Clasificarea actelor juridice civile

Definiția actului juridic

Actul juridic civil reprezintă o manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice, respectiv de a da
naștere, modifică sau stinge un raport juridic civil concret.

Actul juridic civil are doua sensuri:

- primul sens desemnează tocmai manifestarea de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice care are
semnificația de operațiune juridică.
- al doilea sens desemnează înscrisul constatator al manifestării de voință, adica suportul material care
consemneaza manifestarea de voință exprimată.

Clasificarea actelor juridice se face avîndu-se în vedere următoarele criterii:

1. După numărul părților, actele juridice civile se împart în:
- acte unilaterale;
- acte bilaterale;
- acte multilaterale.

Actul unilateral este rezultatul voinței unei singure părți (ex. testament, acceptarea succesiunii, renunțarea
131b14b la mostenire etc.).
Actul bilateral este acela care reprezintă voința concordanța a două părți: contractul de vînzare-cumpărare,
donația, împrumutul etc.).
Actul multilateral reprezintă rodul de voință intre trei sau mai multe părți (ex. societăți comerciale etc.)

2. După scopul urmărit la încheierea lor, actele juridice civile se împart în:
- acte cu titlu oneros;
- acte cu titlu gratuit
Actul cu titlu oneros este acela în care în schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se
urmarește obținerea altui folos patrimonial.
Actele cu titlu oneros se împart la rîndul lor în:
- acte comutative;
- acte aleatorii.
Sunt comutative acele acte juridice cu titlu oneros la a căror incheiere parțile cunosc existența și întinderea
obligațiilor lor (ex. contractul de vînzare-cumparare).
Sunt aleatorii acele acte juridice cu titlu oneros în care părțile nu cunosc întinderea obligațiilor, existînd șansa
unui cîștig sau riscul unei pierderi (ex. vînzarea cu cauza de întreținere, contractul de rentă viageră).
Actul cu titlu gratuit este acela prin care se procură un folos patrimonial fără a se urmări în schimb obținerea
unui alt folos patrimonial (ex. mandatul gratuit, donația, comodatul etc.).
Actele cu titlu gratuit se impart la rîndul lor în:
- liberalități;
- acte dezinteresate.
Liberalitățile sunt acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunătorul își micșorează patrimoniul prin
folosul patrimonial procurat (ex. donații, legate).
Actele dezinteresate sunt acelea prin care dispunătorul procura un avantaj patrimonial (ex. mandatul gratuit,
depozitul neremunerat).

3. După efectul lor, actele juridice se clasifică în:

- acte constitutive;
- acte translative;
- acte declarative.
Actele constitutive sunt acele acte care dau naștere la un drept subiectiv civil ce nu a existat anterior (ipoteza
convențională). Ex. instituirea unui uzufruct, convenția de ipotecă.
Actele translative sunt actele juridice care au ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu
în altul (ex. contractul de vînzare-cumpărare, donația).
Actul declarativ este actul juridic care are ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept subiectiv
preexistent (ex. convenția de partaj, tranzacția etc.)

4. După importanța lor, actele juridice civile se împart în:

- acte de conservare;
- acte de administrare;
- acte de dispoziție.

Actele de conservare sunt acele acte juridice ce au ca efect preîntampinarea pierderii unui drept subiectiv civil.
Acest act este întotdeauna avantajos pentru autorul sau deoarece cu o cheltuiala mică se salveaza un drept de o
valoare mai mare (ex. întreruperea unei prescripții printr-o acțiune în justiție, înscrierea unei ipoteci etc.)
Actele de administrare sunt acele acte juridice prin care se realizează o normală punere în valoare a unui bun
sau a unui patrimoniu (ex. închirierea unui bun, asigurarea unui bun etc.)
Actele de dispoziție sunt acele acte care au ca rezultat ieșirea din patrimoniu a unui bun sau drept ori grevarea
unui bun cu o sarcină reală (ex. ipoteca, gaj).

5. După conținut, actele juridice civile se împart în:

- acte patrimoniale;
- acte nepatrimoniale.
Actele patrimoniale sunt acele acte juridice care au un conținut evaluabil în bani, acestea fiind în principiu
actele care privesc drepturile reale și drepturile de creanță (ex. contractele de vînzare-cumpărare, împrumut
etc.)
Actele nepatrimoniale sunt acele acte juridice care nu au un conținut evaluabil în bani (ex. convenția părinților
unui copil din afara căsătoriei privind numele pe care acesta urmează să-l poarte).

