dar te rog sa ma crezi ca daca te imbraci corespunzator pentru prima ora a diminetii,descoperi si partea frumoasa a toamnei. Intrand in gradina dupa verdeata (care era inghetata, bineinteles)m-am oprit sa admir conturul brumat al frunzelor de mur,de telina, de patrunjel Azi, cel mai mult mi-a placut urzica

huni
October 5, 2010 at 10:44 am Raspunde

Stai sa stabilim care este prima ora a diminetii )ca pentru mine incepe cam pe la 8 in niciun caz la 6 cum ai zis tu, dar te cred pe cuvant ca este foarte frumos.

huni
October 5, 2010 at 10:50 am Raspunde
PS: poate inca nu ai vazut asta .

armeria
October 5, 2010 at 11:05 am Raspunde
Le-am vazut, ca te citeam si in perioada aceea dar alea sunt de iarna, iar eu vb de toamna Am si eu o serie de poze de genul asta si nu numai

armeria October 5, 2010 at 11:10 am Raspunde


Si pentru ca am deviat foarte tare de la subiect, vreau sa te intreb, in cei trei ani de cand ai plantat visinulce productie ai avut? Toate visinele din pozele de asta vara sunt de unde?ca mai sus ziceai ca poate la anul vor avea roade.

huni October 5, 2010 at 11:13 am Raspunde


Mai am un visin batran

Profesor 74
February 13, 2011 at 10:47 am Raspunde
Nu stiu daca sunteti Huni care stie multe retete culinare. Sa revin la pomi. Am o mica livada (cca 20 pomi)diferiti, procurati la inspitatii de moment,plantati de acum unan, doi si trei ani. Am citit mult despre tunderea pomilor, dar nu am avut timp sa aprofundez. Acum sunt utile sfaturile de plantare, vreau sa replantez doi meri si un visin. Voi proceda dupa cum am citit, cu gunoiul de grajd in groapa de plantare, nu numai inmuiat. Vad ca se recomanda groapa cubica, dat in foto o vad circulara si mai mica. Voi pune si ceva seminte de rosii in pastile, semintele primite de la Banca de gene Suceava anul trecut, si atunci am avut rezultate bune cu ele. Voi incerca sa procur rasaduri, deocamdata nu stiu de unde. Am o sera de vreo 50 m.p. in care am avut anul; trecut rosii, ardei, vinete, castraveti. Intre timp am invatat multe din lecturi, de pe NET, unde gasesc sfaturi utile. In ce ma priveste am o intrebare si propunere totodata. Consultatii prin foto ar fi utile pentru mine. Este posibil? Cum considerati ideea? Din intrebarile nepriceputilor ar avea de invatat si alti confrati. Am cativa meri, peri, visini, ciresi de anul trecut de la Baneasa, pruni, piersici. Astept raspuns in speranta ca pot face mai bine tunderea in timp util. Profesor74

iulian
October 10, 2011 at 9:49 pm Raspunde
foarte tare .

andreea March 31, 2012 at 4:08 pm Raspunde


Am o intrebare.Tatal meu vrea sa taie ciresii si visinii din lungime.Adica sunt multe crengi care merg in sus si el s-a gandit sa le taie dar nu stie daca e ok.

dori
April 1, 2012 at 11:18 am Raspunde
@andreea: Taierile la ciresi si visini trebuiesc evitate,parerea mea.Acesti pomi sunt sensibili la taieri.Ranile oricat de mici trebuiesc oblojite deoarece se vindeca greu.

TAIEREA IN USCAT la samburoase


Taierea de vara se poate aplica samburoaselor timpurii dupa recoltare. Vom reveni cu amanunte legate de taierile la samburoase.
http://vasilerosciuc.blogspot.ro/2013/05/taieri-in-uscat-si-taieri-in-verde.html

Tratamente de iarn la pomi fructiferi


Scris de huni pe 22.02.2010 in categoria Gradinarit (116 comentarii) Etichete: fungicide, iarna, ingrijire pomi, insecticide, pomi, pomi fructiferi, stropiri pomi, tratamente, tratamente pomi

http://hobbygradina.ro/2010/02/22/tratemente-de-iarna-la-pomi-fructiferi/

Chiar dac nc nu este evident, ncet-ncet ne apropiem de sfr itul iernii, iar dac am terminat cu tierile pomilor este timpul s ne apucm de primul tratament al pomilor fructiferi. Aceste tratamente, la sfrit de iarn sunt cele mai importante dintre toate, aa c executarea corect a acestora ne va scuti de multe probleme n timpul anului.

Scopul acestor tratamente de iarn


Tratamentele sunt aplicate, att contra duntorilor, ct i pentru combaterea bolilor, ciupercilor.

Contra duntorilor, folosim ulei horticol combinat cu insecticid care acioneaz prin intoxicarea i asfixierea larvelor i oulor hibernante ale acestora, cum ar fi pduchele din San Jose sau pianjenul rou comun al pomilor. Cteva produse de acest tip sunt: Confidor oil sau Oleodiazol, dar personalul din magazinul fitosanitar v poate ajuta la alegerea unui produs similar.

Pentru combaterea infeciilor cu ciuperci i bacterii, se folosesc fungicide de contact pe baza de cupru: Champion, Funguran OH, etc. Poate fi folosit i zeam bordelez (piatr vnt), o substan tradiional, fiind soluia cea mai ieftin i cea mai puin toxic dintre toate, ns este mai anevoios de preparat i, n general, mai dificil de folosit, aici gsii tot ce este de tiut despre preparare i folosire. Eu, de obicei, folosesc Champion i Confidor OIL pentru aceste stropiri de sfrit de iarn/primvar.

Sfaturi practice

Iat cteva reguli general valabile:

se efectueaz la temperaturi de peste 5C respectai strict concentraiile indicate pe ambalaj folosii echipament de protecie (masc, ochelari) inei animalele de cas departe de grdin cnd stropii respectai msurile de igien i protecia muncii afiate pe ambalaj alegei zile cnd nu este vnt puternic i probabilitatea de ploaie este sczut

Mai jos avei cteva sfaturi care se bazeaz mai mult pe observaiile, logica i experiena mea, nu uitai ns c nu sunt inginer horticultor i nici nu am zeci de ani de experien n spate:

efectuai tratamentele dup tunderea pomilor (nu prea are sens s tratai prile care vor fi tiate ulterior, este risip de material) eu aplic ntotdeauna prima dat fungicid iar uleiul dup, pentru c aa mi se pare logic. Din moment ce principiul de funcionare al uleiului horticol const n formarea unei pelicule subiri pe suprafaa ramurilor nu vd cum i-ar face efectul fungicidul, care este pe baz de contact. cumprai un prelungitor pentru stropitor! Se gsesc de lungimi pna la 1.5m, din aluminiu, ce-i drept au preul destul de piperat dar merit fiecare bnu. (Am crezut c naud bine cnd mi-au zis preul n magazin, dar dup stropirea de azi, cred c a fost cea mai bun investiie din ultima vreme. Am terminat de 3-4 ori mai rapid, nu a mai fost nevoie s car scara dup mine, s tot urc i s cobor etc. Dac m gndesc mai bine, la ct de util este cred c a fost defapt ieftin!). dac observai c s-a trezit vntul s v orientai cu spatele spre acesta, nu este deloc plcut o doz de fungicid direct n fa. Regula este valabil i cnd avei o treab mic urgent n grdin, mai ales la brbainu c eu a face vreodat aa ceva, zic numai aaca fapt divers.

