Crearea unor linii consangvinizate valoroase este conditionata de bogatia si valoarea genetica a

materialului initial folosit.La porumb,de exemplu se pot folosi cu succes soiurile si populatiile locale
ca amterial de pornire pentru crearea de linii consangvinizate precum si hibrizii intre soiuri,hibrizii
simpli si dubli intre linii consangvinizate.Populatiile si soiurile locale au o valoare deosebita deoarece
datorita heterozigotiei lor prezinta o mare variabilitate potentiala.

Pentru a folosi cu succes acest valoros material initial este necesar ca el sa fie prelucrat in
prealabil.Sansele obtinerii prin consangvinizare a unor linii homozigote care sa contina cat mai multe
gene favorabile depinde de masura in care aceste gene favorabile sunt sau nu inalntuite de gene
nefavorabile.In multe cazuri,in acelasi grup de inlantuire (linkage) se gasesc pe langa gene favorabile
si unele gene nedorite.

De aceea pt a favoriza aparitia de noi recombinari de factori ereditari (gene) se recurge la diferite
metode de imbunatatire prealabila a materialului initial.Una dintre metode este selectia recurenta
care consta in alternarea autopolenizarii cu incrucisarea intre cele mai bune linii
consangvinizate,concomitent cu aplicarea selectiei.

Liniile consangvinizate obtinute nu pot fi folosite in productie deoarece se caracterizeaza in general

prin capacitate de productie scazuta.Ele constituie insa un material deosebit dde valoros pentru
ameliorare fiind folosite la obtinerea de hibrizi prin incrucisarea intre ele.

Cercetarile intreprinse la porumb au aratat ca nu toate liniile consangvinizate reactioneaza pozitiv la

incrucisare adica nu al toate liniile consangvinizate prin incrucisare se face la acelasi nivel fenomenul
de heterozis.

In primele generatii de consangvinizare se determina capacitatea combinativa generala a liniiloe

obtinute iar pt asta fiecare linie consangvinizata se incruciseaza cu un tester sau analizator printr-o
incrucisare ciclica (top-cross).In calitate de tester se pot folosi – un soi local,o linie consangvinizata
sau un hibrid simplu care sa nu fie inruditi cu grupul de linii analizate.Valoarea combinativa a liniilor
consangvinizate se apreciaza pe baza stadiului in culturi comparative al hibrizilor rezultati.Cunoscand
ca unul dintre parinti este comun,diferentele productiei intre combinatiile hibride se datoresc
particularitatilor genotipice ale liniile consangvinizate.Pe aceasta baza se retin in continuare in
procesul de ameliorare numai liniile care au reactionat favorabil la incrucisarea cu analizatorul
continuandu-se consangvinizarea lor.Liniile consangvinizate retinute sunt testate in ceea ce priveste
capacitatea combinativa specifica iar i nacest scop liniile care au o capacitate combinativa generala
ridicata se incruciseaza intre ele dialel obtinandu-0se o serie de hibrizi simpli.Aprecierea capacitatii
combinative specifice a liniilor consangvinizate testate se face pe baza examinarii comparative a
hibrizilor rezultati in ceea ce priveste heterozisul reproductiv si somatic cat si a heterozisului adaptiv
realizat de fiecare combinatie in aprte.

La sfecla pt zahar,lucerna,trifoi,graminee furajere pentru determinarea capacitatii combinative

generale si specifice se foloseste metoda polycross care se bazeaza pe polenizarea libera intre
diferite linii apartinand unor genotipuri diferite,distribuite randomizat in mai multe
repetitii.Semintele obtinute de la fiecare genotip din cmapul de poly-cross reprezinta o proba
intamplatoare din totalul incrucisarilor posibile iar aceste probe se verifica i nculturi comparativce ca
urmare se retin doar acele genotipuri care au realizat cel mai puternic efect heterozis.