TERRA - ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ

*elementele grafice și aplicațiile corespunzătoare fiecărei lecții se pot consulta în

– ATLASUL GEOGRAFIC ȘCOLAR – CLASA A V-a – TERRA - ELEMENTE DE GEOGRAFIE
FIZICĂ – autor Marius Lungu (2017)
www.edituracartaatlas.ro

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE II
TERRA – O PLANETĂ ÎN MIȘCARE
Competențe specifice
1.1. Utilizarea termenilor geografici în contexte
diferite
1.2. Descrierea unor elemente, fenomene sau
procese geografice observate direct sau indirect
2.1. Utilizarea tehnicilor de orientare pe hartă/
teren Resurse didactice
2.3. Citirea reprezentărilor grafice şi cartografice
simple 3.1. Descrierea unor elemente, fenomene şi • Imagini animate internet
procese geografice folosind noţiuni din matematică, • Harta geografică
ştiinţe şi tehnologii • Busola
3.2. Precizarea legăturilor dintre realitatea • Atlasul geografic școlar – clasa
geografică şi fenomene din domeniul ştiinţe şi a V-a – Terra elemente de geografie
tehnologii fizică – autor Marius Lungu (2017)
3.3. Descrierea diversităţii naturale a realităţii
geografice realizând corelaţii cu informaţiile dobân-
dite la alte discipline şcolare
4.1. Utilizarea metodelor simple de investigare
4.2. Ordonarea elementelor geografice după
anumite criterii
4.3 Aplicarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobân-
dite în contexte noi/situaţii reale de viaţă

Resurse de timp : o oră (S2: 23-27 octombrie 2017)

1
 LECŢII DE GEOGRAFIE

3. ORIENTAREA ÎN SPAŢIUL TERESTRU

(ELEMENTE NATURALE ŞI INSTRUMENTE CLASICE
ŞI MODERNE)

Busola face parte din echipamentul oricărui turist, având un rol deosebit în asigurarea încrederii celui
care o mânuieşte, că se află pe drumul cel bun, mai ales în condiţii meteorologice deosebite (vizibilitate
redusă şi precipitaţii).
Dacă nu avem busolă și dorim să ne orientăm în teren, folosind harta, este necesară
determinarea unor repere vizibile pe care să le recunoaştem (o culme, o stâncă izolată, o clădire, o localitate,
o poiană în mijlocul pădurii, un arbore mai înalt etc.). În acest caz, sunt necesare minimum două repere
recunoscute în teren şi simbolizate pe hartă. După detectarea poziției lor pe hartă, se va mișca harta astfel
încât poziţia reperelor alese din jurul nostru să corespundă cu poziţia lor de pe hartă.
De exemplu, dacă recunoaştem două culmi în teren, trecute şi pe hartă, poziţionăm harta astfel încât linia
imaginară care în teren uneşte cele două vârfuri, să fie paralelă cu linia imaginară care le uneşte pe hartă.
Astfel, nordul hărţii va indica nordul geografic și vom ști punctele cardinale. Mai departe poziţia noastră
o vom stabili prin aproximarea distanţei faţă de repere, ţinând harta conform punctelor cardinale. Dacă
recunoaştem locul unde ne aflăm şi un alt reper din teren, o culme de exemplu, poziţionăm harta astfel
încât culmea menţionată pe hartă să fie pe direcția reperului văzut în teren, față de poziția unde ne aflăm.

Alte mijloace de orientare

După Soare - Atunci când este senin, soarele poate fi un adevarat ghid al călătorului. În ţara noastră, la
amiază, ora 12, Soarele indică întotdeauna Sudul. Când răsare indică Estul, când apune indică Vestul.

După Lună: - Luna răsare aproximativ la est și dispare (apune) la vest. În primul pătrar, la ora 18 luna se
află aproximativ spre sud, iar la ora 24 spre vest. În perioada în care avem “lună plină”, la ora 18 aceasta se
găseşte spre est, la ora 24 spre nord, iar la ora 6 spre vest. În ultimul pătrar, la ora 24 luna se află spre est, iar la
ora 6 spre sud. Atunci când luna are “forma de seceră” și are colțurile orientate spre stânga noastră - stând cu
fața spre lună - atunci partea convexă ne indică vestul, iar când sunt îndreptate spre dreapta noastră, atunci
partea convexă indică estul.

După Steaua Polară - În timpul nopții se poate determina poziția punctelor cardinale luându-se în con-
siderare faptul că dacă ne îndreptăm cu fața spre Steaua Polară aceasta ne va indica întodeauna Nordul.
Steaua Polară se găseşte în constelaţia “Carul Mic”. Această constelaţie se identifică mai greu pe bolta
stelară, de aceea, pentru descoperirea sa, se porneşte de la constelaţia “Carul Mare”, folosind următoarea
metodă: cu o linie imaginară unim cele două stele aflate în spate, apoi, luând în calcul de aproximativ cin-
ci ori distanţa dintre aceste două stele, prelungim linia imaginară dintre cele două stele și vom descoperi
Steaua Polară în vârful contelaţiei “Carului mic”.

2
 TERRA - ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ

Pe baza observaţiilor asupra unor obiecte sau fenomene din natură.

Pe partea de nord, copacii au coaja neregulată, crapată, umedă şi uneori acoperită cu muşchi.

Inelele anuale de crestere observate la trunchiurile de copaci tăiaţi sunt mai îndepărtate unele de altele în partea
dinspre sud a trunchiului.

La copacii izolaţi sau la cei de la marginea pădurilor, ramurile şi frunzele sunt mai dese înspre sud şi mai rare
înspre nord (situaţie specifică emisferei nordice).

Pe scoarţa brazilor se află răşină mai multă înspre sud.

În partea de nord a poienilor din pădure, iarba este mai deasă decât pe cea de sud.

La bisericile ortodoxe altarele sunt îndreptate spre est.

Crucile din cimitire sunt aşezate în partea de vest faţă de mormânt.

Muşchii acoperă stâncile şi pietrele mari pe partea de nord a lor.

Zăpada se menţine timp mai îndelungat în partea de nord a munţilor, clădirilor şi a pomilor.

Furnicile îşi construiesc muşuroaiele înspre partea de sud a copacilor.