Este foarte important s nu facei economie la material, toat suprafaa pomilor trebuie acoperit cu substana folosit, nu degeaba se mai cheam i tratament de mbiere. Pentru mai multe informaii despre pomicultur aruncai o privire la aceast carte! Felicitri celor care au citit pn aici i nu uitai s comentai, dac vi se pare c am zis prostii, dar nu m supr nici dac vrei numai s m salutai !

Share

Se pare ca eti interesat de grdinarit, aa c i recomand s te abonezi prin RSS saumail pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe aceast tem. Ce este RSS?
S-ar putea s te mai intereseze: 1. 2. 3. 4. 5.

Tratamente de primvar la pomi fructiferi, arbuti i via de vie Plantare de pomi fructiferi Tratarea rnilor n urma tierilor la pomi fructiferi Pregtirea pomilor fructiferi pentru iarn Tiere pomi fructiferi

116 comments to Tratamente de iarn la pomi fructiferi

Maryanne February 22, 2010 at 8:32 am Raspunde


astazi aveam de gand sa stropesc si eu.E cald in delta,nu e vant,dar m-am razgandit.Mai astept putin,sa imi cumpar un prelungitor pt stropitor.Te rog mult zi-mi unde il gasesc,sunt hotarata sa il cumpar.La ce magazine il pot gasi?

huni February 22, 2010 at 9:42 am Raspunde


Eu am cumparat de la Bronto, insa din cate stiu au magazin doar in Cluj. Am inteles ca mai furnizeaza si la praktiker perlungitoarele respective dar nu stiu sigur. Eventual poti incerca pe pagina lor, daca au distribuitori in zona unde stai tu: http://www.bronto.ro/dealer.php

Maryanne February 22, 2010 at 8:40 am Raspunde


Si inca ceva am uitat sa spun.Eu folosesc de ani de zile,la tratamentul de iarna sulfatul de cupru fara var.Asa mi-a recomandat de la fitosanitare .Doar sulfat de cupru si apa.300 gr la 10l apa.Si la vie si la pomi.La urmatoarele tratamente,folosesc fungigide la plic,nu mai stau sa amestec cu var,nu-mi place sa fac chimie.

huni
February 22, 2010 at 9:38 am Raspunde
Intr-adevar cele din plic sunt mult mai practice, dar si mai toxice, cred. Eu am incercat si cu zeama bordeleza dar particulele mai mari tot blocau pulverizatorul din capat, asa ca am zis

ca nu ma mai complic. Decat sa stau sa amestec, sa filtrez etc. etc. mai bine cumpar la plic. Am citit undeva ca exista si gata amestecat, la plic insa la noi in tara n-am vazut in nici un magazin.

Vasile Tomoiaga February 22, 2010 at 9:10 am Raspunde


Salut, Trebuie imbaiati si pomii plantati in toamna trecuta?

huni
February 22, 2010 at 9:28 am Raspunde
Salut! Da, trebuie tratati si pomisorii tineri. Aceste tratamente sunt mai mult cu scop preventiv, si sunt cele mai importante dintre toate.

pasa March 10, 2010 at 1:20 pm Raspunde


prelungitor pt. stropit folositi o undita telescopica

huni
March 10, 2010 at 1:53 pm Raspunde
Bine ai venit Pasa! Nu prea inteleg cum poate fi folosita o undita, ca prelungitor pentru stropit Perlungitorul ce am cumparat eu, este defapt o teava de aluminiu, care are capete corespunzatoare pentru a fi conectata la manerul pompei de stropit

gina
March 21, 2010 at 8:41 pm Raspunde
salutare,

Tratamente mpotriva moniliozei: monilia laxa September 3, 2010 at 9:50 am Raspunde


[...] Tratamente de iarn la pomi fructiferi [...]

huni October 5, 2010 at 10:07 am Raspunde


Bo, ti-am lasat comentariul pentru ca Mihai a intrebat explicit de un numar de contact, dar asta a fost prima si ultima data cand ti-am permis publicarea acestui mesaj cu care ai spamat mai multe articole de aici si pe alte bloguri de gradinarit. Pe mine nu ma deranjeaza daca iti promovezi serviciile aici, insa asa ceva este permis doar celor care participa activ la discutie, mai ales ca aparent ai cunostinte in domeniu. Ne-am inteles?

armeria October 5, 2010 at 10:21 am Raspunde


Subscriu la ce a spus Huni Si daca tot iti faci reclama gratuita, poate ne spui si noua, numele firmei si cateva pareri ale clientilor pe care i-ai avut, poze cu lucrari inainte si dupa tratamente/taiere, etc.

aiurel October 5, 2010 at 10:29 am Raspunde

Exista ceva tratamente care se aplica in perioada aceasta?

huni October 5, 2010 at 10:39 am Raspunde


Bine ai venit aiurel (sau aurel? )! E mai fac un tratament dupa caderea frunzelor, toamna tarziu, cu fungicid (Champion, Funguran etc.). Nu este obligatoriu, insa ajuta daca ai avut probleme cu ciupercile. Cel mai important este tratamentul de iarna cu fungicide si insecticid/acaricid pe baza de ulei.

aiurel
October 5, 2010 at 10:42 am Raspunde
Multumesc pentru raspuns. Acum m-ai bagat in ceata. Tratamentul ala de iarna cand se aplica? La inceputul iernii sau la sfarsitul ei?

huni
October 5, 2010 at 10:46 am Raspunde
La sfarsit. Eu fac tratamentul de iarna dupa taierea pomilor.

aiurel October 5, 2010 at 11:22 am Raspunde


Multumesc. Deci undeva prin februarie ar trebui sa-i tai si apoi sa dau cu zemurile alea.

CIHEIANU
November 23, 2010 at 5:32 pm Raspunde
Mai Huni, esti un tip simpatic, dar nu suficient de curajos daca nu vrei sa te pis in contra vantului. Oricum sfaturile ne sant utile, salut, si numai de bine, pa!

zephirine November 23, 2010 at 11:32 pm Raspunde


un buletin de avertizare fitosanitara recomanda tratament la toate speciile pomicole semintoase si samburoase cu nuprid oil sau confidor oil. Perioada optim de tratament: 04 noiembrie 04 decembrie 2010 Tratamentul se va efectua cnd peste 90% din frunze au czut.

aiurel November 24, 2010 at 2:06 pm Raspunde


Aici discutam de nivel national sau regional? Toate tipurile de pomi?

zephirine
November 24, 2010 at 3:09 pm Raspunde
nu e vorba de nici un nivel. e o informatie, exact asa cum am scris-o.

zephirine November 24, 2010 at 3:26 pm Raspunde


binenteles ca fiecare judet are o unitate fitosanitara care emite avertizari. in acest caz, al pomilor, eu zic ca se poate aplica in orice regiune, peste tot vine acum iarna si probabil ca au

cazut frunzele in proportie de 90% daca nu e asa imi cer scuze.si da, la toate speciile pomicole se aplica acest tratament. tot cei de la unitatea fitosanitara spuneau dar nu intr-un buletin de avertizare ca acum se recomanda tratamentul cu sulfat de cupru si cel cu insecticide in ianuarie februarie. mai mult de atat nu stiu ce sa spun, pana acum nu am avut pomi in gradina, dar cred ca voi face acum un tratament cu sulfat de cupru si confidor oli si voi repeta cel cu un insecticid in februarie. in livezile din zona mea de obicei tratamentul cu insecticid se face in ianuarie februarie.

aiurel November 24, 2010 at 4:55 pm Raspunde


multumesc.

