GEODEZIE SATELITARA

1. Subiectul Geodeziei Satelitare

Geodezia (Helmert) – masurarea si cartarea Pamantului, stabilirea cat mai
exacta a formei Pamantului.
Geodezia Satelitara inglobeaza tehnici de observare si de calcul care permit
rezolvarea problemelor geodezice prin utilizarea masuratorilor de la, la si dintre
satelitii artificiali, in special cei din apropierea Pamantului.
Principalele probleme ale geodeziei satelitare sunt:
 Determinarea pozitiilor tridimensionale globale, regionale si locale;
 Determinarea campului gravitational terestru si a functiilor liniare;
 Determinarea parametrilor orbitei satelitilor, a coordonatelor lor si
studiul diferitelor perturbatii in miscarea satelitilor;
Geodezia satelitara cuprinde intregul ansamblu al aspectelor tehnice cat si
tehnologiile menite sa resolve problemele principale ale geodeziei folosind satelitii
artificiali.

2. Clasificarea si conceptele fundamentale ale Geodeziei Satelitare

Printre metodele de cercetare in geodezia satelitara se intalnesc metode
geometrice si metode dinamice.
 Metoda geometrica: satelitii pot fi folositi ca tinte (observatii simultane,
epoci diferite)orbitale inalte vizibile de la distante foarte mari.
 Metoda dinamica: satelitii pot fi considerati senzori la campul
gravitational al Pamantului deoarece satelitii sunt in miscare pe orbite,
observatiile trebuie sa fie dintr-o perioada limita de timp (observatii
nesimultane).
Tehnici de observare ale geodeziei satelitare:
 Metode Pamant spre spatiu
- directii de la observatiile camerei
- distante de la satelit
- pozitionarea Doppler
- utilizarea GPS
 Metode spatiu spre Pamant
- altimetrie radar
- spaceborne laser (aeropurtat)
- radiometrie satelitara
 Metoda spatiu spre spatiu
- STT

1
3. Dezvoltarea Geodeziei Satelitare
La 4 octombrie 1957 s-a deschis “ era cosmica” prin lansarea primului satelit
artificial al Pamantului, SPUTNIK 1, de catre Uniunea Sovietica. Desi lansarea
primilor sateliti artificiali a avut drept scop stiintific cunoasterea spatiului din
apropierea Pamantului si nu unul geodesic, cu trecerea timpului, satelitii s-au folosit
si in geodezie.
In anul imediat urmator Statele Unite ale Americii nu s-au lasat mai prejos
lansand satelitul artificial EXPLORER 1 (1958) si proiectand sistemul de navigatie
Navy Navigation Satelite System NWSS (Transit)
In anul 1959 s-au determinat valorile turtirii Pamantului din observatii
satelitare si in acelasi an s-au pus bazele teoriei satelitilor atificiali.
Urmatorii sateliti importanti au fost TRANSIT 1B si ECHO 1 (1960)
- 1958-1960 metode stiintifice, calcule orbitale
- 1970-1980 proiecte stiintifice, o mai buna axactitate a formei
Pamantului
- 1980-1990 - implementarea tehnica satelitarea
 Sistemul NAVSTAR (SUA)
 Sistemul GLONASS (URSS)

4. Aplicatii ale Geodeziei Satelitare

Orice aplicatie este influentata de precizia ceruta, pretul echipamentului,
timpul de observare si usurinta de manevrare.
Principalele aplicatii:
 Geodezia globala
- forma principala generata a Pamantului sia campului gravitational
- dimensiunile unui elipsoid mediu al Pamantului
- instituirea unui cadru de referinta terestru global
- definirea unui geoid detaliat ca suprafata de referinta pe uscat si oceane
- stabilirea legaturii dintre diferite date geodezice
- legatura dintre date geodezice nationale si o data geodezica globala
 Retele geodezice
- stabilirea retelelor geodezice nationale
- instalarea unor retele tridimensionale omogene
- analiza si imbunatatirea retelelor terestre existente
- stabilirea legaturilor geodezice intre insule si insule-continent
 Geodinamica
- puncte de control pt stabilirea miscarii scoartei terestre
- dispositive permanente pentru monitorizarea tridimensionala
- rotatia Pamantului si miscarea polara
- mareele solide ale Pamantului
 Geodezia marina si navigatia
 Domenii asociate
- gravimetrie, masuratori seismice
- miscari de ghetari
- studiul fenomenelor atmosferice

2
5. Puncte, directii si plane utilizate in astronomia geodezica
In orice punct de pe suprafata Pamantului se pot observa aceleasi stele,
proiectate pe o cupola
Proprietati M
 indepartarea: cea mai apropiata constelatie
R
e=4x10 Km13
Δ”=ρ”x(2R/e)=0,0001”
O
 directiile masurate sunt considerate paralele
R
 unghiul dintre stele ramane constant indiferent
de pozitie
 stelele cu lumina proprie (straluciri specifice proprii). M’
planetele nu au lumina proprie (sunt laminate de soare)

PN z meridianul locului
almucataract
Cerc orar
z
O
h
H’ H

Cerc orizontal
axa lumii

z’ PS Cerc vertical

Echinoptiu de toamna
(-23 septembrie)

Afeliu Perimetrul
(-3 iulie) (-3 ianuarie)

Echinoptiu de primavara
(-21 martie)

 directia verticala este data de directia gravitatiei

 zenith - punctul unde verticala locului inteapa suprafata terestra
 nadir – punctul opus zenitului
 orizontul locului – planul perpendicular pe verticala locului
 almucataract – planul ce trece prin stea si este parallel cu orizontul
 h (inaltimea stelei) – unghiul format intre directia spre stea si
orizontala locului
 z (directia zenitala) – unghiul complementar inaltimii stelei
z=90°-h=100g-h

3
6. Sisteme de coordinate carteziene si transformari de coordonate
Prelucrarea tridemensionala a retelelor geodezice presupune efectuarea
calculelor de determinare a coordonatelor punctelor retelei intr-un sistem de
coordinate definit pentru fiecare punct geodezic stationat si apoi intr-un system
local de coordonate.
Pentru definirea sistemului local de coordonate pot fi utilizate elemente
astronomice (verticala si meridianul punctului de statie), fata de care sunt effectuate
determinarile
In general elementele care se masoara sunt
 d - directii orizontale
 β - unghiuri zenitale
 α - azimute astronomice
 Ф – latitudinea astronomica
 Λ – longitudinea astronomica

v V
P
z(zenit)
u
P

O z0 y

Λs xs
Фs
ys
S’
x

Sistemul global de coordinate

Un sistem local astronomic are:

