Referindu-se la proveniența denumirii satului Vertiujeni, Anatol Eremia,
specialist în domeniul toponimiei, a ținut cont de faptul că satul respectiv este situat pe malul Nistrului. După toate probabilitățile, opinează el, numele satului „reflectă o particularitate a cursului apei în locurile acestea: vârtej - învârtirea pe loc a apei curgătoare". Considerăm că opinia este plauzibilă, ea fiindu-ne sugerată de forma mai veche a toponimului, atestată documentar: Vârtejăni, Vărtejeni. În documentele medievale, dar, un timp, și într-o serie de acte emi- se după încorporarea Basarabiei în Imperiul Rus, satul este atestat cu denumirea Vârtejeni. Însă oficialitățile imperiale ruse au pronunțat incorect numele satului şi, astfel, l-au schimonosit, el căpătând o formă nespecifică limbii române: Vertiujeni. Adică, a fost modificată rădăcina cuvântului vârtej, de la care provine toponimul Vârtejeni. Drept consecință, s-a încetățenit un toponim ce conține un cuvânt pocit: vertiuj. De aceea, în mod firesc apare necesitatea de a reveni la numele initial al satului: Vârtejeni. Așa cum s-a procedat în perioada administrării româneşti (1918-1940, 1941-1944), când a fost corectată această schimonosire a denumirii satului. Astfel a ap[rut denumirea satului meu natal.