Tem

1. Ce este tiina?
tiina este o u a crei cheie este cercetarea Anton Pann
tiina (din lat. scientia = cunoatere) se poate referi la:

Investigarea sau studiul naturii prin observaie i raionament

Suma tuturor cunotinelor acumulate n urma acestei cercetri

Matematica, studiile cantitilor i ordinilor, sunt denumite deseori tiin sau tiine,
ns rezultatele cercetrii matematice, cunoscute ca teoreme, sunt obinute din
derivaii logice care presupun mai degrab sisteme axiomatice dect o combinaie
ntre observaie i raionament. Multe metode matematice au o utilitate fundamental
n tiinele empirice, ale cror fructe sunt ipotezele i teoriile.

Conform Dicionarului explicativ al limbii romne, tiina este un ansamblu

sistematic de cunotine despre natur, societate i gndire; ansamblu de cunotine dintrun anumit domeniu al cunoaterii.
Stiinta ca rezultat al cercetarii poate fi definita in doua moduri
si anume:
a) Privita in general, stiinta reprezinta "Totalitatea cunotiintelor stiintifice
acumulate in decursul vremii, avand la baza descoperirile ipotezelor realizate de
savantii,oamenii de stiinta si pecialistii din intreaga lume si care au fost puse in slujba
omenirii.
b) Privita in sens restrans, fiecare stiinta este formata dintr-o mare diversitate
de cunostiinte specifice unui domeniu, ramura sau specialitate, acumulate in timp, ca
rezultat al cercetarii desfasurate.
2. Ce este metoda tiinific?
Metoda tiinific sau procesul tiinific este fundamental
pentru investigaia tiinific i pentru dobndirea de ctre comunitatea tiinific de noi
cunotine bazate pe dovezi fizice. Savanii folosesc observaia i raionamentul pentru a
propune explicaii provizorii pentru fenomene, numite ipoteze. Sub
presupunerea materialismului metodologic, evenimentele observabile din natur (inclusiv
operele artificiale ale omenirii) se explic doar prin cauze naturale, fr a presupune
existena sau nonexistena supranaturalului. Prognozele derivate din aceste ipoteze sunt
testate prin diferite experimente, care ar trebuie s fie reproductibile. Un aspect important al
unei ipoteze este c trebuie s fie falsificabil, cu alte cuvinte, trebuie s se poat verifica
dac este fals. Dac o propoziie nu este falsificabil, atunci nu este o ipotez, ci o opinie
sau afirmaie care se afl n afara domeniului de cercetare tiinific. Este de asemenea
important de tiut c o ipotez nu poate fi dovedit, mai degrab, datele dintr-un experiment
anume conceput pentru a testa o ipotez pot ori s sprijine ori s resping acea ipotez.

Metoda tiinific cost n urmtoarele faze:

Observarea unui fapt

Formularea unei probleme

Propunerea unei ipoteze

Realizarea unui experiment controlat, pentru a testa validitatea ipotezei

3. Ce este cercetare tiinific?

Cercetarea stiintifica e acel loc unde se pun intrebari si se cauta raspunsuri la cele mai
dificile si mai importante probleme din stiinta si tehnologie, cu un impact direct asupra
bunastarii omenirii pe termen mediu si lung. Descoperirile si inventiile stiintifice au un rol
crucial in imbunatatirea calitatii vietii in toate aspectele, de la medicina pana la divertisment.
De asemenea ele asigura viitorul a sapte miliarde de oameni care impart aceeasi planeta,
cu resurse limitate. Rezultatele cercetrii tiinifice sunt documentate minuios. Pentru
aceasta exist standarde, care asigur posibilitatea de a explica paii care duc la o
anume concluzie. Aici este important i publicarea tuturor surselor folosite i luarea n
considerare a nivelului actual la care se afl cercetarea n domeniul respectiv. Astfel,
rezultatele cercetrii devin comparabile, la fel precum progresul nsui n disciplina
respectiv. Lucrrile de cercetare fac trimitere una la cealalt. Ele vin n sprijinul, critic sau
perfecioneaz teoriile existente.
4. Care sunt nivelele de cunoatere tiinific?
Cunoasterea stiintifica presupune doua niveluri relativ distincte care nsa se
presupun reciproc: nivelul empiric si nivelul teoretic.
Nivelul empiric consta din datele si faptele empirice ale stiintei.
Faptele economice reale sunt subsumate, grupate, indexate si cuprinse n indicatori
economici potrivit nevoilor cunoasterii si exigentelor metodologice existente. Ele devin astfel
fapte stiintifice, diferite de faptele reale. Stiinta economica, la fel ca orice alta stiinta, nu se
opreste la nregistrarea, selectarea si gruparea faptelor stiintifice. Ea continua prelucrarea
datelor cu privire la aceste fapte cu ajutorul metodelor statistico - matematice, dezvaluind pe
aceasta cale asa numitele legitati sau regularitati empirice, precum repetabilitatea,
ciclicitatea, modificarile structurale, corelatiile. Pe baza faptelor stiintifice si a legitatilor
empirice (care nu surprind esenta si cauzele fenomenelor) sunt elaborate enunturile
stiintifice.
Nivelul teoretic este
constituit din teoriile stiintifice. n cadrul teoriilor economice sunt formulate notiunile,
enunturile si tezele stiintifice, precum si legile economice.
Notiunile
economice numite concepte, termeni sau categorii economice sunt abstractii care
desemneaza o anumita trasatura esentiala a unei clase de fenomene economice (marfa,
valoarea, pretul, renta). Pentru a deveni operationale notiunea trebuie nsotita de indicatori
economici specifici.
Enunturile si tezele teoretice exprima raporturile dintre caracteristicile
faptelor stiintifice sub forma unor asertiuni, afirmatii sau negatii. Ele presupun notiunile
stiintifice legate ntre ele n mod logic (cresterea salariului real este determinata de raportul
supraunitar al indicelui salariului nominal si al indicelui preturilor).
5. Ce este metodologia cercetrii tiinifice?
Metodologia este stiinta cercetarii stiintifice care se ocupa de ansamblul stiintelor precum
si de o anumita stiinta si a carui rezultat poate fi o descoperire, ipoteza sau teorie. (A fost
denumita "stiinta a stiintelor"- KEDROV). Metodologiile dupa continutul si domeniul de
aplicare sunt de doua feluri: metodologia generala si metodologia specifica. Metodologia
generala este formata din:
a) Metodologia clasica formata din totalitatea metodologiilor utilizare in decursul
vremii, in cercetarea stiintifica si din care fac parte: observatia, analiza si comparatia,
sinteza, inductia, deductia sau rationamentul, studiile de caz si generalizarea
concluziilor.
Metodologia specifica se utilizeaza numai intr-un cadru restrans, asupra unui singur
domeniu al unei stiinte.

6. Care sunt condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc o teorie pentru a

rspunde cerinelor supuse de cunoaterea tiinific?
Pentru a raspunde exigentelor puse de cunoasterea stiintifica, o teorie trebuie sa
satisfaca unele conditii elementare:

coerenta logica - enunturile sa se afle n relatii de compatibilitate reciproca

deductibilitate - enunturile deriva logic unele din altele
completitudine - teoria stiintifica tinde sa acopere explicativ domeniul la care se
refera, sa formuleze toate relatiile semnificative pentru cunoasterea acestuia la
un moment dat.
verificabilitate - orice teorie stiintifica trebuie sa cuprinda procedee care sa o lege
de experienta, precum si criterii esentiale de verificare a continutului sau
stiintific.