- origine in punctual geodesic stationat
- axa z pe directia zenitului
- axa x pe directia nord (situate in planul meridianului ……..)
- axa y pe directia est
Un sistem global cartezian ecuatorial are:
- originea in centrul de masa al Pamantului
- axa z in coincidenta cu axa medie de rotatie a Pamantului
- axa x in planul meridianului astronomic Greenwich
- axa y perpendicular ape planul xOz

4
7. Sisteme si cadre de referinta conventional inertiale CIS
Acest sistem se foloseste pentru descrierea miscarii satelitului.
Satelitii artificiali se misca pe orbitele lor in campul gravitational al
Pamantului, deci intr-un system inertial.
Un sistem inertial este caracterizat prin doua trasaturi fundamentale:
 originea sistemului este fixa sau executa o miscare liniara
 orientarea axelor de coordinate in spatiu este fixa
 originea este centrul Pamantului
 axa z nu este o axa fixa in spatiu, trebuie acceptate anumite conventii
 pozitia axei Pamantului 257000 ani
la 1 ianuarie este axa z a Sensul precesiei

sistemului precesie En En polul precesiei

 axa x se afla intr-un plan si nutatie (instantaneu)
x
perpendicular pe axa z 18,6ani

(planul ecuatorial) si este

orientate spre punctual
vernal conventional
ε ε

ε ecuatorul ceresc
(instantaneu)
EN
punct vernal
PN

ecliptic

23.5°
ecuator

PS

5
8. Sisteme si cadre de referinta conventionale
Determina pozitia punctelor de observatie si descrierea rezultatelor.
Sistemul de coordinate cartezian global terestru are:
 originea este pe centrul Pamantului
 axa z este pe axa momentana a Pamantului din sistemul inertial
 axa x pe directia unui punct de pe suprafata Pamantului axa
Greenwich
 axa y perpendiculara p xOy
Sistemul de coordinate cartezian global terestru este
z dependent de timp si devine un sistem momentan

CIO(CTP)
axa oz este orientata dupa directia unui punct
terestru conventional (CTP)

axa ox este intersectia ecuatorului CTS cu
planul meridian Greenwich SIN
O y

9. Legatura intre CIS si CTS

zCT In afara influentei precesiei, nutatie si miscarii
zT polilor mai avem nevoie de inca 3 parametrii de
rotatie ai Pamantalui (…)
Legatura intre sistemele de coordinate astrono-
mice si terestre .
xT O
GAST

xCT yCT

yT

momentan nutatie mijlociu precesie conventional

astronomic astronomic astronomic

momentan GAST momentan CIO conventional

astronomic terestru terestru

6
Precesia – miscarea de perioada lunga a axei medii a Pamantului 257000 ani
Nutatia – miscarea de perioada scurta a axei medii a Pamantului (de la 14 zile la
18.6 ani)
GAST – unghiul de rotatie intre punctul vernal si meridianul Greenwich
(Greenwich Aparent Sideral Time)
CIO – pozitia media a polului perioada 1900-1905 (Conventional International
Origin)
Pentru un vector oarecare x transformarea este data de relatiile:
x[CTS]=RM •RS •RN •RP •x[CIS]

RM – matricea de rotatie pentru miscarea polilor

RS – matricea de rotatie pentru timpul sideral
RN – matricea de rotatie pentru nutatie
RP – matricea de rotatie pentru precesie

CIS este definite la epoca standard I2000 este transformata in system

momentan la epoca observatiei prin aplicarea de corectii datorita precesiei si
nutatiei. Axa z a sistemului CIS reprezinta pozitia libera a axei momentane de
rotatie.
Matricele de statie au forma:

Valabile pentru sisteme de coordonate orientat dreapta.

Rotatia cu unghiul α are semn pozitiv pentru rotatie in sen invers acelor de
ceasornic pentru un observatory care priveste dinspre origine in lungul sensului
pozitiv al axei date.

7
 10. Sistemul natural global cartezian
Defineste pozitia tridimensionala a unui punct P

- originea = centrul de masa al Pamantului

- axa z = CID
- axa x = Greenwich
- axa y = perpendicular ape xOz z(CID) R zp
- latitudinea astronomica Ф = verticala yp
xp R’α β
D
0

locului (planul format de x,y)

- longitudinea astronomica Λ = planul g
ce trece prin meridianul locului; meri-
dianul Greenwich HOR
- cota ortometrica = segmental pe linia
P
de forta intre punct si proiectia sa pe O
y
geoid (altitudinea) HOR
Λ
Ф
Sistemul particular topocentric
z(GAM)
- axa z in continuarea liniei de forta
- axa x spre nordul pe directia meridianului astronomic
- axa y completeaza sistemul

- unghiul zenital

11. Sistemul de coordinate global ellipsoidal

zP N xe
ze
B=φ
ye L=λ
P - originea - centru sistemului
artesian
h
- axa axa pe directia polului Nordic
ellipsoidal
P’ - axa la 90° in sensul acelor de
O y ceasornic
λ φ

xO
Latitudinea elipsoidala φ = normala la ellipsoid; planul ecuatorial
Longitudinea elipsoidala λ = meridianul zore si meridianul ce trece prin P
Inaltimea elipsoidala h = distanta dintre P si proiectia la ellipsoid
- axa ze = dupa normala la ellipsoid spre zenitul geodesic
- axa xe = directia nordului geodesic in meridianul geodesic
- axa ye = spre est

8
12.Elipsoid. Geoid. Data geodezica
Elipsoidul este suprafata matematica obtinuta prin rotirea unei elipse in
jurul axei mici, suprafata de referinta utilizata la reprezentarea suprafetei
Pamantului
Geoidul este suprafata echipotentiala care aproximeaza cel mai bine forma si
figura Pamantului, suprafata neregulata
Parametrii geometrici ai elipsoidului
- semiaxa mare a
- turtirea

- prima excentricitate ;
Relatii: b=a•(1-f)
e2=2f-f2
1-e2=(1-f)2
H=N+H h - inaltimea din observatiile satelitare
H=h-N N - normala la ellipsoid (adaptarea unui elipsoid de referinta)
H – cota ortometrica

geoid deviatie
verticala

verticala la elipsoid
θ
θ deviatie
verticala

maree
maree
elipsoid

HpOR
HpN
P’ cvasigeoid
G
G P
Np Σp
E
E P’’

