Tema 1.

Accepțiuni, rol și caracteristici

1.1 Definiții și delimitări

1.2 Abordări asupra teoriei cunoașterii și
cercetării științifice
1.3 Motivația și importanța studierii
managementului elaborării tezei de doctor
1.4 Accepțiuni și semnificații privind
managementul elaborării tezei de doctor
 managementul, în linii generale,
reprezintă un ansamblu de activități
orientate spre schimbarea poziției
oricărui sistem cu scopul de a obține
rezultatul dorit.
Cunoașterea este tălmăcită ca „reflectare în conștiință a realității”
și se precizează prin „a înțelege, a-și da seama de ceva”.
Cunoașterea, în opinia lui D. Zaiț și A. Spalanzani, „este un reflex
al curiozității umane, dar și imperativul supraviețuirii”
În literatură se evidențiază:
- „cunoaștere comună” care reprezintă căutări de explicații sau
soluții pentru probleme comune, reale, dominate de pragmatism;
- „cunoașterea științifică” care se bazează pe conceptualizarea și
formarea sistemului logic specializat al domeniului în cauză și
poate fi realizată de specialiști în domeniu formați în instituții
universitare sau alte forme echivalente de instruire
Generalizând, considerăm că
cunoașterea reprezintă efortul
gândirii făcut pentru a înțelege
realitatea, fenomenul și /sau
problema cu care ne confruntăm.
 Corelația dintre cunoaștere
și componentele mediului social
 Din definițiile prezente în literatură, noi
concluzionăm că știința este forma de
reflectare în conștiință a culturii spirituale,
a fenomenelor naturii, a factorilor de
producție, a proceselor economice și
sociale, care exprimă conținutul
diversității haotice a faptelor logic
sistematizate și verificate de practică.
 Cercetarea științifică, în opinia lui D. Zaiț
și A. Spalanzani înseamnă
„căutarea orientată și sistemică a explicațiilor
pentru fenomene și procese sau imaginare a
soluțiilor pentru probleme existente sau
create special pentru a fi rezolvate sau
numai propuse, dar prezentând interes și
importanță în științe sau în viața cotidiană.
 Cercetarea științifică înglobează obiectul,
adică totalitatea problemelor care se
rezolvă de știință, teoria și ipoteza, metoda,
faptul, adică descrierea materialului
empiric. Cerințele respective se înscriu în
patru componente de bază ale științei –
obiectul, structura, metoda și limbajul.
Teza, în opinia lui Vasile Breban, este o
„afirmație expusă și susținută
într-o discuție, într-o lucrare etc.”,
o „idee principală și susținută ca bază a
unei concepții filozofice, politice et.”,
„scrisă…la sfârșitul unei perioade de
studiu…”
Teza de doctor, ca demers științific, probează:
- nivelul și calitatea cunoștințelor acumulate;
- potențialul de analiză și sinteză;
- capacitatea de a produce soluții pentru o
situație concretă;
- rafinamentul și rigoarea expunerii simple și
clare a rezultatului cercetării într-o lucrare
individuală;
- abilitățile de prezentare a rezultatelor într-o confruntare
directă cu specialiștii în domeniu.
 Teoria cunoașterii, în opinia lui D. Zaiț și A. Spalanzani,
este, într-un anume fel, analiza științei din diferite
puncte de vedere:
- istoric (evoluția științei și a preocupărilor pentru
explicarea realității);
- psihologic (structura mentală și implicarea subiectului
– cercetător prin calitățile sale înnăscute și căpătate în
creația științifică);
- metodologic(studiul strategiilor și tacticilor,
