EXAMENUL ZOOTEHNIC AL UGERULUI VACILOR

Din punct de vedere morfologic, ugerul este alcătuit din patru sferturi și din două
jumătăți (anterioară/posterioară sau lateral stângă/lateral dreaptă), iar structural, se
diferențiază țesutul secretor (glandular) și cel conjunctiv.
1. IMPORTANŢA APRECIERII UGERULUI
Examenul zootehnic al glandei mamare presupune aprecierea acesteia pe baza unui
complex de criterii, în vederea estimării potențialului lactogen și pretabilității la sistemul de
muls mecanic. Aprecierea ugerului prezintă importanță deosebită pentru ameliorarea genetică
a taurinelor, deoarece însușirile ugerului (mărimea, forma, vascularizația, prinderea, simetria
morfologică, structurală și funcțională) au determinism genetic mediu sau ridicat (de exemplu,
heritabilitatea pentru viteza de muls h2 = 0,35-0,60) și astfel pot fi îmbunătățite ușor prin
factorii ameliorării. Totodată, între caracterele ugerului și producția cantitativă de lapte a
vacilor există o strânsă interdependență (între cantitatea de lapte și viteza de muls, corelația
fenotipică rF = 0,42, iar cea genotipică rG = 0,35).
Vacile al căror uger este voluminos, „pătrat” sau „globulos”, bine vascularizat,
proemină ușor înapoia feselor, se întinde suficient de mult anterior, prezintă o bună simetrie
morfologică, structurală și funcțională, produc o cantitate mare de lapte, evident, dacă factorii
mediali sunt asigurați la nivelul optim.
2. CATEGORII DE VACI EXAMINATE ŞI MOMENTUL OPTIM DE
APRECIERE A UGERULUI
Sunt examinate vacile din fermele de elită și din alte categorii de ferme, femelele
înscrise sau care urmează să fie înscrise în ”Registrul Genealogic” (RG), vacile candidate și
cele nominalizate mame de tauri și primiparele (fiicele) tăurașilor aflați în testare.
Momentul optim de apreciere a ugerului are în vedere lactația (vârsta vacilor),
stadiul lactației și faza de muls:
- în raport cu lactația – este recomandabilă examinarea ugerului la prima lactație,
deoarece se consideră că până în acest moment însușirile glandei mamare au fost influențate
în mică măsură de factorii de mediu și ele se datorează aproape exclusiv factorilor genetici.
Vacile nominalizate mame de tauri și cele înscrise în RG sunt apreciate și la a III-a sau la a
IV-a lactație, deoarece la această vârstă, în funcție de rasă, ugerul este pe deplin dezvoltat și
astfel, poate fi apreciată mai obiectiv calitatea acestuia.
- în cadrul lactației – ugerul trebuie examinat atunci când nivelul secretor este
maxim, curba lactației atinge apogeul și se menține în platou (intervalul 30-90 zile după
fătare, în funcție de precocitatea fiecărei rase).
- în raport cu faza de muls – însușirile apreciate prin inspecție și palpație sunt
analizate înainte și după muls, iar cele din cadrul probei funcționale sunt apreciate în timpul
mulsului.
Ugerul poate fi examinat și în alte situații (de exemplu, în cazul achiziționării/vânzării
vacilor), iar metodologia aprecierii este aceeași, ca în cazul categoriilor de femele anterior
menționate.
3. TEHNICA APRECIERII ZOOTEHNICE A UGERULUI
Examinarea ugerului este realizată de personal autorizat, în două etape și anume:
examenul sanitar-veterinar și examenul zootehnic.
A. Examenul sanitar-veterinar este obligatoriu și necesită aprecierea stării de
sănătate a fiecărei vaci. Exemplarele bolnave (de exemplu, cele care prezintă mamite) nu sunt
supuse examinării ugerului, având în vedere corelația negativă dintre starea de boală și
producția de lapte.
1
 B. Examenul zootehnic începe cu anamneza și continuă cu inspecția, palpația și
proba funcțională.
a) Anamneza - precede aprecierea propriu-zisă a ugerului și presupune „culegerea”
informațiilor despre animal, referitoare la: numărul matricol, vârsta femelei (lactația), stadiul
lactației, starea fiziologică etc. Nu sunt apreciate vacile care nu au ambele crotalii, cele
bolnave (mai ales cele cu afecțiuni ale ugerului), femelele aflate în călduri și cele care
realizează producții mici de lapte.
b) Inspecția ugerului - este realizată în padoc, somatoscopic și somatometric.
Animalul așezat pe o suprafață plană, este privit din profil și din spate de la distanța de circa
2-3 m.
Se apreciază: mărimea ugerului, forma, prinderea, simetria morfologică, pilozitatea,
vascularizația și mameloanele.
Mărimea ugerului – corelată direct cu cantitatea de lapte, este apreciată subiectiv
vizual (în funcție de extinderea anterioară, posterioară și ventrală a glandei mamare) și
obiectiv prin măsurători.
Somatoscopia este completată cu următoarele măsurători (figura 1):
- lungimea ugerului – determinată cu centimetrul, de la punctul de prindere anterior,
printre cele două jumătăți (stângă, dreaptă) până la locul de prindere posterior.
- lărgimea ugerului – măsurată cu compasul zootehnic, în partea cea mai convexă a
sferturilor anterioare și posterioare. Se calculează media aritmetică a valorilor determinate.
- adâncimea (înălțimea) ugerului – reprezintă distanța măsurată cu centimetrul sau cu
rigla, în exterior, de la locul de prindere a ugerului pe abdomen până la baza mameloanelor
anterioare, respectiv posterioare. Se calculeaza media determinărilor.
- perimetrul mare – se înconjoară ugerul cu centimetrul, în partea cea mai convexă.
- perimetrul mic – se măsoară cu centimetrul, de jur împrejurul corpului mamar, la
baza mameloanelor.