Georgiu January 12, 2011 at 5:30 pm Raspunde


Buna seara, Revin cu o mare rugaminte pentru toti cei care i-mi pot da un numar de telefon(sau o persoana ) care face contra cost taierile de de iarna la pomi(ciresi4,pruni5,mar5,piersic3,cais1.par2.visin2). Pomii sunt pe rod de anul trecut sunt mari,dar am scara unelte i-mi lipseste experienta sau cineva care sa ma ajute cu sfaturi. Cei care sunt din Cluj sau apropiere.

huni January 13, 2011 at 3:03 pm Raspunde


Incearca numarul acesta: 0724650669 (Toth Istvan)

Calendarul gradinii mele Minunile din gradina mea January 13, 2011 at 9:14 am Raspunde
[...] cu Confidor Oil sau alt produs uleios pentru a fixa solutiile pe pomi.Asta am invatat de la Elisa si Huni ,carora le multumesc pentru sfaturile gasite pe blogurile [...]

radu January 19, 2011 at 10:27 am Raspunde


@huni: ca si prelungitor poti folosi aproape orice obiect asemanator cu undita,numai sa fie rezistentain fond ai nevoie de prelungire nu neaparat de tot sistemuldepinde si de tija pentru stropit pe care o folosesti(cu maner cu tragaci caz in care nu prea se aplica)dar si de furtun care trebuie sa fie la fel de lung sau chiar un pic mai lung decat undita.E simplu ,se leaga foarte bine tija cu duz de vergeaua prelungitor si in felul acesta poti stropi la inaltime foarte usor.

huni January 19, 2011 at 11:02 am Raspunde


Mersi pentru clarificare radu, acum am inteles .

Rapsodia
January 23, 2011 at 8:43 am Raspunde
Buna,am o intrebare,Confidor OIL -este toxic pentru cat timp dupa aplicare.Eu am pisici (ale vecinilor)destul de multe care populeaza livada si copii mici.Poti recomanda altceva natural,mai putin toxic?Merci frumos!

Perioada pt. tratamente = IAN+FEB Pesticide = BAYER = CONFIDOR

Ella von Heizer January 24, 2011 at 12:52 am Raspunde


Bayer produce pesticide prietenoase cu mediul si din cate stiu eu, Confidor-ul se situeaza in grupa a IV-a de toxicitate, adica foarte putin toxic sau netoxic pentru om si animale. Doza letala este foarte mare, iar daca animalutele tale nu il beau in loc de apa, nu li se va intampla nimic. Mirosul de medicamente pe care il degaja sigur va tine copiii la distanta. Pana acum nu cunosc niciunul care sa fie innebunit dupa medicamente, mai ales cele uleioase (untura de peste vitamina E).

Rapsodia January 24, 2011 at 9:38 am Raspunde


Multumesc frumos Ella,bine de stiut.Cand nu te pricepi..e bun un specialist!Chiar nu voiam sa am pe constiinta pisicile din sat.

sandu
February 7, 2011 at 8:05 pm Raspunde
Buna.vin si eu cu o intrebare.Cind si cu ce pot sa tratez 2 meri care au fost atacati de o boala care le-au ingalbenit frunzele aproape in intregime pe o perioada indelungata anul trecut? Mentionez ca pomii au o virsta de 14 ani.

zephirine February 7, 2011 at 11:22 pm Raspunde


Buna seara Sandu. acum pomii se trateaza cu o solutie de sulfat de cupru sau zeama bordeleza, gasesti aici pe blog toate informatiile necesare despre acest tratament. http://hobbygradina.ro/2011/01/22/zeama-bordeleza-preparare- i-

folosire/

esti sigur ca frunzele merilor tai s-au ingalbenit datorita unei boli? e posibil ca acest fenomen sa fie de natura fiziologica. poate cineva pe aici te poate lamuri mai bine. daca nu, anul viitor daca apar din nou primele simptome de ingalbenire a frunzelor eu iti recomanzi sa mergi cu ele la unitatea fitosanitara din judetul in care locuiesti si vei putea capata raspunsul potrivit. cred. sau poti trimite aici cateva poze si cineva cu siguranta va identifica probema.

ioan February 8, 2011 at 1:20 pm Raspunde


se poate face stropirea de iarna in luna februarie

huni February 9, 2011 at 10:03 am Raspunde


Da ioan, daca temperaturile sunt peste 5 grade, poti face stropirea de iarna.

sandu February 9, 2011 at 9:34 pm Raspunde

Zephirine iti multumesc pentru raspuns.Sint sigur ca merii s-au ingalbenit datorita unei boli ,deoarece in livada mea mica pe care o am mai am meri,peri,pruni,caisi,care nu au suferit asa mult,ba unii chiar deloc.Astazi am stropit pomii cu EMERITE OIL pot acum sa-i mai stropesc cu sulfat de cupru sau zeama bordeleza?

PANA NU INTRA IN VEGETATIE = sulfat de cupru DUPA CE se umfla mugurii = foloseste zeama bodeleza

zephirine February 9, 2011 at 10:21 pm Raspunde


cu sulfat de cupru. pana nu intra in vegetatie. daca amani si se umfla mugurii foloseste zeama bodeleza. lasi cateva zile intre stropiri, si intr-o zi frumoasa si calduta stropesti cu sulfatul de cu sau zeama bordeleza. daca e boala atunci la primele simptome arata-ne niste frunze (dar sper sa nu mai ai probleme ).

sandu February 10, 2011 at 11:20 pm Raspunde


Multumesc mult pentru raspuns.Ma bucur ca in lumea asta mai sint si oameni care te invata de bine.

zephirine
February 11, 2011 at 11:10 am Raspunde
pe site-ul acesta gasesti numai oameni care te invata de bine. gradinarii sunt oameni buni si fericiti cum bine sublinia pe aici phlox.

Dan
February 13, 2011 at 12:06 am Raspunde
@zephirine: Buna, Totusi in instructiunile Confidor oil(compatibilitate)scrie ca nu se amesteca cu zeama bordeleza

huni
February 13, 2011 at 1:28 am Raspunde
Dan, a nu se amesteca se refer la faptul c nu se pune confidor n zeama bordeleza. Dac lai o pauz de cteva zile cum a zis i Zephirine atunci totul e n regul.

