ACADEMIA “ŞTEFAN CEL MARE” A MINISTERULUI AFACERILOR IINTERNE

Secţia Masterat

Catedra ,,Ştiinţe socio-umane”

PROGRAMĂ ANALITICĂ DE CURS

TEORIA ŞI ETICA CERCETĂRII

Codul şi denumirea domeniului fundamental al ştiinţei...........3 – Ştiinţe sociale, economice şi drept

Codul şi denumirea domeniului general de studiu...................38 – Drept
Codul şi denumirea domeniului de formare profesională la ciclul I
(studii superioare de licenţă)....................................................381 – Drept
Codul şi denumirea specialităţii (programa de studii) ............381.1 – Drept
Specializările.......(drept penal;drept economic.)
Secţia ...........................Masterat (învăţământ de zi, ciclul II – studii de licenţă)
Numărul total de ore............................................ – 40 ore;
Prelegeri .............................................................. – 28 ore;
Seminare............................................................... – 12 ore;
Evaluare...............................................................examen
Credite ECTS.......................................................5
Semestrul de studiere a materiei.................. anul de studii 2010-2011
Autorul Programei, titularul discipline
dr. în filosofie, conf. universitar
locotenent-colonel de poliţie...............................................................................Silvia ŞAPTEFRAŢI

CHIŞINĂU – 2010
Programa a fost discutată şi aprobată în şedinţa catedrei ,,Ştiinţe socio-umane” din data de _____________ 2010, proces-verbal
nr.____

Şef catedră:
doctor în filosofie, conf.univ., O.Casiadi ___________________________

Recenzent:
doctor în filosofie, conf.univ., O.Casiadi ___________________________

2
 CUPRINS
1. Introducere...........................................................................................

2. Harta disciplinei...................................................................................

3. Planul tematic......................................................................................

4. Conţinutul cursului..............................................................................

5. Planul seminarelor...............................................................................

6. Strategii de realizare.............................................................................

7. Evaluarea..............................................................................................

8. Chestionar pentru examinare................................................................

3
 Introducere
Oportunităţile studierii cursului „Teoria şi etica cercetării”.
Prevăzut pentru studenţii facultăţii de Drept (secţia Masterat, profilul cercetare) cursul Teoria şi etica cercetării reprezintă un
metadiscurs cu privire la metodologia, logica şi etica cercetării ştiinţifice, în general, şi a ştiinţelor juridice, în special.
Cursul constă în analiza principalelor orientări din teoria şi metodologia ştiinţei şi a principiilor subsumate acestora urmărind
formarea la audienţi a unei viziuni complexe asupra esenţei şi rolului ştiinţei în societatea contemporană.
Reprezentând una din activităţile prioritare ale timpului, activitatea de cercetare necesită iniţiere în problematica vastă a
programelor de cercetare, a practicilor şi metodelor eficiente de realizare a acestora, a construcţiilor teoretice din ştiinţa contemporană.
Înaintarea problemelor, colectarea datelor, conceperea ipotezelor şi verificarea lor, conturarea noilor teorii şi testarea acestora –
reprezintă itinerarul cu care viitorul cercetător se poate familiariza prin intermediul acestei disciplini.
Importanţa: În condiţiile actuale, când ştiinţa înaintează în faţa cercetătorului nu numai sarcina de a concepe teoretic faptele,
dar şi de a analiza modul de obţinere a lor, căile şi metodele de elaborare a noilor teorii, interpretarea datelor ştiinţifice, proiectarea
perspectivelor ştiinţifice de dezvoltare, integrarea rezultatelor obţinute în sistemul cunoştinţelor existente, cursul dat, care analizează
aceste probleme, devine pentru viitorii cercetători, indispensabil.
Obiectivele:
 de a familiariza studenţii cu specificul activităţii ştiinţifice;
 de a analiza orientările clasice şi contemporane din teoria şi metodologia ştiinţei;
 de a distinge specificul şi importanţa cunoaşterii juridice în contextul epistemologiei sociale;
 de a forma la studenţi o atitudine ştiinţifică faţă de drept;

4
  de a completa arsenalul metodologic al viitorilor cercetători, punctând posibilităţile şi limitele metodelor de investigaţie
ştiinţifică;
 de a dezvolta simţul responsabilităţii morale şi juridice pentru viitoarea activitate de cercetare;
 de a contribui la dezvoltarea tendinţei de implicare personală şi conştientă a studenţilor în activitatea de cercetare;
 de a contribui la conturarea, înţelegerea şi asumarea valorilor juridice de către viitorii profesionişti.
 de a altoi la viitorii cercetători respectul pentru valorile general – umane – fundament a activităţii ştiinţifice, profesionale şi
cotidiene.
Conceptul: Convenţional cursul „Teoria şi etica cercetării” cuprinde trei compartimente complementare: primul compartiment
circumscrie probleme generale de teorie şi metodologie a ştiinţei; al doilea compartiment tinde să elucideze particularităţile cunoaşterii
juridice în contextul cunoaşterii ştiinţifice; al treilea compartiment vizează problemele de etică a cercetării.
Specificul: În conformitate cu statutul de disciplină fundamentală, cursul „Teoria şi etica cercetării” reprezintă o propedentică în teoria
şi metodologia ştiinţei în general, şi a ştiinţelor juridice, în special, urmărind însuşirea temeiurilor metodologice fundamentale ale
cercetării şi conştientizarea responsabilităţii sociale pentru viitoarele investigaţii.

5
 H A R T A D I S C I PL I N E I
Secţia zi
Nr. Denumirea temei
Prelegeri Seminare
Consideraţii preliminare cu privire la Teoria şi etica cercetării 2 -
1.
ştiinţifice.
2. Obiectul şi formele principale ale cunoaşterii ştiinţifice 2 2
Dreptul în contextul cunoaşterii ştiinţifice. 2 -
3.
Metodele cunoaşterii juridice în contextul metodologiei 4 2
4.
ştiinţei.
5. Orientări în teoria şi metodologia ştiinţei. 2 2

6. Problema realităţii în ştiinţă şi jurisprudenţă. 2 -

Determinismul filosofic şi juridic. 2 -
7.
Probleme de axiologie juridică. 2 2
8.
Ştiinţa şi dreptul în soluţionarea problemelor globale ale 2 -
9.
umanităţii.
Etica cercetării ştiinţifice. 4 2
10.
Probleme de etică aplicată. 2 -
11.
Probleme de etică şi deontologie juridică. 2 2
12.
TOTAL 28 12

PLANUL TEMATIC
6
Nr Denumirea temei Secţia ZI
.
Prelegeri Seminare
1. Consideraţii preliminare cu privire la Teoria şi etica
cercetării ştiinţifice.
- Ştiinţa ca obiect al cercetării filosofice.
- Ştiinţa în sistemul culturii 2 -
- Etapele şi legităţile dezvoltării ştiinţei
- Finalitatea ştiinţei ca raţionalizare a acţiunilor umane
- Neopozitivismul şi pozitivismul ca varietate ale filosofiei ştiinţei
2. Obiectul şi formele principale ale cunoaşterii ştiinţifice
- Coraportul dintre gnoseologiei şi epistemologie.
- Particularităţile cunoşterii ştiinţifice.
- Formele principale ale cunoaşterii: problema, ipoteza, 2 2
teoria, legea.
- Teoriile ştiinţifice şi funcţiile lor.
- Legile ştiinţifice şi funcţiile lor.
3. Dreptul în contextul cunoaşterii ştiinţifice.
- Dreptul în contextul ştiinţelor sociale.
- Coraportul dintre ştiinţele juridice, ştiinţele naturii şi
ştiinţele exacte. 2 -
- Epistemologia juridică în contextul epistemologiei
contemporane.
- Finalitatea socială a dreptului.
4. Metodele cunoaşterii juridice în contextul metodologiei 4 2
ştiinţei.
- Metodologia-fundament al cercetării ştiinţifice.
- Coraportul dintre metodologie, metodică şi metodă.
- Metodele logice generale ale cunoaşterii ştiinţifice
- Metodele cunoaşterii empirice

