Sunteți pe pagina 1din 78

CTICESUNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE JURNALISM, PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

CONF. DR. EMIL-RZVAN GTEJ

METODOLOGIA CERCETRII TIINIFICE N


PSIHOLOGIE

Bucureti, 2015
Cuprins

Principiile cercetarii
1.Stiinta si Cercetarea Stiintifica.
2. Gandind ca un cercetator
3. Procesul cercetarii
4. Teorii ale cercetarii stiintifice
Bazele cercetarii empirice
5. Proiectarea cercetarii
6. Masuratorile constructurilor
7. Veridicitatea ( relevanta ) si validitatea masuratorii
8. Esantionare
Colectarea de date
9. Cercetarea sondaj
10. Cercetarea experimentala
11. Cercetarea ( studiu ) de caz
12. Cercetarea (studiu ) interpretativ
Analiza datelor
13. Analiza calitativa
14. Analiza cantitativa ; statistici descriptive
15. Analiza cantitativa : statistici interferentiale
Capitolul 1
Stiinta si cercetarea stiintifica
Ce este cercetarea ? Este foarte posibil sa obtineti raspunsuri foarte diferite la aceasta
intrebare inofensiva in functie de persoana intrebata .
. Unii vor spune ca cerceteaza in mod current site-urile on line pentru a gasi cele mai bune oferte
de bunuri si servicii de care au nevoie . Se stie ca televiziunile de stiri efectueaza cercetari su
forma de sondaje de opinie a telespectatorilor pe teme de interes public cum ar fi alegerile ce
urmeaza sau proiecte guvernamentale .Elevii fac cercetari pe internet pentru a gasi informatiile
de care au nevoie pentru a-si finaliza proiectele ce le-au fost repartizate sau pentru lucrarile de
control periodice . Studentii universitari care lucreaza in cadrul unor proiecte de cercetare ale
profesorului pot vedea cercetarea ca pe o colectare sau analiza de date privitoare la proiectul
respectiv. Cercetarea de afaceri si a consultantilor priveste solutii potentiale de remediere a unor
probleme organizationale cum ar fi blocarea fluxului de aprovizionare sau identificarea
obiceiurilor de cumparare a clientilor .
Totusi nici una dintre cerecetarile de mai sus nu pot fi considerate cercetari stiintifice decat
daca : (1) pot aduce o contributie unei anume stiinte si (2) daca aceasta respecta metoda
stiintifica . (Bhattacherjee, A., 2011)

Stiinta
Ce este stiinta ?Pentru unii stiinta este obiectul de studiu al unor scoli superioare grele sau al
unor facultati cum ar fi cele de fizica , chimie , biologie destinate numai celor mai straluciti
studenti .Pentru altii stiinta este o profesie practicata de savanti in halite albe ce folosesc
echipamente specializate in laboratoarele lor.
Din punct de vedere etimologic cuvantul stiinta deriva din cuvantul latinesc scientia
insemnand cunoastere . Stiinta se defineste ca un corp systematic si organizat al oricarui
domeniu al cunoasterii care se realizeaza prin utilizarea metodei stiintifice (metoda stiintifica
va fi descrisa mai jos in aceasta lucrare. Stiinta poate fi grupata in doua mari categorii : stiinta
naturii si stiinta sociala .
STIINTA NATURII este stiinta obiectelor sau fenomenelor ce se manifesta natural cum ar fi
Lumina , obiecte , material , pamantul , corpurile ceresti sau corpul uman .
Stiintele naturii pot fi in continuare clasificate in stiinte fizice , stiinte ale pamantului , stiinte al
vietii ,s.a.
Stiintele fizice constau din discipline cum ar fi fizica (stiinta obiectelor fizice ) , chimie ( stiinta a
materiei ) si astronomia (stiinta obiectelor ceresti ).
Stiintele pamantului constau in discipline ca geologia (stiinta pamantului ).Stiintele vietii includ
discipline cum ar fi biologia (stiinta corpului uman) si botanica (stiinta plantelor ).
Prin contrast , STIINTA SOCIALA este stiinta oamenilor sau adunari de oameni cum ar fi
grupuri , firme , societati sau economii si comportarea lor individuala sau colectiva.
Stiintele sociale pot fi clasificate in discipline ca psihologia (stiinta comportamentului uman) ,
sociologia (stiinta grupurilor sociale ) si economia (stiinta firmelor pietelor si economiilor )
Stiintele pot fi deasemenea clasificate in funtie de obiectul de studio . STIINTELE
FUNDAMENTALE numite deasemenea stiinte pure , sunt cele care explica obiectele si fortele
fundamentale , relatiile dintre ele si legile care le guverneaza.
Exemplele includ fizica , matematica si biologia .
STIINTELE APLICATE denumite deasemenea stiinte practice sunt stiintele care aplica
cunoasterea stiintifica din stiintele fundamentale in mediul fizic .
De exemplu ingineria este o stiinta aplicata care aplica legile fizicii si chimiei in domenii
practice cum ar fi construirea de poduri mai puternice sau la eficientizarea consumului de
combustibil al motoarelor in timp ce medicina este o stiinta aplicata care aplica legile biologiei
in vederea rezolvarii slabiciunilor fizice ale oamenilor. Atat stiintele fundamentale cat si cele
aplicate sunt necesare dezvoltarii umane . Cu to , toate acestea stiintele aplicate nu sunt absolut
independente pentru ca pentru a evolua ele se bazeaza pe stiintele fundamentale .Desigur ca
industria si intreprinderile private tind sa se concentreze mai mult pe stiintele aplicate data fiind
valoarea lor practica in timp ce universitatile studiaza atat stiintele fundamentale cat si cele
aplicate . (Bhattacherjee, A., 2011)

Cunoasterea stiintifica
Scopul stiintei este acela de a crea cunoastere stiintifica. Cunoasterea stiintifica se refera la un
corp general de legi si teorii care explica un fenomen sau manifestare studiate care se constituie
prin folosirea metodei stiintifice. Legile reprezinta modele de manifestare ale fenomenelor in
timp ce teoriile sunt explicatii sistemarice ale fenomenelor sau manifestarilor studiate .De
exemplu , in fizica , Legile lui Newton ale Miscarii descriu cee ace se intampla atunci cand
obiectele se afla in stare de repaus sau in miscare (Prima Lege a lui Newton ) , ce forte sunt
necesare pentru a deplasa sau un obiect stationar sau pentru a opri un obiect in deplaasare
(Legea a Doua a lui Newton ) si ce se intampla cand doua obiecte intra in coliziune (Legea a
Treia a lui Newton ). Luate in ansamblu cele trei legi constituie fundamental mecanicii clasice
o teorie a obiectelor in miscare .
In mod asemanator teoria opticii explica proprietatile luminii si cum se comporta aceasta in
medii diferite ,teoria electromagneticii explica proprietatile electricitatii si cum se genereaza
aceasta , mecanica cuantica explica proprietatile particulelor subatomice iar termodinamica
explica proprietatile energiei si lucrului mechanic . Un manual de fizica , introductiv de nivel
liceal, va contine in mod sigur capitole separate dedicate fiecareia dintre aceste teorii .
Teorii similare exista deasemenea in cadrul stiintelor sociale. De exemplu , teoria disonantei
cognitive in psihologie explica cum reactioneaza oamenii atunci cand observarea unui eveniment
este diferita de cee ace asteptau ei de la acel eveniment , teoria deterantei generale explica de ce
unele persoane se implica in comportamente sau activitati nepotrivite sau adopta chiar
comportari in afara legii cum ar fi descarcarea ilegala de muzica sau comiterea de piraterie
software ; teoria comportamentului planificat explica modul in care oamenii iau decizii rationale
constiente in viata lor cotidiana . (McLeod, S. A., 2007)
Cercetarea stiintifica
Dat fiind ca teoriile si observatia sunt cei doi piloni ai stiintei cercetarea stiintifica
opereaza la doua nivele : nivelul teoretic si nivelul empiric. Nivelul teoretic priveste dezvoltarea
de concepte abstracte despre fenomene natural sau sociale precum si relatiile dintre aceste
concept (ex.construirea teoriilor construct ? ) in timp ce nivelul empiric
se refera la testarea conceptelor teoretice si relatiile dintre acestea pentru a vedea cat de bine
reflecta ele modul nostrum de observare a realitatii cu scopul de a construi in final teorii mai
bune . In timp o teorie devine din ce in ce mai rafinata (de ex. se potriveste mai bine realitatii
observate ) iar stiinta capata mai multa maturitate .Cercetarea stiintifica presupune miscare
continua inainte si inapoi intre teorie siobservatie .Atat teoria cat si observatiile sunt componente
esentiale ale cercetarii stiintifice . De exemplu faptul de a ne baza numai pe observatii pentru a
face deductii si a ignora teoria nu este considerata o cercetare stiintifica valida. (Rubin, A,
Babbie, E., 1992)