Pina intra pomii in vegetatie mai este nevoie de inca o stropire cu insecticid ?

sandu
February 13, 2011 at 10:31 pm Raspunde
Pina intra pomii in vegetatie mai este nevoie de inca o stropire cu insecticid?

sandu February 13, 2011 at 10:46 pm Raspunde

Huni.Buna seara.Ne-ai spus undeva cu ce se trateaza ranile pomilor in urma taierilor dar dumneata cu ce ti-ai tratat rana de la deget?

huni February 13, 2011 at 10:58 pm Raspunde


Buna seara Sandu! Foarte buna intrebarea local, ci din interiora functionat de minune am tratat rana cu o palinca si o bere, insa nu !

URMATORUL TRATAMENT LA INSECTI = In MARTIE - cand incep sa inverzeasca

mugurii florali

zephirine
February 13, 2011 at 11:03 pm Raspunde
@sandu: nu mai e nevoie daca ai facut tratamentul cu insecticidul pe baza de ulei. urmatorul tratament recomandat e in martie, cand incep sa inverzeasca mugurii florali, atunci cand incep sa migrezez si daunatorii care au iernat sub scoarta.

Dan February 13, 2011 at 11:57 pm Raspunde


@huni: Salut, Nu-i de mirare, este un tratament de iarna strong;nu-i rezista nici un daunator

sandu February 14, 2011 at 5:42 pm Raspunde


Huni a fost doar o gluma! Mie imi place sa glumesc foarte mult.

sandu
February 14, 2011 at 5:59 pm Raspunde
EU am un deget care ma doare cind string pumnul probabil e vreun inceput de artroza.Imi recomanzi si mie ca tratament o palinca? Desi in zona mea nu prea am de unde sa o iau!

huni
February 14, 2011 at 6:12 pm Raspunde
Bineinteles Sandu, iti recomand calduros! Daca nu stii de unde s-o iei incearca in farmacie, de obicei acolo se gasesc medicamentele .

Plantare de pomi fructiferi February 14, 2011 at 6:18 pm Raspunde


[...] sandu: Huni a fost doar o gluma! Mie imi place sa glumesc foarte mu [...]

sandu February 14, 2011 at 7:49 pm Raspunde


Am fost astazi la magazin si am cerut sulfat de cupru . Mi-a dat EVINCUPRAL (tot un fel de piatra vinata).O mai amestec cu ceva? Punga contine 1kg si nu are prospect. Ce temperatura trebuie sa fie in atmosfera cind stropesc cu aceasta solutie?In citi litri de apa dizolv aceasta substanta?

zephirine
February 14, 2011 at 8:35 pm Raspunde

sandu, nu ti-au spus nimic cei de la magazin (fitofarmacie?). ar fi trebuit. am gasit intr-un prospect ca se doza recomandata e 0,7% (la fel ca zeama bordeleza) asta ar veni cam 70 gr la 10 l apa. dar cei de la care ai cumparat ar fi trebuit sa stie. si tot peste 5 grade celsius trebuie sa fie temperatura. evincupral = cupru sub forma de oxicloarura de cupru 25%. si nu se amesteca cu nimic.

sandu February 15, 2011 at 3:33 am Raspunde


Multumesc pentru raspuns Zephirine. Ceide la magazin mi-au spus ca este pentru 100 L dar avind in vedere ca nu avea prospect iar cei de la magazin de multe ori nu stiu ce vind e bine sa ma mai consult si cu altcineva. Era cam aglomeratie si nu am cerut mai multe detalii. Am mai patito odata cu niste foliar si am ars plantele din solar.Foliarul continea si ierbicid.

zephirine February 18, 2011 at 12:08 pm Raspunde


unitatea fitosanitara din judetul alba publica in ziarul local avertizarile fitosanitare, lucru foarte apreciat de multa lume. si iata avertizarea de azi, ca tot este exact despre ce vorbeam noi pe aici:

http://www.ziarulunirea.ro/2011/02/avertizare-fitosanitara-in-pomicultura/

Sulfat de cupru se face inaintea celui cu insecticid


sandu February 18, 2011 at 9:45 pm Raspunde


Multumesc. In avertizarea pe care mi-ai prezentato spunea ca tratamentul cu sulfat de cupru se face inaintea celui cu insecticid.Acum eu l-am facut pe cel cu insecticid ! Urmeaza acum cu sulfat de cupru.Apoi vedem rezultatul daca va mai fi la fel. Eu locuiesc la tara la 40km de Ploiesti si aici nu avem unitate fitosanitara iar la oras merg mai rar eventual cind am mai multe probleme de rezolvat.La mine ajunge mai repede informatia pe internet desi nu stiu sa-l utilizez atit de bine. La mine aici nici nu este zona pomicola.In aceasta zona este numai cultura cimpului.

sandu
February 19, 2011 at 4:15 am Raspunde
Tot in acea avertizare spunea ca sulfatul de cupru se foloseste in concentratie de 3%. Eu daca dizolv acea punga de EVINCUPRAL in 100 de L apa asa cum mi-au spus cei de la magazin nu cumva este o concentratie prea slaba? Vad ca va pricepeti mult mai bine decit mine probabil sinteti si de specialitate si poate ma lamuriti mai bine.Pe punga este dat continutul: Cupru (Cu) % -min 24,78 Fier (Fe) % -max 0,11 Acid sulfuric (H2So4) % -max 0,28 Subs.insolub.in apa % -max 0,08 Poate in acest fel ma lamuriti mai bine in citi litri de apa sa dizolv aceasta punga de EVINCUPRAL de 1Kg.

zephirine
February 20, 2011 at 4:11 pm Raspunde

Sandu, fiecare produs in parte are o anumita concentratie, in functie de compozitie. cei care produc aceste substante, combinatii de substante stiu cel mai bine acest lucru. cei care le produc si le testeaza. envicupralul este recomandat intr-o concentratie, sulfatulde cupru in alta. e bine sa respectam aceste concentratii. si judetul prahova are o unitate fitosanitara care emite avertizari pentru toate culturile. oricum tratamentele in perioada de vegetatie sunt aceleasi pentru toata tara. tratamentele la avertizare pot diferi, la voi vegetatie e sigur inaintea zonei noastre cu cateva saptamani, deci si atacul bolilor si daunatorilor e manifesta mai devreme. daca pomii sunt tineri, plantati anul trecut sper ca bine tin minte nu au avut vreme sa acumuleze boli si daunatori asa ca acest tratamment nu e foarte important. bine ca ai facut cel cu insecticid. si alta data cand cumperi pesticide, intreaba cum se aplica si insista sa capeti raspunsul adecvat. pana una alta eu zic sa iei de bun ce ti-au spus ei.

sandu February 20, 2011 at 5:20 pm Raspunde


Bine.Multumesc.Atunci am s-o dizolv in 100 L apa.Pomii sint totusi cam batrini zic eu.Au 14 ani.Probabil era altcineva care i-a plantat anul trecut.Totusi am impresia ca e cam slaba concentratia.Afecteaza cumva in mod negativ daca fac concentratia mai mare? De exemplu cum mi-ati spus dumneavoastra.

zephirine
February 20, 2011 at 7:06 pm Raspunde
da, scuze, asa e cu pomii de 14 ani. pai da concentratia de la 0,7% poate creste la 1% sa spunem dar pana la 3% e mult prea mult.

