Director,

Colegiul Naţional “Kemal Atatürk” Profesor, Accan Mologani

Mun. Medgidia, Str. Lupeni, nr. 18
Tel.fax/: 0241818105
e-mail: colegiulataturk@gmail.com

Nr. ..................../...........................

TIPURI DE EXERCITII DE ENERGIZARE

PENTRU CLASELE I-IV
MATERIAL PREZENTAT ȊN COMISIA METODICĂ A ȊNVĂŢĂTORILOR
COLEGIUL NAŢIONAL „KEMAL ATATURK” MEDGIDIA
1. Pizza
Obiectivul sarcinii:
-energizarea participantilor (La sfarsitul exercitiului participantii vor avea un tonus ridicat, vor fi bine-
dispusi si motivati pentru activitatile care urmeaza).
Desfăşurarea sarcinii:
Formatorul roagă participanţii sa stea in cerc, unul in spatele celuilalt si cu mainile pe umerii celui din fata.
El le povesteste ca au de facut o pizza, urmând indicaţiile de prepare:
a. se framanta aluatul
b. se taie salamul
c. se taie legumele
d. se pune ketchup-ul
e. se intinde cascavalul
- Toate etapele presupun masarea persoanei din fata, masare care descrie cat mai bine fiecare etapa din
realizarea pizzei.
- Dupa ce se realizeaza treptat toate etapele si numai dupa ce a rostit formatorul etapa urmatoare, se
mimează ca se deschide usa cuptorului, se impinge tava si se impinge usa cuptorului cu piciorul (moment
in care fiecare participant simuleza ca ii da un sut in fund celui pe care tocmai l-a masat).
- Jocul se desfasoara intr-un ritm alert.

2. Beţele (5 MIN)
Obiectivele sarcinii:
- energizarea participanţilor
Materiale: 2 rigle a câte 50 cm
Desfăşurarea sarcinii:
Formatorul explică faptul că „Beţele” este un joc de energizare dar in acelasi timp si de viteza si abilitate.
Participantii se impart pe siruri ( 6 persoane intr-unul). Se da cate un bat (rigla) fiecarui “cap” de coloana.
Scopul jocului este de a pasa riglele (betele) fara a le atinge cu mainile, de la lider pana la capatul sirului
(coloanei); modalitatea de joc este aratata tuturor de catre facilitator liderului (primei persoane din sir):
rigla (batul) varata intre picioarele facilitatorului este luat de lider prin strangerea intre picioare a jumatatii
sale libere. Liderul apoi se intoarce - tinand strans intre picioare rigla, ca sa nu cada - si paseaza celui din
spatele sau jumatatea libera, care este preluata in acelasi mod, s.a.m.d., pana cand batul ajunge la ultimul
din sir. Acesta va veni din ultima pozitie a sirului in prima pozitie (ce a fost a liderului), se va intoarce spre
lider si ii va da batul, jocul continuand astfel pana la capat, dupa care ultima persoana aduce in fruntea
sirului batul si se desfasoara asa pana cand liderul revine in pozitia initiala - primul din nou in coloana.
Deplasarea din coada sirului in fata se face prin sarituri coordonate cu bataie pe ambele picioare datorate
riglei (aflate intre ele). Jocul se incheie cand una din coloane a reusit sa faca un circuit complet al riglei

PROPUNĂTOR: prof. psih. Valentina Durac Paginaă 1

prin sir. Daca batul cade sau este ajutat pentru potrivire cu mana, traseul sau trebuie reluat de la capatul
sirului din acel moment. Jocul este antrenant si provoaca emotii participantilor. Facilitatorul este arbitrul
acestei competitii / colaborari (competitie cu ceilalti, colaborare în coloana proprie).