3 2

6
5

1
Figura 1 – Măsurătorile ugerului: 1 - lungimea; 2 - adâncimea anterioară; 3 - adâncimea posterioară;
4 - perimetrul mare; 5 - perimetrul mic; 6 - lărgimea

Valorile obținute după efectuarea măsurătorilor sunt interpretate ca atare (ca valori
absolute), prin compararea lor cu valorile normale specifice fiecărei rase, și ca valori relative,
prin calcularea indicilor ugerului (indicele de mărime și indicele de volum):
› Indicele de mărime = lungimea ugerului · perimetrul mare
› Indicele de volum = lungimea ugerului · lărgimea medie · adâncimea medie
Pe baza rezultatelor aprecierii vizuale și somatometrice, ugerul poate fi clasificat în:
mare (preferat), mijlociu (acceptat) și mic (defectuos) (figura 2).
Mărimea ugerului depinde de: rasă (mai mare la rasele de lapte, mijlociu la cele mixte,
mic la rasele de carne și primitive), vârstă (mărimea ugerului crește progresiv de la prima
fătare -prima lactație- până la a III - IV-a lactație în funcție de rasă) și stadiul lactației
(volumul ugerului crește treptat după parturiție odată cu intensificarea secreției lactate, atinge

2
apogeul în faza maximă şi de platou a curbei lactației, apoi regresează treptat și atinge
minimul în momentul înțărcării vacii).

a b c
Figura 2 – Mărimea ugerului: a - uger mare; b - uger mijlociu; c - uger mic