Definitia: ondulatie de geoid

9
 Cel mai nou model de geoid EGM 96, Europa EGM 97
Data geodezica (datum geodezic) = zet de parametriii care descriu relatia
dintre un anumit sistem local si un sitem de referinta geodesic global.
Cel putin 5 parametrii
- a axa principala a elipsoidului de referinta
- f turtirea
- Δx, Δy, Δz coordonate relative
- εx, εy, εz unghiuri de rotatie a axelor
- S factorul de scala

z2 z1

εz
x1 εx r1

r0 εy
r2
y1
M
y2

x2

10
13. Sistemul geodesic mondial 1984 (WGS 84)
Pentru a descrie aceasta pozitionare este nevoie de o aproximare foarte buna
a Pamantului. S-a incercat sa se dezvolte un elipsoid cat mai aproape de forma reala
a Pamantului.
Sistemul WGS 84 este un sistem conventional terestru, sistem de coordonate
geocentric caruia i se ataseaza elipsoidul deschis de:

a axa semimajora 6378137m

f turtirea

ω viteza unghiulara 7.292115x10-5rad 8-1

constanta gravitationala geocentrica GM=898600,4418cm3

14. Definirea unui sistem de coordonate de referinta. Parametrii

Un sistem de coordonate de referinta reprezinta, din punct de vedere al
geodeziei globale, un ansamblu de clase de datum.
 Sistem de coordonate de referinta

datum sistem de coordonate

geodezic vertical ingineresc

Un punct are : - coodonate elipsoidale

- system de coordonate cartographic
- coordonate carteziene
Dup ace avem coordonate elipsoidale (coordonate specifice →coordonate
plane) realizam o proiectie, procedeu mathematic adaptat
 Liniari: - false easting – aplicata originii coordonatei x
- false northing – aplicata originii coordonatei y
- scale factor – parametru constant, transfoma o proiectie
tangentra intr-una secanta, aplicata puntului central al
proiectiei
 Unghiulari: -azimuth - linia centrala a proiectie
- central meridian – originea coordonatei x
- latitude of origine – originea coordonatei x
- longitude of origine – originea coordonatei y
- standard parallel 1 si 2 – in proiectie conica linia
latitudinilor si a lungimilor

11
15. Definirea sistemului de coordonate de referinta EUREF. UTM
EUREF=subcomisia de referinta (agentia pentru Europa, organism ce are ca
scop realizarea unei retele geodezice europene)
Sistemul de referinta
spatial european EUREF
(European Reference Frame)
ETRS(terestru) EVRS (pentru cote)
sistem de referinta terestru european sistem de referinta vertical european

datum geodesic sistem de coordonate datum vertical

ETRS 89 elipsoidul de proiectie NAP
UTM

Sistemul de coordonate de referinta adoptat de EUREF (cadreu de referinta

a Asociatie Internationale a Geodeziei sub comisie europeana) este ETRS 89
(European Terrestrial Reference System), iar sistemul de cote EURS (European
Vertical Reference System)
Sistemul ETRS 89 poate fi descries de un ECRS (European Coordinates
Reference System)
a=63778137

Elipsoidul de referinta G2S80 si EVRS

= datum vertical W0 = U0 NAP
nivelul zero in care vericala locului este egala cu normala le alipsoid
= componentele verticale sunt diferentele dintre potentialul Wp al
Pamantului in camp gravitational in punctul considerat P si potentialul
nivelului zore al sistemului EVRS
-ΔWp = W0 - Wp = Cp (numerele geopotentiale)
UTM = sistemul de proiectie universal mercator, are ca ellipsoid de referinta
WGS 84
Sistemul divide suprafata Pamantului 60 zone longitudinale (6°) si 20
latitudinale (8°); η=6° φ=8°
 Tipul de proiectie – cilindrica transversala mercator secanta; liniile de
contact se afla la aproximativ 180 km de fiecare parte a meridianului central
 Meridianul central = 3°, 9°, 13°… E sau V fata de Greenwich
 Latitude of origin = 0 originea axei N respectiv S se afla la ecuator
 False northing = 0 pentru emisfera N 10 000 000 m pentru emisfera S
 False easting = 500.000 m pentru fiecare fus
 Scale factor of origin = 0.9996 descreste de la meridianul axial pana
centrul va intersecta sfera. Liniile de contact situate la 180 km de fiecare parte a
meridianului central vor avea coeficientul 1

12
16. Transformari de coordonate
Sistemul 1 Sistemul 2

Datum 1 Datum 2
Elipsoid 1 Elipsoid 2
Sistem cartografic 1 Sistem cartograpfic 2

x1, y1 → φ1,λ1 → x1, y1, z1

x2, y2 → φ2,λ2 → x2, y2, z2

17. Sistemul de proiectie Gauss-Kruger

 Tipul proiectei: cilindrica tengenta UTM
 Meridianul central: Greenwich E-V 3°-9°-15°-21°-27°-…
 Latitude of origin: 0° axa N si S la Ecuator
 False northing: 0 la N si 10 000 000 m la S
 False easting: 500 000 m RO 5 500 000
 Scale factor of origin: 1 distantele masurate in lungul meridianului
axaial N sufera doformari
 Unitatea de masura: m

18. Sistemul de proiectie Stereo 70

 Tipul proiectei: plana, stereografica, secanta
Linia de contact este in lungul unui cerc
 Longitude of origin: 25° E Greenwich
 Latitude of origin: 46° N spre axa x
Centrul de proiectie langa Fagaras
 False northing: 500 000 m
 False easting: 500 000 m
 Scale factor of origin: 0.99975
Planul de proiectie este translatat astfel incat originea sistemului distantele
vor fi reduse cu aceasta valoare, iar intersectia dintre sfera si planul de
proiectie va genera un cerc cu R=201.72 km. Linia de contact obtinuta in
lungul cercului va avea coeficientul 1.
 Unitatea de masura: m

13
19. Timpul. Generalitati
Timpul = marime fundamentala pentru decrierea proceselor din natura vie
si moarta. Importanta timpului in geodezia satelitara devine fundamentala, avand
in vedere ca:
- pozitia unui satelit este o functie de timp
- coordonatele punctelor de pe suprafata Pamantului sunt tot o functie de timp
datorita rotatiei Pamantului.
O conditie fundamentala prentru masurarea timpului o reprezinta alegerea
si stabilitatea unitatii de timp. In plus este nevoie de un instrument care sa ne
permita stabilitatea unui raport intre intervalul de timp care dorim sa-l masuram si
unitatea de timp, de regula durata unui process repetabil de la care pretinde ca este
riguros periodic. O scara de timp este definita prin perioada sau inversul ei,
frecventa care se masoara si originea scarii de timp care este definite si recunoscuta
prin conventie internationala.
In prezent. in geodezia satelitara sunt importante 3 grupe de scari de timp:
 timp sideral
 timp atomic
 timp dynamic