7
 - Metodele cunoaşterii teoretice
- Specificul metodelor logice,empirice şi teoretice în
cunoaşterea juridică.
5. Orientări în teoria şi metodologia ştiinţei
- Raţionalismul critic al lui Karl R.Popper.
- Concepţia lui Thomas Kuhn asupra dezvoltării ştiinţei.
2 2
- Imre Lacatos despre dezvoltarea ştiinţei..
- Pluralismul teoretic şi metodologic a lui Paul
K.Feyerabend.
6. Problema realităţii în ştiinţă şi jurisprudenţă.
- Problema realităţii în ştiinţă şi jurisprudenţă.
- Nivelurile de organizare a realităţii.
2 -
- Spaţiul şi timpul ca formă universală ale existenţei.
- Structura şi sistemul în organizarea realităţii.
- Dreptul în contextul sistemului social.
7. Determinismul filosofic şi juridic.
- Problema determinismului în filosofie şi ştiinţă.
- Cauzalitatea concept central al teoriei deterministe.
2 -
- Coraportul – cauza efect în ştiinţă şi jurisprudenţă.
- Determinism, fatalism şi voluntarism în acţiunile sociale.
- Determinismul juridic.
8. Probleme de axiologie juridică.
- Valorile juridice în contextul valorilor sociale.
- Justul – valoare juridică fundamentală.
- Normele juridice – valori – mijloace ale realizării
2 2
finalităţii dreptului.
- Problema adevărului în filosofie, ştiinţă şi jurisprudenţă.
- Echitatea ca valoare etică şi juridică.
- Libertatea şi coordonatele ei valorice.
9. Ştiinţa şi dreptul în soluţionarea problemelor globale ale 2 -

8
 umanităţii.
- Noţiunea de probleme globale.
- Efectele paradoxale ale dezvoltării ştiinţei.
- Rolul ştiinţei şi dreptului în soluţionarea problemelor
globale ale umanităţii.
- Problema umanizării ştiinţei.
10 Etica cercetării ştiinţifice.
- Etica – domeniu privilegiat al reflecţiei filosofice
contemporane.
- Etica ştiinţei în contextul eticii profesionale.
- Etosul ştiinţei în concepţia lui Robert K.Merton.
- Etica internă a ştiinţei.
4 2
- Etica externă a ştiinţei.
- Responsabilitatea socială a cercetătorului.
- Comitetele de etică şi rolul lor în aprobarea şi
monitorizarea cercetărilor ştiinţifice.
- Importanţa codurilor de etică şi deontologie profesională
în sporirea responsabilităţii morale.
11. Probleme de etică aplicată.
- Violenţa din punct de vedere juridic şi moral.
- Condamnarea la moarte: argumente „pro” şi „contra”.
- Argumentele etice şi juridice în favoarea şi împotriva
eutanasiei.
2 -
- Avortul din perspectiva medicală, legală, religioasă şi
socială.
- Problema „dublelor standarde” din perspectiva legislaţiei
internaţionale şi a principiului umanismului.
- Problemele de bioetică între moralitate şi legalitate.
12 Probleme de etică şi deontologie juridică. 2 2
- Particularităţile eticii profesionale a colaboratorului

9
 organelor de drept.
- Cerinţele morale în înfăptuirea acţiuni de anchetă.
- Etica actului de acuzaţie.
- Etica pledoariei avocatului.
- Conţinutul moral al sentinţei şi a altor decizii judiciare.
- Specificul şi conţinutul eticii poliţieneşti.
- Responsabilitatea etică şi juridică a colaboratorilor
organelor de drept.
TOTAL ORE: 28 12

10
 CONŢINUTUL CURSULUI
Tema nr. 1 Consideraţii preliminare cu privire la Teoria şi
etica cercetării ştiinţifice.
Ştiinţa ca obiect al cercetării filosofice. Ştiinţa în sistemul culturii. Etapele şi legităţile dezvoltării ştiinţei. Factorii socio-
culturali al dezvoltării ştiinţei. Finalitatea ştiinţei. Caracterul cumulativ al ştiinţei.
Neopozitivismul şi pozitivismul ca varietate ale filosofiei ştiinţei.
Formele de organizare ale ştiinţei: asociaţia ştiinţifică, şcoala ştiinţifică, instituţiile ştiinţifice. Seminarele teoretice, mesele
rotunde, simpozioanele, conferinţele şi congresele ştiinţifice ca forme de organizare ale vieţii ştiinţifice.
Ştiinţa şi valorile general umane ale societăţii. Etica cercetării ca totalitate de norme morale admise în comunitatea ştiinţifică.
moralitatea ştiinţei – garant al dezvoltării şi supravieţuirii civilizaţiei. Problema umanizării ştiinţei.
Bibliografie:
1. Bagdasar N., Teoria cunoştinţei. Bucureşti, 1995.
2. Bunge K., Ştiinţă şi filosofie. Editura politică. Bucureşti. 1984.
3. Celmare Şt., Studii de teoria cunoaşterii. Iaşi: Ed.Universităţii „Al.l.Cuza", 1996.
4. Celmare Şt., Perspective epistemologice. Iaşi, 1998.
5. Concepţii asupra dezvoltării ştiinţei. Direcţii de reconstrucţie şi modele sislemice ale evoluţiei ştiinţei. Coordonator Ilie Pârvu,
Bucureşti, 1978.
6. Dicţionar defilosofia cunoaşterii. Voi. I- II Editat de J.Dancy şi E.Sosa. Bucureşti, Ed.Trei, 1999.
7. Dima Т., Curs de epistemologie. Iaşi, 1974.
8. Dobre A. Introducere în epistemologie. Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de mâine", 2004.
9. Enăchescu C., Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi, Polirom, 2005.
10.Epistemologie. Orientări contemporane. Bucureşti. 1985.
11.Flonta M., Curs de teorie a cunoaşterii. Bucureşti, 1975.
12.Flonta M., Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii. Ed. ALL, Bucureşti, 1994.
13.Florescu M., Dimensiunile cunoaşterii. Bucureşti, 1972.
11
 14.Florian M., Filosofie generală. Metafizică şi epistemologie. Bucureşti: Ed.Garamond Intern-al. 1995.
15.Havârneanu C., Metodologia cercetării în ştiinţele sociale. Iaşi, 2000.
16.Hollis M., Introducere în filosofia ştiinţelor sociale. Bucureşti, Editura Trei, 2001.
17.Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală. Antologie de Ilie Pârvu, Bucureşti, 1981
18.Mihai N., Introducere în filosofia şi metodologia ştiinţei. Chişinău: Ed.ARC, 1996.
19.Negulescu P.P., Problema cunoaştem, Bucureşti, 1969.
20.Pârvu Ilie, Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală, Antologie, selecţie, traducere şi note, Ed. ştiintifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1981.
21.Piaget Jean, Structuralismul, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972.
22.Popper Karl, Logica cercetării, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1981.
23.Prigogine I., Stengers I. Noua alianţă. Metamorfoza ştiinţei. Bucureşti, 1984.
24.Puha E., Poede G., Deschderi spre o epistemologie a ştiinţei politice, Târgu-Mureş, 2000.
25.Riedel Manferd, Coprehensiune sau explicare. Dacia, Cluj-Napoca, 1989.
26.Stolnici Constantin, Cunoaştre şi ştiinţă, Andrei Şaguna, 1997.
27.Stroe C, Filosofie. Cunoaştere. Cultură. Comunicare, Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
28.Ţapoc V., Metode şi metodologie în cercetarea ştiinţifică - în: Disertaţia ştiinţifică. Iniţiere în cercetarea ştiinţifică şi filosoful
succesului. Chişinău, 2000, pp.25-39.
29.Ţapoc V., Teoria şi metodologia ştiinţelor contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău, USM, 2005.

Tema nr. 2 Obiectul şi formele principale ale cunoaşterii ştiinţifice

Activitatea cognitivă şi specificul ei. Coraportul dintre gnosiologie şi epistemologie. Cunoaşterea ştiinţifică – tip al cunoaşterii
umane. Particularităţile cunoaşterii ştiinţifice.
Obiectului cunoaşterii ştiinţifice. Corelaţia dintre teoretic şi empiric în cunoaştere. Problema limbajului ştiinţei.
Formele principale ale cunoaşterii: problema, ipoteza, teoria, legea. Diferenţa dintre presupunerea ştiinţifică şi ipoteza ştiinţifică.
Teoriile ştiinţifice şi funcţiile lor. Legile ştiinţifice şi funcţiile lor.
Descrierea, explicarea şi pronosticarea – funcţii esenţiale ale cunoaşterii ştiinţifice.