3. Fă ca mine!
Obiectivele sarcinii:
- energizarea participanţilor
Desfăşurarea sarcinii:
Formatorul solicită participantilor să se aseze unul in spatele celuilalt, formand un sir. Formatorul ii
sfatuieste sa-si imagineze miscari amuzante insotite de un sunet si va initia el prima miscare, de exemplu:
sari intr-un picior si scoti un strigat de victorie, dai din aripi si imiti croncanitul unei ciori etc.
Primul din sir initiaza o miscare insotita de un sunet, pe care toti membrii grupului o imita. Apoi trece
ultimul in sir si urmatorul executa o alta miscare. Miscarile trebuie sa fie mereu altele. Activitatea se
incheie atunci cand toti membrii grupului au avut posibilitatea sa-si manifeste inventivitatea.
4. Cine are…
Obiectivele sarcinii:
- energizarea participanţilor
Desfăşurarea sarcinii:
Formatorul invită participanţii, cu excepţia unuia, să se aşeze în cerc, pe scaune.
Cel care stă în picioare adresează colegilor o întrebare” Cine are…cămaşă”?, urmând ca acei colegi care au
cămaşă să- şi schimbe locul între ei . Scopul este ca altcineva să rămână în picioare, fără scaun. Jocul
continuă timp de 10 min., facându- se apel la alte caracteristici (însuşiri fizice, animale, bunuri, etc.).
5. Prinzând coada dragonului
Un dragon este format dintr-un sir lung de oameni care îsi pun mâinile pe umerii persoanelor care se afla în
fata lor. Primul din rând este capul dragonului. Ultimul din rând este coada dragonului, dornic de a se misca
la stânga sau la dreapta pentru a scapa de urmarirea capului dragonului. Pâna când semnalul "Start!" nu
este dat dragonul trebuie sa fie în linie dreapta. Cineva din grup numara "Un, doi, trei, start!". La semnalul
de "Start!" capul dragonului fuge spre coada încercând sa o prinda. Întregul corp trebuie sa se miste cu
capul fara sa se rupa. Daca capul reuseste sa atinga coada, el poate ramâne în continuare capul dragonului.
Daca corpul se rupe înainte ca capul sa prinda coada, capul devine coada si urmatorul în rând devine capul
dragonului. Actiunea se petrece asa, pâna când toata lumea va fi capul dragonului.
6. Jocul cu scaunele
Iniţial, toţi participanţii stau pe câte un scaun. Unul dintre participanti spune o caracteristică şi se aşază pe
scaunul din stânga sa. Cei care îndeplinesc această caracteristică se mută şi ei cu un scaun la stânga. Cei
care nu îndeplinesc această caracteristică rămân pe scaun. Dacă scaunul este ocupat, participantul se aşază
pe genunchii celui care stă pe scaun. După 10 persoane, se scot scaunele libere şi se continuă jocul.

7. Vikingii
Toti jucatorii stau în cerc. O persoana va începe prin a-si pune degetele deasupra
palariei ca si cum ar fi niste coarne. Vikingii vor pasa rolul de a fi viking, îndreptându-si coarnele spre
cineva. Daca se indica spre cineva, persoana respectiva va deveni viking (cu coarne ), iar persoana din
dreapta va începe sa "vâsleasca" spre dreapta, iar cea din stânga va "vâsli" spre stânga. Ultimul din cei trei
jucatori care va întârzia sa-si asume rolul va iesi din joc. Restul jucatorilor, în tot timpul jocului, vor bate
din picioare într-un ritm constant.
8. Fructe si legume
Se împart participantii în doua grupuri mari. Un grup va lua nume de legume iar celalalt de fructe. În
fiecare grup mare, 2 sau 3 jucatori vor avea aceleasi nume de legume sau fructe. Jucatorii se amesteca si
formeaza un mare cerc, stând pe scaun. Liderul, jucatorul "special", sta în centru. El striga "Boabele de
mazare si merele trebuie sa schimbe locurile" . În timp ce jucatorii fac acest lucru, jucatorul "special" va
încerca sa se aseze pe un loc vacant. Daca el reuseste, jucatorul care ramâne pe din afara devine
"specialul".
9. Scara vieţii

PROPUNĂTOR: prof. psih. Valentina Durac Paginaă 2

Pe o foaie de flipchart se desenează o scară, pe care se notează, în funcţie de vârsta participanţilor, diferiţi
ani. Pe rând, fiecare participant va nota în dreptul unui singur an evenimentul pe care îl consideră cel mai
important din viaţa sa pe care il vor argumenta
10. Soarecele si pisica
Jucatorii trebuie sa stea în cerc. Doi oameni sunt alesi, unul va fi pisica iar celalalt
soarecele. Obiectivul jocului este ca soarecele sa prinda pisica în interiorul cercului.
Acest lucru se poate realiza atunci când soarecele alerga printre 2 oameni, acestia,
oamenii, îsi dau mâinile, pisica nemaiputând trece. Jocul se poate repeta cu o noua pisica
si un nou soarece