Metoda stiintifica
In sectiunile precedente am descris stiinta ca realizare a cunoasterii prin aplicarea metodei
stiintifice . Deci , ce inseamna exact metoda stiintifica ? Metoda stiintifica inseamna un set de
tehnici standardizate in vederea construirii cunoasterii stiintifice pentru a valida observatiile ,
modul de interpretare a rezultatelor precum si modul de a generaliza aceste rezultate .Metoda
stiintifica permite cercetatorilor sa testeze independent si impartial teoriile preexistente si
descoperirile anteroare si a le supune unei dezbateri deschise , unor modificari sau dezvoltari .
Metoda stiintifica trebuie sa indeplineasca patru caracteristici :
.Replicabilitate : altii (ceilalti) trebuie sa fie capabili sa raspunda sau sa repete in mod
independent un studiu stiintific si sa obtina rezultate cel putin similare daca nu identice .
.Exactitate : conceptele teoretice , care adeseori sunt greu de masurat , trebuie sa fie definite cu
un asemenea grad de exactitate incat ceilalti sa poata utiliza acele definitii pentru a comensura
acele concepte si pentru a testa acea teorie .
.FALSIFICABILITATE : O teorie trebuie sa fie astfel enuntata incat sa poata fi combatuta .
Teoriile care nu pot fi testate sau falsificate nu sunt teorii stiintifice si orice astfel de cunoastere
nu este cunoastere stiintifica. O teorie enuntata in termeni inexacti sau ale carei concepte nu pot
fi commensurate cu exactitate nu pot fi testate si , in consecinta , nu sunt stiintifice . Ideile
privind psihanaliza ale lui Sigmund Freud intra in aceasta categorie si in consecinta nu sunt
considerate ca teorie chiar daca psihanaliza poate avea o utilitate practica in tratarea unor tipuri
de afectiuni.
.PARCIMONIE : Atunci cand exista mai multe explicatii ale unui fenomen , oamenii de stiinta
trebuie sa accepte intotdeauna explicatia cea mai simpla sau logica cea mai simpla . Acestt
concept se numeste parcimonie sau muchea lui Occam . Parcimonia impiedica oamenii de
stiinta sa urmeze teorii extrem de complexe sau teorii nefiresti cu un numar nesfarsit de concept
si relatii care ar explica cate putin din tot dar nimic in particular . Orice ramura a analizei care nu
permite metodei stiintifice sa verifice legile sau teoriile fundamentale nu poate fi numita
stiinta.De exemplu teologia (studiul religiei) nu este o stiinta deoarece ideile teologice ( cum ar
fi prezenta lui Dumnezeu ) nu pot fi verificate de observatory independent care sa utilizeze
metoda replicabila , falsifiabila si parcimonioasa . In mod similar ,artele , muzica , literature ,
activitatile umaniste si dreptul nu sunt considerate stiinta chiar daca in sine acestea sunt creative
si demne de effort (stradanie). Metoda stiintifica aplicata stiintelor sociale , include o varietate de
abordari de cercetare , instrumente si tehnici cum ar fi datele calitative si cantitative , analizele
statistice , experimentele , sondaje in teren , studii de caz ,samd
Cea mai mare parte din aceasta carte este dedicata studiului acestor metode diferite . Totusi ,
recunoaste ca metoda stiintifica opereaza in mod primar la nivelul cercetarii empirice , adica :
cum se face observarea si cum se analizeaza si interpreteaza aceste observatii . Foarte putine din
aceste metode sunt direct aplicabile la nivel theoretic. (Bhattacherjee, A., 2011)

Tipuri de cercetare stiintifica


In functie de scopul cercetarii , proiectele de cercetare stiintifica pot fi grupate in trei tipuri :
exploratorii ,descriptive si explicative . Cercetarea exploratorie este efectuata adeseori in
domenii noi de cercetare , unde scopurile cercetarii sunt : (1) determinarea magnitudinii sau ariei
de cuprindere a unui anume fenomen , problema sau manifestare .
(2) sa genereze cateva idei initiale (banuieli) cu privire la acel fenomen sau (3) sa testeze
fezabilitatea asumarii unui studio mai extins privind acel fenomen. De exemplu daca cetatenii
unei tari sunt in general nemultumiti de politicile guvernamentale in timpul unei recesiuni
economice , cercetarea exploratorie poate fi indreptata spre masurarea gradului de nemultumire
a cetatenilor intelegand modul de manifestare al nemultumirii cum ar fi frecventa protestelor
publice si cauzele prezumate ale acestei nemultumiri cum ar fi ineficienta politicilor guvernului
privind inflatia , ratele dobanzii , somaj sau cresterea taxelor . O asemenea cercetare poate
include examinarea cifrelor oficiale cum ar fi indicatorii economici estimate ca de exemplu
produsul intern brut (PIB) , somajul , indicele de consum asa cum au fost calculate de surse
independente , obtinute cu ocazia unor interviuri cu experti , economisti eminenti ,sau persoane
cheie din cadrul guvernului , si/sau derivate din studierea unor exemple istorice cu privire la
modul de rezolvare a unor probleme similare .Este posibil ca aceasta cercetare sa nu conduca la o
intelegere exacta a problemei tinta dar poate fi utila in determinarea naturii si amploarea
problemei si poate servi ca premisa utila unei cercetari mai aprofundate. (Bhattacherjee, A., 2011)

Cercetarea descriptiva este indreptata catre efectuarea unor observatii atente si intocmirea unei
documentatii detaliate privind fenomenul studiat.Aceste observatii trebuiesc fundamentate pe
metoda stiintifica (adica trebuie sa fie replicabila , exacta ,samd) si in consecinta sunt mai
credibile decat observatiile obisnuite effectuate de persoane nepregatite . Exemple de cercetare
descriptiva sunt tabelele de statistica demografica ale Biroului de recensamant al Statelor Unite
sau statistica angajarilor emisa de Biroul de Munca ce folosesc aceleasi instrumente sau similar
pentru estimarea angajarilor intr-un sector sau cresterea populatiei pe baza de apartenenta etnica
prin intermediul sondajelor de angajare sau recensaminte. Daca se fac schimbari ale
instrumentelor de masurare , estimarile sunt prevazute atat cu ,cat si fara instrumentatie
schimbata pentru a permite cititorilor o comparative corecta inainte- si-dupa privind tendintele
privitoare la populatie sau grad de ocupare . Alta cercetare descriptiva poate include studierea
cronologica a rapoartelor privind activitatea bandelor de adolescenti in cadrul populatiei urbane
din punct de vedere etnic , persistenta sau evolutia practicilor religioase , culturale sau entice in
cadrul comunitatilor selectate , precum si rolul tehnologiilor cum ar fi Twiter si corespondenta
instantanee in raspandirea miscarilor democratice in tarile Orientului Mijlociu. (Bhattacherjee, A.,
2011)

Cercetarea explicativa cauta explicatii ale fenomenului observat . In timp ce cercetarea


descriptive examineaza ce,unde si cand cu privire la fenomen , cercetarea explicativa cauta
raspunsuri la intrebari de tipul de ce si cum. Ea incearca sa uneasca punctele in cercetare
,prin identificarea factorilor cauzali si rezultatele fenomenului tinta. Exemplele includ intelegerea
motivelor ce determina criminalitatea juvenila sau violenta bandelor cu scopul de a prescrie
strategii de depasire a unor problem sociale (societal ailment ). Cele mai multe cercetari
academic sau doctorale apartin categoriei explicative desi o parte din cercetarile exploratorii
si/sau descriptive pot fi necesitate in timpul fazelor initiale de cercetare academica . Cautarea
explicatiilor evenimentelor observate implica o solida pregatire teoretica si de interpretare alaturi
de intuitie , introspective si experienta personala . Cei care o pot face bine sunt cei mai pretuiti
oameni de stiinta in domeniul lor . (Bhattacherjee, A., 2011)