sandu February 20, 2011 at 7:51 pm Raspunde


Da.In avertizarea din ziar asa spunea 3%.Eu am zis s-o dizolv in 100 L asa cum m-ati invatat dumneavoastra si cei de la magazin.V-am intrebat daca afecteaza in mod negativ o concentratie mai mare.Adica sa dizolv acea punga de 1Kg in 70L sau in 50L apa.Acesti pomi eu nu i-am stropit niciodata cu sulfat de cupru.

zephirine February 20, 2011 at 8:54 pm Raspunde


nu stiu sa-ti spun exact daca o concentratie atat de mare ar avea efect negativ asupra pomilor, in primul rand pentru ca nici nu am auzit pana acum de acest produs si nu stiu nimic despre el. pot doar sa-ti spun ca sa fiu in locul tau as respecta concentratia indicata de comerciant. eu am gasit un material pe internet care spunea ca envicupral se foloseste in concentratie de 0,7 0,75 % iar cei care au vandut produsul au indicat o concentartie de 1%, diferenta nu e mare si e in regula. nu ai motiv sa faci o concentratie mai mare si e posibil sa faci rau pomilor. eu zic sa o folosesti la 100 l apa iar anul viitor foloseste sulfat de cupru, e cel mai indicat in perioada de repaus vegetativ si stim mai multe despre el.

sandu
February 20, 2011 at 8:57 pm Raspunde
Bine.Multumesc mult.

Sandu, in perioada de repaos poti folosi concentratia de 3%.In vegetatie concentratia este de 0.7-0.9 %. Spor la treaba.
Older Comments 1 2

Adrian

March 4, 2011 at 6:11 pm Raspunde


Sandu, in perioada de repaos poti folosi concentratia de 3%.In vegetatie concentratia este de 0.7-0.9 %. Spor la treaba.

sandu March 4, 2011 at 9:36 pm Raspunde


Adrian. Multumesc mult .Esti sigur ca o concentratie de 3% nu dauneaza pomilor?

Carmen April 3, 2011 at 10:39 am Raspunde


Buna ziua si bine v-am gasit.Sunt incepatoare in ale gradinaritului si cred ca am sarit una din cele mai importante etape in ingrijire pomilor.Nu am facut nici un tratament pana acum desi am cumparat eMERITE OIL si piatra vanata.Va rog ajuta-ti-ma cu un sfat.Ce se mai poate face acum?Nu ma certati ca am intarziat atat cu tratamentele dar motivele sunt intemeiate.Multumesc mult.

Adancimea de plantare(eu mi-am plantat pomi la 60cm adancime


Carmen
April 3, 2011 at 10:47 am Raspunde
Am uitat sa va spun ca anul trecut am pierdut un cires si un prun (ambii plantati in 2007),au rodit,au fost veseli pana intr-o zi cind au inceput sa se usuce si au murit.Tot ce se vedea ,adica ramuri,tulpina,frunze erau in perfecta stare dar se clatina ciudat in bataia vintului.Cred ca a avut ceva la radacina si in acest an un alt cires se misca la fel si o parte din muguri nu se dezvolta normal.Este o boala,am gresit la plantare?Pana in 2007 am trait in Bucuresti si nu am ingrijit decat citeva ghivece de flori de apartament.

dan tamasanu
April 3, 2011 at 11:57 am Raspunde
@Carmen: Carmen,e posibil sa nu fi respectat adancimea de plantare(eu mi-am plantat pomi la 60cm adancime)sau nu ai tasat bine pamantul in jurul radacinii.O alta cauza ar putea ca ai lasat prea multe ramuri in primul an si radacina insuficiet dezvoltata nu a facut fata la atatea ramuri si in anul urmator a murit.Bine cauzele pot fi mai multe dar tin tot de adancimea de plantare(si ma gandesc aici la dusmanul nostru comun coropisnita care puteau sa-ti distruga radacinile daca erau prea in suprafata.Cat despre tratamente ce sa-ti mai zic trebuiau facute pana acum dar nu e tarziu.Nu mai amana.

Carmen April 3, 2011 at 2:12 pm Raspunde


Multumesc de raspuns si cum sta netrebnicu de vant am si trecut la stropit pomi.Despre pomii care s-au uscat se poate sa fi fost de vina coriopisnitele fiindca am tot starpit la ele dar nici vorba despre plantat incorect.I-am cumparat de la yurta si asa cum scria in instructiuni asa am procedat.Se poate si din cauza taierii incorecte,ai dreptate ca nu m-am indurat sa-l tai cum trebuia si.am gresit ,am invatat si acum v-am gasit pe voi sa intreb unde nu stiu.

Tutorii

zuarah

April 3, 2011 at 5:30 pm Raspunde


Carmen, dar tutori le-ai pus cand i-ai plantat?-adica un arac mai zdravan de care sa-i legi? asta ca sa nu fie afectati de vantul puternic. se da sfoara in jurul pomului o data si apoi se leaga de tutore ferm.intre scoarta pomului si sfoara se pune o bucata de cauciuc ca sa nu raneasca scoarta. coropisinitele nu prea dauneaza la pomi.mai verifica sa nu fi fost strat de piatra in groapa in care i-ai plantat, ca si eu am patit asa cu un prun, si cand l-am scos din pamant, ca era uscat(dupa 5 ani de la plantare) am dat de un strat compact de piatra .succes in ale gradinaritului si nu te da batuta.

decebal April 3, 2011 at 9:00 pm Raspunde


Salutare Si eu sunt in situatia lui Carmen. Am 20 de pomi plantati acum 2 ani si doream sa-i stopesc. Am fost la o fitofarmacie si mi-a fost recomandat emerite oil si zeama borduleza pe care de fapt leam si cumparat. Farmacistul zicea sa dau acum cu ulei si dupa ce se fac frunzele mai maricele cu zeama borduleza. E corecta informatia ca vreau sa ma apuc de treaba si nu vreau sa fac vreo prostie? Multumesc anticipat

Carmen April 3, 2011 at 9:20 pm Raspunde


Decebal vezi raspunsul lui Dan Tamasanu si cred ca trebuie sa ne grabim,dar am citit tot pe net ca solutia dae sulfat de cupru nu mai trebuie sa fie de 2-3 la suta ci mai diluata fiindca arde frunzulitele.Nu sunt sigura dar poate ne ajuta cu un sfat prietenii nostrii mai experimentati in ingrijirea pomilor.Imi doresc tare mult sa-i ajut pe pomisorii mei si sper ca din prea multa drgoste sa nu le facem mai rau.