11. Oua colorate

Un jucator este ales a fi vulpea. O alta persoana este aleasa sa fie gaina. Restul
jucatorilor vor fi ouale colorate. Vulpea trebuie sa stea departe de gaina si de ouale ei în
asa fel încât sa nu poata sa le auda. Gaina desemneaza culoarea fiecarui ou soptindu-le
fiecaruia în parte, la ureche, culoarea pe care o reprezinta. Ouale se aliniaza în fata gainii.
Vulpea vine în spatele gainii si se comporta ca si cum ar bate la usa. Gaina raspunde:
"Cine este?", vulpea raspunde: "Este vulpea". Gaina spune: "Ce doresti?", vulpea spune:
"Oua colorate". Gaina spune: "Nu am nici unul". În acest moment toti jucatorii care sunt
oua râd zgomotos. Vulpea spune:" Îi aud râzând" iar gaina raspunde: "Ok, ce culoare
doresti?". Vulpea începe sa ghiceasca culori. Când ghiceste o culoare care este atribuita
unui ou, respectivul începe sa fuga. Daca vulpea prinde oul, atunci o noua gaina si o noua vulpe este aleasa.
Daca vulpea nu prinde oul pâna când acesta ajunge înapoi la gaina , ea trebuie sa ghiceasca o noua culoare
si sa prinda oul urmator. Totusi, de fiecare data când vulpea trebuie sa ghiceasca un nou ou ea trebuie sa
bata la usa, iar conversatia se poarta
de fiecare data.
12. Obiectivele sarcinii:
o energizarea participanţilor
Descriere: Salut! Salut!
Participanţii stau în cerc. O persoană se plimbă în jurul cercului și bate pe unul dintre colegi pe umăr.
Aceasta se plimbă în sens invers, până când îl întâlneşte pe colegul care l-a bătut pe umăr. Se strigă de trei
ori pe nume, în timp ce continuă să meargă fiecare în direcții opuse, până când unul dintre ei ajunge la
locul gol. Cel care pierde se plimbă de jur împrejur în partea exterioară a cercului, și aşa mai departe, până
când toată lumea merge cate o tura în jurul cercului.
13. „Orbul”
Obiective:
o să înveţe modalităţi cât mai atractive de a transmite informaţii grupului de părinţi ce va fi format.
Descriere:
Se aleg 2 voluntari care vor părăsi sala. Ceilalţi participanţi împreună cu formatorul vor crea „obstacole”
cât mai deosebite (ex. scaune, masă, cuier, obstacole formate cu mâinile, picioarele participanţilor sau chiar
formate din oameni, etc.) Unul din voluntari va fi legat la ochi, celălalt va vedea obstacolele. Cel care
VEDE, „părintele” va îndruma verbal „copilul”, care NU vede obstacolele. Ceilalţi participanţi, „prietenii”
vor perturba acest proces prin remarci de genul „nu e greu, e puţin înalt, nu se întâmplă nimic dacă nu
ocoleşti, nu cazi dacă faci paşi mari, etc.” La finalul celor 3 minute alocate jocului, se discută cu fiecare din
cele 3 categorii implicate: copilul, prietenii, părintele.
Cum s-au simţit fiecare într-un astfel de rol. Cum ar îmbunătăţi situaţia în care s-au afla (părintele ar vorbi
mai tare - mai încet - mai cald, copilul s-ar opri şi ar asculta mai bine instrucţiunile, ar avea mai multă
răbdare, etc.)
Se urmăreşte:
- înţelegerea faptului că părinţii nu pot supraveghea şi îndruma copilul în toate situaţiile;
- încrederea este foarte importantă atât pentru părinţi cât şi pentru copii;
- copii pot fi uşor influenţaţi negativ de grup, anturaj;