Capitolul 2
Planificarea cercetarii

A efectua o buna cercetare inseamna in primul rand o re-antrenare a creierului pentru a gandi ca
un cercetator . Aceasta presupune vizualizarea abstarctului din observatiile actuale , unirea
punctelor din punct de vedere mental pentru a identifica concepte si modele ascunse precum si
sintetizarea acelor modele (paternuri) intr-un system general de legi si teorii care sa fie
aplicabile altor context dincolo de domeniul initial al observatiei . Cercetarea presupune o
miscare permanenta inainte si inapoi fata de planul empiric unde observatiile duc catre planul
teoretic unde aceste observatii sunt abstractizate in sistemul general de legi si teorii .
Aceasta este o abilitate care se dobandeste in ani multi de dezvoltare , nu este ceva care se poate
invata in programe de studio sau doctorale sau dobandite in cadrul industriei de pregaatire si
constituie de departe cel mai mare deficit printre doctoranzi. Cateva dintre abstarctiile mentale
necesitate pentru a gandi ca un cercetator includ unitatea de analiza , constructul ,ipoteza ,
operationalizarea ,teorii , modele , inductie , deductie etc. pe care le vom examina in cadrul
acestui capitol .
Unitatea de analiza
Una dintre primele decizii in orice cercetare de stiinta sociala este unitatea de analiza a unui
studiu stiintific . Unitatea de analiza defineste persoana , colectivul sau obiectul de analizat in
cadrul investigatiei . O unitate de analiza tipica include indivizi , grupuri , organizatii , tari ,
tehnologii , obiecte si altele asemenea . De exemplu , daca suntem interesati in studiul
obiceiurilor de a cumpara ale oamenilor , rezultate la invatatura sau atitudinea lor fata de noile
tehnologii atunci unitatea de analiza este individul .Daca vrem sa studiem caracteristicile
bandelor de strada sau munca in echipa in cadrul organizatiilor atunci unitatea de analiza este
grupul .Daca scopul cercetarii este de a intelege cum isi pot imbunatati firmele profitabilitatea
sau luarea unor decizii executive bune , atunci unitatea de analiza este firma.In acest caz chiar
daca deciziile se iau de catre indivizi in cadrul acestor firme ,acesti indivizi sunt considerati ca
reprezentantii firmei lor si nu ca decidenti personali . Daca cercetarea este indreptata catre
intelegerea diferentelor dintre culturile nationale , atunci unitatea de analiza devine tara.Chiar
obiecte neinsufletite pot servi ca unitate de analiza . De exemplu daca un cercetator este interest
sa inteleaga cum se face o pagina de web mai atractiva pentru utilizatori , atunci unitatea de
analiza este pagina web (si nu utilizatorii). Daca dorim sa studiem cum se realizeaza transferal
de cunostinte intre doua firme atunci unitatea noastra de analiza devine dyad (combinatie de
firme care expediaza si primesc cunostinte ). (Price, P.C., 2012)

Concepte , constructe , concepte variabile


Am discutat in Capitolul 1 ca desi cercetarea poate fi exploratorie , descriptive sau explicative ,
cea mai mare parte a cercetarii stiintifice tinde sa fie de tip explicative deoarece ele cauta
explicatii potentiale ale fenomenelor natural sau sociale observate.
Explicatiile presupun dezvoltarea de concepte sau proprietati generale sau caracteristici associate
cu obiecte , evenimente sau persoane . In timp ce obiecte cum ar fi o persoana , o firma sau un
automobil nu sunt concept , caracteristicile lor specifice sau comportamentul lor cum ar fi
atitudinea persoanei fata de imigranti , capacitatea de inovare a unei firme si greutatea unui
automobile pot fi vazute drept concept . Cu stiinta sau fara noi folosim diferite feluri de concept
in conversatiile noastre cotidiene.Unele dintre aceste concept au fost dezvoltate de-a lungul
timpului in cadrul limbii noastree commune .Cateodata imprumutam concepte din alte discipline
sau limbi pentru a explicaun fenomen de interes. De exemplu , idea de gravitatie imprumutata
din fizica poate fi utilizata in domeniul afacerilor pentru a descrie de ce oamenii tind sa
graviteze fata de destinatiile preferate de cumparaturi . De asemenea conceptual de distanta
poate fi utilizat pentru a explica gradul de separare sociala dintre doi indivizi care dealtfel
locuiesc impreuna . Cateodata noi ne cream propriul concept pentru a descrie o caracteristica
unica ne-descrisa in cercetarea anterioara . De exemplu tehnostres este un concept nou referitor
la stresul mental pe care cineva il sufera atunci cand I se cere sa invete o noua tehnologie .
Conceptele pot avea deasemenea niveluri progressive de abstractie . Unele concepte cum ar fi
greutatea unei persoane sunt exacte si obiective in timp ce alte concepte cum ar fi personalitatea
unei persoane pot fi mai abstracte si mai dificil de vizualizat . Un construct este un concept
abstract care este ales in mod specific (sau creat) pentru a explica un fenomen dat . Un
construct poate fi un simplu concept asa cum este greutatea unei persoane , sau o combinare a
unui set de concepte inrudite cum ar fi abilitatea comunicationala a unei persoane , care poate
consta din cateva concepte ce decurg din acesta cum ar fi vocabularul persoanei ,sintaxa si
ortografia. Exemplul anterior (greutate) este un construct unidimensional in timp ce Acela din
urma (capacitatea de a comunica) este un construct multi-dimensional ( adica el este compus din
multiple concepte inrudite ) . Distinctia dintre constructuri si concepte este mai clara in cazul
constructurilor multi-dimensionale unde gradul mai inalt de abstractizare este numit
CONSTRUCT iar cel cu grad inferior de abstractizare se numesc concepte. Totusi aceasta
distinctie tinde sa se atenueze in cazul constructurilor unidimensionale .
Constructurile utilizate pentru cercetarea stiintifica trebuie sa fie cat mai precis sic lar definite
astfel incat alti utilizatori sa le poata utiliza in sensul intelegerii exacte a cee ace inseamna si cee
ace nu inseamna. De exemplu un construct apparent simplu asa cum este venitul se poate referi la
venitul lunar sau venit anual , venit inainte de impozitare sau venit dupa impozitare , venit
personal sau venitul familiei si in consecinta nu este nici exact (precis) nici clar . Exista doua
tipuri de definitii : definitii de dictionary si definitii operationale . In exprimarea mai familiara a
defininitiei de dictionary adeseori un construct este definit in termeni de sinonime . De exemplu
atitudinea poate fi definita drept o dispozitie , un sentiment sau un affect iar afectul in schimb
este definit ca atitudine . Asemenea definitii de natura circular nu sunt deosebit de utile in
cercetarea stiintifica pentru elaborarea semnificatiei si continutului acelui construct .Cercetarea
stiintifica cere DEFINITII OPERATIONALE care sa defineasca constructuri in termeni de cum
pot acestia sa fie masurati empiric. De exemplu definitia operationala a unui construct cum ar fi
temperatura trebuie sa specific daca intentionam sa masuram temperatura pe scala Celsius ,
Fahrenheit sau Kelvin . Un construct ca venit va trebui sa fie definit astfel incat sa ne arate daca
suntem interesati in venit lunat sau annual , inainte sau dupa impozitare , personal sau al familiei
.Cineva isi poate imagina constructuri ca invatare , personalitate si inteligenta ca fiind foarte
dificil de a fi definite operational . Un termen frecvent asociat si care este utilizat cateodata in
locul constructului este o variabila . Din punct de vedere etimologic, o variabila este o cantitate
care poate varia (de ex. de la jos la sus , negativ la pozitiv , etc ) in contrast fata de constant care
nu variaza ( adica raman constant ). In schimb , in cercetarea stiintifica o variabila este o
reprezentare comensurabila a unui construct abstract . Ca entitate abstracta , constructul nu este
direct comensurabil si in consecinta noi cautam comensurabilitati apropiate numite variabile .De
exemplu inteligenta unei persoane este adeseori comensurata (exprimata ) ca nivel de IQ
(clasificare a inteligentei ) care este un indice generat de un test analitic si de stabilire a
modelelor administrat oamenilor . In acest caz inteligenta este un construct iar nivelul IQ este o
variabila ce masoara constructul inteligenta . Daca scorul IQ masoara intr-adevar inteligenta
aceasta poate fi presupunerea oricui ( desi multi cred ) si in functie de cat de bine masoara
inteligenta scorul IQ poate constitui o masuratoare buna sau insufucienta a constructului
inteligenta .Dupa cum se stie cercetarea stiintifica se desfasoara pe doua planuri : planul teoretic
si planul empiric. Constructurile sunt conceptualizate la nivel teoretic ( abstract ) in timp ce
variabilele sunt operationalizate si masurate la nivel empiric (observational ) . Gandirea
stiintifica presupune abilitatea de miscare inainte si inapoi intre cele doua planuri (nivele).
In functie de utilizarea intentionata , variabilele pot fi clasificate ca independente , dependente ,
moderatoare , mediatoare sau variabile de control. Variabilele care explica alte variabile sunt
numite VARIABILE INDEPENDENTE , acelea care sunt explicate de alte variabile sunt
VARIABILE DEPENDENTE ,acelea care explicate de variabile independente si explica in
acelasi timp variabile dependente sunt VARIABILE MEDIATOARE (sau variabile intermediare
) iar acelea care influenteaza relatiile dintre variabilele independente si cele dependente se
numesc VARIABILE MODERATOARE .
De exemplu , daca afirmam ca o inteligenta superioara este cauza imbunatatirii nivelului de
invatare printre student atunci inteligenta este o variabila independent iar procesul de invatare
este o dependent variabila . Pot fi alte variabile externe care nu pot ajuta la explicarea
pertinenenta a unor variabile datedar care pot avea un impact asupra dependentei variabile .
Aceste variabile trebuiesc controlate intr-un studiu stiintific si in consecinta sunt denumite
variabile de control. (Bhattacherjee, A., 2011)