7. Ce este creaia tiinific?

Creaia tiinific este o realitate artistic i o valoare moral
Creatia stiintifica este actiunea de a crea opere stiintifice, sau un produs (valoros) al
muncii creatoare, opera creata; Realizarea unei lucrari cu tot ce inseamna ea, definitivarea
planului general al lucrarii,elaborarea si definitivarea tuturor componentelor lucrarii si
distribuirea pe intreaga structura a lucrarii si rezultatelor cercetarii, a rezultatelor formularii si
verificarii ipotezelor si fundamentarii concluziilor. Stiinta este creatia umana, fiind rezultat al
gandirii, inteligentei si inventivitatii, precum si activitatii de cercetare si creare de bunuri si
valori corespunzatoare nevoilor sociale, deosebit de complexe si dinamice.
In decursul istoriei, savantii, oamenii de stiinta prin activitatea lor de cercetare
au creat o mare diversitate de stiinte. Dintre acestea amintim: stiintele matematice si
economice ca fundament al existentei si evolutiei societatii omenesti, precum si o mare
gama de stiinte specifice ca: astronomia, fizica, chimia, biologia, geologia, ecologia,
medicina, stiintele sociale si multe altele.
8. Ce este teoria cercetarii stiintifice?
Teoria cercetarii stiintifice este un ansamblu de ipoteze, legi si concepte organizate ntrun sistem logic care descriu si explica un domeniu al realitatii obiective sau al constiintei
sociale.
9. Care sunt tipurile de cercetare tiinific?
Cercetarea stiintifica n calitatea ei de investigare consacrata descoperirii,
evidentierii, verificarii si punerii n slujba omului si progresului social a unor noi
cunostinte, poate fi delimitata n trei tipuri:
a) Cercetarea fundamentala .- Ea este menita sa descifreze legile naturii,
gndirii si societatii, sa asigure deschideri noi spre cunoastere, sa ofere perspective
de progres. Un loc deosebit n cadrul ei l are cercetarea fundamentala orientata spre
aplicatii practice n viitor.
b) Cercetarea aplicativa. - Acest tip de cercetare, folosind rezultatele
celorlalte categorii de cercetare precum si cunostinte empirice, se preocupa de
transformarea lor n tehnici si tehnologii concrete, n masini si echipamente noi sau
perfectionate, n produse noi sau nnoite, n masuri de perfectionare a conducerii si
organizarii economiei, etc.

c) Cercetarea de dezvoltare. - Este consacrata utilizarii rezultatelor cercetarii

fundamentale si aplicative n vederea obtinerii unor solutii noi, de principiu,
problemelor ridicate de diferite domenii ale tehnicii si economiei.
10. Ce este gandirea stiintifica?
Gandirea stiintifica reprezinta facultatea superioara a creierului omenesc de a reflecta n
mod abstract si generalizat realitatea obiectiva. Concentrare a activitatii psihicului asupra
unui lucru; meditare; gnd. Capacitatea de a-si nchipui ceva n mod creator; imaginatie
creatoare; fantezie. Gandirea stiintifica a debutat n Grecia o data cu filozofii ionieni Thales,
Anaximandros si Anaximenes. Filizofii ionieni sunt primii care au avut convingerea ca
oamenii pot ntelege universul bazndu-se doar pe rationament si nu pe mitologie si religie.
11. Ce este cunoaterea tiinific?
Acesta este un model ideal (n unele tiine numai o parte din paii de mai jos pot fi parcur i i
deseori cunotinele sunt dobndite n alt mod, inclusiv prin hazard):
1. Observarea i msurarea fenomenelor
2. Acumularea i ordonarea materialului
3. Creearea de ipoteze i modele, prognoze, stabilirea nivelului de importan
4. Testarea ipotezelor modelului prin experimente, teste, ncercri
5. Confirmarea sau infirmarea ipotezelor
6. Publicarea rezultatelor, pentru ca acestea s poat fi validate de alii
7. Modificarea, dezvoltarea sau invalidarea modelului, n func ie de rezultatul testelor i de
opiniile criticilor
8. n cazul confirmrii, dezvoltarea unei teorii, care trebuie ns s ndeplineasc anumite
criterii
Att timp ct teoria nu este falsificat, poate s fie considerat cunostin tiinific

12. Ce este comunicarea stiintifica?

Comunicarea stiintifica este un rezultat partial sau final al unui studiu stiintific individual
sau in grup, este axata, de regula, pe o idee de baza, insotita de analiza de confirmare sau
informare a ipotezei, cu caracter de informare sau de dezbatere stiintifica inaintea publicarii,
e rodul unor cercetari indelungate, individuale sau in echipa. Se prezinta scris pentru sesiuni
de comunicare stiintifica, unde se expune in 5-15 minute.
13. Ce este etica stiintifica?
Etica tiinific reglementeaz buna conduit n cercetarea tiinific i inovarea din
unitile i instituiile de cercetare-dezvoltare. Ea are rolul de a preciza principiile,

responsabilitile i procedurile astfel nct cercetarea tiinific i inovarea s se desfoare

n conformitate cu principiile etice acceptate de comunitatea tiinific internaional.