PROPUNĂTOR: prof. psih. Valentina Durac Paginaă 3

- îmbunătăţirea modalităţilor de supraveghere a copilului fac parte din „datoria” de părinte.
o 13. identificarea unor factori de risc şi de protecţie familiali pentru consumul de tutun, alcool şi
droguri
o energizarea participanţilor
Desfăşurare:
Pasul 1: Împărţim participanţii în grupuri de trei participanţi - 5 grupuri. În fiecare grup, fiecare va juca un
rol diferit: copilul, cei 2 părinţi (de tip I şi de tip II). Fiecare părinte primeşte o listă de întrebări. (Cum a
fost ziua ta? Ce ai făcut la şcoală? Ai planuri pentru diseară?)
Pasul 2: Fiecare „părinte” din grup are la dispoziţie 2 minute (formatorul cronometrează) să discute cu
copilul despre ziua acestuia. Primul părinte (tip I) îl va asculta cu atenţie, va pune întrebări suplimentare, îl
va lăuda pentru faptele bune şi îi va arăta suport şi sprijin dacă a întâmpinat probleme. De asemenea, se va
arăta interesat de planurile de petrecere a timpului liber şi îşi va arăta afecţiunea faţă de copil.
După expirarea timpului, celălalt părinte va discuta şi el cu copilul, punând aceleaşi întrebări, dar având o
evidentă atitudine de superficialitate: în acelaşi timp citeşte un ziar, schimbă canalele la televizor, întrerupe
copilul, strigă pe cineva să-i aducă ceva de băut, îi cere să repete lucruri, etc.
Pasul 3: Fiecare „copil” este rugat să spună în care dintre cele două discuţii s-a simţit mai bine, mai
confortabil. Subliniem importanţa pe care o are petrecerea unui timp de calitate cu copilul, fie şi doar
câteva minute pe zi.
Fiecare „părinte” este întrebat dacă rolul pe care l-a jucat i se potriveşte.

Întrebare suplimentară reflexivă: Ce fel de părinte sunteţi: tipul I sau tipul II.
Fiecare grup astfel format va identifica în scris factori de risc şi de protecţie familiali la adolescenţi.
Se notează pe flipchart factorii de risc şi de protecţie identificaţi şi se discută în plen.
14. Descriere:
Flux / Reflux
Trageti o linie care să reprezinte linia mării si aşezaţi toţi participanţii în spatele ei. Când se va striga
„Flux!“, toată lumea va sări înaintea liniei. Când se va striga „Reflux!“ toată lumea va sări înapoi peste
linie. În cazul în care se va striga „Flux!“ de două ori la rând, participanţii care vor sări din greşeală, vor
iesi din joc. Pentru creşterea complexitătii, puteti inventa alte mişcări
14. Samurai - transmite impulsul
Joc de atenţie, concentrare, destresare şi mai ales eliberare de energie negativă.
Desfăşurare:
Participanţii se aşază în cerc. Formatorul începe jocul ţinând mâinile deasupra capului ca şi cum ar avea o
sabie de samurai. Fixează cu privirea un participant (exceptând cei 2 participanţi din stânga şi din dreapta
sa), căruia îi va transmite impulsul strigând în acelaşi timp şi „HA”. Cel care primeşte impulsul spune la
rândul lui „HA” şi ridică mâinile deasupra capului. Cei 2, din stânga şi din dreapta celui ce primeşte
impulsul, trebuie să „taie” sub aceeaşi formă (sabie de samurai) fictiv şi fără să-l atingă, burta primitorului,
spunând în acelaşi timp „HA”. Apoi, primitorul va fixa cu privirea un alt participant transmiţând la rândul
lui impulsul precum formatorul (strigând în acelaşi timp şi „HA”). Se repetă operaţiunea din ce în ce mai
repede; după 4-5 ture de cerc, cei care greşesc, sunt eliminaţi. Ultimii 5 sunt temerari, câştigători.

5. Joc: Ţinta
Formatorul prezintă tinta desenată pe flipchart. Ţinta cuprinde 4 sectoare, câte una pentru fiecare temă a
zilei IV. Cercurile ţintei reprezintă notele de la 10 (centru) la 1(margine). Participantii sunt invitati sa
aprecieze temele abordate marcand cruciulite ori puncte pozitionate corespunzator parerilor lor (cum s-au
simtit pe parcursul zilei, in ce masura situatiile prezentate in cadrul activitatilor pot fi aplicate,etc.).

PROPUNĂTOR: prof. psih. Valentina Durac Paginaă 4