20. Timpul sideral si timpul universal

Timpul sideral = timpul in care Pamantul efectueaza o notatie completa in
jurul axei sale (revolutia Pamantului cu 360°). Este definit la modul general ca
unghiul orar al punctului vernal.
- apparent: definit cu ajutorul punctului
vernal γ adevarat
- mijlociu: defnit cu ajutorul punctului
vernal mijlociu corectat de nutatie
- local: definit fata de meridianul
locului si timpul sideral Greenwich
γ = punct vernal adevarat
γ
(afectat de precizie si nutatie)
γM = punct vernal mijlociu
γM mean zA Meridianul
(afectat doar de precizie) S
λ locului
zA = zenitul observatorului
GAST
(locului) zG
LAST
zG = zenitul la Greenwich
GMST
GAST = timpul sideral aparent
LMST
unghiul orar local al echinop-
tiului de primavera real
LAST = timp sideral local apparent
unghiul orar local al echinoptiului de primavera real
GMST = unghiul orar Greenwich al echinoptiului de primavera real
LMST = unghiul orar local al echinoptiului de primavera real
Ecuatia echinoctiilor GMST-GAST=Δφcosε
Δφ – nutatia de longitudine
LMST-GMST=LAST-GAST=λ0 pentru longitudine E a meridianului central

14
o zi siderala medie = o zi solara medie – 3 m•555•909
4 minute = diferenta de lungime a zilei dintre cele 2
Timpul universal = timpul solar mediu pentru meridianul zero
UT = 12h + unghiul orar Greenwich al soarelui mediu

21. Timpul atomic (TAI)

Unitatea de masura in acest sistem este SECUNDA (1967)
Secundat=durata de 9192631776 perioade de rotatie ale radiatiei corespunzatoare
tranzitei intre cele doua nivele hyperfine ale starii fundamentale a atomului de
Cesium 133. Timpul atomic international este tinut astazi prin asa numitele ceasuri
atomice.
UTC=TAI-n(IS)
TAI=TU(1.01.1953) dar diferenta s-a modificat continuu
UTC are scala modificata dupa UTI (se refera la rotatia Pamantului- 50 statii de
observare astronomice) si unitatea de masura secunda.

22. Timpul efemer. Timpul dynamic. Timpul terestru.

Timpul dinamic= o scara uniforma de timp care guverneaza miscarea
corpurilor in camp gravitational.
Generarea efemeridelor in cazul satelitilor de tip GPS se face pe baza
determinarilor de timp dynamic
Timpul dynamic descrie miscarea corpurilor intr-un sistem de referinta
particular in acord cu teoria gravitationala.
 TDB (timp dynamic baricentric)
 Timpul masurat intr-un sistem de referinta aproape inertial, care are
ca origine centrul de masa al sistemului solar. Un ceas fixat pe Pamant
va avea variatii periodice cu ecartul sub 1.5 ms fata de TDS datorita
miscarii Pamantului in campul gravitational al Soarelui.
 TDT (timp dinamic terestru)
 Scara de timp pentru miscarea in campul gravitational terestru, are
aceeasi semnificatie ca si un ceas atomic de Pamant
Timpul efemeridelor (TE), premergator al TDT, dedus practice din miscarea
Lunii in jurul Pamantului. TDB este practice continuatorul timpului TE.

15
23. Domeniile de frecventa
Spectrul electromagnetic este in functie de lungimea de unda
Domeniul vizibil 0.4-0.7 (lungime de unda)
Centi e 10-2 Hector H 102
Mili m 10-3 Kilo K 103
Micro Μ 10 -5
Mega M 106
Nano n 10-9 Giga G 109
Pico p 10-12 Tera T 1012
fento f 10 -15
Penta P 1015

1. unde radio 1GHz=109Hz

2. microude 1mm-30cm
3. radiatia infrarosie 7.8•10-7m-10-3m
4. radiatia vizibila 7.6•107-4.1014m
5. radiatia ultravioleta 3.8•10-7-6•101-10
6. raadiatia x In GS se foloseste domeniul vizibil 0.4-0.8•1015 Hz si al
microundelor (107-1010 Hz)
7. radiatia

24. Structura si subdiviziunile atmosferei

Troposfera – 40 km de la scoarta terestra
Temperatura descreste cu altitudinea cu aproximativ 6.5°C/Km
90% din masa atmosferei este sub 16 Km altitudine
99% este sub 30 Km
Indice : c=40.3
Ionosfera – 70 Km – 1000 Km
Partea superioara toposferei, exista particule libere de ioni care efectueaza
propagarea undelor radio, strabate atmosfera care are un effect perturbator asupra
propagarii, intrucat nu exista un indice de refractie constant pe toata grosimea.
Indicele de refractie n=c/V
C – viteza undei in vid
V – viteza undei in mediu
Troposfera, in care vaporii de apa si temperature influenteaza propagarea
undelor, aici au loc toate fenomenele meteorologice. Este considerate un gaz neutru
(moleculele si atomii neincarcati electric sunt foarte bine amestecati)

16
25. Propagarea semnalului prin troposfera si ionosfera
In biosfera semnalele satelitare sunt supuse unor influente destul de
complicate, datorita elctronilor liberi, a campului gravitational al Pamantului si a
coliziunii electronilor liberi cu alte particule. Efectul poate fi atat de puternic incat
receptoarele care receptioneaza aceste semnale nu sunt capabile sa proceseze aceste
date.
Ionosfera este un mediu dispersive pentru undele radio emise de sateliti,
(viteza de propagare a semnalului este dependenta de frecventa semnalului).
Dependenta timpului de propagare fata de madiu, pentru un semnal radio care
strabate Ionosfera IS este data de relatia:
t – timp de propagare
R – distanata satelit receptor
c – viteza luminii
f – frecventa semnalului
A, B – constante

26. Refractia ionosferica

Refractia = frangere in miscarea undei unde in momentul trecerii dintr-un
mediu in altul cu indice de refractie diferit de primul.
- cauza: schimbarea vitezei de propagare
- influenteaza: viteza de propagare a semnalelor satelitare, masurarea
timpului de propagare a semnalului
In ionosfera semnalele satelitare sunt supuse unor influente destul de
complicate, datorita electronilor liberi, a campului gravitational al Pamantului si a
coliziunii electronilor liberi cu alte particule. Efectul poate fi atat de puternic, incat
receptoarele sa nu mai fie capabile sa proceseze datele receptionale.
Viteza de propagare este dependenta de frecventa semnalului

t – timp de propagare
R – distanata satelit receptor
c – viteza luminii
f – frecventa semnalului
A, B – constante

17
27. Refractia troposferei
Troposfera nu contine electroni sau ioni liberi. Este un mediu nedispersiv
pentru undele radio si independent de frecventa semnalelor
Parametrii care influenteaza refractia sunt: presiunea atmosferica, presiune
relative a vaporilor de apa si temperature.
Influenta refractiei in troposfera asupra masuratorilor de distante poate fi
descrisa prin relatia

h – inaltimea deasupra solului la determinarea conditiilor meteo

N – indice de refractie
d – componenta uscata
w – componenta umeda

33. Concepte de baza in geodezia satelitara

 Aspectul geometric (imiplica pozitionarea si )
 Aspectul dynamic (imiplica campul gravitational al Pamantului)

rj = ri + Δrij•r
rj - vector de pozitie geocentrica
a satelitului
ri – vector de pozitie geocentrica Δrij
a receptorului Si
Δrij – distanta receptor-satelit Bi
rj
r – vector unitate de legatura intre
receptor-satelit ri
Observabile si concepte de baza
- statie-satelit geocentru
- satelit-statie
- satelit-satelit