Forma ugerului – prezintă importanță deosebită pentru mecanizarea mulsului. Este

apreciată cu ochiul liber și prin stabilirea raportului de mărime dintre cele două perimetre
(mare și mic).
Se diferențiază următoarele forme (figura 3):
- forma „pătrată” – prezintă sferturile voluminoase, simetrice, bine conturate
(diferențiate), mameloanele distanțate unul de celălalt, iar marginea posterioară a corpului
mamar formează cu partea inferioară un unghi relativ drept. Perimetrul mic reprezintă peste
70% din perimetrul mare. Ugerul „pătrat” este pretabil la sistemul de muls mecanic. Această
formă este dorită și apare frecvent la rasele specializate în direcția producției de lapte
(Holstein-Friză, Friza Olandeză, Jersey etc.).
- forma „globuloasă” – prezintă sferturile destul de bine dezvoltate, dar mai rotunjite,
mai slab conturate, mameloanele mai apropiate unul de celălalt, iar perimetrul mic reprezintă
60-70% din perimetrul mare. Și acest tip de uger se pretează la mulsul mecanic. Glanda
mamară „globuloasă” apare frecvent la rasele de taurine ameliorate, cu aptitudini mixte
(Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Pinzgau de Transilvania etc.).
- forma „conică” – este defectuoasă, deoarece sferturile sunt mici, asimetrice,
mameloanele sunt mult apropiate unul de altul, iar perimetrul mic reprezintă sub 60% din
perimetrul mare. Ugerul cu aspect spre conic nu permite aplicarea mulsului mecanic și apare
mai frecvent la taurinele primitive (Sura de Stepă, Mocănița etc.)
- ugerul „divizat” – este defectuos, deoarece țesutul glandular este subdezvoltat, cu
implicații negative asupra cantității de lapte. Morfologic, la locul de demarcație dintre
sferturile anterioare și cele posterioare, apare un silon foarte bine evidențiat.

a b c d
Figura 3 – Forma ugerului vacilor: a - „pătrată”; b - „globuloasă”; c - „conică”; d - uger „divizat”

Prinderea ugerului – apreciată vizual, este corelată cu mărimea și condiționează

aplicarea sistemului de muls mecanic.
Ugerul cu mărime corespunzătoare este prins corect atunci când se întinde mult
anterior, posterior depășește ușor punctul feselor, în jos nu depășește jaretele și, privit din

3
spate, ocupă complet spațiul dintre membrele posterioare (figura 4). Ligamentul suspensor
median al ugerului trebuie să fie bine evidențiat, întins mult către baza posterioară de prindere
a ugerului. La locul de fixare a glandei mamare pe abdomen, nu trebuie să apară demarcație
evidentă, adică, trecerea de la partea superioară a ugerului înspre abdomen trebuie să fie lină.
Nerespectarea acestor cerințe privind extinderea anterioară, posterioară și către în jos,
determină apariția defectelor de prindere (figura 4) și anume:
- prinderea abdominală – constă în aceea că ugerul se extinde puțin posterior și
exagerat de mult anterior până aproape de ombilic, ceea ce poate să conducă la solicitarea
intensă a ligamentului suspensor, însoțită de lăsarea corpului mamar.
- prinderea crurală – în acest caz, corpul mamar se întinde foarte mult în partea
posterioară și proemină exagerat înapoia liniei feselor. Ugerul se freacă de fețele interne ale
membrele posterioare, jenează animalul în timpul deplasării, este balansat lateral, ligamentul
suspensor este solicitat intens, se poate slăbi și astfel, apare defectul uger „atârnat” („lăsat”).
Dacă tonicitatea sfincterului mamelonar este redusă, se pierde lapte din cisterna mamelonară
și scade cantitatea de lapte obţinută la o mulsoare. De asemenea, din cauza frecării de
membrele posterioare, pe suprafața corpului mamar pot să apară leziuni, care constituie căi de
acces pentru microorganismele patogene.
- ugerul „atârnând” („lăsat”) – este consecința slăbirii ligamentului suspensor, iar
baza mameloanelor posterioare sau chiar o parte din corpul mamar depășește jaretele.
Ugerul „lăsat” jenează animalul în timpul mersului şi nu permite aplicarea mulsului
mecanic, deoarece rămâne puțin spațiu între vârful mamelonului și sol pentru atașarea
paharului de muls. Defectul apare mai frecvent la vacile multipare, spre sfârșitul vieții
productive.
La vacile bune producătoare de lapte, care au uger voluminos cu tendința de lăsare,
este recomandată aplicarea suspensorului, pentru a reduce gradul de solicitare a ligamentelor
de susținere. Dintre rasele locale, Roșia Dobrogeană prezintă o predispoziție genetică mai
mare la apariția ugerului „atârnat”.

a b c d
Figura 4 – Prinderea ugerului: a - corectă; b - abdominală; uger ”lăsat”; c - crurală; d - uger ”lăsat”

Simetria morfologică a ugerului – este apreciată vizual și prin măsurători (în primul
rând se determină adâncimea ugerului).
Ugerul poate fi (figura 5):
- simetric – cele 4 sferturi sunt aproximativ egal dezvoltate (de regulă, indiferent de
rasă, sferturile anterioare sunt ceva mai mici decât cele posterioare).
- asimetric (etajat) – anterior, atunci când jumătatea anterioară este mai mică decât
cea posterioară (când asimetria este exagerată, ugerul este denumit „uger de capră”);
posterior, atunci când sferturile posterioare sunt mai slab dezvoltate decât cele anterioare;
lateral stânga/dreapta (sferturile de pe partea stângă sau dreaptă sunt mai puțin dezvoltate).