Propuneri si ipoteze
O schematizare grafica ne-ar arata cum constructurile teoretice cum ar fi inteligenta , efortul ,
realizarile academic si potentialul de castig relationeaza intre ele intr-o retea nomologica
.Fiecare dintre aceste relatii este denumita propozitie (propunere ?).In cautarea explicatiilor cu
privire la un fenomen dat sau o manifestare nu este adecvat doar sa identificam conceptele cheie
si constructurile ce stau la baza fenomenului sau manifestarii tinta. Trebuie deasemenea sa
identificam sis a numim tipurile de relatii intre aceste constructuri , Asemenea tipuri de relatii se
cheama proponeri (propozitii ?) . O
propunere este o tentative si o relatie conjuncturala intre constructuri care se exprima intr-o
forma declarativa.Un exemplu de propunere este : O crestere a nivelului de inteligenta a
studentului determina o crestere a realizarilor academic ale acestuia .Aceasta afirmatie
declarative nu trebuie sa fie adevarata dar trebuie sa fie empiric verificabila folosind date astfel
incat sa putem judeca daca este adevarata sau falsa .In general propunerile sunt derivate bazate
pe logica (deductie ) sau observatii empirice (inductii). Deoarece propunerile sunt asociatii ale
constructurilor abstracte acestea nu nu pot fi verificate direct . In schimb acestea pot fi verificate
indirect prin examinarea relatiilor dintre masuratorile corespondente (variabile ) ale acelor
constructuri .Formularea empirica a propunerilor exprimate ca relatii intre variabile se numeste
ipoteza .Intrucat scorul si nivelul mediu al IQ sunt masuratori operationale ale inteligentei si
respectiv nivelului academic propozitiile de mai sus pot fi exprimate in forma ipotezei :O
crestere a scorului IQ al studentului determina o crestere a mediei notelor sale . Propunerile sunt
exprimate in plan teoretic in timp ce ipotezele sunt exprimate in plan empiric. Deci ipotezele sunt
verificabile empiric prin utilizarea datelor observate si pot fi response daca nu sunt sprijinite de
observatii empirice . Desigur , scopul verificarii ipotezelor este de a infera daca propozitiile
corespunzatoare sunt valide . (Hult, A.H.,1995)

Teorii si modele
O teorie este un set de constructuri si propozitii interrelationate ce au scopul de a explica si
prezice un fenomen sau manifestare de interes intr-un cadru dat , de conditii si presupuneri .
Esential , o teorie este un sistem de propozitii teoretice care relationeaza intre ele. In timp ce
propozitiile conecteaza doua sau trei constructuri , teoriile reprezinta un system de constructuri
si propozitii multiple . Deci teoriile pot fi substantial mai complexe si abstracte si cu o arie de
cuprindere mai larga decat propozitiile si ipotezele.Trebuie notat aici ca oamenii care nu sunt
familiarizati cu cercetarea stiintifica vad adeseori o teorie ca pe o speculatie sau din contra ca pe
un fapt . De exemplu oamenii spun adeseori ca profesorii trebuie sa fie mai putin teoretici si mai
mult practici in procesul de invatare desfasurat in clasa. Cu toate acestea , practica sau faptele nu
sunt contrarii teoriei dar in sens stiintific sunt componente esentiale necesare validarii unei teorii
. (Goodwin, J., 2010)

O buna teorie stiintifica trebuie sa fie bine sprijinita pe utilizarea faptelor observate si trebuie
deasemenea sa aiba valoare practica in timp ce o teorie insuficient definita tinde sa duca lipsa de
asemenea dimensiuni . Renumitul cercetator organizational Kurt Lewin a spus odata ca Teoria
fara practica este sterile ; practica fara teorie este oarba . In consecinta atat teoria cat si faptele
(practica ) sunt esentiale pentru cercetarea stiintifica . Teoria furnizeaza explicatii ale
fenomenelor sociale sau natural . Dupa cum am evidentiat in Capitolul 1 , aceste explicatii pot fi
bune sau insuficiente . Deci pot exista teorii bune sau slabe . Capitolul 3 descrie cateva criterii
care pot fi utilizate pentru a evalua cat de buna este o teorie in realitate . Cu toate acestea este
important pentru cercetatori sa inteleaga ca teoria nu este adevar , nu este nimic sacrosanct cu
privire la o teorie iar teoriile nu trebuie acceptate doar pentru ele au fost propuse de catre cineva .
In cursul progresului stiintific teoriile slabe sunt inlocuite in cele din urma de teorii mai bune cu
o putere crescuta de explicare . Provocarea esentiala pentru cercetatori este construirea unor
teorii mai bune si mai comprehensive care sa explice fenomenul de studiu mai bine decat
teoriiile anterioare. (Shaughnessy, J., Zechmeister, E., Zechmeister, J., 2015)

Un termen folosit adeseori in context cu teoria este modelul .Un model este o reprezentare
integrala sau partiala a unui sistem care este construit pentru a studia acel system (de ex. cum
functioneaza sau cum se declanseaza sistemul ).In timp ce o teorie incearca sa explice un
fenomen , modelul incearca sa reprezinte un fenomen . Modelele sunt adeseori utilizate de catre
factorii de decizie in vederea unor decizii importante bazate pe un set dat de date (?). De
exemplu coordonatorii de marketing pot utiliza modele de decizie cu privire la cati bani sa
cheltuiasca pentru publicitatea diferitor produse pe baza unor parametri cum ar fi cheltuielile de
publicitate din anul trecut , vanzari , cresterea pietei si produsele concurentei .Deasemenea
meteorologii pot utiliza modele pentru a prezice vremea in viitor bazate pe parametric cum ar fi
viteza vantului , directia vantului , temperature si umiditate .Chiar daca aceste modele sunt utile
acestea nu explica in mod necesar cheltuielile cu publicitatea sau cu privire la prevederile meteo .
Modelele pot fi de diferite feluri cum ar fi modele matematice , modele retea si modele flux .
Modelele pot fi deasemenea descriptive , predictive sau normative . Modelele descriptive sun
folosite adesea pentru a reprezenta sisteme complexe pentru vizualizarea variabilelor si
relatiilor in cadrul unor astfel de sisteme .Un model de cheltuieli cu publicitatea poate fi un
model descriptive. Modelele predictive ( de ex. .modelul regresiv) permit prevederea de
evenimente viitoare . Modelele meteorologice sunt modele predictive . Modelele normative sunt
utilizate in vederea orientarii activitatilor noastre uzuale catre norme si practici acceptate in mod
general. Modelele pot fi statice daca reprezinta starea sistemului la un anumit moment sau
dynamic daca reprezinta evolutia in timp a sistemului .Procesul teoriei sau evolutiei modelului
poate implica rationamente inductive si deductive . Reamintim din Capitolul 1 ca deductia este
procesul de a trage concluzii despre un fenomen sau manifestare bazate pe rationamente teoretice
sau logice si un set initial de premise. Ca un exemplu , daca o banca pune in aplicare un cod etic
strict pentru angajatii sai (Premiza 1 ) iar Jamie este angajat al acelei banci (Premiza 2) atunci
putem fi incredintati ca Jamie urmeaza practicile codului etica (Concluzie ) . In deductii
concluziile trebuie sa fie adevarate daca premizele initiale si ratinamentele sunt corecte .
(Goodwin, J., 2010)
In contrast , inductia este procesul de a trage concluzii bazat pe fapte sau evidente
observate .De exemplu daca o firma a cheltuit foarte multi bani pe o campanie de promovare
(Observatia 1 ) dar vanzarile nu au crescut (Observatia 2) atunci este posibil ca aceasta campanie
de promovare sa fi fost prost efectuata (Concluzie ). Totusi pot exista explicatii contrare cu
privire la vanzari slabe cum ar fi recesiunea economica sau aparitia unor produse sau marci ale
concurentei sau posibil o problem pe fluxul de aprovozionare .
Concluziile inductive sunt in consecinta doar o ipoteza si pot fi contrazise . Concluziile
deductive sunt in consecinta tind in general mai puternice decat concluziile inductive .
Concluzia deductive bazata pe o premiza incorecta sunt deasemenea incorecte .
Rationamentele inductive si deductive merg mana in mana in teorie si in construirea de modele .
Inductia se manifesta atunci cand observam un fapt si intrebam : De ce se intampla aceasta ?
Raspunzand acestei intrebari noi avansam una sau mai multe tentative de explicatii (ipoteze
).Apoi folosim deductia pentru a reduce tentativele de explicatii pana la cea mai plauzibila
explicate pe baze logice si rezonabile ( pe baza intelegerii noastre a fenomenului studiat ).
Cercetatorii trebuie sa fie capabili sa se miste inainte si inapoi intre rationamentele inductive si
deductive pentru a explica largirea sau modificarile unui model dat sau teorii sau sa construiasca
unele mai bune ceea ce constituie esenta cercetarii stiintifice . (Bhattacherjee, A., 2011)

Capitolul 3
Procesul de cercetare

In Capitolul 1 am vazut ca cercetarea stiintifica este un procesul de acumulare de cunostinte


stiintifice prin utilizarea de metode stiintifice. Dar cum se desfasoara o asemenea cercetare ?
Acest capitol prezinta procesul cercetarii stiintifice , presupunerile si rezultatele procesului
cercetarii .

