Sunteți pe pagina 1din 3

CURSUL 6

Factori care influenteaza digestibilitatea nutreturilor:


Sunt 2 grupe : factori dependenti de animale si factori dependenti de conditiile de hranire
Factori dependenti de animale :
-Specia influenteaza in cea mai mare masura digestibilitatea . La modul general se poate spune ca
in cazul nutreturilor cu continut scazut in celuloza specia nu influenteaza semnificativ digestibilitatea .
Altfel stau lucrurile in cazul nutreturilor cu un continut mare in celuloza . Din acest punct de vedere
rumegatoarele digera mult mai eficient nutreturile celulozice decat monogastricele . Exista deosebiri si
printre speciile apartinand rumegatoarele . Dintre rumegatoare cel mai bine digera nutreturile celulozice
bivolice , apoi bovinele si ovinele . Daca bovinele in comparatie cu ovinele digera ceva mai bine
nutreturile celulozice in schimb digera ceva mai ineficient nutreturile concentrate , in special cele intregi
nemacinate. Cabalinele in comparatie cu rumegatoarele digera mai slab nutreturile celulozice , fapt
inexplicabil printr-o masticatie mai ineficienta si printr-un tranzit digestiv mai rapid . In privinta digerarii
proteinei din nutreturi nu sunt deosebiri semnificative printre speciile apartinand rumegatoarelor , in
schimb sunt unele deosebiri intre rumegatoare si monogastrice . La acestea din urma ( la monogastrice )
Coeficientii de digestibilitate aparenti ai proteinelor sunt mai mari decat la rumegatoare datorita producerii
unei cantitati de azot endogen mai mica ( vezi cursul trecut BA ) .
-Rasa influenteaza digestibilitatea nutreturilor prin prisma gradului de ameliorare in proportie
medie de 3-4 % . De exemplu rasele de taurine ameliorate digera mai eficient decat cele neameliorate
nutreturile cu un continut scazut in celuloza si invers rasele neameliorate digera mai eficient nutreturile
celulozice .
-Varsta este firesc ca animalele adulte cu tubul digestiv complet functional se digera mai bine
nutreturile decat animalele tinere . Asa stau lucrurile animalele adulte digera nutreturile cu circa 3-4 % mai
bine decat cele tinere . Este adevarat handicapul insuficient al tubului digestiv este compensat de animalele
tinere printr-o masticatie mai eficienta .
- indivizii apartinand aceeasi categorii de animale exista deosebiri in digestibilitate . Aceste
deosebiri sunt mai mari la cabaline , chiar 9- 10 % si in cazul nutreturilor celulozice
-Starea fiziologica animalele gestante si in lactatie fatza de cele sterpe , neproductive digera
aproximativ egal nutreturile daca acestea sunt administrate la acelasi nivel , insa logic si evident
animalele gestante si lactante sunt hranite la niveluri mai ridicate decat cele sterpe . In aceasta situatie
digestibilitatea este mai scazuta la animalele gestante si lactante , fapt explicabil prin accelerarea tranzitului
Factori dependenti de conditiile de hranire
-Compozitia nutreturilor . Fiecare component al nutreturilor influneteaza de o maniera proprie
digestibilitatea , glucidele influnteaza decisiv digestibilitatea . Glucidele simple sunt digerate in totalitate ,
amidonul aproape in totalitate , lignina aproape deloc , iar celelalte polizaharide ( celuloza , hemiceluloza )
intro proportie variabila . In legatura cu proteina se poate aprecia ca daca nutreturile au un continut mai
mare in proteina , atunci creste digestibilitatea lor , fapt care poate fi explicat prin activarea secretiilor
enzimatice . Grasimile in anumite limite influneteaza favorabil digestibilitatea , dincolo de aceste limite si
in jos si in sus digestibilitatea nutreturilor scade .
-Componenta ratiilor . Ratiile administrate rumegatoarelor , ierbivorelor in general sunt alcatuite
din nutreturi concentrate si nutreturi de volum . Intre nutreturile concentrate si cele de volum in procesul de
digestie apar unele interferente cunoscute sub denumirea de efecte de asociativitate . Daca animalelor
rumegatoare li se administreaza cantitati mari de concentrate bogate in amidon este stimulata dezvoltarea
flourei amilolitice din rumen se produce acid propionic care scade Ph-ul ruminal ,, scazand ph-ul ruminal
este afectata floura celulolitica ce degradeaza celuloza . Aceste interferente determina in final ca
digestibilitatea unei ratii sa nu fie intotdeauna media ponderata a componentelor ei , respectiv concentrate
si nutreturi de volum
-Nivelul de hranire se exprima in multimplii de intretinere ( m de la maintance) . Un m corespunde
nivelulu de hranire pentru organizarea condiilor minimilor de intretinere . Cu cat nivelul de hranire este
mai ridicat , cu atat digestibilitatea este mai scazuta , deoarece se accelereaza tranzitul digestiv si
nutreturile au un timp mai scurt

