Cursul 5

TOPPV

Partile constructive ale unui baraj

Locul pe care se amplaseaza barajul poarta numele de .

Taluzurile trebuie cultivate cu plante cu sistem radicular profund pentru a le proteja de actiunea eroziva
a .

Instalatii hidrotehnice specifice izvoarelor

• Instalatie tip calugar (Calugarul) – reprezentat de 2 tuburi din beton armat fixate in unghi drept
la nivelul barajului. In interiorul tubului vertical sunt montate calupuri din lemn (=vanete).

Rol: - Asigura mentinerea apei in iaz la cota dorita cu ajutorul vanetelor;

• Permite eliminarea completa aa apei din iaz prin scoaterea tuturor vanetelor;

• Permite evacuarea apei de la fundul iazului prin scoaterea vanetelor din zona
bentonera;

• Apa trece peste vaneta superioara sub forma unei pelicule, iar in contact cu aerul
atmosferic se oxigeneaza.

• Deversorul

Rol: - Preia si transfera debitul excedentar de apa care ar putea distruge barajul;

Reprezentat de 3 segmente din beton armat = radieri (amonte, central, aval) amplasati la o
extremitate a barajului.

• Calugarul deversos – rol: rolul calugarului si al deversorului.

Amenajari piscicole sistematice

Sunt rezolvate prin lucrari de terasament( = diguri), construite din pamant tasat sau beton.

Helesteiele pot fi amenajate: 1) pe un singur rand – cu alimentarea cu apa si evacuarea pe parti

opuse (recomandabila) ; cu alimentare, evacuarea apei succesiv dintr-un helesteu in altul
(nerecomandabil).

2) pe 2 randuri – cu alimentare centrala si evacuare bilaterala si invers.

De regula se amenajeaza mai multe helestee (baterii), fiecare avand un rol bine stabilit.

Avantaje ( comparativ cu iazurile):

• Permit fluxuri tehnologice complete.

Cursul 5
TOPPV

• Productie de peste mai mare 3000-5000 kg/ ha in exploatatii ciprinicole.

• Prin amplasarea pe terenuri plane se asigura aceeasi adancime pe toata suprafata

helesteului si conditii de viata uniforme.

• Se elimina transmiterea bolilor din amonte in aval si a patrunderii speciilor de pesti salbatici.

• Este posibila umplerea si golirea independenta ahelesteielor = pescuitul de recolta se

realizeaza mai usor.

• Monitorizarea mai usoara a cresterii, sanatatii, comportamentului pestilor.

• Asigurarea optima a factorilor fizico-chimici.

• Furajarea mai usoara.

Dezavantaje: investitie mai mare

Aprovizionarea cu apa din sursa se realizeaza cu ajutorul de apa, apoi apa este
preluata de canale de alimentare prevazute cu stavilare care regleaza debitul de apa si in final
apa este distribuita in fiecare helesteu cu instalatia de alimentare.

Eventualele obstacole de pe traseul canalelor din sunt supratraversate cu ajutorul

apeductelor sau subtraversate cu ajutorul sifoanelor. Apa este evacuata din helestee cu ajutorul
calugarului si conductelor de evacuare.

Helestee folosite in unitatile ciprinicole

In functie de fluxul tehnologic si de durata ciclului de exploatare se diferentiaza urmatoarele

categorii de unitati:

• Unitati de crestere a crapului cu flux tehnologic complet, cu durata ciclului de exploatare de

3 ani. Are in dotare:

• Helestee de vara

• Helestee pentru reproducerea naturala dirijata ( folosite in cicluri bde cate 7 zile) 0.25-0.5%
din suprafata totala;

• Helestee pentru predezvoltare ( folosite 15-21 zile) 2.75%;

• Helestee pentru crestere vara I (folosite 20 zile) 10%;

• Helestee pentru crestere vara a- II-a (folosite 6-7 luni) 20-25%;

• Helestee pentru crestere vara a-III-a (folosite 6-7 luni) 60-65%;

• Helestee pentru cresterea remontilor si reproducatorilor (folosite 6-8 luni) 1%;

• Helestee pentru prematurarea remontilor si reproducatorilor (folosite 1-1.5 luni) 0.5%;

Cursul 5
TOPPV

• Helestee pentru maturarea remontilor si reproducatorilor (folosite o perioada foarte scurtaa

de timp, pana la exercitarea efectului hormonal) 0.5% .

• Helestee de iarna

• Helestee speciale – helestee carantina (0.5-2%) si helestee pentru cercetare (1%).

• Unitati pentru cresterea crapului cu flux tehnologic complet, cu durata de exploatare de 2

ani.

• Helestee de vara – aceleasi mai putin cele de crestere vara a-III-a.

• Helestee de iarna

• Helestee speciale

• Unitati dee crestere a crapului cu flux tehnologic incomplet, cu durata ciclului de exploatare
de:

• 2 ani – unitati de ingrasare = helestee de crestere vara a-II-a si vara a-III-a.

• 1 an – pepiniere care realizeaza reproducerea naturala/ artificiala, cresterea

larvelor, alevinelor si puietului si livreaza materialul biologic altor unitati piscicole
sau populeaza/ repopuleaza apele naturale (bazinele) = helestee pentru reproductia
naturata dirijata, helestee pentru predezvoltare, helestee pentru crestere vara I,
helestee pentru prematurarea/maturarea remontilor si reproducatorilor, helestee
pentru cresterea remontilor si reproducatorilor precum si helestee pentru iernarea
remontilor si a reproducatorilor.

Inmultirea pestilor

Particularitatile biologice ale reproducerii pestilor

• Particularitati fiziologice

Dimorfismul sexual:

• Maturitatea sexuala ex: aprox. 10-12 luni la hamsie, aprox 3-4 ani la majoritatea ciprinidelor,
aprox 5-6 ani la anguilla, aprox 6-7 ani la ciprinide asiatice( sanger, nova, cosas), aprox 10-14
ani la nistru si aprox 16-20 ani la morun.

• Locul realizarii fecundatiei si dezvoltarea embrionului:

• Pesti ovopari (majoritatea) – fecundatia si dezvoltarea se realizeazaa in afara

corpului femelei;

• Pesti ovovivopari (vulpea de mare) – fecundatia se realizeaza in corpul femelelor, iar

dezvoltarea embrionului in afara acestuia;
Cursul 5
TOPPV

• Pesti vovopari (rechin, balena) – fecundatia si dezvoltarea au loc in corpul femelei;

• Pesti partenogenetici – partenogeneza= spermatozoidul nu fecundeaza ovula, ci

doar declanseaza diviziunea celulara apoi se resoarbe in masa citoplasmatica a
ovulei.

• Numarul reproducerilor pe parcursul vietii: pestii cu reproducere repetata( majoritatea) si

pesti cu reproducere unica ( somoni, anguilla).

• Modul in care se realizeaza maturarea si eliberarea icrelor: pesti la care maturarea si

depunerea este sincrona ( salau) si pesti la care este asincrona ( crap, caras, lin).

• Momentul reproducerii: in zonele temperate majoritatea pestilor(pasnici) primavara, iar

rapitorii primavara timpuriu saau toamna tarziu.

• Particularitati etologice

Locul reproducerii:

• Pesti generativ-stagnofili – traiesc si se reprroduc in ape statatoare ( crap, caras, lin, platica).

• Pesti generativ-reofili – traiesc si se reproduc in ape curgatoare ( salmonide).

• Pesti migratori – traiesc intr-un mediu si se reproduc in alt mediu( somon, sturion, anguilla).