12
 Bibliografie:
1. Bunge K., Ştiinţă şi filosofie. Editura politică. Bucureşti. 1984.
2. Celmare Şt., Studii de teoria cunoaşterii. Iaşi: Ed.Universităţii „Al.l.Cuza", 1996.
3. Celmare Şt., Perspective epistemologice. Iaşi, 1998.
4. Concepţii asupra dezvoltării ştiinţei. Direcţii de reconstrucţie şi modele sislemice ale evoluţiei ştiinţei. Coordonator Ilie Pârvu,
Bucureşti, 1978.
5. Dicţionar defilosofia cunoaşterii. Voi. I- II Editat de J.Dancy şi E.Sosa. Bucureşti, Ed.Trei, 1999.
6. Dima Т., Curs de epistemologie. Iaşi, 1974.
7. Dogan M., Pahre R., Noile ştiinţe sociale. Interpretarea disciplinelor. Ediţia a II-a. Editura Alternative, 1997.
8. Enăchescu C., Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi, Polirom, 2005.
9. Epistemologie. Orientări contemporane. Bucureşti. 1985.
10.Flonta M., Curs de teorie a cunoaşterii. Bucureşti, 1975.
11.Flonta M., Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii. Ed. ALL, Bucureşti, 1994.
12.Husserl E., Meditaţii cartiziene, Humanitas, Bucureşti, 1994.
13.Havârneanu C., Metodologia cercetării în ştiinţele sociale. Iaşi, 2000.
14.Hollis M., Introducere în filosofia ştiinţelor sociale. Bucureşti, Editura Trei, 2001.
15.Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală. Antologie de Ilie Pârvu, Bucureşti, 1981
16.Marga A., Jntroducere în metodologia şi argumentarea filosofică. Cluj-Napoca Dacia, 1992.
17.Mihai N., Introducere în filosofia şi metodologia ştiinţei. Chişinău: Ed.ARC, 1996.
18.Negulescu P.P., Problema cunoaştem, Bucureşti, 1969.
19.Pârvu Ilie, Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală, Antologie, selecţie, traducere şi note, Ed. ştiintifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1981.
20.Piaget Jean, Structuralismul, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972.
21.Poincare. H. Ştiinţă şi metodă, Bucureşti, 1998.
22.Popper Karl, Logica cercetării, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1981.
23.Stolnici Constantin, Cunoaştre şi ştiinţă, Andrei Şaguna, 1997.
24.Ţapoc V., Metode şi metodologie în cercetarea ştiinţifică - în: Disertaţia ştiinţifică. Iniţiere în cercetarea ştiinţifică şi filosoful
succesului. Chişinău, 2000, pp.25-39.
25.Ţapoc V., Teoria şi metodologia ştiinţelor contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău, USM, 2005.

13
 Tema nr. 3. Dreptul în contextul cunoaşterii ştiinţifice.
Dreptul în contextul ştiinţelor sociale. Coraportul dintre ştiinţele juridice, ştiinţele naturii şi ştiinţele exacte. Filosofia şi dreptul.
Obiectul şi problematica filosofiei dreptului. Cunoaşterea ştiinţifică şi dreptul. Epistemologia juridică în contextul epistemologiei
contemporane. Identitatea dreptului. Limbajul juridic – limbaj specializat. Importanţa cercetărilor complexe şi depăşirea graniţelor
dintre ştiinţe. Interdisciplinaritatea – principiu fundamental al cercetării contemporane.
Religia, morala şi dreptul – forme ale reglării vieţii sociale. Finalitatea socială a dreptului. Legea divină, legea opiniei publice şi
legea juridică în viziunea lui J.Locke. Morala – fundament al dreptului. Problema moralităţii dreptului.
Bibliografie:
1. Aristotel Etica nicomahică, ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1988.
2. Botez A. Ştiinţele sociale şi mutaţiile contemporane în epistemologie, în Epistemologia ştiinţelor sociale. - Bucureşti: Editura
Politica, 1981;
3. Capcelea V. Filosifia dreptului , ed.ARC, Chişinău, 2004.
4. Celmare Şt., Studii de teoria cunoaşterii. Iaşi: Ed.Universităţii „Al.l.Cuza", 1996.
5. Dicţionar de filosofia cunoaşterii. Voi. I- II Editat de J.Dancy şi E.Sosa. Bucureşti, Ed.Trei, 1999.
6. Dima Т., Curs de epistemologie. Iaşi, 1974.
7. Djuvara M. Precis de filosofie juridica. Bucuresti, 1941. 6. M.Djuvara. Teoria generala a dreptului. Bucuresti, 1995.
8. Del Vecchio G. Lectii de filosofie juridica. Ed.Europa Nova, Bucuresti, 1993.
9. Dumitriu N. S. Cercetarea interdisciplinară - etapa definitorie în evoluţia interacţiunii dintre praxisul neostructurant şi ştiinţele
sociale. în Interdisciplinaritatea in ştiinţa contemporana. - Bucureşti: Editura Politica, 1980;
10.Enăchescu C., Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi, Polirom, 2005.
11.Epistemologie. Orientări contemporane. Bucureşti. 1985.
12.Flonta M., Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii. Ed. ALL, Bucureşti, 1994.
13.Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală. Antologie de Ilie Pârvu, Bucureşti, 1981
14.King G., Keohane R., Verba S. Fundamentele cercetării sociale, Iaşi 2000
14
 15.Pârvu Ilie, Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală, Antologie, selecţie, traducere şi note, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1981.
16.Stahl H. Teoria şi practica investigaţiilor sociale. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1974;
17.Trigg R. Înţelegerea ştiinţei sociale. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1996
18.Ţapoc V., Metode şi metodologie în cercetarea ştiinţifică - în: Disertaţia ştiinţifică. Iniţiere în cercetarea ştiinţifică şi filosoful
succesului. Chişinău, 2000.
19.Ţapoc V., Teoria şi metodologia ştiinţelor contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău, USM, 2005.

Tema nr. 4. Metodele cunoaşterii juridice în contextul metodologiei ştiinţei.

Caracterizarea conceptelor: metodologie, metodică, metodă. Metodologia – ca strategie şi metoda – ca tactică a cercetării eficiente.
Raportul dintre metodele generale, particulare şi specifice.
Metodele logice generale ale cunoaşterii ştiinţifice. Particularităţile cognitive ale metodei analizei şi sintezei. Condiţionalizarea
reciprocă în cadrul procesului cunoaşterii. Metodele inductivă şi deductivă şi legătura lor indisolubilă în procesul dezvoltării
cunoştinţelor.
Metoda analogiei. Importanţa raţionamentelor transductive în analogie. Avantajele şi limitele valabilităţii analogiilor. Restricţiile
necesare aplicării metodei analogiei cu scopul evitării analogiilor greşite.
Metodele cunoaşterii empirice. Metoda observaţiei ştiinţifice şi cerinţele faţă de ea. Experimentul ca metodă de cunoaştere.
Tipurile de experiment şi limitele folosirii acestei metode. Măsurarea şi descrierea ca metode de cercetare ştiinţifică ce vin în
susţinerea observaţiei şi experimentului.
Metoda descrierii şi limitele aplicării ei. Comparaţia ca metodă a cunoaşterii empirice. Importanţa comparaţiei în evidenţierea
identităţii şi deosebirilor dintre obiecte, procese şi fenomene.
Metodele cunoaşterii teoretice. Istoricul şi logicul şi importanţa lor în cunoaşterea ştiinţifică şi investigarea diverselor niveluri ale
realităţii. Specificul unităţii istoricului şi logicului în cunoaştere.