-Forma de administrare a nutreturilor . Inainte de a fi adminitrate animalelor nutreturile se prepara


sub o anumita forma ( macinare , tratamente termice , chimice si asa mai departe ) . SE apreciaza ca gradul
cel mai bun de digestibilitate a nutreturilor concentrate se obtine atunci cand ele sunt macinate fin pentru
monogastrice si macinate grosier pentru rumegatoare . Daca fanurile sunt tocate la 2 -3 centimetrii si sunt
administrate rumegatoarelor se obtine cea mai buna digestibilitate a acestora . In unele situatii pentru a
creste gradul de digestibilitate nutreturile celulozice sunt supuse unor tratamente chimice cu hidroxid de
sodiu , cu amoniac si altele . Aceste substante chimice relaxeaza legaturile celulozice si in felul acesta sunt
mai bine digerate .
-Numarul de tainuri ( de cate ori servesc masa animalele pe zi , adica de cate ori baga in ele ca
nemancatele ) Cu cat creste numarul de tainuri cu atat creste si digestibilitatea nutreturilor . Alimentele
stagneaza mai mult in tubul digestiv ( daca mananic mai mutl tranzitul se accelereaza )
Aprecierea valorii nutritive al nutreturilor pe baza continutului lor in energie
Dupa ingerare nutreturile sunt profund tranformate in organism si fiecare transformare este insotita
de pierderi de energie .
Energia bruta reprezinta suma valorii energetice ale constituentilor nutreturilor , mai precis
glucide , grasimi si proteine . Glucidele au aproximativ 4,2 kcal/ gr . Grasimile 9.5 kcal / gr . Proteinele 5,7
kcal / gr Cu cat un nutret contine cantitati mai mari de grasime , cu atat continutul sau in energie bruta este
mai mare . Energia bruta a nutreturilor se poate determina direct sau indirect . Determinarea directa consta
in arderea unei probe de nutret in atmosfera de oxigen si presiune . Determinarea indirecta se bazeaza pe
folosirea unei relatii al carei variabile in care variabilile sunt cele 4 componente majore ale substantei
organice ( PB proteina bruta , GB grasimea bruta , CB celuluza bruta , SEN) . In legatura cu precizia
furnizata de energia bruta ca modalitate de masurare a valorii energetice a nutreturilor , trebuie spus ca
aceasta precizie este mica , este scazuta pt ca nu tine seama de transformarile ulterioara a energiei in
organism . Concluza : nu e un criteriu precis . Energia bruta este un prim pas absolut necesar pt
determinarea altor forme de energie dupa cum se va vedea . EB ED
Energia digestibila ( ED = EB EF ) reprezinta diferenta dintre energia bruta si energia eliminata
prin fecale . Energia eliminata prin fecale are o pondere mare ( 20 la monogastrice , 30 % la rumegatoare
din energia bruta ) . Energia continuta de fecale se determina asemanator ca energia bruta : fie prin arderea
unei probe de fecale prin bomba calorimetrica , fie apeland la o relatie deoarece tine seama de
transformarea energiei la nivelul tubului digestiv . Fara indoiala energia digestibila este un criteriu mai
corect de apreciere a valorii energetice a nutreturilor , dovada in acest sens sta faptul ca energia digestibila
este inca folosita pentru aprecierea valorii energetice a nutreturilor , folosita in hrana iepurilor , a caiilor ,
porci
Energia metabolizabila ( EM = ED- ( EU + EG ) . EU urina , EG Gaze de fermentatie . Energia
eliminata prin urina reprezinta circa 3 % la monogastrice si 5 % la rumegatoare din energia bruta . Energia
continuta prin urina se determina direct prin bomba calorimetrica , prin impregnarea unei probe de urina pe
hartie de filtru sau indirect apeland la unele relatii . Energia continuta de metan ( 1 % la monogastrice , 8 %
la rumegatoare ) se determina pe baza diferentei de concentratie in metan a aerului inspirat si cel expirat in
camerele respiratorii . Cu siguranta energia metabolizabila este un criteriu mai precis de apreciere a valorii
energetice a nutreturilor . In multe situatii si in multe tari in special specii apartinand monogastricelor este
ultim criteriu de apreciere a valorii nutritive energetice a nutreturilor , aceasta pentru ca cel putin la
monogastrice hranite cu ratii standard urmatariu criteriu care este energia neta nu mai aduce nimic in plus .
Energia neta ( EN = Em EC ) . EM = energia metabolizabila , Ec= energia calorica . Energia
calorica reprezinta cheia determinarii energiei nete . Energia calorica caldura produsa de animale are mai
multe componente respectiv Ec corespunzatoare metabolismului de inanitie si Ec corespunzatoare
miscarilor voluntare , Ec corespunzatoare termoreglarii si Ec corespunzatoare consumului de hrana ( EC =
EC i + EC v + EC t + EC c ). Energia calorica in totalitatea sa se determina fie prin metode directe , fie
indirecte . Determinarea directa a energiei calorice presupune determinarea caldurii sensibile ( Radiatie ,
convectie , conductie ) si a caldurii latente ( evaporarea apei la nivelului pielii si a pulmonii ) . Sunt 2
metode de determinare directa a energiei calorice : metoda adiabatica si metoda gradientului de
temperatura . In cazul metodei adiabatice animalele sunt introduse intr-o instalatie ermetica prin peretii
careia circula apa ( caldura produsa de animale este preluata de apa ) si pe baza cresterii temperaturii apei
se stabileste productia de caldura a animalelor ( Energia calorica ) . Metoda gradientului de temperatura
consta in preluarea caldurii produsa de animale de niste termocupluri .Determinarea indirecta a caldurii
calorice se bazeaza pe schimburile respiratorii mai precis pe schimburile de oxigen , dioxid de carbon si
metan (CH 4 ) . Camerele respiratorii la care se apeleaza pot fi fie cu circuit inchis , fie cu circuit deschis .