Terminologie
 pozitionare: implica cunoasterea vectorilor rj
 determinarea orbidei: implica cunoasterea vectorilor ri
Vectorul de pozitie al satelitului depinde de timp in contextul ca:
 satelitii orbiteaza in jurul Pamantului descriind orbite proprii
 sistemul spatial fie are o miscare de rotatie in raport cu sistemul
terestru
Vectorul de pozitie al receptorului
 poate fi constanta → static
 poate fi variabil → cinematic (functie de timp)

18
34. GPS. Introducere
GPS = sistem operational in orice context al conditiilor atmosferice bazat pe
observatii spatiale preluate de la sateliti artificiali care orbiteaza in jurul
Pamantului
- evolutia a fost dirijata de DOD (Deportment of Defence) SUA
Perspective de utilizare
- taxa primara: scopuri militare
- ulterior, scopuri civile
1973 – conceptia unui sistem de pozitionare bazat pe sateliti care sa permita
navigatia unui obiect oarecare ce se afla in miscare sau repaus (cu rezultat in timp
real)
1974-1978 - validarea concept
1973-1992 – dezvoltare si testare
1992 – capaciate operationala deplina
Caracteristici generale (pentru proiectare sitemului)
- orbite satelitare inalte 20-200 Km
- orbite satelitare inclinate 55°
- repartizarea uniforma a satelitilor pe orbite 6 pl x 4 sateliti
- orbite satelitare simetrice
Avantaje
- nu necesita vizibilitate intre receptoare
- precizia nu este afectata de conditiile meteo
- productivitate ridicata
- date obtinute in format digital in timp real

35. GPS. Segmentul Spatial

Satelitii NAVSTAR GPS transmit semnale sincronizate pe doua frecvente
purtatoare, parametrii de pozitie ai satelitilor si informatiile aditionale (starea
satelitilor)
Constelatia de sateliti (24) garanteaza vizibilitatea simultana spre cel putin 4
sateliti din orice punct de pe glob, iar daca satelitul este in dreptul zenitului
observatorului atunci el va fi vizibil 5h
Sateliti blocu I sateliti de dezvoltare II F (fallowar) noua generatie
blocul II-II A sateliti de productie
blocul II R – sateliti de completare
1 ianuarie 2003 → 20 sateliti operationali (20-200 Km durata rezolutiei 11h58min)
Satelit → emitator
→ ceasuri atomice
→ computere
→ echipamenteauxiliare
- genereaza doua frecvente purtatoare de banda L
L1 = 154 x 10.23 MHz = 1575.42 MHz λ=19 cm
L2 = 120x10.23 MHz = 1227.60 MHz λ=24.4 cm
- sunt identificati dupa numere si cod propriu
P pentru L1 si L2
C/A pentru L1

19
- capacitate: - corelatia de ceas (corectia de timp)
- calculeaza efemeridele
- capacitatea de a masura distanta dintre sateliti

36. GPS. Segmentul de control

Are urmatoarele functii
1. monitorizeaza si controleaza sistemul de satelit
2. determina timpul sistemului de satelit
3. anticipeaza efemeridele de satelit
4. actualizeaza periodic mesajul de navigatie
5. comanda mici manevre de mentinere a satelitului pe orbita sau inlocuirea
satelitului
MCS (Master Control Station) Colorado Spring USA
Statia principala de control
Exista 6 statii de monitorizare amplasate in jurul lumii
Acestea au fost pozitionate in system de coordinate WGS 84 cu masuratori
Doppler (TRANSIT), acoperind omogen cele 2 emisfere

37. GPS. Principiul observarii si structura semnalului

Recepetorul GPS masoara timpul necesar unui semnal pentru a se propaga
de la satelit la receptor. P=II C (distanta = intarzierea dintre codul general
receptionat de viteza luminii)
- observabila principala este timpul
- masuratorile pe distante sunt denumite pseudodistante
In principiu masuratorile simultane de distante spre 3 sateliti asigura
suficiente informatii pentru determinarea pozitiei fixe in 3D dar timpul apare in
eroarea ceasului receptorului => (x, y, z, Δt) → cel putin 4 sateliti, 4 pseudodirectii.
 Semnalul satelitar este controlat in permanenta in ceasurile atomice,
genereaza o frecventa fundamentala in banda L
L1 = 1575.42 MHz
L2 =1227.60 MHz
 Codul P → disponibil pe L1 si L2
→ Frecventa de 10.23 MHz
→ lungime de unda 30 m
→ perioana: 266 zile

 Codul C/A → disponibil pe L1 si L2

→ Frecventa de 1.023 MHz
→ lungime de unda 300 m
→ perioana: 1 ms
Frecventa mesajului de date: 50 bps
Lungimea unui ciclu a unui mesaj de date: 305

38. GPS. Determinarea si reprezentarea orbitei

Determinarea orbitei reprezinta operatia inversa navigatiei (pozitionarii).
Vectorii de pozitie ai statiilor terestre sunt dati de cuatia de baza a observatiei,

20
deoarece vectorii de pozitie (si viteza) ai satelitilor se presupun a fi determinati la
epoci diferite.
Exista retele de urmarire (segmental de control GPS), regionale active de
control, care dau informatii referitoare la orbitele satelitilor (efemeride)
- paramatrii orbitei precalaculati
- se bazeaza pe transmiterea semnalului prin satelit
- efemeride transmise
- efemeride precise
Reprezentarea orbitei
Se porneste de la ecuatia unei elipse in coordinate polare (r, υ)

vectori de pozitie

Se poate obtine reprezentarea in sistem ecuatorial spatial fix

eR=Rr R=R3(-Ω) R1(-i)R3(-ω)
e’R=Rr’
-

=
= [e11•e21•e31]

Vectorii coloana R reprezinta axele sistemului orbital de coordinate in

sistemul ecuatorial spatial
Relatia diferentiala deR=Rdr are:
- o componenta longitudinala
- o componenta radicala
- o componenta transversala