Zephirine April 3, 2011 at 9:38 pm Raspunde


daca pomii au intrat deja in vegetatie, mugurii au plesnit, nu se mai foloseste sulfat de cupru ci zeama bordeleza. deja e oricum tarziu, deja au aparut avertizarile fitosanitare atat la samburoase cat si la semintoase pentru primele tratamente in vegetatie pentru un numar mare de boli. daca nu aveti acces la avertizarile fitosanitare gasiti o multime de scheme de tratamente la pomi in cartile de pomicultura pe care le puteti cumpara si pe net. da-ti doar o cautare pe google. aici gasiti avertizarile de la unitatea fitosanitara ilfov. acum depinde din ce zona sunteti http://www.fitosanitar-if.ro/Avertizari/Avertizari.htm

decebal April 3, 2011 at 9:55 pm Raspunde


@Zephirine Multumesc de raspuns. Mi-am luat si eu cartea recomandata la sfarsitul articolului, am apucat sa citesc ceva din ea, dar ce ma incurca este faptul ca unele substantele recomandate acolo nu se mai gasesc pe piata. Pomii ii am in ilfov asa ca link-ul tau imi este folositor. Pomisorii (sunt mici) nu i-am stropit pana acum. M-am trezit acum ca poate ar fi cazul. Stiu ca

este tarziu dar ma intereseaza sa stiu daca mai pot face ceva anul asta. La concret, sa aplic sfatul farmacistului (stropit urgent cu emerite oil si mai incola cu zeama borduleaza)? Imi dai alt sfat (schema de stropire)? Sau cel mai bine este sa incep cu stropitul de anul viitor?

Rlena April 3, 2011 at 9:57 pm Raspunde


Pentru Vrancea eu nu gasesc nici un fel de avertizare.Unde as putea gasi aceste informatii ?

Zephirine April 3, 2011 at 10:08 pm Raspunde


nu decebal, nu amana pana anul viitor. nu strica sa faci tratamentele indicate de catre cei de la farmacia fitosanitara dar aplica si tratamentele indicate de catre unitatea fitosanitara. in avertizari sunt indicate si substante recomandate, sigur ca acestea se pot modifica de la un an la altul. dar cei de la fitofarmacie daca le spui ca vrei sa faci tratament impotriva unei boli sau a unui daunator stiu ce sa recomande.daca pomii nu intra inca pe rod nu trebuie foarte multe tratamente dar nici nu le neglija. ma bucur ca se potrivesc la tine informatiile din likk asa ca foloseste-l e cel mai potrivit.

Zephirine April 3, 2011 at 10:14 pm Raspunde


Rlena, poti lua legatura cu unitatea fitosanitara din focsani si sa soliciti sa-ti trimita avertizarile. nu stiu cum procedeaza ei, eu le primesc pe mail de la unitatea din judetul meu. aici e nuarul de telefon de la DADR vrancea. http://www.madr.ro/pages/teritoriu.php?

sub=1742&self=17

sandu May 1, 2011 at 9:27 am Raspunde


Buna. Se apropie timpul urmatoarelor stropiri de intretinere.Cu ce mai stropim pomii in aceasta perioada? Am un ingrasamint foliar MEGASOL NPK 19-19-19 bun si pentru pomi cind pot sa-l aplic si in ce doza? Nu am prospectul.

Livia Chereji
June 22, 2011 at 12:46 pm Raspunde
Buna tuturor Am si eu o mica livada pe care am cam ignorat-o din motiv ca aveam alte prioritati: serviciu, copil, gradina de legume (care este hobby-ul meu principal) si avem si albine. Ei bine din acest an cand in primavara am observat cativa pomisori cu probleme m-am hotarat sa iau in serios si livada mea.Am reusit sa-mi salvez pomisorii (unul acea rapan, unul avea foc bacterian + tot felul de insecte) si vreau sa-i intretin ca lumea. Dar ma vad foarte neputincioasa. In multitudinea de informatii care este pe internet nu am gasit ceva concret ca eu sa fiu sigura ca aplic tratamentele corect. Nu mai vorbesc de taierile pomilor nu inteleg nimic si tare as vrea sa le pot face corect.Oare nu exista ceva cursuri in acest sens in zona Clujului?.

sandu June 25, 2011 at 7:02 am Raspunde


Buna Livia .Din cite am inteles tu esti prea ocupata ca sa te mai duci si la cursuri dar multe sfaturi le gasesti tot pe acest site.Tot de aici am mai invatat si eu cite ceva.

popa

October 3, 2011 at 2:17 pm Raspunde

Contra Iepurilor
ATENTIE SIMPLU SI FOARTE UTIL:Contra Iepurilor: Legati cu sfoara ce permite sa se miste la adierea vintului,CD-uri de ici colo prin livada de pomi.Luminitile captate de aceste CD-uri (de la stele ,luna,etc),alunga Iepurii,acestia crezind ca e Bufnita,care asa cum se stie ii ataca si ii maninca.Randament este garantat de 100%.De 4 ani nu am probleme la 1 ha livada.CD-uri gasiti pe la firme care le arunca sau copii cu calculator.Succes.

La sfrit de toamn November 24, 2011 at 1:16 pm Raspunde


[...] Tratamente de iarn la pomi fructiferi n ncheiere pornii muzica i uitai-v la nite fotografii, pentru c e toamn i e bine: [...]

La sfrit de toamn November 24, 2011 at 1:16 pm Raspunde


[...] Tratamente de iarn la pomi fructiferi n ncheiere pornii muzica i uitai-v la nite fotografii, pentru c e toamn i e bine: [...]

Adviso December 15, 2011 at 12:36 pm Raspunde


Solutia completa si eficienta pentru tratamente de iarna

http://www.e-adviso.ro/ro/produse/pachet-pachet_complet_tratament_iarna3_produse.jsp ciheianu January 2, 2012 at 9:47 am Raspunde


Draga Huni, eu te intreb de stropirea pomilor iar tu imi vorbesti ma rog imi scrii de cresterea prepelitelor,in pomi, aici nu am anteles corect.(desigur a fost o gluma) La multi ani si rod bogat cu cat mai putine stropiri!!!

avram January 3, 2012 at 12:16 pm Raspunde


in primul rand va salut si an nou fericit. am 1,05 ha teren care este plantat cu pomi(mar) iar acum in toamna a facut un an de la infiintare. vreau sa.i stropesc luna asta sau in februarie. daca am citit bine, ai scris ca ii stopesti cu confidor oil si champion. aceste doua substante merg amestecate si date impreuna sau stropirile trebuiec facut-e separat. care e concentratia pentru fiecare substanta si la cate zile trebuie data una fata de celalanta.

INSECTICID = ulei mineral Ovipron 2000

TRATAMENT COMPLET BIO = insecti+fungi


Adviso January 4, 2012 at 12:26 am Raspunde

@Avram Iti recomand un tratratent extrem de eficient cu produse care sunt si acreditate pentru agricultura biologica si anume: 1,5% Ovipron 2000 (ulei mineral)+ 1% Bouillie Bordelaise (cupru) +0,5% Microtjiol special (sulf) Aceste produse finnd originalele frantuzesti le poti amesteca fara grija. Stropesti in perioada de repaus vegetativ (pana la stadiul de buton) la temperaturi de peste 7C cu un volum suficient sa imbaiezi bine pomul sau vita. Vei contro;a eficient atat daunatorii care ierneaza in scoarta cat si mane, bacterioze, fainare, etc. Pentru mai milte detalii urmareste linkul:

http://www.e-adviso.ro/ro/produse/pachet-pachet_complet_tratament_iarna3_produse.jsp o

armeria
January 4, 2012 at 11:30 am Raspunde
@Adviso: Am vazut cateva produse de pe site, dar nu am vazut specificat organismul care le certifica (biologic). Recunosc ca nu am intrat la toate sectiunile Poti sa-mi dai un link sau sa specifici ?