metodelor și tehnicilor, instrumentelor și procedeelor
folosite în cercetarea științifică);
- sociologic (relația dintre climatul social și cunoaștere);
- logic (modul de a produce și generaliza enunțuri științifice)
 În raport cu modul de implicare a faptelor reale în
cercetare, cunoașterea științifică se realizează pe trei
niveluri conectate: empiric, teoretic și plicativ.
Nivelul empiric apare la interfața dintre percepțiile
rafinate prin cunoștințele de specialitate anterior
acumulate (învățate deprinse, experimentate etc.) și
realitatea domeniului supus cunoașterii ca atare. La acest
nivel sunt sesizate fapte, evenimente, trăiri, manifestări
și sunt identificate informațiile de bază și elementare sub
formă de date empirice.
 Nivelul teoretic fixează componentele generale
și generalizabile ale domeniului pentru care se
realizează cercetarea. Enunțurile și teoriile
științifice formulează legi generale pentru care a
fost realizată testarea, iar rezultatul testării a fost
pozitiv (confirmarea sau nefalsificarea).
Ipotezele, tezele, legile sunt construcțiile de bază
ale teoriei și cercetării științifice.
Astfel, la nivelul teoretic se operează cu noțiuni,
(concepte) conținuturi, legi, teze și ipoteze.
nivelul aplicativ fiind situat în zona
producerii faptelor reale are sens
corectiv sau de transformare.
Aici sunt obținute
soluții și recomandări,
produse și echipamente,
tehnici și procedee.
 Pozitivismul are la bază următoarele principii:
- independența faptelor observate și evitarea oricăror
componente de natură subiectivă;
- obiectivitatea cercetătorului, excluderea oricărui interes
particular față de cercetare;
- cauzalitatea care trebuie să permită construirea explicațiilor
comportamentale prin legi;
- logica ipotetico – deductivă care permite demonstrarea
adevărului pornind de la ipoteze și observațiile ce pot fi
verificate și demonstrate.
- generalizarea când numărul observațiilor este suficient de
mare și respectă condițiile de reprezentativitate;
- analiza parametrilor obținuți pentru a asigura o
generalizare corectă.
 Constructivismul opune pozitivismului principii mai realiste și operaționale,
care în opinia lui D. Zaiț și A. Spalanzani, sunt:
- principiul reprezentabilității care acreditează ideea că realitatea nu este decât un
rezultat al reprezentării în noi a ceea ce devine ca rezultat al experienței noastre.
Ceea ce cunoaștem este cea ce percepem și este în conformitate cu acumulările
noastre anterioare;
- principiul universului construit, care acceptă ideea că realul este rezultatul unei
succesiuni de transformări și prin cunoaștere putem realiza o actualizare a ceea ce
este posibil și nu a ceea ce este necesar ca devenire;
- principiul de proiectivitate care acreditează ideea că interacțiunea subiect-obiect
se realizează în mod necesar și va produce o altfel de schimbare, una anticipată
logic, proiectivă;
- principiul argumentării generale care, de fapt, recunoaște ideea ca înțelegerea
noastră asupra realității, ca rezultat al unui exercițiu al propriei rațiuni, exercițiu
realizat practica argumentului.
- principiu acțiunii inteligente care propune o corespondență „adecvată” sau
convenabilă între o situație percepută și un proiect conceput de sistem cu privire la
comportamentul care-l interesează.
 Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare

  2000 2005 2010 2011 2012 2013

Efectivul salariaților din 5889 4672 5114 5216 5121 4981
activitatea de cercetare-
dezvoltare, total
inclusiv: - cercetători 4101 2583 3267 3372 3338 3250
din total - doctori 2043 932 1288 1359 1342 1333
- doctori habilitați 501 256 378 393 390 375
 Cercetătorii pe grupe de vârstă

  2010 2011 2012 2013

  total D H D Total D H D total D H D Total D H D
Total 3267 378 1288 3372 393 1359 3338 390 1342 3250 375
până la 25 ani 187 - - 206 - 1 190 - - 145 - -

25-34 ani 664 2 141 684 1 155 636 1 152 621 1 132

35-44 ani 492 13 261 556 12 297 561 14 282 569 14 289

45-54 ani 619 47 298 591 51 290 602 51 288 566 53 286

55-64 ani 762 128 327 750 132 340 728 118 344 699 98 32
65 ani şi peste 543 188 261 585 197 278 621 206 276 653 208 303
 Numărul tezelor după nomenclator

  2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total

Chimie 2 1 5 9 3 8 2 5 - 35
Biologie 3 7 12 11 13 21 19 19 2 107
Tehnică 1 7 9 8 4 11 9 11 2 62
Ştiinţe agricole 1 3 6 2 4 2 7 2 1 28
Economie 2 29 32 39 33 52 34 29 10 260
Medicină       1     1     2
veterinară
Total 48 198 225 246 197 282 208 190 39 1600
 Evoluția cererilor depuse pentru protecția invențiilor, soiurilor de plante,
modelelor de utilitate, desenelor/modelelor industriale și mărcilor,

  1995 2000 2005 2010 2011 2012 2013

Cereri depuse pentru brevet de invenţie 299 246 401 143 108 115 96

inclusiv, solicitanţi naţionali 270 240 390 139 97 93 67

Brevet pentru soiuri de plante - 12 22 18 15 20 43
inclusiv, solicitanţi national - 11 22 18 15 20 39
Au fost eliberate brevete de invenţie 227 234 269 132 63 51 61
inclusiv, solicitanţi naţionali 124 200 261 125 61 47 57
Brevet pentru soiuri de plante - - 3 25 15 20 25
inclusiv, solicitanţi naţionali - - 2 25 15 20 21
Titluri de brevete de invenţie valabile 266 1316 1108 1018 799 613 471
Titluri de brevet pentru soiuri de plante - - 13 74 86 104 121
  Categoriile de chieltuieli interne în activitatea
2009 de cercetare
2010 – dezvoltare,
2011 mil lei
2012 2013
Produsul Intern Brut 60430 71885 82349 87847 110510
Cheltuieli interne în activitatea 317.6 316.2 333.5 368.2 356.0
de cercetare-dezvoltare, total
în % din Produsul Intern Brut 0.526 0.440 0.405 0.419 0.322
din care cheltuieli interne curente 281.8 291.8 312.8 354.1 340.7
Inclusiv: - remunerarea muncii 174.2 170.5 174.8 200.5 196.5
- cheltuielile de asigurări sociale 43.4 43.2 44.4 51.7 50.0
şi asistenţă medicală obligatorii
Cheltuieli materiale 45.3 51.3 62.6 65.7 66.1
Alte cheltuieli curente 19.0 26.9 31.0 36.2 28.0
Cheltuieli interne capital 35.8 24.3 20.6 14.1 15.4
din care echipamente 25.4 17.2 16.2 13.7 -
 Activitatea în cercetare-dezvoltare este puternic influiențată
de motivație,
care reprezintă totalitatea motivelor care determină pe cineva
să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite
scopuri, care determină comportamentul oa­menilor la locul
de muncă.
Motiv este cauză, rațiune, temei subiectiv al unei acțiuni,
al unui fapt, imbold
care împinge la o acțiune.
A motiva înseamnă a aduce argumente în favoarea unei
acțiuni, a mobiliza.
Referindu-ne la cei ce activează în cercetare, considerăm că
ei vor fi motivați dprintr-o gamă largă de motive cum ar fi:
ambiție, recunoaștere, inviolabilitate,
dominanță, afecțiune, schimb de informații

Cel mai important factor de dezvoltare, care conduce la

motivare şi satisfacţie, este natura muncii. Printre cei mai
importanți motivatori Herzberg a evidențiat: succesul,
recunoașterea, munca în sine, responsabilitatea și
avansarea.
La baza motivării activității umane, potrivit lui Abraham
Maslow (1908-1970), sunt plasate nevoile /trebuințele/
fiziologice, care includ hrana și apa, îmbrăcămintea,
adăpostul și dormitul etc. Maslow afirma că atunci când
unui om îi lipsește «totul» în viață [...], o persoană care
este lipsită
de mâncare, securitate, dragoste și stimă se va focaliza, cel
mai probabil, pe rezolvarea trebuinței de hrană decât pe
orice altceva".
Prin prisma angajatului aceste nevoi sunt satisfăcute de un
salariu adecvat.
 Câștigul mediu lunar, lei