Paradigmele Cercetarii Psihologice


Cele doua paradigme populare printre cercetatorii din Psihologie de astazi sunt pozitivismul si
post-pozitivismul . Pozitivismul , bazat pe lucrarile filozofului francez Auguste Comte (1798
1857 ) a fost paradigm stiintifica dominant pana la jumatatea secolului 20. Aceasta sustine ca
crearea de stiinta sau cunostinte trebuie redusa la cee ace poate fi observant si masurat
.Pozitivismul tinde sa se sprijine exclusiv pe teorii care pot fi verificate direct . Desi
pozitivismul a fost la inceput o incercare de a separa cercetarea stiintifica de religie ( unde
preceptele nu pot fi observate in mod obiectiv ) acesta a condus la empirism sau credinta oarba in
datele observate si respingerea oricarei incercari de extindere sau rationament dincolo de faptele
observabile . Intrucat gandirea umana sau emotiile nu puteau fi direct masurate acestea nu erau
considerate ca fiind subiecte legitime de cercetare stiintifica .Frustrarile legate de natura strict
empirica a filozofiei pozitiviste au condus la dezvoltarea post-pozitivismului ( sau
postmodernism) incepand cu mijlocul secolului 20. Post-pozitivismul argumenteaza ca cineva
poate efectua interferente rezonabile intr-un fenomen prin combinarea observatiei empirice cu
ratiunea logica .Post-pozitivistii vad stiinta nu ca incerta ci probabilistica ( bazata pe multe
contingente ) si adeseori cauta sa exploreze aceste contingente pentru a intelege mai bine
realitatea sociala . La randul sau tabara post-pozitivista s-a divizat in subiectivisti care vad lumea
ca pe o constructie subiectiva a mintii noastre subiective ,nu ca pe o realitate obiectiva si in
realisti critici care cred in existenta unei realitati externe care este independenta de gandirea
unei persoane darca noi nu putem cunoaste niciodata o asemenea realitate cu nici un grad de
certitudine . (Goodwin, C.J., Goodwin, K.A., 2012)

In cartea lor binecunoscuta Paradigme Sociale si Analiza Organizationala Burell si


Morgan (1979) sugerau ca modul in care cercetatorii sociologi vad si studiaza fenomenele
sociale este determinat de doua seturi fundamentale de presupuneri filozofice : ontologia si
epistemologia .Ontologia se refera la presupunerlile noastre despre cum vedem noi lumea ca de
exemplu daca lumea este in principal ordine sociala sau schimbare constanta . Epistemologia
priveste cel mai bun mod de a studia lumea ca de exemplu daca trebuie sa abordam studiul
realitatii sociale obiectiv sau subiectiv.
Utilizand aceste doua seturi de presupuneri putem categorisi cercetarea stiintifica sociala ca
apartinand uneia din cele patru categorii .Daca cerecetatorii vad lumea constand in principal din
ordine sociala (ontologie ) si deci urmaresc tiparele evenimentelor sau comportarilor ordonate si
considera ca cel mai bun mod de a studia o asemenea lume este modul obiectiv de abordare
(epistemologie) adica in mod independent de persoana care conduce observarea sau interpretarea
utilizand astfel de instrumente de colectare de date standardizate cum ar fi sondajele , apoi
adopta o paradigma de functionalism .Totusi , daca ei considera ca cel mai bun mod de a studia
ordinea sociala este Acela al interpretarii subiective a participantilor implicate cum ar fi
intervievarea diferitilor participant si reconcilierea diferentelor dintre raspunsurile lor utilizand
propria lor perspectiva subiectiva, atunci ei folosesc paradigma interpretivista .
Daca cercetatorii considera ca lumea este schimbare radical si cauta sa inteleaga sau sa
interpreteze schimbarea utilizand o abordare obiectiva atunci ei folosesc o paradigma a
structuralismului radical . Daca se doreste intelegerea schimbarilor sociale prin utilizarea
perspectivelor subiective ale participantilor implicate atunci se urmeaza paradigma umanismului
radical . (McLeod, S. A., 2007)

Privire de ansamblu asupra procesului de cercetare


Cum dau forma paradigmele noastre mentale cercetarii stiintifice sociale ?
In esenta sa , toata cercetarea stiintifica este un process repetitiv de observare , rationalizare si
validare . In faza de observare noi observam fenomenul natural sau social , evenimentul sau
manifestarea care ne intereseaza .In faza de rationalizare incercam sa dam sens fenomenului ,
evenimentului , manifestarii observate incercand sa legam logic diferitele aspecte ale
fenomenului , evenimentului sau manifestarii observate , care in unele cazuri pot conduce la
construirea unei teorii . In sfarsit in faza de validare noi ne verificam teoriile utilizand o metoda
stiintifica in cadrul unui process de colectare de date si analiza , si facand astfel , putem
modifica sau extinde teoria noastra initiala . Cu toate acestea proiectele de cercetare pot diferi in
functie de intentia cercetatorului de a incepe observarea si incearcarea de a rationaliza
observatiile (cercetare inductive ) sau daca cercetatorul incepe de la un moment ex ante
rationalizarea sau teoria si incearca sa valideze teoria (cercetare deductiva ). In consecinta ciclul
observare-rationalizare validare este foarte similar cu ciclul inductie deductie. (Bhattacherjee,
A., 2011)
Cercetarea mai traditionala tinde sa fie deductiva si functionalista . In cadrul schematizarii
procesului de cercetare exista o serie de activitati de efectuat in timpul cercetarii functionaliste
structurate in trei categorii de faze : explorare , proiect de cercetare si executarea cercetarii .
Aceasta schematizare se aplica cercetarii functionaliste si acesta ar putea fi modificat in vederea
acoperirii necesitatilor unui proiect specific .Prima faza a cercetarii este explorarea . Aceasta
faza include explorarea si selectarea chestiunilor cercetarii pentru cercetari ulterioare examinand
literature publicata in domeniul investigat pentru a intelege stadiul current al cunoasterii in acel
domeniu si identificand teorii care pot ajuta chestiunile de interes in cadrul cercetarii. (Goodwin,
J., 2010)