Adviso January 4, 2012 at 7:12 pm Raspunde


@armeria Organismul care le certifica pentru agricultura ecologica conform regulamentului CE nr 834/2007 este ECOCERT. Pentru exemplu am atasat declaratia producatorului pentru Bouillie Bordelaise

avram January 5, 2012 at 4:13 pm Raspunde


ok, am inteles in parte din ofertanu stiu cat de bune sunt produselea astea, nu le cunosc, nu le.am folosit fata de champion si confidor care le.am mai folosit concentratia aia de 1,51,00 si 0,5% etc se calculeaza la 100 de litri apa sau la 10 litri

apa.?????????? esti furmizor de produse fitosanitare, etc??? daca da poate vin si cu alte comenzi, plus cereri , sfaturimultumesc

Adviso January 5, 2012 at 4:46 pm Raspunde


@avram La tratamentul de iarna este important volumul de solutie utilizat deoarece trebuie ca scoarta sa fie bine imbaiata pentru a se forma o pelicula. Volumul aplicat pe pom este proportional deci cu talia pomului. De ex. pentru 10L solutie se amesteca 150 ml Ovipron 2000 cu 100 g Bouillie Bordelaise WDG si 50 g Microthiol Special. 10L ajung in general pentru 2-3 pomi de talie medie. Mai multe detalii tehnice pe http://www.adviso.ro

S scpm livada de licheni (Xanthoria parietina) January 7, 2012 at 3:03 am Raspunde


[...] se ncetinete creterea tulpinii sau a ramurii. De aceea, zic ei, cel mai indicat ar fi s fie stropii cu oxid ce cupru n proportie de 300 500gr la 10 litri de ap. Lucrul acesta e bine de fcut primvara, [...]

Adelina January 12, 2012 at 3:59 pm Raspunde


Multumesc pentru sfaturi ,chiar ne sunt de folos!

Simona January 22, 2012 at 10:51 am Raspunde


am si eu o mica gradina in care de 2 ani plantez pomi fructiferi(cires, cais, piersic, visin, par, gutui). Imi puteti spune daca pot folosi aceeasi solute de stropire pentru toti sau trebuie separat, pe categorii? Anul trect i-am stropit o singura data prin martie, dar era foarte tarziu, cel putin asa mi s-a spus. Cand sa ii stropesc? Spuneati ca dupa taiere. Cand pot sa ii tai? Nu ingheata daca ii tai acum? Va multumesc.

andreea February 26, 2012 at 12:54 pm Raspunde


buna as vrea sa va intreb ce solutie sa folosesc pentru pomii fructiferi cum ar fi,meri gutui,zarzare,piersic intrebarea mea este:dece cind ies merii cad din copaci nu apuca sa se coaca si ele cad daca le vezi zici ca sunt stricate as vrea sami recomande cineva ce solutie sa folosesc.va multumesc si astept sami zica cineva ce solutie trebuie sa ai stopesc.

savu
March 1, 2012 at 7:02 pm Raspunde
@andreea: Mergi la o farmacie fitosanitara si te vor sfatui cei de acolo.

PORT-ALTOI = Puieti de 1 an
savu March 1, 2012 at 6:57 pm Raspunde

In aceasta perioada se pot stropi si puietii de 1 an ce vor indeplini functia de port-altoi? Mentionez ca incepind cu 15 martie incep sa altoiesc; marul,prunul si ciresul.Va multumesc anticipat si va doresc recolta bogata.

Dorian March 3, 2012 at 7:08 pm Raspunde


am o mica livada de pruni,meri,peri si ciresi si vreau sa ii tratez contra daunatorilor ce sfaturi imi dati MULTUMESC

flori gargarita March 8, 2012 at 12:27 pm Raspunde


carmen la ciresi circula o boala dinspre bulgaria numita in ghilimele cancer nu poti face nimic eu sunt in aceeiasi situatie am consultat o statiune de cercetare si mia analizat nu e nimic de facut

misu March 12, 2012 at 7:43 pm Raspunde


am plantat corcodus si visin turcesc si am altoit in ei cais,cires si piersic,in total 250 pomi,unii mai mairi unii mai mici,i-am stropit acum o sapt.cu piatra vanata,e bine?Am folosit la inceputul iernii Emerite-Oil si nu il vad mentionat in pomicultura,e bine?

misu March 12, 2012 at 7:45 pm Raspunde


si inca ceva.trunchiul caisilor a crapat longitudinal,care este cauza si cum sa previn asta?cum se numeste boala? cum o treatez?

Marian March 15, 2012 at 12:27 pm Raspunde


Ce crezi: La cat timp pot aplica Champion-ul dupa ce am stropit cu ulei horticol? Sau, exista vreun site unde sa pot sa aflu? Mersi

Fungicid = Champion Perioadele de stropire

Adviso March 16, 2012 at 12:51 am Raspunde


1.Ce ulei horticol ai aplicat? Cat a trecut de la aplicare? 2.In general un tratament cupric (Champion) se aplica in toamna. L-ai aplicat? Nu trebuie depasita faza de buton adica deschiderea mugurelui

marian March 17, 2012 at 7:24 am Raspunde

Am aplicat Confidor oil acum o saptamana. Championul inca nu l-am dat ca am auzit ca nu se combina sub nicio forma si m-am gandit ca daca il dau repede (la cateva zile) tot mai pot avea loc niste reacti Mersi pt promptitudinea raspunsului. Si daca tot te-am deranjat ai ideea daca in groapa aferenta marcotajului la vita de vie se pune vreun pamant special? Mersi inca o data.

nicoleta March 17, 2012 at 5:24 pm Raspunde


Oare e tarziu sa mai apic acum Confidor>>>?/

Ella von Heizer March 29, 2012 at 3:08 pm Raspunde


@nicoleta: Confidor se aplica in vegetatie, daca semnalati un grad de atac mare al afidelor. El este un aficid prin excelenta.

Cires Amar - Visin

MODUL DE APLICARE = Imbaierea Pomilor

Manu March 28, 2012 at 7:57 pm Raspunde


Va rog sa ma ajutati cu un sfat. Acasa am plantat visini, ciresi amari si ciresi dulci. Toate au mers struna, numai ca dupa inflorire s-a intamplat ceva cu frunzele pt ca au inceput sa se pateze si sa se usuce. In final s-au uscat si fructele. In fiecare an se repeta situatia. Am observat ca si vecinii nostri patesc acelasi lucru. Mentionez ca nu am facut stropiri pana acum.