40. GPS. Dezvoltarea sistemului

21
 Sistemul GPS a inceput sa fie folosit in tehnici geodezice, aceasta cu
finalizarea blocului I de sateliti. Incepand cu ora 90° s-au inlocuit satelitii din blocul
I cu blocul II, in 1995 existand 28 de sateliti pe orbita. Apoi s-a pus blocul II A
avand capacitatea de comunicare satelit-satelit.
Din anul 2007 s-a introdus blocul II F.
II, II A ceasuri oscilatoare cu celsiu, rubidium, cuart
Stabilitate a frecventei
Satelitii din noua generatie vor fi capabili sa transmita (in banda de
frecvanta L1, L5) o noua lungime de unda (L2C semnal civil) si un nou cod
L2C va fi exclusive pentru utilizatorii civili

41. GPS. Segmentul utilizatorilor

Segmentul utilizatorilor include diferite tipuri de receptoare si echipament
periferic, necesare pentru operatia de teren ale receptoarelor GPS si pentru
prelucrarea datelor cu programul de postprocesare.
Un receptor GPS detecteaza semnalele emise de un satelit GPS si le
transforma in masuratori utile.
Receptoarele cuprind:
- receptorul GPS propriu zis
- antenna (platforma antenei, preamplificata)
- cablu conector
- aparatori impotriva semnalelor detectate
- cabluri, baterie
- bastoane de masurare a inaltimii antenei

42. GPS. Segmentul utilizatorilor. Receptoarele geodezice

Componetele receptorului
1) antenna
2) sectiunea de radio frecventa
3) urmaritor de semnal
4) oscilator
5) microprocesor pentru determinarea si prelungirea datelor
6) memorie de date
7) sursa de curent
8) interfata
Antena = capteaza semnalul si il transmite receptorului
Trebuie sa fie foarte sensibila sis a asigure o stabilitate a semnalelor
reflectate. Exista mai multe tipuri (cea mai noua Choke Rings)
Fiecarui semnal i se aloca un canal, in receptor se identifica fiecare satelit
care are alocat un canal.
Microprocesorul = realizeaza o procesare a semnalului si il decodifica
Memoria de date = poate fi interna
Alimentarea cu energie = baterie, accumulator
Interfata (modul de comandare) = tastaturi, calculatoare moderne cu multe
functii
Clasificare

22
  procesare de semnal
- dependente de cod
- fata de cod
- semidependente de cod
 cod C/A L – faza purtatoare
cod C/A L1 C/A, P - coduri
cod C/A L1+L2
cod C/A - P L1+L2
 civile
militare
geodezice
navigatie
spatiale
cornometrare
de mana
ex: Trimble, Ashtec, Leica, Topcon
 3213
lungime completa de unda L2
bruiaj scazut de cod si faza purtatoare
rata inalta a datelor
diminuare multipath
hard modulator
afisaj bun
 iesire de date pe joasa frecvanta
cat mai putine cabluri/mufe
marcator eveniment
capacitate DGPS, RTK
transfer rapid de date
operare in conditii atmosferice deosebite
flexibilitatea utilizarii

43. Tendinte in dezvoltarea receptoarelor

Noile receptoare trebuie sa fie capabile sad ea L1, L2, L5 si L2C. Sa
receptioneze si prelucreze de la sateliti GLONASS in system European Galileo.
Trebuie sa se faca o legatura mai directa intre receptoare si celelalte aparate
topografice (statii totale →Leica 1200)

44. Formatul Rinex

23
 Teoretic se poate lucra in cadrul aceleasi sesiuni cu receptoare diferite,
practic este mai greu, de aceea s-a incercat o standardizare.
RINEX = Receiver Independent Exchange Format
- format capabil sa preia o lucrare efectuata cu mai multe tipuri de
receptoare
- formatul RINEX are 3 tipuri de
a) de date de observatii
b) de navigatie
c) de date meteo

46. Metode de pozitionare cu ajutorul tehnologiei GPS

Pozitionarea relative
Determinarea pozitiilor obiectelor mobile sau statice in raport cu un alt
punct ce reprezinta originea unui system de coordonate locale diferit de geocentru si
stabilit in functie de scopul urmarit.
Este mai simpla ca pozitionare absoluta, mai ales daca intre cele doua puncte
exista vizibilitate.
Presupunem pozitia R1 a punctului P1 cunoscuta
Vectorul ΔR12 (Δx, Δy, Δz) determinata
- R2 = R1 + ΔR12
- R2 trebuie transformat in acelasi system de z
coordonate ca R1 x
- ΔR12 = R(ωx, ωy, ωz)ΔR12 P1 Δy
Δx R
- R (matricea de rotatie) Δz
- ωx, ωy, ωz (unghiuri formate de axele celor 2 sisteme)
- ΔR12 , R2 functii ale timpului P2

Pozitionarea absoluta
Determinarea pozitiilor obiectelor mobile sau staticea in y
raport cu un sistem tridimensional de coordinate geocentric.

Ri – vector de pozitie al antenei

ρiv – vector de pozitie al satelitului
eiv x ρiv –vectorul distantei satelit – antenna Satelit
Eiv x ρiv
masurat
In functie de starea obiectului ce
trebuie pozitionat avem:
- pozitionare statica antena r1 cunoscut
- pozitionare cinematica Ri

necunoscut

24
47. Marimi observabile. Faza de cod si faza purtatoare

← Φcd(Tt) → Φcd(Tt)
N•360°

← Φcd(Tt) → ← Φcd(Tt) →
tRCV tRCV

masuratori ale fazei de cod masuratori ale fazei de purtatoare

PR = C•(tr-Tt) – pseudodistante
Tt - epoca transmisiei
tr – receptor
Φcd(Tt) – faze de cod
dts = eroarea cronometrului de satelit fata de timpul sistemului GPS
dtu = eroarea de sincronizare a cronometrului
dta = intarzierea atmosferica a propagarii atmosferice
εR = bruiajul observatiei
R = distanta geometrica

Ecuatia observatiei pentru masuratori de cod:

PRco = C•(tr-Tt) = R+cdtu+cdta+cdts+ εR
Distanta geometrica R dintre receptorul B si satelitul S
R2=(xs(Tt)-xB(tt))2+(ys(Tt)-yB(tr))2+(zs(Tt)-zB(tr)2

- diferenta dintre faza transmisia a undei purtatoare sub effect Doppler

φΩ(Tt)
- faza semnalului de referinta Φ0(tr)
- ecuatia fazei observate: φm(tr)= φΩ(Tt)- Φ0(tr)
PRco=R+cdtu+cdta+cdts+c(N/φΩ)+ εR
dtu, dts – paraetrii de cronometru
N – termenul ambiguitatii

25
48. Estimarea parametrilor. Combinatiile liniare si observabile derivate
Combinatii
- intre observatii la staii diferite
la sateliti diferiti
la epoci diferite
- intre observatii de acelasi tip
- intre observatii de tip diferit
Avantaje: eliminarea erorii de timp
SD (single diference) – intre doua receptoare se elimina erorile de ceas