16. Ce este istoria stiintei?

Istoria stiintei se ocupa cu studiul evolutiei societatii omenesti si a legitatilor ei de
dezvoltare.
Obiectivul istoriei stiintei este de a cerceta aparitia si evolutia istorica a stiintelor si a
disciplinelor lor respective. Ea foloseste n aceste scop printre altele metodele cercetarii
istorice. Oamenii de stiinta, care se ocupa cu istoria stiintei, deseori provin din disciplina pe
care o analizeaza istoric, ceea ce, n domenii foarte complexe este indispensabil. n acest
caz, istoria stiintei apare ca o parte istorica a respectivei discipline.
17. Ce este omul de stiinta?
Un om de stiinta este un expert n cel putin un domeniu al stiintei care utilizeaza
metoda stiintifica pentru a cerceta, cunoaste fapte, legi generale care il ajuta in cercetarea
sa dintr-un domeniu stiintific.
18. Ce este cercetatorul stiintific?
Cercetatorul stiintific e o persoana sau un colectiv cu pregatire superioara care desfasoara
activitati de cercetare in cadrul unui Forum Stiintific (Academie, Institut, Fundatie, Agentie) a
institutiilor de invatamant sau in particular.
Cercetatorul e omul pasionat si dornic sa patrunda in "Tainele naturii", sa faca descoperiri
sau sa aduca elemente stiintifice nooi la ceea ce s-a descoperit si se cunoaste. El traieste pentru
stiinta si care ii aduce mari satisfactii.
Cercetatorul trebuie sa posede o pregatire superioara in domeniul profesional si o
cunoastere profunda in domeniul cercetat, precum si in directii adiacente. Ell este un student toata
viata. Citeste mult si permanent fiind in cunostiinta cu realizarile stiintei in general, darmai ales in
domeniul cercetat.
O caracteristica a cercetatorului e capacitatea de gandire profunda si de
investigatie. Face legatura intre procese sau fenomene si formele de manifestare.
Atitudineal lui este critica, curajoasa si logica. El trebuie sa
recunoasca cand a gresit sau nu a reusit in executarea unei teme sau in formularea unei ipoteze,
dar fara a renunta la cautarea adevarurului.
19. Cum se clasific tiinele?
1.tiine experimentale sau empirice se raporteaz la obiecte date n experien i se
valideaz prin intermediul controlului experimental
2. tiine formale (matematica i logica) fondate pe baza deduciei, au ca punct de
plecare axiome (nu este nevoie de experimente ntruct nu au un obiect exterior construciei lor)
3. tiinele socio-umane (istoria, sociologia, psihologia) statut controversat
(dac li se pot aplica metodele i limbajul tiinei experimentale se reduc la un caz particular al
acesteia, alturi de tiinele naturii)
W. Dilthey se impune o distincie ntre tiinele naturii i tiinele spiritului (n
virtutea particularitilor obiectului lor omul tiinele umane in de un alt tip de demers care nu
este fondat pe verificarea experimental, ci pe interpretarea inteniilor umane)

20. Cum se clasific tiinele economice?

Delimitarea sau clasificarea stiintelor economice difera de la o scoala economica la alta,

de la o tara la alta.
In principal, exista 2 criterii de baza in clasificarera stiintelor economice:criteriul
evolutiv si crieteriul sferei de analiza economica. Plecand de la aceste aspecte. Stiintele
economice au fost clasificate astfel:
1)Stiintele economice teoretice
2) Teoria doctrinelor economice
3) Istoria economica
4) Statistica economica