4
Asimetria ugerului este defectuoasă, deoarece afectează producția de lapte, iar mulsul
mecanic este îngreunat.
Vascularizația și pilozitatea ugerului – oferă indicii privind potențialul lactogen al
vacilor și gradul lor de ameliorare.
Vacile cu producții mari de lapte prezintă ugerul mare, acoperit cu piele fină, densă,
elastică, vasele sangvine bine evidențiate, pilozitatea redusă, iar vacile cu producții mici (mai
ales cele din rasele primitive) au ugerul mic, slab vascularizat și pilozitate abundentă (uger
„sălbatic”) (figura 6).

a b c d
Figura 5 – Simetria morfologică: a - uger simetric; b - uger etajat anterior; c - uger etajat posterior;
d - uger etajat lateral stânga

Mameloanele – în număr de
patru, condiționează alegerea
sistemului și metodei de muls. Se
apreciază:
- forma – normală este de trunchi
de con, cilindrică spre conică
(figura 7);
- mărimea – se determină:
a b
lungimea (7-9 cm), măsurată cu
Figura 6 – Vascularizaţia şi pilozitatea ugerului:
rigla sau cu centimetrul de la
a - corespunzătoare; b - defectuoase
baza până la vârful mamelonului;
perimetrul (10-13 cm) se măsoară cu centimetrul la baza, mijlocul și vârful mamelonului;
diametrul (2,0-2,5 cm) măsurat cu şublerul, la baza, mijlocul și vârful mamelonului.
- distanța dintre mameloane – se măsoară cu rigla, între baza mameloanelor
anterioare, baza mameloanelor posterioare şi baza mameloanelor anterioare - posterioare.
Mameloanele trebuie să fie suficient de distanțate pentru a putea permite atașarea paharelor de
muls.
- simetria și dispunerea mameloanelor – mameloanele trebuie să fie amplasate
simetric pe corpul mamar, să aibă aceeași formă și dimensiune, dispuse paralel între ele și
perpendicular pe sol.
Sunt defectuoase (figura 7): mameloanele cilindrice, conice, cu aspect de „butelie”,
prea lungi/scurte, prea subțiri/groase, supranumerare (plasate anterior pe uger), suplimentare
(situate posterior pe uger), mameloanele dispuse asimetric pe corpul mamar, „înghesuite”, cu
leziuni, negi sau cicatrice.
Este recomandabilă îndepărtarea (amputarea) mameloanelor în plus, când vițelele au
vârsta de circa 1-2 luni, deoarece aceste mameloane nu sunt funcționale și creează dificultăți
în momentul atașării paharelor de muls.

5
 a b c d

e f g h

Figura 7 – Mameloane: a - normale (cilindrice spre conice) amplasate

corect pe uger; b - groase şi cilindrice; c - „înghesuite”; d, e - divergente;
f, g - subţiri, conice, suplimentare; h - mici, divergente; i - mameloane
mici