Primul pas in faza de explorare este identificarea uneia sau a mai multor chestiuni
(intrebari) de cercetare avand ca obiectiv un comportament , eveniment sau fenomen specific de
interes.Aspectele de cercetat sunt intrebari specifice despre comportament , eveniment sau
fenomen de interes pentru care se cauta raspunsuri in cadrul cercetarii.
Exemplele includ factorii care motiveaza consumatorii sa cumpere bunuri si servicii online fara a
cunoaste vanzatorii ecstor bunuri sau servicii , cum ii putem face mai creativi pe studenti si de
ce unii oameni comit acte teroriste . Aspectele cercetate pot raspunde unor chestiuni privind
ce , de ce cand samd .Chestiuni de cercetare mai interesante sunt cele ce se adreseaza
unei populatii mai largi ( de ex. cum pot inova firmele este o chestiune de cercetare mai
interesanta decat cum pot firmele chinezesti sa inoveze in sectorul serviciilor ) sa formuleze
problem reale si complexe ( in contrast cu problemele ipotetice sau de joc ) si acolo unde
raspunsurile nu sunt evidente . Intrebarile focusate pe segmente inguste (adeseori cu raspuns
binar da/nu ) au tendinta de a fi mai putin utile , mai putin interesante si mai putin apte sa
surprinda nuante subtile ale fenomenelor sociale . Intrebarile de cercetare neinteresante duc in
general la concluzii de cercetare neinteresante si nepublicabile . Urmatorul pas este recenzia
literaturii privitoare la domeniul de interes . Scopul unei recenzii a literaturii are tr ei directii :
(1) stabilirea nivelului curent al cunostintelor in domeniul de interes al cercetarii , (2)
identificarea autorilor importanti , articolelor , teoriilor si descoperirilor in acel domeniu si (3)
identificarea golurilor neacoperite in cunostintele acelui domeniu de cercetare . Recenzia
literaturii este in general facuta in present utilizand cautari computerizate pe baza de cuvinte
cheie in bazele de date online .Cuvintele cheie pot fi combinate prin utilizarea operatiunilor si
si sau pentru a ingusta sau largi aria de cautare. Odata ce lista scurta de articole relevante este
intocmita in urma baza cautarii pe baza de cuvinte cheie cercetatorul trebuie sa parcurga manual
fiecare articol sau cel putin sectiunea de abstracturi a acestora pentru a determina
compatibilitatea acelui articol cu o analiza detaliata .Recenzia literaturii trebuie sa fie rezonabil
complete si nu redusa la cateva jurnale , la cativa ani sau la o metodologie specifica . Articolele
recenzate pot fi grupate sub forma de tabele si pot fi apoi structurate in cadre de organizare cum
ar fi matricele concept . (Shaughnessy, J., Zechmeister, E., Zechmeister, J., 2015)
O recenzie literara bine realizata trebuie sa indice daca intrebarile initiale ale cercetarii
au fost deja abordate in literature (cee ace scoate in evidenta necesitatea de a fi studiate din nou )
daca exista chestiuni mai noi sau mai interesantesi daca chestiunile de cercetare initial ear trebui
sa fie modificate sau schimbate in lumina constatarilor recenziei literaturii . Recenzia poate
deasemenea furniza unele posibile raspunsuri sau intuitii chestiunilor de interes si/sau sa ajute
identificarea de teorii care au fost utilizate anterior in rezolvarea unor chestiuni similare .Intrucat
cercetarea functionalista (deductiva ) implica verificarea teoretica , al treilea pas este
identificarea uneia sau a mai multor teorii care ajuta la rezolvarea aspectului de cercetare dorit
.In timp ce recenzia literaturii poate releva o gama larga de concepturi si constructuri legate
potential de fenomenul de interes de o teorie care poate ajuta la identificarea unuia dintre aceste
constructuri ca relevant logic in legatura cu fenomenul tinta si cum . Teoriile la care se renunta
pot fi rezultat al masurarii unei largi serii de constructuri mai putin relevante , relevante marginal
sau irelevante in timp ce deasemenea minimalizeaza sansele de obtinere a unor rezultate
semnificative si nu din pura intamplare . In cercetarea functionalista teoriile pot fi utilizate ca
baza logica pentru postularea ipotezelor privind verificarea empirica . Evident nu toate teoriile
sunt potrivite pentru studierea tuturor fenomenelor sociale .Teoriile trebuie sa fie atent selectate
pe baza adecvarii lor la problema tinta si masura in care presupunerile acestora sunt
corespunzatoare cu cele ale problemei tinta .Vom examina in detaliu teorii si procese de
teoretizare in capitolul urmator . (Bhattacherjee, A., 2011)
Faza urmatoare in procesul de cercetare este proiectul de cercetare . Acest process priveste
crearea unei liste de activitati de efectuat in vederea rezolvarii satisfacatoare a chestiunilor de
cercetare identificate in faza exploratorie .Aceasta include selectarea unei metode de cercetare ,
operationalizarea constructurilor de interes si conceperea unei strategii de esantionare
corespunzatoare .
Operationalizarea este procesul de stabilire a masuratorilor exacte necesare abstractului teoretic
al constructului .Aceasta este o problema majora in cercetarea sociologica dat fiind ca multe din
constructuri cum ar fi prejudecata , alienarea si liberalismul sunt greu de definit neluand in
considerare masurarea precisa .Operationalizarea incepe cu specificarea unei definitii
operationale (sau conceptualizarea ) constructurilor de interes . In continuare cercetatorul
poate studia literature pentru a vedea daca exista masuratori validate anterior aplicabile definitiei
operationale ce poate fi utilizata direct sau modificate pentru comensurarea constructurilor de
interes. Daca asemenea masuratori nu sunt disponibile sau daca masuratorile existente sunt
insuficiente sau reflecta o conceptualizare diferita fata de cea avuta in vedere de catre cercetator
pot fi concepute noi instrumente de comensurare a acelor constructuri . Aceasta inseamna
specificarea exacta a modului precis de masurare a constructului dorit (de ex. cate articole
itemi- , ce articole , samd).Aceasta poate conduce foarte usor catre un process lung si laborios cu
multiple runde de pre verificari si modificari inainte ca nou conceputul instrument sa fie acceptat
ca valid stiintific . Vom discuta despre operationalizarea constructurilor intr-un capitol privitor
la masuratori . Simultan cu operationalizarea , cercetatorul trebuie deasemenea sa decida ce
metoda de cercetare doresc sa utilizeze in vederea colectarii de date necesare rezolvarii
chestiunilor de cercetare avute in vedere . (Bhattacherjee, A., 2011)

Astfel de metode pot include metode cantitative cum ar fi experimente sau cercetari prin sondaj ,
sau metode calitative cum ar fi studii de caz sau studii de actiune sau posibil o combinatie a
ambelor . Daca se doreste un experiment atunci ce este proiectul experimental ? Daca e sondaj
intentionati sa faceti sondajul prin corespondenta , telefonic , sondaj pe web sau o combinatie ?
Pentru fenomene sociale complexe , incerte si cu aspecte multiple , abordarile de metode
multiple pot fi mai potrivite si pot ajuta la manuirea fortei unice a fiecarei metode de cercetare
sis a genereze rezultate ce nu pot fi obtinute prin utilizarea unei singure metode . Cercetatorii
trebuie deasemenea sa aleaga populatia tinta de la care doresc sa colecteze date precum si
strategia de esantionare (sampling) pentru a selecta o mostra din acea populatie .De exemplu ,
trebuie ei sa faca sondaje asupra indivizilor , firmelor sau grupurilor de lucru din interiorul
firmelor ?Ce tipuri de indivizi sau firme doresc sa fie luate tinta ? Strategia de esantionare este
strans legata de unitatea de analiza intr-o problema de cercetare .In momentul selectarii
esantionului trebuie avuta in vedere evitarea influentarii esantionului ( de ex. esantionul bazat pe
conventie ) care poate genera observatii influentate ( contaminate ?). Esantionarea va fi tratata in
profunzime intr-un capitol ulterior.In aceasta faza adeseori este o idee buna de a scrie o
propunere de cercetare care sa detalieze toate deciziile luate in fazele precedente ale procesului
de cercetare si ratiunile din spatele fiecarei decizii .Aceasta propunere multi partial trebuie sa
aiba in vedere ce aspect de cercetare doriti sa studiati si de ce , starea anterioara a nivelului
cunostintelor in acest domeniu , teoriile pe care doriti sa le utilizati impreuna cu ipotezele care
trebuiesc verificate , cum se masoara constructurile , ce metode de cercetare sa fie utilizate si de
ce precum si strategia de esantionare dorita . Agentiile de resurse solicita de regula asemenea
propuneri pentru a selecta cele mai bune propuneri de resurse .Chiar daca resursele nu sunt avute
in vedere pentru un proiect de cercetare , o propunere ( presupunere) poate servi drept un vehicul
util in cautarea unei reactii (feedback) a celorlalti cercetatori si identificarea problemelor
potentiale legate de proiectul de cercetare (de ex.daca unele constructuri importante au lipsit din
studio ) inainte de a incepe colectarea de date .Aceasta reactie initiala este ne valabila deoarece
adeseori prea tarziu sa fie corectate problemele critice dupa ce datele sunt colectate intr-un studiu
de cercetare . (Bhattacherjee, A., 2011)

Luata fiind decizia privind cine sa fie studiat (subiectii) ce sa se masoare (concept) si cum
se colecteaza datele (metoda de cercetare ) cercetatorul este acum gata sa procedeze la faza de
executare a cercetarii .Aceasta include testarea pilot de verificare a instrumentelor de masurare ,
colectare a datelor si analiza datelor .Testarea pilot este adesori trecuta cu vederea dar este o
parte extrem de importanta a procesului de cercetare .Ea ajuta la detectarea problemelor in
cercetare si/sau instrumentarea (de ex. daca intrebarile puse sunt inteligibile pentru esantionul
tinta ) sisa se asigure ca instrumentele de masurare utilizate in studio sunt de incredere si
masuratorile valide pentru constructul de interes.Esantionul pilot este de obicei un grup mic din
populatia tinta . Dupa o testare reusita ,cercetatorul poate continua cu colectarea de date
utilizand populatia esantionata . Colectarea de date poate fi cantitativa sau calitativa in functie de
metoda de cercetare folosita. Dupa colectarea de date urmeaza ca datele sa fie analizate si
interpretate cu scopul de a trage concluzii cu privire la chestiunile de cercetare de interes. In
functie de tipul de colectare de date (cantitativ sau calitativ) analiza datelor poate fi la randul sau
cantitativa (de ex.tehnica statisticilor angajarilor cum ar f imodelul regresiei sau ecuatia
modelarii structurale ) sau calitativa ( de ex. codificarea sau analiza de continut ).
Faza finala a cercetarii implica pregatirea raportului de cercetare final care documenteaza
intregul proces de cercetare si concluziile sale in forma unui document de cercetare , dizertatii
sau monografii .Acest raport trebuie sa scoata in evidenta detaliat toate optiunile facute in
timpulprocesului cercetarii ( de ex.teoria folosita , constructurile selectate , nasuratorile utilizate ,
esantionarea , etc) si de ce , cat si rezultatele fiecarei faze in procesul de cercetare .Procesul de
cercetare trebuie sa fie descries sufficient de detaliat pentru a permite altor cercetatori sa refaca
studiul , testarea concluziilor , sau sa aprecieze daca interferentele derivate sunt acceptabile din
punct de vedere stiintific .Desigur ca avand gata o propunere de cercetare se va simplifica foarte
mult si va accelera procesul redactarii raportului finalizat .Notati ca cercetarea nu are valoare
daca procesul de cercetare si rezultatele nu sunt documentate pentru generatiile viitoare ;o astfel
de documentatie este esentiala pentru cresterea progresului stiintei .