  2001 2005 2010 2011 2012 2013 2014

Câștigul salarial nominal mediu lunar 408 1319 2972 3042 3386 3674 4090
Minimul de existență 469 766 1373 1503 1508 1612 1627
Câștigul salarial nominal în octombrie.              
a. învățământul universitar 830 1731 3402 3831 4057 4589 5450
inclusiv: - profesor universitar 1294 3353 5834 6555 6863 7328 7732
- conferențiar 1119 2474 4477 5614 6032 6107 6623
- lector universitar 658 1227 2909 3263 3574 3645 3736
 Managementul cercetărilor științifice,
elaborării și susținerii tezei de doctor în
domeniu reprezintă activitatea de
planificare, organizare,
antrenare și control
întreprinsă de una sau mai multe persoane
în vederea atingerii obiectivelor dorite.
 Managementul, inclusiv și managementul
investigațiilor, potrivit lui G. Symonds [19], este
„o parte a cunoștințelor acumulate și recunoscute,
ce sunt sistematizate și formulate în conformitate
cu descoperirea adevărurilor generale sau
acțiunea legităților generale”.
În această ordine de idei managementul
cercetărilor științifice, elaborării și susținerii
tezei de doctor are la bază teorii, legi, principii,
reguli, metode, tehnici și instrumente
care asigură atingerea obiectivului.
 Efectuând o sinteză a opiniilor expuse în literatură
nominalizăm câteva teorii:
- Teoria factorilor de producție conform cărei costurile sunt
dependente de disponibilitatea și proporția factorilor utilizați
pentru investigație.
- Teoria liberului schimb, care stă la bază circulația liberă a
produselor, serviciilor, capitalului și resurselor umane,
inclusiv și a celor ce se referă la cercetările științifice.
- Teoria motivelor sociale, care se află printre
„deschizătoarele de orizonturi" în efortul de elaborare a
unor perspective explicative asupra fenomenului studiat.
- Teoria recompensiilor care susține că scopurile urmărite de
fiecare individ pot să fie reltiv tangibile (recompensă bănească
sau promovarea în funcţie) sau itangibile (respectul faţă de sine)
Managementul cercetărilor științifice și elaborarea tezei de doctor va fi
efectiv și eficient în cazul conceperii și aplicării legilor cum ar fi:
- Legea randamentelor neproporționale care menționează că sporirea
unui factor de producție duce la creșterea producției și venitului până la
un anumit punct dincolo de care la aceleași creșteri, venitul tinde să se
diminueze tot mai mult.
- Legea economiei timpului sau „creșterii rapidității” zice că pentru orice
activitate trebuie să depunem eforturi întru a consuma mai puțin timp.
- Legea concurenței, care se manifestă prin faptul că o multitudine de
cercetători se confruntă cu o mulțime de solicitanți și fiecare poate lua
decizii numai din considerentele raționamentelor pe piață. Concurența îi
stimulează atât pe cei ce activează în cercetare, cât și pe consumatorii
de rezultatelor investigațiilor.
- Legea utilității descrescânde exprimă starea în care pe măsura
creșterii cantității investițiilor consumate utilitatea ei marginală va tinde
spre scădere.
Astăzi există o multitudine de principii. Ne vom limita la:
- Principiul asigurării concordanței dintre parametrii sistemului de
investigații.
- Principiul motivării tuturor factorilor implicați în managementul
cercetărilor științifice și elaborarea tezei de doctor.
- Principiul managementului participativ care se bazează pe implicarea
cercetătorului în procesul de investigație.
- Principiul flexibilității, conform căruia managementul investigațiilor
trebuie să se poată adapta continuu la schimbările ce se produc datorită
influențelor pozitive sau negative.
- Principiul eficacității și eficienței care implică utilizarea investigațiilor
în vederea asigurării unei competitivități ridicate ale rezultatelor
cercetărilor științifice.