Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Viata si toate fenomenele de pe Terra sunt legate de lumina si caldura primite de la Soare.
Cantitatea de lumina si caldura se schimba in cursul unei zile si in cursul unui an. Aceste
schimbari se explica prin miscarile pe care Pamantul le face in spatiu: in jurul axei si in jurul
Soarelui.
Miscarea Pamantului in jurul propriei axe poarta numele de miscare de rotatie. Miscarea in
jurul Soarelui poarta numele de miscare de revolutie. Astfel de miscari executa si celelalte
corpuri din Sistemul Solar, mai putin meteoritii.
Ora ne indica pozitia in raport cu Soarele. Ora solara este ora adevarata a fiecarui loc. Ora 12
este indicata de momentul cand Soarele se afla deasupra meridianului locului respectiv. Dar,
din motive practice, ora solara nu poate fi utilizata. De exemplu, daca ne-am deplasa de la
Bucuresti la Pitesti, ar trebui sa dam ceasul cu cateva minute inapoi.
Ora oficiala este ora adoptata de fiecare stat si corespunde in principiu orei fusului orar.
Suprafata Globului a fost impartita in 24 de fuse orare. Un fus orar cuprinde 15° longitudine
si de-a lungul lui ora este aceeasi pentru toate localitatile.
Ora pe Glob se stabileste in functie de fusul orar care include meridianul de 0° (Greenwich).
Miscarea de revolutie
Miscare de revolutie este miscarea Pamantului in jurul Soarelui pe o orbita de forma alungita
(elipsa). Aceasta miscare se face de la vest spre est si dureaza 365 de zile si 6 ore (un an).
In calendar, anul obisnuit are 365 de zile; din cele 6 ore ramase anual, o data la patru ani se
formeaza o zi in plus, care se adauga lunii februarie. Anual are atunci 366 de zile si se
numeste an bisect.
21 martie (echinoctiul de primavara). In aceasta zi, Pamantul este astfel plasat fata de
Soare incat razele de lumina cad perpendicular pe Ecuator; ziua si noaptea sunt egale
pe tot Globul.
Cele patru anotimpuri se formeaza doar la latitudini medii. La poli, jumatate de an este vara
("ziua polara") si jumatate este iarna ("noaptea polara"). Astfel, la echinoctiul de primavara,
la Polul Nord incepe ziua, care va dura pana la echinoctiul de toamna. In tot acest timp este
continuu lumina. In celalalta jumatate a anului va fi iarna (noapte). La Polul Sud este invers.
formarea si succesiunea anotimpurilor. Din cauza inclinarii axei, in cele doua emisfere
anotimpurile sunt inversate.
durata inegala a zilelor si a noptilor in cursul unui an.