Greseli comune in cercetare


Procesul de cercetare este presarat cu probleme si capcane si cercetatorii incepatori
constata adeseori ca dup ace investesc foarte mult timp si efort intr-un proiect de cerecetare ca
intrebarile lor de cercetare nu au fost acoperite ssuficient sau ca concluziile nu sunt sufficient de
interesante sau ca cercetarea nu a fost de o calitate stiintifica acceptabila .Asemenea problem
apar de obicei in lucrarile de cercetare care sunt respinse de jurnale (reviste ). Cateva dintre cele
mai frecvente greseli sunt descries mai jos:
Chestiuni de cercetare insuficient motivate. Adeseori ne alegem problemele
preferatecare ne intereseaza pe noi dar nu sunt considerate asa de catre comunitatea stiintifica
mai larga ,adica nu genereaza noi cunostinte sau nu scot la iveala noi aspect privind fenomenele
investigate .Deoarece procesul de cercetare implica o investitie importanta de timp si efort din
partea cercetatorului acesta trebuie sa fie sigur ( si sa fie capabil sa convinga si pe altii ) ca
problemele de cercetare pentru care cauta raspunsuri au legatura de fapt cu problem reale (nu
probleme ipotetice ) care afecteaza o mare parte a unei populatii si nu a fost rezolvata in mod
adecvat in cadrul cercetarilor anterioare .
A urmari capriciile cercetarii . O alta greseala comuna este aceea de a urmari teme
populare in prezent , cu o expunere ( viabilitate ) limitata . Un exemplu tipic este studierea
tehnologiilor sau practicilor populare in ziua de azi.
Intrucat cercetarea necesita cativa ani pentru a fi finalizata si publicata este posibil ca interesul
popular fata de acestea sa scada in timpul finalizarii si publicarii cercetarii.O mai buna strategie
este aceea de a studia teme eterne care au persistat permanent de-a lungul anilor .
Probleme de ne-cercetat.Unele probleme de cercetare pot sa nu primeasca raspunsuri adecvate
bazate pe simpla observare sau folosind metode si proceduri curente acceptate .Cel mai bine este
ca astfel de problem sa fie evitate . Totusi unele problem de ne-cercetat , definite ambiguu pot fi
modificate sau nuantate astfel incat sa devina probleme bine definite si util de cercetat .
Metode favorite de cercetare .Multi cercetatori au tendinta de a reformula o problema de
cercetare astfel incat aceasta sa conduca la metoda lor favorite de cercetare (de ex. cercetarea
prin sondaj) . Acesta este un curent lipsit de sansa . Metodele de cercetare trebuie sa fie astfel
alese incat sa se potriveasca cat mai bine problemei de cercetare si nu dimpotriva .
Sondarea de date in orb .Unii cercetatori au tendinta intai de a colecta date ( folosind
instrumente deja disponibile ) si apoi sa gandeasca ce pot face cu ele. De notat ca procesul de
colectare de date este doar un pas dintr-un lung si elaborat proces de planificare , proiectare si
executare a cercetarii.De fapt o serie de alte activitati sunt necesitate intr-un process de
cercetare anterior colectarii de date .Daca cercetatorii se grabesc sa colecteze date fara a elabora
un plan corespunzator , datele colectate pot fi lipsite de relevanta , imperfecte sau inutile si
eforturile lor de a colecta date pot fi total irosite in van .O abundenta de date nu poate compensa
deficitul de planificare si proiectare a cercetarii si in special lipsa de problem de cercetare
interesante .

Capitolul 4
Teorii ale Cercetarii Stiintifice
Dupa cum stim din capitolele anterioare stiinta este cunoastere reprezentata ca o colectie de
teorii rezultate prin utilizarea de metode stiintifice .In acest capitol vom examina ce inseamna
o teorie , de ce avem nevoie de teorii in cercetare , ce sunt caramizile unei teorii , cum sa
evaluam teoriile , cum putem aplica teoriile in cercetare si deasemenea prezinta exemple
illustrative a cinci teorii frecvent utilizate in cercetarea sociologica . (Rubin, A, Babbie, E.,
1992)

Teorii
Teoriile sunt explicatii ale fenomenelor , manifestarilor sau evenimentelor naturale sau sociale
.Mai formal o teorie stiintifica este un sistem de constructuri (concepte) si propozitii (legaturi
intre acele constructuri ) ce prezinta in ansamblu o explicatie logica , sistematica si coerenta a
fenomenului de interes in cadrul unor prezumtii si conditii limita (Bacharach 1989 ).
Teoriile trebuie sa explice de ce se intampla lucrurile si nu doar sa le descrie sau sa le prevada .
De notat ca este posibil sa se prevada evenimente sau manifestari utilizand un set de prevederi
fara a explica neaparat de ce au loc asemenea evenimente . De exemplu analistii de piata prevad
(prezic ) fluctuatii pe piata bursei bazandu-se pe anunturile pietei , rapoarte de venit ale marilor
companii si date noi de Rezerva Federala si alte agentii , pe baza corelatiilor observate anterior .
Predictiile necesita doar corelatii . Prin contrast , explicatiile necesita cauzalitati sau intelegerea
relatiei cauza-efect . Stabilirea cauzalitatii trebuie sa indeplineasca trei conditii : (1) corelatia
dintre doua constructuri , (2) precedenta temporala (cauza trebuie sa preceada efectul in timp ) si
(3) respingerea ipotezelor alternative (prin verificare ).
Teoriile stiintifice sunt diferite de explicatiile teologice , filozofice sau alte explicatii prin aceea
ca teoriile stiintifice pot fi verificate empiric prin folosirea metodelor stiintifice .
Explicatiile pot fi idiografice sau nomotetice . Explicatiile idiografice sunt acelea carraficuluie
explica o singura situatie sau eveniment in detalii idiosincretice .De exemplu ati luat nota mica la
un examen deoarece : (1) ati uitat ca aveti examen in acea zi , (2) ati ajuns cu intarziere la
examen datorita traficului blocat , (3)v-ati panicat pe drumul spre examen , (4) a trebuit sa lucrati
pana seara tarziu in seara dinaintea examenului si nu ati putut studia pentru examen sau chiar
(5) cainele Dv a mancat cartea .
Explicatiile pot fi detaliate , exacte si valide dar nu pot fi aplicate altor situatii similar chiar
implicand aceeasi persoana si deci nu sunt generalizabile .Prin contrast , (Bacharach , S.B.-1989-
Teoria Organizationala : cateva criterii de evaluare Revista Academiei de Management 14.4
, 496 515, explicatiile nomotetice cauta sa explice o clasa de situatii sau evenimente si nu o
situatie sau un eveniment specific .De exemplu studentii care iau note mici la examen au
asemenea rezultat pentru ca nu au alocat timpul necesar pentru pregatirea examenului sau pentru
ca au suferit din cauza nervozitatii , deficit de atentie sau orice alta problema medicala .Deoarece
explicatiile nomotetice sunt gandite sa fie generalizabile in toate situatiile , evenimentele sau
oameni acestea au tendinta sa fie mai putin precise , mai putin complete si mai putin detaliate
.Totusi acestea explica economic folosind cateva variabile explicative . Deoarece teoriile trebuie
deasemenea sa serveasca drept explicatii generalizate ale tiparelor (pattern) sau evenimentelor ,
manifestarilor sau fenomenelor , explicatiile teoretice sunt in general nomotetice in natural or .
Daca intelegem teoriile este deasemenea important sa intelegem ce nu este teoria. Teoria nu
inseamna date , fapte , tipologii , taxonomii sau concluzii empirice. O colectie de fapte nu este o
teorie asa cum o gramada de pietre nu este o casa.La fel , o colectie de constructuri (de ex.o
tipologie de constructuri ) nu este o teorie deoarece teoriile trebuie sa mearga dincolo de
constructuri pentru a include presupuneri , explicatii si conditii limita. Date , fapte si concluzii
opereaza la nivel empiric sau observational in timp ce teoriile opereaza la nivel conceptual si
sunt bazate mai mult pe logica decat pe observatii .Folosirea teoriilor in cercetare poate aduce
multe beneficii .In primul rand teoriile furnizeaza logica de baza a producerii fenomenelor
naturale sau sociale prin explicarea factorilor cheie si a rezultatelor cheie ale fenomenelor tinta
precum si de ce si ce procese sunt raspunzatoare pentru producerea acelui fenomen. (Rubin, A,
Babbie, E., 1992)

In al doilea rand ele ajuta intelegerea prin aceea ca ne ajuta sa sintetizam concluziile empirice
anterioare intr-un cadru teoretic si sa reconciliem concluziile contradictorii prin descoperirea de
factori contingent care influenteaza legatura dintre doua constructuri din studii diferite .In al
treilea rand teoriile ofera orientare pentru cercetari viitoare ajutand la identificarea
constructurilor si legaturile care merita sa fie cercetate in viitor.In al patrulea rand teoriile pot
contribui la construirea cunostintelor cumulative prin realizarea de legaturi intre alte teorii si
determinand o reevaluare intr-o noua lumina a teoriilor existente .Totusi teoriileisi pot avea
deasemenea propriile limitari. Ca explicatii simplificate ale realitatii , teoriile nu pot da
explicatii adecvate intotdeauna fenomenelor de interes dat fiind setul limitat de constructuri si
legaturi .Teoriile sunt concepute sa fie explicatii simple si concise in timp ce realitatea poate fi
semnificativ mai complexa.Mai mult , teoriile pot impune cadre sau pot limita campul vizual
al cercetatorului astfel incat sa scape din vedere concepte importante care nu sunt definite de
teorie . (Rubin, A, Babbie, E., 1992)

