Sunteți pe pagina 1din 5

Cursul 4

TOPPV

Procedee biologice de combatere a apelor poluate


Trecerea apelor poluate prin biofiltre realizate din material poroase cu suprafata mare de contact
pe care in prealabil se pune o peliccula de bacterii aerobe care mienralizeaza subst organice.

Folosire apelor uzate in doze riguros stabilite pt irigarea structurilor piscicole,dar numai pe
terenuri nisipoase.

Folosire apelor uzate in anumite cantitati pt aprovizioanrea bazinelor piscicole

Sectoare, zone si regiuni piscicole din Romania


In fctie de partic. pedoclimatice ale fiecaraei regiuni si de caracteristicile fizico-chimice ale
apelor, se diferentiaza urmatoarele setoare, regiuni si zone piscicole.

Sectior I- ape montane

• Terenuri accidentate

• Ape limpezi

• Continut crecut de O2~ 10-12 mg O2 solvit/L apa

• Sarace in subs minerale

• Temp scazuta; vara T= 20 C

In fucntie de specia dominate se diferentiaza 2 zone:

• Zona pastravului – alaturi de care coabiteaza: lostrita, leporul, zgavocul.

• Zona lipanului – alaturi de care coabiteaza: cleanul, mreana vanata,boisteanul, scobarul si


zvarluga.

Sector II- ape colinare

• Ape mai domoale; panta de scurgere 0,5 m / km.

• Mai slab oxigenata ~ 6-8 mg O2 solvit / L apa..

• Continut mai ridicat in saruri minerale 100-200mg / L apa.

• Ape mai calde; T vara= 25 C


Cursul 4
TOPPV

• Zona scobarului – coabiteaza cu mreana, avatul, stiuca, salaul, bibanul, somnul, cleanul.

Sector III- ape de ses

• Ape lente, domoale

• Panta de scurgere < 0.5m/ km

• Slab oxygenate ~4-5 mg O2 solvit/ L apa

• Bogate in saruri minerale 200-250 mg / L

• Ape calde; T vara= 30 C

• Zona mrenei - coabiateaza cu scobarul, cleanul, obletele, stiuca, somnul.

• Zona crapului – coabiteaza cu platica, bibanul, somnul, linul, somnul, salaul.

In zona crapului se reproduce si speciile migratoare: sturionii si scrumbia de Dunare.

Sector IV- ape litorale

• Conditii fizico-chimice foarte diverse

• Traiesc foarte multe specii de pesti ~50

• Lacurile cu apa dulce – crap, caras, biban, salul, stiuca, platica, linul + specii marine:
chefalul si guvidul.

• Lacurile cu apa salmlastra – speciile ant mentionate + specii marine: hamsia, cambula,
scrumbia de mare.

• Lacurile cu apa sarata – peste marini: chefalul, guvidul, hamsia, calcanul, cambula,
scrumbia, zarganul.

Sector V – regiunea avandeltei si M. Neagra

T= 5-6 C in sezonul rece; 24-26 C vara

2,5-2,9 O2 Solvit/ L apa

Hamsia, guvidul, chefalul, tonul, palamida, zarganul, sturionii, scumbia de mare, etc.
Cursul 4
TOPPV

Amenajarile ( exploatatiile) piscicole


Trebuie sa asigure sis a mentina un asnumit vol. de apa si anumite isnusiri fizico-chimice ale
apei, conform cerintelor fiziologie a fiecarei specii

Conditii de infintare si fucntionare ale amenajarilor psicicole:

• Biologice - sursa de aprovizionare cu apa ale bazinelor; terenul pe care se amplaseaza


bazinele

Sursa de apa: corespunzatoare calitativ si cantitativ adica sa asigure un debit relative


constant pe tot parcursul anului, care sa inlocuiasca apa infiltrate in sol,apa evaporate, apa
degradata datorita activitatii organismelor acvatice. Captarea apei trb realizata in amonte
de fermele zootehnice, de obiectivele industrial si de asezarile omenesti. In functie de
insusirile fizico-chimice se stabiseste profilul unitatii piscicole: ciprinicole, salmonicola,
etc.

Terenul: permeabilitate redusa pt a micsora debitul de infiltratie, Cele mai bune rezultate
ofera cernoziomurile, dar care sunt folosite preponderant pt culturile agricole – frecvent
in scopuri piscicole se folosesc terenurile argiloase, argilo-nisipoase, mlastinoase si
luncile inundabile. Intre fundul bazinului, pe adancimea solului, de cc 15-30 cm, si apa
are loc o permanenta itnercatiune = solul cedeaza substante chimice care dupa dizolvarea
in apa sunt preluate de catre plante. Rezervele solului, organice si anorganice, se
epuizeaza treptat si trebuie refacute periodic prin: golirea bazinului piscicol, mentinerea
lor uscate o perioada, mobilizarea solului si cultivarea leguminoaselor si graminuloaselor
si fertilizarea.

• In fucntie de felul specie crescute:

-unitati specializate in cresterea ciprinidelor

-unitati specializate in cresterea salmonidelor

-unitati specializate in cresterea sturionilor ,etc

• In funcie de nr speciilor crescute:


Cursul 4
TOPPV

-unitati care cresc o sg specie

-unitati care cresc una, doua sau mai multe specii

• In fucntie de specificul hranirii pestilor:

- unitati care crest pesti pasinice, rapitori sau rapitori + pasnici

• In funcite de durata ciclului de exploatare:

- 1an = pepiniere

- 2-3 sau mai multi ani

• In functie de complexitatea fluxului tehnologic:

• Unitati psicicole cu flus tehnologic incomplet: realieaza o veriga a ontogenieie


pestilor (ex: producerea puietului) = pepiniere

• - / /- pt cresterea pestilor de consuk

• unitati cu flux tehnologic complet

• In fucntie de graduld e intensificare al productie ( densitatea la poluarea bazinelor,


sporuld e crestere, consumul specific de furaj, prod de peste / ha)

• unitati pisciole extensive, semiintensive, intensive, superintesive

• In functie de particularitatile constructive:

• unitati psicicole semisistematice (iazuri)

• unitati piscicole sistematice (helestee)


Cursul 4
TOPPV

Amenajari piscicole semisistematice

Sunt realizate prin brasarea cursului unui rau printr-o lcurare de trasament = baraj,
realizat prin compactarea pamantului escavat din groapa de imprumut din iemdiata
vecinatate a amplasamentului iazului.

Se amenajeaza o succesiune de iazuri = salbe de iazuri

Hrana de baza este cea naturala.

Prod. De peste este de 800-1500 kg/ ha in exploatatiile ciprinicole.

Avantaje:

• investitia initiala este redusa.

• sunt valorificate efficient solurile infertile, improprii culturilor agricole.

• posibilitatea irigarii terenurilor limitrofe si practicarii activitatilor complementare.

Dezavantaje:

• adancimea apei este variabile

• apa trece dintr-un iaz in altul cu insusiri fizico-chimice modificate.

• riscul transmiterii bolilor din amonte in aval.

• riscul patrunderii de pesti salbatici, vectori ai unor boli si care concureaza pestii din
cultura la cosnumul de O2, hrana, etc.

• umplerea si golirea iazurilor nu se poate realiza independent = interventia


piscicultorului este anevoioasa, ami ales pescuitul de recolta.