c) Palpația ugerului - are drept scop stabilirea calității glandei mamare, în funcție de
prezența țesuturilor constituente. Se exprimă prin simetria structurală, care arată „ponderea”
celor două țesuturi (glandular și conjunctiv) și repartizarea lor în sferturile ugerului.
Examinarea se realizează după abordarea vacii, de regulă, pe partea dreaptă și
palparea fiecărui sfert cu ambele palme. La palpare, țesutul secretor este grunjos (buretos), iar
țesutul conjunctiv este mai consistent (mai tare).
Calitatea ugerului poate fi apreciată și prin examinarea mărimii (volumului) înainte și
după muls. Ugerul de calitate bună cu potențial lactogen ridicat, este voluminos înaintea
mulsului, iar după încheierea operațiunii de muls, își micșorează mult volumul și posterior,
între fese, prezintă numeroase pliuri cutanate, denumite „rezerva” sau „oglinda” laptelui.
Însușirile ugerului apreciate prin inspecție și palpație, sunt sintetizate în indicatorul
nota uger, care presupune acordarea unui punctaj de la 1 la 5. Nota maximă 5,0 se acordă
atunci când ugerul este corespunzător din punct de vedere zootehnic pentru toate însușirile
analizate (primește calificativul ”excepțional”); nota 4,5 este acordată când ugerul este ”foarte
bun”; nota 4,0 se acordă pentru ugerul ”bun”; notele 3,0-3,5 se atribuie ugerului
”satisfăcător”; notele 1,0-2,5 sunt acordate ugerului ”nesatisfăcător”, care nu se pretează la
mulsul mecanic.
d) Proba funcțională - este etapa cea mai importantă în aprecierea zootehnică a
ugerului, deoarece rezultatele sunt foarte precise, corelate intens cu pretabilitatea la mulsul
mecanic.
Se stabilește viteza de muls și simetria productivă (funcțională).

6
 ▪ Viteza de muls se calculează prin cronometrarea timpului scurs de la extragerea
primului jet de lapte din uger, până la încheierea mulsului. Se aplică relaţia:
Viteză muls (litri/minut) = [cantitate lapte mulsă (l) / durată muls (sec.)] · 60
De exemplu, cunoscând că de la o vacă Holstein Friză, la mulsoare de dimineață a fost
obținută cantitatea de 16 litri lapte, în 360 secunde, rezultă viteza de muls = (16/360) · 60 =
2,67 l/minut.
▪ Simetria productivă (funcțională) se stabilește cu aparatul de muls pe sferturi și se
exprimă prin indicele mamar, care arată ponderea cantității de lapte secretată de sferturile
anterioare din cantitatea totală de lapte produsă de uger, recoltată la mulsoarea din data
realizării controlului:
Indice mamar (%) = (cantitate lapte sferturi anterioare / cantitate totală lapte uger) · 100
Valoarea ideală a indicelui mamar este de 50%, însă, datorită dezvoltării mai mici a
sferturilor anterioare, această valoare nu este atinsă nici de vacile raselor de lapte.
De exemplu, ştiind că de la o vacă Bruna de Maramureş, la mulsoare de dimineață a
fost obținută cantitatea totală de 12 litri lapte, iar cantitatea de lapte mulsă din sferturile
anterioare a fost de 5,2 litri, rezultă valoarea indicelui mamar de 43,33% (5,2·100/12).
Pentru stabilirea cât mai corectă a vitezei de muls și simetriei productive, se
recomandă efectuarea probei funcționale la două mulsori succesive, iar dacă diferențele dintre
rezultate sunt mari, este necesară repetarea aprecierii.
Rezultatele probei funcționale sunt înregistrate pentru fiecare femelă, în ”Fișa pentru
aprecierea aptitudinilor ugerului la mulsul mecanic”.
La finele examenului zootehnic al ugerului, cu ajutorul datelor obținute prin inspecție,
palpație și proba funcțională, se completează individual ”Fișa analitică pentru examenul
multilateral al ugerului” și se calculează indicele uger, folosit pentru ierarhizarea vacilor și
tăurașilor candidați la selecție (în funcție de indicele uger al fiicelor lor).
Indice uger = (nota uger · 6) + (viteza de muls · 20) + (simetria productivă · 1)