Pana la energia favorizabila se tine seama de caracteristicile nutreturilor . In cazul energiei nete mai curand
se tine seama de caracteristicile animalelor . PE acest considerent se poate spune ca energia neta este cel
mai perfomant criteriu de estimare a valorii energetice a nutreturilor , lucrul acesta este valabil mai ales
pentru animalele rumegatoare , pentru ca ele sunt hranite cu ratii diverse , situatie in care energia calorica
este variabila ( nu mai este relativ constanta ca la monogastrice )
Energia neta se imparte in energia neta de intrenire si energie neta de productie . Energia neta de
productie reprezinta energia fixata in tesuturi , se poate determina in doua metode si anume metoda
sacrificarilor comparative si metoda bilantului azot carbon .
Metoda sacrificarii comparative consta in formarea unor loturi de animale hranite cu
nutreturile a caror valoare nutritiva urmeaza a se stabili . La inceputul experimentului se sacrifica o parte
din animale , se viscereaza ,carcasele se macina , se iau probe din acestea si se determina continutul lor in
proteine si grasime . ER = 5,7 PR + 9,5 GR
Metoda bilant Azot carbon consta in determinarea azotului si carbon continut in
organism , ca diferenta intre cele ingerate si eliminate pe diferite cai . Azotul si carbonul intra in organim
practic numai prin hrana , aceasta pentru ca azotul in atmosfera nu intra in schimburile organismului , desi
aeerul atmosferic contina 78 % Azot , el totusi nu intra in schimburile organismului . Azotul si carbonul ies
din organism prin fecale si urina , iar carbonul in plus prin cele 2 gaze de fermentatie ( Co2 si CH 4 ) . In
final pe baza cantitatilor de azot si carbon retinute in organism si a unor constante se afla energia retinute ,
pe baza relatiei ER = 5,7 Pr + 9,5 Gr