15
 Matematizarea şi formalizarea ca metode de cercetare teoretică. Temeiuri ontologice şi gnoseologice ale ştiinţei contemporane
favorabile implicării metodei matematizării în cunoaştere. Necesitatea completării metodei matematizării cu cea a formalizării.
Importanţa simbolicii speciale în procesul formalizării cunoştinţelor.
Metoda modelării. Criteriile extinderii informaţiei, obţinute în urma cercetării modelului asupra originalului. Specificul modelării
practice şi celei teoretice.
Specificul metodelor logice, empirice şi teoretice în cunoaşterea juridică.
Bibliografie:

1. Bacon F., Noul organon – Bucureşti, 1957.

2. Bagdasar N., Teoria cunoştinţei. Bucureşti, 1995.
3. Botezatu P. Valoarea deducţiei. Bucureşti, 1971
4. Bunge K., Ştiinţă şi filosofie. Editura politică. Bucureşti. 1984.
5. Celmare Şt., Studii de teoria cunoaşterii. Iaşi: Ed. Universităţii „Al.l.Cuza", 1996.
6. Celmare Şt., Perspective epistemologice. Iaşi, 1998.
7. Craiovan I. Metodologie juridică. Bucureşti 2005.
8. Descartes R. Discurs asupra metodei. Bucureşti, 1992.
9. Dicţionar de filosofia cunoaşterii. Voi. I- II Editat de J.Dancy şi E.Sosa. Bucureşti, Ed.Trei, 1999.
10.Dima Т., Curs de epistemologie. Iaşi, 1974.
11.Dima T. Metodele inductive. Bucureşti 1975
12.Dobre A. Introducere în epistemologie. Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de mâine", 2004.
13.Enăchescu C., Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi, Polirom, 2005.
14.Epistemologie. Orientări contemporane. Bucureşti. 1985.
15.Flonta M., Curs de teorie a cunoaşterii. Bucureşti, 1975.
16.Flonta M., Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii. Ed. ALL, Bucureşti, 1994.
17.Florescu M., Dimensiunile cunoaşterii. Bucureşti, 1972.

16
 18.Florian M., Filosofie generală. Metafizică şi epistemologie. Bucureşti: Ed.Garamond Intern-al. 1995.
19.Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală. Antologie de Ilie Pârvu, Bucureşti, 1981
20.Mihai N., Introducere în filosofia şi metodologia ştiinţei. Chişinău: Ed.ARC, 1996.
21.Negulescu P.P., Problema cunoaştem, Bucureşti, 1969.
22.Păunescu M. Metodologia cercetării sociale, Bucureşti 2004.
23.Pârvu Ilie, Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală, Antologie, selecţie, traducere şi note, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1981.
24.Popper Karl, Logica cercetării, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1981.
25.Prigogine I., Stengers I. Noua alianţă. Metamorfoza ştiinţei. Bucureşti, 1984.
26.Riedel Manferd, Coprehensiune sau explicare. Dacia, Cluj-Napoca, 1989.
27.Sociologia contemporană. Teorie şi metodă în ştiinţele sociale . - Bucureşti: Editura Politica, 1967;
28.Sporici V. Filosofia şi metodele ştiinţifice. în Ştiinţă şi contemporaneitate. – Bacău: Editura Comitetului judeţean de cultura
şi educaţie, 1991;
29.Stahl H. Teoria şi practica investigaţiilor sociale. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1974;
30.Stolnici Constantin, Cunoaştere şi ştiinţă, Andrei Şaguna, 1997.
31.Ţapoc V., Metode şi metodologie în cercetarea ştiinţifică - în: Disertaţia ştiinţifică. Iniţiere în cercetarea ştiinţifică şi filosoful
succesului. Chişinău, 2000, pp.25-39.
32.Ţapoc V., Teoria şi metodologia ştiinţelor contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău, USM, 2005.

Tema nr. 5. Orientări în teoria şi metodologia ştiinţei

Raţionalismul critic al lui Karl R.Popper. Rolul criticii raţionale în dezvoltarea ştiinţei. Criteriile de demarcare a ştiinţei de non-
ştiinţă. Conţinutul empiric şi falsicabilitatea teoriilor. Condiţiile de selectare şi trecere de la o teorie la alta în procesul dezvoltării
ştiinţei. Scopul ştiinţei şi „explicaţiile satisfăcătoare” în tratarea lui Karl R.Popper şi importanţa lor metodologică.
Concepţia lui Thomas Kuhn asupra dezvoltării ştiinţei: ştiinţă normală, paradigmă, ştiinţă extraordinară, anomaliile în dezvoltarea
ştiinţei şi criza ştiinţei, revoluţia ştiinţifică. Condiţiile înlocuirii unei paradigme prin alta în dezvoltarea ştiinţei.

17
 Concepţia lui Imre Lacatos asupra dezvoltării ştiinţei. Înlocuirea unui program de cercetare prin altul şi concurenţa dintre
programele de cercetare ştiinţifică. Importanţa „nucleului tare” în programele de cercetare şi conceptul de „euristică pozitivă”.
Pluralismul teoretic şi metodologic al lui Paul K.Feyerabend. limitele valabilităţii metodelor cercetării ştiinţifice. Normativitate şi
libertate în cercetarea ştiinţifică.
Bibliografie:
1. Celmare Şt., Perspective epistemologice. Iaşi, 1998.
2. Concepţii asupra dezvoltării ştiinţei. Direcţii de reconstrucţie şi modele sistemice ale evoluţiei ştiinţei. Coordonator Ilie Pârvu,
Bucureşti, 1978.
3. Dicţionar de filosofia cunoaşterii. Voi. I- II Editat de J.Dancy şi E.Sosa. Bucureşti, Ed.Trei, 1999.
4. Einstein Al, Cum văd eu lumea? Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor, Ediţia a II-a. Bucureşti, 2000.
5. Enăchescu C., Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi, Polirom, 2005.
6. Epistemologie. Orientări contemporane. Bucureşti. 1985.
7. Flonta M., Curs de teorie a cunoaşterii. Bucureşti, 1975.
8. Flonta M., Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii. Ed. ALL, Bucureşti, 1994.
9. Iluţ Р., Abordarea calitativă a socioumanului, Polirom, Iaşi, 1997.
10.Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală. Antologie de Ilie Pârvu, Bucureşti, 1981
11.Kuhn Т., Structura revoluţiilor ştiinţifice. Bucureşti, 1976.
12.Mihai N., Introducere în filosofia şi metodologia ştiinţei. Chişinău: Ed.ARC, 1996.
13.Mureşan V., Evoluţie şi progres in ştiinţă. Bucureşti: Ed. Alternative, 1996.
14.Pârvu Ilie, Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală, Antologie, selecţie, traducere şi note, Ed. ştiintifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1981.
15.Piaget Jean, Structuralismul, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972.
16.Poincare. H. Ştiinţă şi metodă, Bucureşti, 1998.
17.Popper K.R., Filosoful socială şi filosofici ştiinţei., Antologie editată de David Miller.
18.Popper Karl, Logica cercetării, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1981.
19.Prigogine I., Stengers I. Noua alianţă. Metamorfoza ştiinţei. Bucureşti, 1984.
20.Rumleanschi Р., Societatea postmoderna: probleme filosofice şi metodologice actuale. Editura ASEM, 2006.

18
 21.Ţapoc V., Metode şi metodologie în cercetarea ştiinţifică - în: Disertaţia ştiinţifică. Iniţiere în cercetarea ştiinţifică şi filosoful
succesului. Chişinău, 2000, pp.25-39.
22.Ţapoc V., Teoria şi metodologia ştiinţelor contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău, USM, 2005.

Tema nr. 6. Problema realităţii în ştiinţă şi jurisprudenţă.

