DIGESTIA SUBSTANTELOR NUTRITIVE

Nutreţurile suferă în organismul animal transformări mecanice, fizice şi chimice care le pregătesc
pentru a fi asimilate şi integrate în organism. Ele suferă procesul de digestie şi de absorbţie.

Digestia reprezintă totalitatea transformărilor biologice, fizice şi chimice pe care le suferă furajele de-
a lungul tubului digestiv datorită activităţii motorii şi secretorii a acestuia şi a glandelor sale anexe.

Fenomenele motorii sunt: prehensiunea, masticaţia, deglutiţia, motilitatea şi defecarea.

Fenomenele secretorii se referă la salivă, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic şi bila.

La nivelul intestinului subţire substanţele nutritive descompuse în forme simple sunt absorbite şi trec
în sânge, cu ajutorul căruia ajung la ţesuturi , îndeplinind rol metabolic specific.

Resturile nedescompuse trec în intestinul gros unde se continuă transformarea lor. Resturile
nedigerate se amestecă cu secreţiile digestive bacterii, apa şi formează materiile fecale care sunt
eliminate prin anus la exterior (defecarea).

Compozitia chimica a furajelor

APA

Subst. organice

Subst. minerale

Vitamine

SUBSTANTA USCATA

Substante organice

Substante azotate

- proteice (proteina pura sau albumina)

-neproteice (amide)

Azot total

Azot proteic - proteide(holoproteide,heteroproteide, monoproteide)

- peptide(oligopeptide, polipeptide)

-aminoacizi

Azot neproteic

Amide , Alcaloizi, Glicozizi cu azot, Nitrati

Glucidele

Substante organice fara azot,derivati aldehidici sau cetonici ai alcoolilor superiori. Glucidele sunt
substante organice ternare formate din carbon, hidrogen si oxigen(mai poarta denumirea de hidrati
de carbon)
 Clasificarea in

– oze (monoglucide sau monozaharide)

- ozide (oligoglucide , poliglucide)

Lipidele

Lipidele sunt esteri ai GLICERINEI cu ac. grasi superiori

In plante – ac. oleic

In animale – ac. stearic si ac. palmitic

Ac. grasi – ac. grasi liberi (neesterificati) sunt : ac.grasi saturati si nesaturati

Trigliceridele – sunt esteri ai glicerolului cu trei ac. Grasi

Fosfolipidele – sunt esteri dintre ac.fosforic ,ac.grasi si alcooli

Colesterolul –esteri cu ac.grasi

Vitaminele

Rol in procesele metabolice

Clasificare – liposolubile si hidrosolubile

Suinele reprezinta specia  care are cerinte proteice superioare speciilor ierbivore. Indiferent  de
categoria de varsta, porcinele sunt printre cele mai predispuse la carentele proteice.Cerealele
acopera in jur de 30 – 70% din proteina ratiei. Pentru a asigura cantitatile necesare de proteina si un
echilibru adecvat de aminoacizi esentiali, hrana trebuie suplimentata si cu alte surse de proteina

Necesarul proteic din ratie la porcine

Tineretul porcin sugar 

La acestia, cerintele nutritive sunt asigurate prin laptele matern in primele zile, dupa care se introduc
in alimentatie si inlocuitorii de lapte. Suplimentul de hrana trebuie sa fie alcatuit din substante
nutritive usor digestibile, cu valoare biologica ridicata si care sa asigure 2400 kcal E.N. /kg furaj si un
continut de proteina bruta (PB) de 20%.

Procentul de proteina trebuie sa fie la inceput 22% si scade treptat pana la 18%. Valoarea biologica a
proteinei se asigura prin respectarea normelor de aminoacizi. Daca proteina furajelor are o valoarea
biologica scazuta, trebuie majorata proportia de proteina din ratie, mai ales cu furaje  de origine
animala.

Tineretul porcin intarcat

Necesarul de proteina este de 130 – 140 g P.B.D./U.N., valoarea biologica ridicata a proteinelor se
asigura prin suplimentarea ratiilor cu fainuri animale in procent de 3- 4%.

Porcinele supuse ingrasarii

Atunci cand proteinele sunt la nivel scazut, animalele depun multa grasime. Adausul de proteina si de
celuloza in ratie, determina o depunere mai redusa de grasimi in caracase. Adausul de aminoacizi
esentiali amelioreaza indicii de productie si calitatea carcaselor.
Se ingrasa pentru carne tineretul in varsta de 2-3 luni si 15 – 25 kg si care provin din rase
perfectionate pentru aceasta directie. Durata ingrasarii este de 4- 5 luni, in final animalele ajungand
la 90 – 120 kg.  Cerintele de proteina sunt de 110 g P.B.D. / U.N. la inceput si scad la 100g la finele
perioadei.

Cerintele de aminoacizi

Cerintele de aminoacizi la porcinele care au terminat cresterea, exprimate in termenii concentratiei

lor in ratie, creste  o data cu valoarea energetica a hranei. Disponibilitatile de lizina, triptofan,
treonina si metionina pentru cateva tipuri de furaj

Porcinele adulte pot secreta arginina in cantitati suficiente pentru functiile vitale si pentru gestatie.
Spre deosebire de acestia, tineretul porcin are nevoie de o sursa externa de arginina.

Lizina este necesara intr-o proportie mai mare pentru sinteza tesuturilor decat pentru intretinere.
Din acest motiv, la tineretul porcin necesarul de lizina este mai mare comparativ cu adultele care au
terminat cresterea.

Cistina poate satisface cel putin 50% din necesarul de aminoacizi sulfurati (metionina +cistina).
Cistina poate fi sintetizata din metionina, dar metionina nu poate fi sintetizata din cistina. De aceea,
metionina poate satisface cerinta toatala de aminoacizi sulfurati in absenta cistinei

Fenilalanina poate satisface cerinta totala de fenilalanina si tirozina deoarece ea poate fi

transformata in tirozina, dar tirozina nu poate suplini nevoia totala acestor aminoacizi, deoarece nu
se transforma in fenilalanina.