FIȘA PENTRU APRECIEREA APTITUDINILOR UGERULUI LA MULSUL MECANIC

Numărul matricol……………………………………Rasa……………………………………………......
Data nașterii…………………………………Categoria………………………………………..................
Tatăl: Numele………………………Numărul matricol…………………Rasa…………………………...
Codul…………………………………Data fătării……………………Lactația………………….............
Data controlului…………………………………………………………………………………………....
Rezultatele aprecierii
I. NOTA UGER………………………………………………………………………………………........
Observații (principalele defecte)…………………………………………………………………………..
II. VITEZA DE MULS…………………………………………………………………………………....
Control I: Durata mulsului (secunde)………………………………………………………………….......
Cantitatea totală de lapte (litri)……………………………………………………………...….
Viteza de muls (litri/minut)………………………………………………………………….....
Control II: Durata mulsului (secunde)………………………………………………………………….....
Cantitatea totală de lapte (litri)…………………………………………………………….......
Viteza de muls (litri/minut)………………………………...……………………………….....
III. SIMETRIA PRODUCTIVĂ (FUNCȚIONALĂ)…………………………………………………......
Control I: Cantitate lapte (litri) Indice mamar (%)………………………......
Sfert stâng anterior Sfert drept anterior
Sfert stâng posterior Sfert drept posterior
Control II: Cantitate lapte (litri) Indice mamar (%)…………………………..
Sfert stâng anterior Sfert drept anterior
Sfert stâng posterior Sfert drept posterior
IV. INDICE UGER………………………………………………………………………………………..

7
 FIȘA ANALITICĂ PENTRU EXAMENUL MULTILATERAL AL UGERULUI

I. ANAMNEZA
Numărul matricol…………………………………....Data nașterii………………………………………..
Lactația………………………Momentul lactației…………………..Momentul zilei………………........

II. INSPECȚIA
- mărimea ugerului: – somatoscopic…………………………………………………………………....
– somatometric:
- lungimea ugerului……………………………………………………….
- lărgimea ugerului………………………………………………………..
- adâncimea ugerului…………………………………………………
- indicele de mărime……………………………………………………...
- indicele de volum………………………………………………………..
- forma ugerului: – somatoscopic………………………………………………………………………
– somatometric:
- perimetrul mare………………………………………………………........
- perimetrul mic………………………………………………………….....
- raportul perimetru mare/perimetru mic……………………………….......
- prinderea ugerului: somatoscopic……………………………………………………………………
- simetria morfologică: – somatoscopic………………………………………………………………..
– somatometric:
- adâncimea anterioară a ugerului……………………………………….
- adâncimea posterioară a ugerului………………………………………
- raportul adâncime anterioară/adâncime posterioară…………………...
- vascularizația: – somatoscopic………………………………………………………………………..
- pilozitatea: – somatoscopic……………………………………………………………………………
- mameloanele: - forma – somatoscopic……………………………………………………………….
- mărimea – somatoscopic………………………………………………………….....
– somatometric:
- lungimea mameloanelor……………………………………………..
- perimetrul mameloanelor…………………………………………....
- diametrul mameloanelor……………………………………………..
- distanța dintre mameloane…………………………………………………………..
- simetria și dispunerea mameloanelor pe corpul mamar………….…………………
- prezența mameloanelor supranumerare sau suplimentare………………………......

III. PALPAȚIA
- predomină: - țesutul glandular……………………………………………………………………......
- țesutul conjunctiv…………………………………………………………………........
- simetria structurală…………………………………………………………………………………...
- nota uger……………………………………………………………………………………………...

IV. PROBA FUNCȚIONALĂ

- cantitatea de lapte (litri)……………………………………………………………………………..
- durata mulsului (secunde)……………………………………………………………………………
- viteza de muls (litri/minut)……………………………………………………………………………
- simetria productivă:
- cantitate lapte (litri) - indice mamar (%)……………………….....
Sfert stâng anterior Sfert drept anterior
Sfert stâng posterior Sfert drept posterior

V. INDICELE UGER…………………………………………………………………………………..

Rezultatele aprecierii pretabilității vacilor la mulsul mecanic într-o fermă, sunt

înregistrate în Buletinul de control.

8
 O.J.A.R.Z.……………………….nr.…………data….. Unitatea: - codul…………………......
- denumirea……………......

BULETIN PENTRU APRECIEREA APTITUDINILOR UGERULUI LA MULSUL MECANIC

Vaca Cantitate lapte muls (kg)
Nr. Tatăl Data Data Durata
Numărul Rasa Categoria Lactația Sfert Drept Sfert Drept
crt. (cod fătării controlului mulsului Total
matricol (cod) (cod)1 anterior anterior posterior posterior
taur)

1 - primipară; mamă de taur; înscrisă în RGS

Executat controlul: .……....