6. După modul de încheiere, actele juridice civile se împart în:

- acte consensuale;
- acte solemne;
- acte reale.
Actele consensuale sunt acelea care se încheie prin simpla manifestare de voință și de aceea actul consensual
constituie regula din punct de vedere al formei în care se încheie actele juridice civile (ex. vînzarea,
cumpărarea).
Actele solemne sunt acele acte la a căror încheiere este nevoie ca manifestarea de voință să fie încheiată într-o
anumită formă (ex. contractul de ipotecă, testamentul etc.)
Actele reale sunt acele acte juridice care nu se pot încheia decît dacă manifestarea de voință este însoțită de
remiterea lucrului (ex. împrumutul, darul manual, depozitul).

7. După momentul producerii efectelor, actele juridice civile se împart în:

- acte între vii;
- acte pentru cauza de moarte:
Actele între vii sunt acele acte care-și produc efectele necondiționat de moartea autorului lor (acestea sunt cele
mai numeroase).
Actele pentru cauza de moarte sunt acele acte care nu își produc efectele decît la moartea autorului lor (ex.
testamentul).

8. După rolul voinței părților, actele juridice civile se împart în:

- acte subiective;
- acte condiție.
Actele subiective sunt actele juridice al căror conținut este determinat prin voința autorului. Marea majoritate a
actelor intră în această categorie.
Actul juridic în condiție reprezintă actul juridic civil la a carui încheiere părțile își exprimă voința doar în
privința nașterii actului, conținutul lui fiind predeterminat de norme de la care părțile nu pot deroga (ex.
contractul de închiriere).
9. După legătura lor cu modalitățile, actele juridice civile se împart în:
- acte pure și simple;
- acte afectate de modalități.
Actele pure și simple sunt acele acte care nu cuprind o modalitate, respectiv termen, condiție, sarcină. Condiția
este rezolutorie și suspensivă.
Actele afectate de modalități sunt acele acte care cuprind modalități, adică termen, condiție sau sarcină. Unele
acte juridice sunt afectate esențialmente de modalități (ex. contractul de vînzare-cumpărare, contractul de
asigurare).

10. După raporturile dintre ele, actele juridice civile se împart în:
- acte principale;
- acte accesorii.
Actele juridice principale sunt acele acte care au o existență de sine stătătoare, soarta lor nedeprinzînd de un alt
act juridic. Majoritatea actelor juridice civile sunt principale.
Actele juridice accesorii sunt acelea care depind de soarta unui alt act juridic care este principal ( clauză penală
contractul de gaj etc.)

11. După legătura lor cu cauza, actele juridice civile se împart în:
- acte juridice cauzale;
- acte juridice abstracte.
Actele juridice cauzale sunt acelea a căror valabilitate implică analiza cauzei, a scopului său. Astfel, dacă
scopul este imoral, ilicit ori lipseste, însuși actul este lovit de nulitate (ex. jocurile de noroc).
Actele juridice abstracte sunt acele acte a căror valabilitate nu implică analiza cauzei. Acestea sunt detașate de
elementul de cauză (ex. titlul de valoare care poate fi la purtător, nominativ sau la ordin).

12. După modalitatea încheierii, actele juridice civile se împart în:

- acte juridice strict personale;
- acte juridice făcute prin reprezentant.
Actele juridice strict personale sunt acelea care nu pot fi incheiate decît personal, fără a putea fi încheiate prin
reprezentare (ex. testamentul).
Actele juridice făcute prin reprezentant sunt acele acte care pot fi încheiate atît personal cît și prin reprezentant.
Majoritatea actelor juridice civile pot fi încheiate prin reprezentant.

13. După reglementare și denumire, actele juridice civile se împart în:

- acte juridice numite;
- acte juridice nenumite.
Actele juridice numite tipice sunt acele acte care au o denumire stabilită de legea civilă și o reglementare
proprie (tipică). Majoritatea actelor civile este formată din acte numite (tipice).
Actele juridice nenumite (atipice) sunt acele acte care nu au nici reglementare, nici denumire proprie (ex.
testamentul, ipoteca convențională).

14. După modul de executare, actele juridice civile se împart în:

- acte cu executare dintr-o dată;
- acte cu executare succesivă.
Actele cu executare dintr-o dată (unice) sunt acele acte care presupun o singură prestație din partea debitorului
(ex. darul manual). Acesta se mai numește și act de executare instantaneu.
Actele cu executare succesivă sunt acele acte a căror executare presupune mai multe prestații eșalonate în timp
(ex. arendarea, închirierea).