Problema realităţii în ştiinţa contemporană. Nivelurile şi formele de organizare ale realităţii. Spaţiul şi timpul ca forme
universale ale existenţei. Concepţiile filosofice cu privire la spaţiu şi timp (concepţia substanţialistă, concepţia relaţionistă, concepţia
aprioristă). Valoarea absolută şi relativă a coordonatelor spaţio – temporare ale realităţii.
Realitatea juridică în contextul realităţii sociale. Faptul juridic, conştiinţa juridică, dreptul, ordinea de drept – componente ale
realităţii juridice. Particularităţi ale spaţio-temporalităţii în domeniul dreptului.
Structura şi sistemul în organizarea lumii. Tipologia sistemelor. Problema auto-organizării sistemelor deschise. Coraportul
dintre parte şi întreg. Sistemul social şi elementele lui. Sistemul juridic în contextul sistemului social.
Bibliografie:
1. Botez A. Ştiinţele sociale şi mutaţiile contemporane în epistemologie, în Epistemologia ştiinţelor sociale. - Bucureşti: Editura Politica,
1981;
2. Gheorghiu M. Dimensiunea umana a cunoaşterii. Procese revoluţionare în ştiinţă, tehnică şi dezvoltarea societăţii. - Bucureşti: Editura
Politica, 1980.
3. Ghita S. Interdisciplinaritatea în ştiinţele naturale şi ştiinţele umane //Forum, Nr.4,1987;
4. Kuhn Th. Structura revoluţiei ştiinţifice. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976;
5. Mihai N. Introducere în metodologia şi filosofia ştiinţei. - Chişinău: Editura ARC,
6. Parvu I. Introducere în epistemologie. - Iaşi: Editura Polirom, 1998;
7. Sociologia contemporană. Teorie şi metodă în ştiinţele sociale . - Bucureşti: Editura Politica, 1967;
8. Sporici V. Filosofia şi metodele ştiinţifice. în Ştiinţă şi contemporaneitate. – Bacău: Editura Comitetului judeţean de cultura şi educaţie,
1991;
9. Stahl H. Teoria şi practica investigaţiilor sociale. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1974;

19
10.Trigg R. Intelegerea ştiinţei sociale. - Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1996
11.Biriş I. Valorile dreptului şi logica intenţională.- Arad: 1996
12.Dobrinescu I. Introducere în logica juridică.- Bucureşt: 1996
13.Bunge M. Ştiinţă şi filosofie. Bucureşti: 1984
14.Pârvu I. Teoria ştiinţifică. Bucureşti 1981
15.Craiovan I. Metodologie juridică. Bucureşti 2005
16.Păunescu M. Metodologia cercetării sociale, Bucureşti 2004
17.King G., Keohane R., Verba S. Fundamentele cercetării sociale, Iaşi 2000
18.Botez a. Privire filosofică asupra raţionalităţii ştiinţei. Bucureşti 1983
19.Flonta M. Perspectivă filosofică şi raţiune ştiinţifică. Bucureşti 1985
20. Husserl E. Filosofia ca ştiinţă riguroasă. Bucureşti 1994
21.Manolescu M. Teme pentru o metodologie juridică privită privită ca disciplină autonomă. Bucureşti. 1946
22.Manolescu M. Teoria şi practica dreptului. Metodologie şi sociologie juridică. Bucureşti 1946
23.Mateuţi Gh., Mihăilă A. Logica juridică. Bucureşti 1998
24.Vlăsceanu L. Metodologia cercetării sociologice. Bucureşti 1982

Literatură în limba rusă:

1. Бынков А. К воnросу о системе методологии и методов в диалектической логике в Диалектика как логика научного
исследования . - Москва: Издательство Наука, 1968
2. Васильев А.М. Правовые категории. Методологические аспекты разработки системы категории в теории права. -
Москва: Издательство Юридическая литература, 1976
3. Визир П. Методологический анализ общенаучного знания. -Автореферат: Кишинев, 1990;
4. Волков П.Н. Истоки и горизонты прогресса. Социологические проблемы развития науки и техники. - Москва:
Издательство Наука, 1976;
5. Депенчук В. П. Некоторые особенности развития интегративного процесса в современной науке, в Единство и
многообразие мира, дифференциация и интеграция научного знания - Москва: Издательство. Наукса, 1983;
6. Дисциплинарность и взаимодействие наук. - Москва: Издательство Наука, 1986;
7. Кедров Б. М. Взаимодействие наук как общенаучная проблема в
8. Методологические проблемы взаимодействия общественных,
9. естественных и технических наук. - Москва: Издательство Наука, 1981;

20
10. Керимов Д. А. Философские проблемы права. - Москва: Издательство Мысль, 1972;
11. Степин В. С. Научное nознание и ценность техногенной цивилизации ll Вопросы философии, Ns10 , 1989
12. Философские проблемы государства и права. - Ленинград: Издательство Ленинградского Университета, 1970;
13. Философские проблемы современного естествознания. - Киев: Издательство Либидь, 1990;

Tema nr. 7. Determinismul filosofic şi juridic.

Problema determinismului în filosofie. Determinismul antic (Aristotel) şi modern (D. Hume). Determinismul ştiinţific – legătură
cauzală şi universală a fenomenelor. Cauzalitatea – concept central în determinism. Trăsăturile raportului cauzal. Cauzalitate –
necesitate – întîmplare. Cauzalitate – posibilitate – realitate. Determinismul, voluntarismul şi fatalismul în acţiunile sociale.
Problema determinismului juridic. Cauzalitatea juridică – raportul dintre acţiunea voluntară infracţională şi rezultatul social
periculos.
Bibliografie:
1. Aristotel Fizica, ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1966.
2. Aristotel Metafizica, ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1968.
3. Capcelea V. Filosifia dreptului , ed.ARC, Chişinău, 2004.
4. Celmare Şt., Studii de teoria cunoaşterii. Iaşi: Ed.Universităţii „Al.l.Cuza", 1996.
5. Dicţionar de filosofia cunoaşterii. Voi. I- II Editat de J.Dancy şi E.Sosa. Bucureşti, Ed.Trei, 1999.
6. Dima Т., Curs de epistemologie. Iaşi, 1974.
7. Djuvara M. Precis de filosofie juridica. Bucuresti, 1941. 6. M.Djuvara. Teoria generala a dreptului. Bucuresti, 1995.
8. Del Vecchio G. Lectii de filosofie juridica. Ed.Europa Nova, Bucuresti, 1993.
9. Enăchescu C., Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi, Polirom, 2005.
10.Epistemologie. Orientări contemporane. Bucureşti. 1985.
11.Flonta M., Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii. Ed. ALL, Bucureşti, 1994.
12.Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală. Antologie de Ilie Pârvu, Bucureşti, 1981
13.Mihai N., Introducere în filosofia şi metodologia ştiinţei. Chişinău: Ed.ARC, 1996.

21
 14.Negulescu P.P., Problema cunoaşterii, Bucureşti, 1969.
15.Pârvu Ilie, Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală, Antologie, selecţie, traducere şi note, Ed. ştiintifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1981.
16.Ţapoc V., Metode şi metodologie în cercetarea ştiinţifică - în: Disertaţia ştiinţifică. Iniţiere în cercetarea ştiinţifică şi filosoful
succesului. Chişinău, 2000.
17.Ţapoc V., Teoria şi metodologia ştiinţelor contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău, USM, 2005.

Tema nr. 8. Probleme de axiologie juridică.

Axiologia – teorie generală a valorii. Statutul ontologic al valorii. Definiţia valorii. Tipologia valorilor. Valorile juridice în
contextul valorilor sociale. Justul – valoare juridică fundamentală. Normele juridice – valori – mijloace ale realizării finalităţii
dreptului.
Problema adevărului în filosofie, ştiinţă şi jurisprudenţă. Statutul axiologic al adevărului. Adevărul obiectiv şi subiectiv. Adevăr
şi eroare. Modurile de abordare a adevărului juridic. Aspectele adevărului juridic.
Echitatea ca valoare etică şi juridică. Echitatea distributivă şi echitatea corectivă. Echitatea corectivă şi prestigiul jurisprudenţei.
Libertatea şi coordonatele ei valorice. Libertate şi responsabilitate morală şi juridică. Demnitatea umană – valoarea fundamentală a
statului de drept. Valoarea morală şi juridică a principiului umanismului.
Bibliografie:
1. Aristotel Etica nicomahică, ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1988.
2. Andrei P. Filosifia valorii, ed. Polirom, Iaşi, 1998.
3. Botez A. Ştiinţele sociale şi mutaţiile contemporane în epistemologie, în Epistemologia ştiinţelor sociale. - Bucureşti: Editura
Politica, 1981.
4. Blaga L, Trilogia valorilor, ed.Humanitas, Bucureşti, 1996.