Perioada pt. tratamente = 1) NOV+DEC 2) IAN+FEB 3) MAR= INSECTI

misu April 1, 2012 at 12:33 pm Raspunde


se aplica un tratament in luna noiembrie,decembrie cu o substanta pe baza de cupru (champion,cupral,etc),adica o imbaiere(aplici substanta pana o vezi ca curge de pe ramuri) si dupa,la un interval de 2-3 sapt,aplici un insecticid pe baza de ulei(oil),ex:Confidoroil,emerite-oil,ecalux-oil,etc. In luna februarie repeti cele doua tratamente,tot la peste 6 grade in atmosfera. Championul previne bolile de primavara(monilioza care este cea mai periculoasa si care de fapt ti-a afectat pomii,iar insecticidul uleios,are dublu rol.De asfixiere a daunatorilor si de ucidere a lor.Este totusi o problema.Tu aplici tratamente pomilor si vecinii nu.Tot timpul vor exista probleme dar daca stai cu pompa in mana o scoti la capat.succes!

Manu

April 1, 2012 at 2:58 pm Raspunde


@misu: multumesc

misu April 1, 2012 at 12:35 pm Raspunde


urmaresete calendarul stropirilor pe net care planifica cu aproximatie tratamentele.

misu April 1, 2012 at 12:35 pm Raspunde


cati pomi ai si ce soiuri? la ce distanta i-ai plantat unul de celalalt?

viorel April 2, 2012 at 9:34 am Raspunde


Huni,prezentarea ta este destul de bun dar marketingul afiliat ascuns n ceea ce privete cartea nu-l mai folosi.

huni April 2, 2012 at 12:21 pm Raspunde


Buna viorel. M-am gandit mult daca are sens sa-ti raspund, dar o fac, pentru ca ma intereseaza ce anume te deranjeaza in marketingul afiliat?

onetiu maria
July 25, 2012 at 9:35 am Raspunde
sooper sfaturi ,multumim!

Anonim September 26, 2012 at 4:51 pm Raspunde


as vrea sa stiu cu ce stropesc pomii iarna

adrian November 16, 2012 at 4:20 pm Raspunde


buna ziua, detin o mica livada de ciresi doresc sa imi spuneti cu ce se stopesc ciresii in aceasta perioada?va multumesc

Claudia November 18, 2012 at 1:33 pm Raspunde


Salutare!

Older Comments 1 2

BOLI SI TRATAMENTE

Ptarea roietic la viin i cire (Blumeriella japii)


Scris de huni pe 30.07.2010 in categoria Q&A (9 comentarii) Etichete: boli, cires, identificare boli, patarea rosieatica, pomi, pomi fructiferi, tratamente, tratamente pomi, visin http://hobbygradina.ro/2010/07/30/patarea-rosietica-visin-cires/

Din cauza ploilor abundente din ultima vreme nu numai culturile de legume (tomate, ardei) sufer ci se pot observa semnele infec iilor cu ciuperci i pe pomii fructiferi. Tocmai azi am primit pe mail o fotografie de la un cititor, care are probleme cu vi inul tnr din grdin: Buna Huni, ai idee ce ar putea avea un visin care de cateva zile a inceput sa i se ingalbeneasca unele frunze? Si daca da poti sa ma ajuti cu un remediu? Un alt visin are doua frunze rosii, restul sunt ok. Am atasat o poza cu cel afectat mai rau. Multumesc, Florin Cred c mai sunt muli n situaia lui Florin, deoarece chiar i la mine n grdin am observat simptome similare pe un viin: pete maronii pe frunze. Poza cu pomul bolnav se vede mai jos, iar dup prerea mea este vorba de o infec ie cu Coccomyces hiemalis sin. Blumeriella jaapii, care cauzeaz boala denumit ptarea roietic la cire i viin (s m corectai dac greesc!).

Boala se manifest frecvent pe frunze, mai rar pe lstari. Acest parazit atac cireul, viinul, prunul, mlinul, mahalebul i uneori caisul. n luna mai, pe frunzele bazale apar pete mici, de 0,5 2 mm diametru, circulare, purpurii sau roietice, izolate, cu un contur mai mult sau mai puin difereniat. Petele conflueaz, ocupnd n condiii favorabile, tot limbul. Poriunea central a petelor se decoloreaz, devenind albicioascenuie.Pe faa inferioar a frunzelor petele sunt mai puin clare, prezint pernie fine, albicioase rozii, care cu timpul devin brune. Acestea sunt acervulii ciupercii, lagrele de conidii i conidofori.

n condiii de atac intens trece pe peiol i pe lstari, cnd la suprafaa scoarei distrus de ciuperc, n crpturi sau n dreptul lenticelelor apar pernie conidifere. Cum putem combate ptarea roietic? Pentru combaterea atacului de antracnoz se pot efectua tratamente chimice cu fungicide anorganice (produse cuprice) i organice : Topsin AL-70 PU, Dithane M45, Saprol 19 EC, Bavistin 50WP sau alte produse nlocuitoare.

Eu cu suguran voi efectua un tratament cu Dithane ct se poate de curnd pentru a preveni cderea timpurie a frunzelor. Voi avei probleme cu pomii fructiferi din grdin n aceast perioad? (bibliografie)

X Se pare ca eti interesat de grdinarit, aa c i recomand s te abonezi prin RSSsau mail pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe aceast tem. Ce este RSS? 9 comments to Ptarea roietic la viin i cire (Blumeriella japii) Ptarea roietic la viin i cire (Blumeriella japii) - Ziarul toateBlogurile.ro July 30, 2010 at 1:17 pm Raspunde [...] Ptarea roietic la viin i cire (Blumeriella japii) Fri Jul 30, 2010 13:40 pm Pe aceeai tem:Boal la ardei Citeste mai departe Pe aceea i tem:Boal la ardei gogoari [...] dana July 30, 2010 at 7:34 pm Raspunde Din pacate si eu am aceleasi probleme cu visinul si ciresul. Am observat ca nici celorlalti pomi fructiferi(mar,cais) nu le merge prea bine. Nu am aparat de fotografiat momentan, dar revin cu poze. Am sa urmaresc si am sa aplic si eu tratamentul aplicat de voi. Dana o huni July 31, 2010 at 9:16 pm Raspunde Spor la treaba atunci cristina July 31, 2010 at 8:29 pm Raspunde da, frunzele de la visin s-au ingalbenit pe alocuri. eu credeam ca vine toamna o huni July 31, 2010 at 9:22 pm Raspunde Cam devreme nu crezi ? Dar a fost chiar bine, ca am primit mail-ul de la Florin ca asa macar m-am uitat cum se numeste boala si cu ce se trateaza, ca tot aman de ceva vreme, desi am observat semnele bolii de ceva vreme. Maine o sa fac i eu tratamentul la visin si cires. huni September 7, 2010 at 4:14 pm Raspunde Rosulescu, daca vrei sa faci publicitate in comentarii, n-ar strica sa zici macar cateva cuvinte on-topic. Fii mai subtil, sa vad ca macar ai incercatnu trantesti direct reclama cu numarul de telefon . Try again ! Florin June 29, 2012 at 11:07 pm Raspunde Un cires cu probleme stefan July 8, 2012 at 10:50 am Raspunde Ciune imi poate spune care este cauza patarii si uscarii visinelor tocmai inainte de coacere? Va multumesc!

Mirelun May 20, 2013 at 12:31 pm Raspunde La cires, pe varful ramurilor mici, intinsa pe frunze, este o mazga lucioasa, transparenta si care rasuceste frunzele. Stiti cumva cine face asa ceva?