DD (double diference) – masuratori a doua receptoare la doi sateliti

TD (triple diference) – receptor, satelit, timp, diferentierea a doua distante duble la

doua epoci diferite.
Intre cele doua faze pot fi effectuate combinatii care ne ajuta la construirea
modelelor de ionosfera
 wide lane: L0=L1-L2
 narrow lane: Lε=L1+L2
Care mai departe po fi combinate
 ionospheric free signal lungimea semnaluluiionosferic

26
49. Strtegii de compensare si concepte de program
Toate observatiile facute simultan si continuu in cursul unui proiect GPS se
numeste sesiune.
Strategii:
 calculul pe statie unica
 procesarea vectorilor singulari (baselines) si combinarea vectorilor in
retele
 procesarea tuturor datelor unei singure sesiuni care au fost observate
simultan intr-o compensare de ansamblu
 combinarea mai multor sesiuni intr-o solutie riguroasa de retea
(multisesiune)
Compensarea cu statie unica furnizeaza coordinate WGS 84 (precizie mai
scazuta); baselines individuali (pozitionare relative Δx, Δy, Δz). In cazul mai multor
receptoare nu toti vectorii sunt folositi ca independenti. r1
r = numarul de receptoare operate simultan i
l r3
r(r-1)/2 = numarul de vectori posibili
r-1 = numarul de vectori independenti d
r2
 compensarea multistation, multisession
se face in cazul retelelor de mari dimensiuni. Se iau doua puncte fixe pentru
inchiderea sesiunilor conectate intre ele.
Propagarea de prelucrare GPS
 comerciale: Sky-Pro (Leica Geosystems)
TGO (Trimble Geometrics Office)
Pinnacte-Javad (Topcon Pozitioning Systems)
 cu roluri stiintifice in cercetare
Bernese (University of Berne, Elvetia)
Geonap (University of Harooven, Germania)

50. Concepte de metode rapide GPS. Generalitati

Metode:
- metode statice rapide
- metode semi kinematice (stop & go)
- metode pur kinematice
Kinematic = receptorul inregistreaza masuratori in timp ce este in miscare, iar
coordonatele traiectoriei pot fi determinate.
Static = receptorul este inchis in timpul transportului, iar coordonatele pot fi
determinate doar cand antenna stationeaza.
Stop&go = receptorul ramane inchis pe parcursul transportului, dar coordonatele
nu sunt derivate din traiectorie
Metoda statica are rezultate mai precise

27
51. Metode statice rapide
Metoda statica este cea mai frecventa metoda de masurare GPS. In cadrul
acesteia receptoarele supa punctele de statie pentru intervale de timp (sesiuni) cu
durata de 45 minute → zile in functie de lungimea bazei.
a) metoda static rapida cu ocuparea unei singure statii;
b) metoda static rapida cu reocuparea statiei dupa un timp;
Stabilirea ambiguitatii: combinatii cod-unda purtatoare cu dubla frecventa
si receptoare; observatii cu mai mult de 6 sateliti.

52. Metode kinematice (stop&go sau dinamic)

Vectorii dintre doua receptoare (care se pot afla in miscare relative) pot fi
determinati précis si rapid daca fiecare receptor receptioneaza continuu faza
purtatoare de la cel putin aceiasi 4 sateliti.
Se poate face un transfer al ambiguitatii de la o statie la cealalta de la cea
principala la cea mobile.

- determinarea unei linii de baza de pornire cu o masuratoare anterioara

- determinarea unui vector de lungime cunoscuta
- schimbarea antenei

53. Metoda pur kinematica

Independenta de tehnici de initializare

54. Erori si corectii in Geodezia Satelitara. Consideratii de baza

Erorile apar datorita ca:
- sistemul de referinta geocentric nu este un system inertial
- mecanica lui Newton nu este strict aplicata
- semnalele nu se propaga in vid
De aceea trebuie sa modelam, corectam coordonatele, cronometrul de satelit
si observatiile prentru:
- rotatia Pamantului
- efectele relativiste
- efecte de propagare ionosferica si troposferica
Corectiile pot fi necesare pentru:
- modelarea unei orbite imperfecte
- intarzieri de propagare a semnalului in interiorul satelitului si in
hardul acestuia
- efectele traiectoriale multiple

sursa de eroare erori de distanta - nr de sateliti: almanac

satelit orbita 1-2 m - inclinare semnal: >15°
cronometru 1-2 m - multipath
propagarea semnalului - PDOP
in ionosfera 5-10 m

28
55. Geometria de satelit
Acuratetea pozitionarii GIS depinde de:
 Acuratetea unei singure determinari de seudodistante
 Configuratia geometriei de satelit
Difusion of precision DCP este relatia intre orientari si este descrisa de o
cantitate scalara DOP
PDOP=1/V PDOP = abaterea standard ……. a pozitiei
V = volumul prismului format de statie si sateliti
PDOP bun 1-5 cu cat V →max precizia este mai mare
PDOP rau peste 7 → indicator de calitate al geometriei satelitilor

56. Multipath
Este fenomenul in care antenna capteaza si un semnal reflectat care provine
de la obstacole.
Se poate corecta prin:
 amplasarea in locatii corespunzatoare
 proiectarea receptoarelor si programarea soft
 calibrarea statiei
Planificarea observatiilor:
 selectarea pozitiilor punctelor, evitarea suprafetelor reflectorizante
 utilizarea planului antenei pe teren
 desfasurarea materialului absorbant pe teren

57. Alunecarile de ciclu

Motive:
- bariere in calea semnalului
- oscilatia ionosferica dependente de observatii
- elevatia mica a satelitului
- inclinatia antenei dependente de receptor
- interferenta semnalului
Are o influenta majora in masuratorile kinematice cere reinitializare:
- statie in punctual anterior
- punct initial

58. Variatia centrului de faza al antenei

Centrul de faza al antenei nu coincide cu punctul mecanic. Diferentele dintre
punctual mecanic si cel de referinta calculate prin softuri poate fi o sursa de erori,
de aceea se recomanda in masuratorile de precizie sa se opereze cu acelasi tip de
antenna.