22
 5. Capcelea V. Filosifia dreptului , ed.ARC, Chişinău, 2004.
6. Dicţionar de filosofia cunoaşterii. Voi. I- II Editat de J.Dancy şi E.Sosa. Bucureşti, Ed.Trei, 1999.
7. Djuvara M. Precis de filosofie juridica. Bucuresti, 1941. 6. M.Djuvara. Teoria generala a dreptului. Bucuresti, 1995.
8. Del Vecchio G. Lectii de filosofie juridica. Ed.Europa Nova, Bucuresti, 1993.
9. Dumitriu N. S. Cercetarea interdisciplinară - etapa definitorie în evoluţia interacţiunii dintre praxisul neostructurant şi ştiinţele
sociale. în Interdisciplinaritatea in ştiinţa contemporana. - Bucureşti: Editura Politica, 1980;
10.Flonta M., Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii. Ed. ALL, Bucureşti, 1994.
11.King G., Keohane R., Verba S. Fundamentele cercetării sociale, Iaşi 2000
12.Pârvu Ilie, Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală, Antologie, selecţie, traducere şi note, Ed. ştiintifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1981.
13.Platon, Republica, Vol.V, ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1980.
14.Râmbu N., Filosofia valorilor, Bucureşti, 1997.
15.Tanase A., Cultură şi civilizaţie, Bucureşti, 1977.
16.Ţapoc V., Teoria şi metodologia ştiinţelor contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău, USM, 2005.
17.Vanciu I., Fiinţă şi valoare în gîndirea filosofică a lui L.Lavell, Bucureşti, 1979.
18.Vianu T., Filosofia culturii, ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1986.

Tema 9 Ştiinţa şi dreptul în soluţionarea problemelor globale ale umanităţii.

Noţiunea de probleme globale. Originea antropogenă a problemelor general-umane ale contemporaneităţii.
Rolul umanităţii în preîntâmpinarea unui război termonuclear mondial şi în asigurarea păcii pe pământ. Efectele paradoxale ale
dezvoltării ştiinţei. Problemele ecologice şi folosirea raţională a resurselor naturale. Demografia: probleme social - filosofice.
Necesitatea elaborării şi realizării unei politici demografice active. Problema lichidării disproporţiilor nivelului de dezvoltare
economică şi culturală dintre state: lichidarea foamei şi sărăciei imane. Rolul organelor internaţionale şi naţionale de drept în
soluţionarea problemei migraţiei, traficului de fiinţe umane, terorismului etc.
Elaborarea strategiilor şi găsirea procedeelor de soluţionare a problemelor globale – problemă majoră a filosofiei, ştiinţei şi
dreptului în perioada actuală.

23
 Bibliografie:
1. Bagdasar N., Teoria cunoştinţei. Bucureşti, 1995.
2. Bunge K., Ştiinţă şi filosofie. Editura politică. Bucureşti. 1984.
3. Celmare Şt., Studii de teoria cunoaşterii. Iaşi: Ed.Universităţii „Al.l.Cuza", 1996.
4. Celmare Şt., Perspective epistemologice. Iaşi, 1998.
5. Concepţii asupra dezvoltării ştiinţei. Direcţii de reconstrucţie şi modele sislemice ale evoluţiei ştiinţei. Coordonator Ilie Pârvu,
Bucureşti, 1978.
6. Dicţionar defilosofia cunoaşterii. Voi. I- II Editat de J.Dancy şi E.Sosa. Bucureşti, Ed.Trei, 1999.
7. Dima Т., Curs de epistemologie. Iaşi, 1974.
8. Dobre A. Introducere în epistemologie. Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de mâine", 2004.
9. Enăchescu C., Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi, Polirom, 2005.
10.Epistemologie. Orientări contemporane. Bucureşti. 1985.
11.Flonta M., Curs de teorie a cunoaşterii. Bucureşti, 1975.
12.Flonta M., Cognitio. O introducere critică în problema cunoaşterii. Ed. ALL, Bucureşti, 1994.
13.Florescu M., Dimensiunile cunoaşterii. Bucureşti, 1972.
14.Florian M., Filosofie generală. Metafizică şi epistemologie. Bucureşti: Ed.Garamond Intern-al. 1995.
15.Havârneanu C., Metodologia cercetării în ştiinţele sociale. Iaşi, 2000.
16.Hollis M., Introducere în filosofia ştiinţelor sociale. Bucureşti, Editura Trei, 2001.
17.Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală. Antologie de Ilie Pârvu, Bucureşti, 1981
18.Mihai N., Introducere în filosofia şi metodologia ştiinţei. Chişinău: Ed.ARC, 1996.
19.Negulescu P.P., Problema cunoaştem, Bucureşti, 1969.
20.Pârvu Ilie, Istoria ştiinţei şi reconstrucţia ei conceptuală, Antologie, selecţie, traducere şi note, Ed. ştiintifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1981.
21.Piaget Jean, Structuralismul, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972.
22.Popper Karl, Logica cercetării, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1981.
23.Prigogine I., Stengers I. Noua alianţă. Metamorfoza ştiinţei. Bucureşti, 1984.
24.Puha E., Poede G., Deschderi spre o epistemologie a ştiinţei politice, Târgu-Mureş, 2000.
25.Riedel Manferd, Coprehensiune sau explicare. Dacia, Cluj-Napoca, 1989.
24
 26.Stolnici Constantin, Cunoaştre şi ştiinţă, Andrei Şaguna, 1997.
27.Stroe C, Filosofie. Cunoaştere. Cultură. Comunicare, Lumina Lex, Bucureşti, 2000.
28.Ţapoc V., Metode şi metodologie în cercetarea ştiinţifică - în: Disertaţia ştiinţifică. Iniţiere în cercetarea ştiinţifică şi filosoful
succesului. Chişinău, 2000, pp.25-39.
29.Ţapoc V., Teoria şi metodologia ştiinţelor contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău, USM, 2005.

Tema nr. 10. Etica cercetării ştiinţifice.

Etica - domeniul privilegiat al reflecţiei filosofice contemporane. Etica ştiinţei în contextul eticii profesionale. Datoria morală şi
profesională – pivot al demersului etic.
Moralitatea ştiinţei – condiţiile fundamentală a dezvoltării eficiente a ştiinţei. Concepţia lui Robert K.Merton asupra etosului
ştiinţei. Etica internă a cercetării (problema plagiatului, falsificării datelor, autorităţii ştiinţifice etc.). Etica externă a cercetării
(problema proprietăţii intelectuale, problema responsabilităţii în cercetare etc.). Responsabilitatea socială a cercetătorilor pentru
destinul civilizaţiei umane.
Comitetele de etică şi rolul lor în aprobarea şi monitorizarea cercetărilor ştiinţifice. Problema moratoriului în cercetare.
Codurile de etică şi deontologie profesională şi importanţa lor în sporirea responsabilităţii moralei.
Bibliografie:
1. Aristotel. Etica nicomahică. – Bucureşti, 1988
2. Banu I. Filosofia elenismului ca etică. – Bucureşti, 1980
3. Boboc A. Etica şi axiologia în opera lui Max Scheler. – Bucureşti, 1971
4. Capcelea V. Etica şi deontologia juridică. – Chişinău, 2002
5. Cândea C. Etica poliţienească şi relaţia cu publicul. – Ploieşti, 1995
6. Cozma C. Elemente de etică şi deontologie. – Iaşi, 1997
7. Hegel. Principiile filosofiei dreptului. – Bucureşti, 1969
8. Kant Imm. Critica raţiunii practice. – Bucureşti, 1972
9. Kant Imm. Metafizica moravurilor. – Bucureşti, 1999
25
 10.Ianchelevitch Vl. Paradoxul moralei. - Cluj-Napoca, 1997
11.Lipovetsky G. Amurgul datoriei. Etica nedureroasă a noilor tipuri democratice. – Bucureşti, 1996
12.Miroiu M., Convenio: Despre natură, femei şi morală. – Bucureşti, 1996
13.Nietzsche F. Genealogia moralei. – Cluj-Napoca, 1993
14.Platon. Republica. Vol. V. – Bucureşti, 1980
15.Pleşu A. Minima moralia. – Bucureşti, 1994
16.Spinoza B. Etica. – Bucureşti, 1993
17.Stere E. Din istoria doctrinelor morale. – Bucureşti, 1979
18.Скрипник А. Моральная зло в историй этики и культуры. – Москва, 1992

Tema nr. 11 Probleme de etică aplicată.

Etica între teoria şi practica activităţii sociale. Probleme de etică teoretică, normativă şi aplicată.
Probleme de etică aplicată: Violenţa din punct de vedere juridic şi moral. Condamnarea la moarte: argumente „pro” şi „contra”.
Argumentele etice şi juridice în favoarea şi împotriva eutanasiei. Avortul din perspectiva medicală, legală, religioasă şi socială.
Problema „dublelor standarde” din perspectiva legislaţiei internaţionale şi a principiului umanismului. Problemele de bioetică între
moralitate şi legalitate.
Bibliografie:
1. Aristotel. Etica nicomahică. – Bucureşti, 1988
2. Banu I. Filosofia elenismului ca etică. – Bucureşti, 1980
3. Boboc A. Etica şi axiologia în opera lui Max Scheler. – Bucureşti, 1971
4. Capcelea V. Etica şi deontologia juridică. – Chişinău, 2002
5. Cândea C. Etica poliţienească şi relaţia cu publicul. – Ploieşti, 1995
6. Cozma C. Elemente de etică şi deontologie. – Iaşi, 1997
7. Hegel. Principiile filosofiei dreptului. – Bucureşti, 1969
8. Frank M. Două secole de critică a raţionalităţii şi strălucirea ei postmodernă. În Postmodernismul: Deschideri filosofice. – Cluj-
Napoca, 1995
9. Karnoouh Cl. Există moralitate în politica postmodernă. În Postmodernismul: Deschideri filosofice. – Cluj-Napoca, 1995
26
 10.Kant Imm. Critica raţiunii practice. – Bucureşti, 1972
11.Kant Imm. Metafizica moravurilor. – Bucureşti, 1999
12.Ianoşi I. Immanuel Kant despre frumos şi bine. – Bucureşti, 1998
13.Ianchelevitch Vl. Paradoxul moralei. - Cluj-Napoca, 1997
14.Lipovetsky G. Amurgul datoriei. Etica nedureroasă a noilor tipuri democratice. – Bucureşti, 1996
15.Miroiu M., Convenio: Despre natură, femei şi morală. – Bucureşti, 1996
16.Nietzsche F. Genealogia moralei. – Cluj-Napoca, 1993
17.Oltea Miscol. Valoare şi personalitate // Revista de filosofie, nr. 1, 1992
18.Platon. Republica. Vol. V. – Bucureşti, 1980
19.Pleşu A. Minima moralia. – Bucureşti, 1994
20.Spinoza B. Etica. – Bucureşti, 1993
21.Stere E. Din istoria doctrinelor morale. – Bucureşti, 1979
22.Скрипник А. Моральная зло в историй этики и культуры. – Москва, 1992

Tema nr. 12 Probleme de etică şi deontologie juridică.

Problemele eticii juridice. Particularităţile eticii profesionale a colaboratorului organelor de drept. Cerinţele morale în înfăptuirea
acţiuni de anchetă. Etica actului de acuzaţie. Etica pledoariei avocatului. Conţinutul moral al sentinţei şi a altor decizii judiciare.
Specificul şi conţinutul eticii poliţieneşti.
Conţinutul moral al activităţii poliţieneşti. Corelaţia dintre scop şi mijloace în activitatea poliţiei. Cerinţele eticii faţă de colectarea
şi utilizarea probelor. Comportamentul poliţistului în timpul situaţiilor specifice (interogatoriul, cercetarea la faţa locului, confruntarea,
examinarea, percheziţia, prezentarea spre recunoaştere a persoanelor bănuite). Importanţa codului de etică şi deontologie al poliţistului
RM.
Responsabilitatea etică şi juridică a colaboratorilor organelor de drept. Deontologia profesională în contextul civilizaţiei
contemporane.

27
 Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova 29.07.1994
2. Legea R.M. cu privire la poliţie, 18.12.1990
3. Declaraţia universală a drepturilor omului, 10.12.1948
4. Codul de etică şi deontologie al poliţistului R.Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr.481, din 10.05.2006, ordinul
M.A.I. nr. 190 din 07.06.2006
5. Codul penal al RM 18.04.2002
6. Codul de procedură penală al RM 14.03.2003
7. Codul cu privire la contravenţiile administrative al RM 29.03.1985
8. Capcelea V. Etica şi deontologia juridică. – Chişinău, 2002
9. Cândea C. Etica poliţienească şi relaţia cu publicul. – Ploieşti, 1995
10.Cozma C. Elemente de etică şi deontologie. – Iaşi, 1997
11.Hegel. Principiile filosofiei dreptului. – Bucureşti, 1969
12.Kant Imm. Critica raţiunii practice. – Bucureşti, 1972
13.Kant Imm. Metafizica moravurilor. – Bucureşti, 1999
14.Nietzsche F. Genealogia moralei. – Cluj-Napoca, 1993
15.Oltea Miscol. Valoare şi personalitate // Revista de filosofie, nr. 1, 1992
16.Pleşu A. Minima moralia. – Bucureşti, 1994
17.Spinoza B. Etica. – Bucureşti, 1993
18.Stere E. Din istoria doctrinelor morale. – Bucureşti, 1979
19.Скрипник А. Моральная зло в историй этики и культуры. – Москва, 1992
20.Любичев С. Этические основы следственной тактики. - Mосква, 1980
21.Бонар А. Законность и справедливость правоприменительной деятельности. - Mосква, 1992

28
 PLANUL SEMINARELOR
Seminarul nr. 1 Obiectul şi formele principale ale cunoaşterii ştiinţifice.
 Problema cunoaşterii. Particularităţile cunoaşterii ştiinţifice.
 Cunoaşterea juridică – tip al cunoaşterii ştiinţifice.
 Formele principale ale cunoaşterii ştiinţifice: problema, ipoteza, teoria.
 Teoriile ştiinţifice şi funcţiile lor.

Teme pentru referate:

1. Dreptul în contextul ştiinţelor sociale.
2. Specificul normelor juridice în contextul normelor sociale.
3. Finalitatea socială a dreptului.

Seminarul nr. 2 Metodele cunoaşterii juridice în contextul metodologiei ştiinţei.

 Coraportul dintre metodologie, metodică şi metodă.
 Metodele logice generale ale cunoaşterii ştiinţifice.
 Metodele cunoaşterii teoretice şi empirice. Experimentul juridic.
 Metodele cunoaşterii juridice.

29
 Teme pentru referate:
1. Metoda inducţiei şi deducţiei în filosofie şi jurisprudenţă.
2. Metoda studiului de caz în jurisprudenţă.
3. Particularităţile cognitive ale observaţiei şi experimentului.
4. Metoda cercetării sistemice în ştiinţele sociale şi juridice.

Seminarul nr. 3 Orientări în teoria şi metodologia ştiinţei.

 Concepţia lui Karl R. Popper cu privire la rolul criticii raţionale în dezvoltarea ştiinţei.
 „Revoluţia ştiinţifică” – condiţie a schimbării paradigmei de cercetare.
 Importanţa programelor alternative de cercetare ştiinţifică.
 Paul K. Feyrabend despre normativitate şi libertate în cercetarea ştiinţifică.
Teme pentru referate:
1. Etapele şi condiţiile de trecere de la o teorie la alta în procesul dezvoltării ştiinţei.
2. Raţionalismul integral în viziunea lui G. Bachelard.
3. Particularităţile apariţiei şi dezvoltării ştiinţei din perspectiva epistemologiei genetice a lui J.Piajet.
4. Formele de organizare a activităţii ştiinţifice.
5. Forma, structura şi logica lucrărilor ştiinţifice.

30
Seminarul nr. 4 Probleme de axiologie juridică.
 Valorile juridice în contextul valorilor sociale.
 Tipologia valorilor juridice.
 Problema adevărului în filosofie, ştiinţă şi jurisprudenţă.
 Echitatea ca valoare etică şi juridică.

Teme pentru referat:

1. Normele juridice – valori – mijloace ale realizării finalităţii dreptului.
2. Demnitatea umană – valoare fundamentală a cetăţeanului într-un stat de drept.
3. Libertatea şi coordonatele ei valorice.
4. Adevărul – Binele – Frumosul – valori eterne ale umanităţii.
5. Coraportul dintre libertate şi responsabilitate juridică.

Seminarul nr. 5 Etica cercetării ştiinţifice.

 Etica ştiinţei în contextul eticii profesionale.
 Etica internă şi externă a ştiinţei.
 Responsabilitatea socială a cercetătorului.
 Problema redimensionării cercetărilor în ştiinţa contemporană.
Teme pentru referate:

31
 1. Etosul ştiinţei în viziunea lui Robert K.Merton.
2. Comitetele de etică şi rolul lor în aprobarea şi monitorizarea cercetărilor ştiinţifice.
3. Importanţa codurilor de etică şi deontologie profesională în sporirea responsabilităţii morale.
4. Codul de cercetare şi inovare a ştiinţei din RM.