29
59. Alte surse de eroari associate sistemului de receptie
 variatia centrului de faza al antenei
 bruiajul receptorului
 nesincronizarea canalelor
 instabilitatea receptorului
Precizia realizabila depinde de:
- operarea cu mai multe tipuri de receptoare
- date de frecventa (dubla/unica)
- bruiajul receptorului
- pozitionarea statica/kinematica
- rezultate in timp real sau postprocesare
- acuratetea orbitelor utilizate
- dimensiunile modelarii datelor
- integritatea sistemului

60. GPS diferential

Pozitionarea absoluta nu ofera o precizie foarte mare in timp ce pozitionarea
relative este mai exacta.
Def:
Datele inregistrate la una sau mai multe statii de referinta sunt transmise in
tijmp real la utilizatori care au posibilitatea de a le prelucra in timp real.
2 conceptii:
 DGPS – Corectiile de la o statie de referinta (de pseudodistante, de
coordonate) sunt transmise in timp real utilizatorilor capabili sa se
prelucreze

ΔA → rover

 Real time kinematic RTK

61. Stabilitatea unui plan de observare

Preplanificare
 are drept scop: definirea cerintelor proiectului
 estimarea preciziei
 selectarea pozitiilor amplasamentelor, a tehnicilor de observare, a
tipului de receptor folosit
I - bolta cereasca neobstructionata
- inexistenta suprafetelor reflectorizante in apropierea antenei
- inexistenta in apropiere a instalatiilor electrice
- accesibilitatea usoara la puncte
II - marcaje nedistruse
- furnizare de energie posibila
- puncte inafara proprietatii private

30
 Datele almanac (satelitii disponibili)
1. numarul de identificare
2. stare de sanatate
3. excentricitatea orbitei
4. radacina patrata a sintaxei
5. saptamana GPS
6. corectii de timp
Diagrame - predirectie valabila aproximativ 30 zile
- unele softuri au diagrame cu obstacole
Lungimea ecesara (durata) observatiei depinde de
- scopul masurarii
- tipul instrumentului
- capacitatea softului

62. Aspecte practice si observatii de teren

Observatiile trebuie facute pe baza unei fise, in cadrul unui proiect de
observatie. Amplasarea punctelor se face tinand cont de sursele de erori ce pot
intervene, in special multipath.
Fisa de observatie contine
 numele statiei si cadrul de identificare
 descrierea amplsamentului
 coordonatele aproximative si inaltimea
 accesibilitatea
 inaltimea antenei
 semne/repere de orientare
 diagrama obstructiilor
Miscarea punctelor GPS trebuie facuta cu atentie. Alimentarea cu energie nu
mai constituie o problema in munca practica pe teren.
Operatorul trebuie sa fie capabil sa:
- menteze cu grija trepiedul pe reperul de statie
- masoare cu atentie inaltimea aparatului
- sa controleze cu atentie inaltimea antenei
- sa controleze cu atentie functionalitatea receptorului
- sa lucreze conform graficului de timp dat
- sa completeze fisa punctului
- sa masoare date suplimentare daca se cere (meteo, elemente excentrice)
Datele GPS sunt stocate pe carduri/memoria interna
Trebuie avut in vedere ca datele GIS au dimensiuni mari.

31
63. Strategii de observare
 conceptul pozitionarii punctiforme (receptor mic)
 ceonceptul baseline (linia de baza) (observatiile relative la doua statii)
 conceptual multistation (3 sau mai multe receptoare operand simultan)
Totalitatea observatiilor efectuate simultan intr-o perioda de timp data in
cadrul unui proiect = sesiune
Retea multisession:
r = numarul de receptoare ce opereaza simultan
n = numarul de statii
m = numarul de statii cu mai mult de o observatie in 2 sesiuni diferite
S = numarul de sesiuni
r(r-1)/2 = numarul de linii de baza posibile/sesiune
r-1 = numarul de linii de baza independente/sesiune
= numarul de sesiuni necesare intr-o retea
Reguli practice:
 fiecare statie trebuie sa fie ocupata cel putin de doua ori in diferite
conditii pentru a identifica greselile
 statiile invecinate trebuie sa fie ocupate simultan
 utilizarea a mai mult de 4 receptoare este dificila
 pentru proiecte medii, 4-10 receptoare bun compromise
 anumiti vectori se fie observati de doua sau mai multe ori

64. Aplicatii posibile GPS

- topografie
- geodinamica
- determinarea de altitudini
- fotogrametrie
- navigatie marina si terestra
- geodezie marina si glaciala
In navigatie GPS impreuna cu harta faciliteaza navigatia. Aplicatie majora:
determinarea unor puncte cu precizie, camera fotogrametrica de la bordul
avioanelor are antenna GPS ce receptioneaza corectii in timp real.
GPS-ul utilizat in reperajul fotogrametrie

32
65. Determinarea cotei
Coordonatele sunt obtinute initial intr-un system geocentric. Cotele sunt
raportate la geoid = cote ortometrice H cota naturala P
N = raportata la cvasigeoid
H = cota elipsoidala H
E h
N ondulatia geoidului N
G

Este nevoie de un model de geoid construit prin masuratori gravimetrice

astfel incat in orice punct sa se poata determina diferenta dintre geoid si ellipsoid.
h = N+H
Daca sunt cunoscute doua tipuri de informatii, cel de-al treilea poate fi
determinat:
- cu inaltimile geoidale precise, inaltimile ortometrice/normale pot fi
derivate de la GPS pentru a controla sau inlocui nivela
- cu informatii precise de nivel si inaltimi elipsoidale, de la GPS, poate fi
determinat geoidul.

66. Glonass
Dezvoltarea sistemului GLONASS a inceput aproximativ in aceeasi perioda
cu sistemul satelitar NAVSTAR. Primul satelit GLONASS a lansat in 1972. Dupa
1982 conceptia sistemului a fost de mai multe ori relevata si imbunatatita, avand ca
rezultat o precizie sporita a pozitionarii pentru navigatie si o incredere ridicata in
aparatura de la bordul satelitilor (cu o perioada de 7 ani de functionare). In 1993
sistemul GLONASS (URSS) asemanator GPS este dat liber pentru utilizatorii civili
(rezolvarea problemelor de navigare activitatea parametrilor de rotatie a
Pamantului)
Orbite inclinate 45 rezolutia 11h 15min 44s h = 19100 Km
- semnal pe doua benzi in banda b
- data geodezica PZ 90
- semnal neconditionat, negradat
- inaltimea mai joasa a satelitilor decat NAVSTAR rezultan erori
semnificative la intrarea semnalului in atmosfera

67. Sporirea eficacitatii sistemului GPS

Sisteme aflate sub control militar si nu indeplinesc cerinte pentru navigatie.
Pentru sporirea eficacitatii au fost implementate sisteme complementare de sateliti.
WASS (USA) EGNOS (EU)
Exista statii permanente de coordinate cunoscute pe teritoriul europei,
coordinate transmise la sateliti geostationari care la randul lor vor trimite corectii
ale efemeridelor utilizatorilor. Satelitii geostationary INMARSAT.

33
68. Galileo
- sistem european de navigatie prin satelit
- 2013 lansarea primilor sateliti
- preconizat sa aiba 30 sateliti pe 3 orbite circulare
- 2 centre de control 30 statii de monitorizare
Servicii speciale ale sistemului Galileo
Structura semnalului: se preconizeaza E1, L2, E2, E5
- sistem civil
O evaluare combinata a datelor GPS/GLONASS are o serie de avantaje.

34