Seminarul nr. 6 Problemele de etică şi deontologie juridică.

 Particularităţile eticii profesionale a colaboratorului organelor de drept.
 Rolul şi valoarea principiilor morale în activitatea poliţienească.
 Comportamentul poliţistului în timpul situaţiilor specifice în lumina Codului de Etică şi deontologie a poliţistului din RM.
 Responsabilitatea etică şi juridică a colaboratorilor organelor de drept.

Teme pentru referate:

1. Violenţa din punct de vedere juridic şi moral.
2. Condamnarea la moarte: argumente „pro” şi „contra”.
3. Argumentele etice şi juridice în favoarea şi împotriva eutanasiei.
4. Avortul din perspectiva medicală, legală, religioasă şi socială.
5. Problemele de bioetică între moralitate şi legalitate.
6. Specificul şi conţinutul Codului de Etică şi deontologie a poliţistului din RM.

32
 STRATEGII DE REALIZARE
Pentru realizarea obiectivelor stabilite şi a conţinutului este necesar un anumit mod de organizare a interacţiunii profesor-
student, cu accent pe strategiile de tip participativ:
CURS: prelegere introductivă, prelegere magistrală (clasică), prelegere-dezbatere, prelegere de sinteză.
SEMINAR: introductiv; dezbatere; repetitiv; dezbateri bazate pe referate; dezbateri bazate pe bibliografie; de
completare a tematicii cursului (teme anunţate numai la curs sau teme noi); de sistematizare a cunoştinţelor
fundamentale.
EVALUAREA
Realizarea cursului presupune acumularea cunoştinţelor conform programei şi schimbării de
comportament la studenţi.
Schimbări de comportament la studenţi:
 cunoaşterea problemelor teoretice şi metodologice ale disciplinei;
 analiza mai profundă a sarcinilor care le au de îndeplinit;
 constatarea că dialogul şi activitatea în echipe sunt mijloacele de sistematizare a ideilor şi de descoperire a noilor soluţii
pentru rezolvarea unor probleme;
 dezvoltarea capacităţii de analiză şi interpretare a fenomenului politic.
 dezvoltarea capacităţii de formulare a propriilor opinii, exprimarea logică şi coerentă a propriilor opinii.
 dezvoltarea încrederii în sine, ca rezultat al detaşării de „căile” obişnuite de rezolvare.

FORME: evaluarea permanentă/formativă; evaluarea sumativă.

TEHNICI DE EVALUARE prin: chestionare, discuţii, dezbateri.

33
 Sistemul de evaluare a rezultatelor obţinute de studenţi prin studierea cursului include participarea studenţilor la
dezbateri, la elaborarea unor referate pe anumite probleme ale conţinutului tematic. Evaluarea finală se realizează
prin examen.
Chestionar pentru examinare
Tema 1. Consideraţii preliminare cu privire la Teoria şi etica cercetării ştiinţifice.
1. Ştiinţa ca obiect al cercetării filosofice.
2. Apariţia şi etapele dezvoltării ştiinţei.
3. Legităţile dezvoltării ştiinţei.
4. Finalitatea ştiinţei ca raţionalizare a acţiunilor umane (funcţiile ştiinţei).
5. Corelaţia dintre filosofia ştiinţei, logica şi metodologia ştiinţei.

Tema 2. Obiectul şi formele principale ale cunoaşterii ştiinţifice

6. Coraportul dintre gnoseologiei şi epistemologie.
7. Particularităţile cunoaşterii ştiinţifice.
8. Formele principale ale cunoaşterii: problema, ipoteza, teoria, legea.
9. Teoriile ştiinţifice şi funcţiile lor.
10.Legile ştiinţifice şi funcţiile lor.

Tema 3. Dreptul în contextul cunoaşterii ştiinţifice.

11.Coraportul dintre ştiinţele juridice, ştiinţele naturii şi ştiinţele exacte.
12.Dreptul în contextul ştiinţelor sociale.
13.Natura socială a dreptului. Aradigmile de explicaţie a societăţii.
14.Epistemologia juridică în contextul epistemologiei contemporane.

Tema 4. Metodele cunoaşterii juridice în contextul metodologiei ştiinţei.

15.Metodologia-fundament al cercetării ştiinţifice.
16.Coraportul dintre metodologie, metodică şi metodă.
17.Metodele logice generale ale cunoaşterii ştiinţifice.
18.Metodele cunoaşterii empirice.

34
19.Metodele cunoaşterii teoretice.
20.Specificul metodelor logice, empirice şi teoretice în cunoaşterea juridică.

Tema 5. Orientări în teoria şi metodologia ştiinţei

21.Raţionalismul critic al lui Karl R.Popper.
22.Concepţia lui Thomas Kuhn asupra dezvoltării ştiinţei.
23.Imre Lacatos despre dezvoltarea ştiinţei.
24.Pluralismul teoretic şi metodologic a lui Paul K.Feyerabend.

Tema 6. Problema realităţii în ştiinţă şi jurisprudenţă.

25. Problema realităţii în ştiinţă şi jurisprudenţă.
26. Nivelurile de organizare a realităţii.
27. Spaţiul şi timpul ca forme universale ale existenţei.
28. Structura şi sistemul în organizarea realităţii.
29. Dreptul în contextul sistemului social.

Tema 7. Determinismul filosofic şi juridic.

30.Problema determinismului în filosofie şi ştiinţă.
31.Cauzalitatea concept central al teoriei deterministe.
32.Coraportul cauza - efect în ştiinţă şi jurisprudenţă.
33. Determinism, fatalism şi voluntarism în acţiunile sociale.
34.Determinismul juridic.

Tema 8. Probleme de axiologie juridică.

35.Valorile juridice în contextul valorilor sociale.
36. Justul – valoare juridică fundamentală.
37.Normele juridice – valori – mijloace ale realizării finalităţii dreptului.

35
38.Problema adevărului în filosofie, ştiinţă şi jurisprudenţă.
39.Pluralitatea criteriilor de validare în domeniul juridic.
40.Adevăr şi juridicitate.
41.Echitatea ca valoare etică şi juridică.
42.Libertatea şi coordonatele ei valorice.

Tema 9. Ştiinţa şi dreptul în soluţionarea problemelor globale ale umanităţii.

43.Noţiunea de probleme globale.
44.Efectele paradoxale ale dezvoltării ştiinţei.
45.Rolul ştiinţei şi dreptului în soluţionarea problemelor globale ale umanităţii.
46.Rolul normativităţii juridice în viaţa socială.
47.Problema umanizării ştiinţei.

Tema 10. Etica cercetării ştiinţifice.

48. Etica – domeniu privilegiat al reflecţiei filosofice contemporane.
49. Etica ştiinţei în contextul eticii profesionale.
50. Etosul ştiinţei în concepţia lui Robert K.Merton.
51. Etica internă a ştiinţei.
52. Etica externă a ştiinţei.
53. Responsabilitatea socială a cercetătorului.
54. Comitetele de etică şi rolul lor în aprobarea şi monitorizarea cercetărilor ştiinţifice.
55. Importanţa codurilor de etică şi deontologie profesională în sporirea responsabilităţii morale.

Tema 11. Probleme de etică aplicată.

56.Etica teoretică, etica normativă şi etica aplicată.
57.Violenţa din punct de vedere juridic şi moral.
58.Condamnarea la moarte: argumente „pro” şi „contra”.
59.Argumentele etice şi juridice în favoarea şi împotriva eutanasiei.
60.Avortul din perspectiva medicală, legală, religioasă şi socială.

36
61.Problema „dublelor standarde” din perspectiva legislaţiei internaţionale şi a principiului umanismului.
62.Problemele de bioetică între moralitate şi legalitate.

Tema 12. Probleme de etică şi deontologie juridică.

63.Particularităţile eticii profesionale a colaboratorului organelor de drept.
64.Cerinţele morale în înfăptuirea acţiuni de anchetă.
65.Etica actului de acuzaţie.
66.Etica pledoariei avocatului.
67.Conţinutul moral al sentinţei şi a altor decizii judiciare.
68.Specificul şi conţinutul eticii poliţieneşti.
69.Responsabilitatea etică şi juridică a colaboratorilor organelor de drept.

37