Elementele de baza ale teoriei


David Whetten (1989) sugereaza ca exista patru elemente constructive ale teoriei :
Constructele, , logica si conditii/presupuneri limita .Constructurile surprind elemental ce al
teoriei (ce concepte sunt importante pentru explicarea unui fenomen),
propozitiile surprind aspectul cum (cum sunt aceste concept legate intre ele) , logica reprezinta
intrebarea de ce (de ce sunt aceste concepte legate ) si conditiile/prezumtii limita examineaza
cine , cand si unde (in ce conditii functioneaza aceste concepte si legaturi ).
Constructele sunt concepte abstracte exprimate la un inalt nivel de abstractizare care sunt
alese special pentru a explica fenomenul de interes. Reamintim faptul ca constructele pot fi
unidimensionale (intruchipeaza un singur concept ) cum ar fi greutatea sau varsta , sau multi - d
mensionale (intruchipeaza multiple concepte ce stau la baza conceptului ) asa cum ar fi
personalitatea sau cultura . In timp ce unele constructuri , cum ar fi varsta , educatia si
dimensiunea firmei sunt usor de inteles altele , cum ar fi creativitate , prejudecata si abilitate
organizationala , pot fi mai complexe si intortocheate precum si altele cum ar fi , increderea ,
atitudinea si invatarea pot reprezenta tendinte temporare mai degraba decat stari constante .Cu
toate acestea toate constructurile trebuie sa aiba definitii operationale clare , lipsite de
ambiguitati care trebuie sa arate clar cum va fi comensurat constructul si la ce nivel de analiza
(individual , grup , organizational , etc ). Reprezentarile comensurabile ale constructurilor
abstracte sunt denumite variabile .De exemplu indicele de inteligenta (scorul IQ) este o variabila
care este destinat sa masoare un construct abstract numit inteligenta . Cum am notat mai devreme
, cercetarea stiintifica procedeaza incontinuare pe doua planuri : un plan teoretic si un plan
empiric . Constructurile sunt conceptualizate in plan teoretic in timp ce variabilele sunt
operationalizate si masurate in plan empiric ( observational ).Mai mult , variabilele pot fi
independente , dependente , mediatoare sau moderatoare. (Bhattacherjee, A., 2011)
Propozitiile sunt asociatii postulate intre constructuri bazate pe logica deductive.
Propozitiile sunt enuntae in forma declarative si trebuie sa indice ideal o legatura cauza-efect (de
ex. daca apare X atunci urmeaza Y ). De notat ca propozitiile pot fi conjuncturale dar TREBUIE
sa fie verificabile si trebuie sa fie respinse daca daca nu sunt bazate pe observatii empirice
.Totusi , ca si constructurile , propozitiile sunt enuntate la nivel teoretic si pot fi verificate numai
prin examinarea legaturii corespunzatoare dintre variabilele comensurabile ale acelor
constructuri .Formularea empirica a propozitiilor enuntate ca legaturi intre variabile este numita
ipoteza .Al treilea element constitutive al teoriei este logica ce asigura baza de justificare a
propozitiilor postulate.Logica actioneaza ca un clei care leaga constructurile teoretice si le da
sens si relevanta .Logica reprezinta deasemenea explicatia care se afla in miezul unei teorii
.Fara logica , propozitiile vor fi ad hoc , arbitrare si lipsite de sens si nu pot fi legate intr-un
system de propozitii coeziv , care este inima oricarei teorii. (Bhattacherjee, A., 2011)
In sfarsit , toate teoriile sunt constranse de presupuneri despre valori , timp si spatiu si
conditii limita care guverneaza unde pot fi aplicate teoriile si unde nu pot fi aplicate.De exemplu
multe teorii economice prezuma ca fiintele umane sunt rationale si folosesc maximizarea utilitatii
pe baza de estimare cost si beneficiu ca mod de intelegere a comportarii umane .Prin contrast,
teoriile stiintelor politice presupun caoamenii sunt mai mult politici decat rationali si incearca sa
se pozitioneze in mediul lor professional sau personal astfel incat sa-si maximizeze puterea si
controlul asupra celorlalti . Data fiind natura presupunerilor lor de baza , teoriile economice si
politice nu sunt direct comparabile si cercetatorii nu trebuie sa utilizeze teoriile economice daca
obiectivul lor este sa inteleaga structura de putere sau evolutia sa intr-o organizatie . De
asemenea , teoriile pot avea presupuneri culturale implicite ( daca acestea se aplica unor culturi
individuale sau collective ) , prezumtii temporale (daca se aplica in etapele timpurii sau tarzii ale
comportamentului uman ) si prezumtii spatiale (daca se aplica anumitor localitati dar nu si altora
). Daca o teorie trebuie sa fie correct utilizata sau verificata toate prezumtiile sale implicite care
ii definesc limitele trebuiesc intelese correct. Din nefericire teoreticienii isi afirma rar prezumtiile
in mod clar cee ace duce la frecvente aplicari gresite ale teoriilor la situatia problemelor in
cercetare .
Atributele unei bune teorii
Teoriile sunt explicatii simplificate ai adeseori partiale ale realitatii sociale complexe.
Ca atare ,pot exista explicatii bune sau mai putin bune si in consecinta acestea pot fi teorii bune
sau mai putin bune . Cum putem evalua cat este de buna o teorie data ?
Au fost propuse diferite criterii de catre diferiti cercetatori dintre care cele mai importante sunt
mentionate mai jos :
Consistenta logica : sunt constructurile teoretice , propunerile , conditiile limita si
prezumtiile consistente logic una cu cealalta ? Daca unul din aceste elemente constitutive ale
teoriei nu sunt consistente unul cu celallalt (teoria prezuma rationalitatea dar unele constructuri
reprezinta concept non-rationale )atunci teoria nu este buna .
. Puterea explicative : Cat de mult explica realitatea o teorie data ? Teoriile bune evident ca
explica fenomenul tinta mai bine decat teoriile rivale asa cum adeseori rezulta din valorile
ecuatiei regresiei masuratorii variabilitatii explicate (R-patrat).
.Falsificabilitate : Filozoful britanic Karl Popper afirma prin 1940 ca pentru a fi valide teoriile
trebuie sa fie falsificabile. Falsifiabilitatea ne asigura ca acea teorie poate fi dezmintita daca
datele empirice nu se potrivesc cu propunerile (propozitiile ) teoretice care sa permita
verificarea empirica de catre cercetatori . Cu alte cuvinte , teoriile nu pot fi teorii daca ele nu pot
fi verificabile empiric. Enunturi tautologice cum ar fi o zi cu temperature mari este o zi
fierbinte nu sunt verificabile empiric deoarece o zi fierbinte este definite ( si masurata) drept o
zi cu temperature mari si , deci , asemenea enunturi nu pot fi privita ca o propozitie teoretica
.Falsificabilitatea cere prezenta unei explicatii contrare care sa confirme comensurabilitatea
adecvata a constructurilor si as mai departe .Totusi este de notat ca afirmand ca o teorie este
realmente falsificata din punct de vedere al evidentei empirice , atunci aceasta este probabil o
teorie slaba .
.Parcimonia : examineaza cat de mult dintr-un fenomen este explicat cu cat de putine variabile .
Conceptul este atribuit logicianului englez din sec.14 Father William of Ockham ( si numit in
consecinta briciul lui Ockham sau briciul lui Occam ) care afirma ca printre explicatii
concurente care explica sufficient evidenta observata , cea mai simpla teorie (cea care utilizeaza
cel mai mic numar de variabile sau face cele mai putine prezumtii ) este cea mai buna.
Explicarea unui fenomen social complex poate intotdeauna sa fie ridicata prin adaugarea tot mai
multor constructuri.Totusi , o asemenea abordare ne impiedica sa avem o teorie care are intentia
sa fie o explicatie simplificata si generala a realitatii . Parcimonia are legatura cu gradul de
libertate al unei teorii date .Teoriile parcimonioase au grad de libertate mai mare cee ace le
permite sa fie mai usor generalizabile in alte contexte , medii si populatii . (Rubin, A, Babbie, E.,
1992)

Capitolul 5

Proiectul de cercetare
Proiectul de cercetare este un plan cuprinzator de colectare de date intr-un priect de cercetare
empirica . Este un proiect al cercetarii empirice avand scopul de a reaspunde unor intrebari
specific ale cercetarii sau sa verifice ipoteze specific ; trebuie sa specific cel putin trei procese :
(1) procesul de colectare de date , (2) procesul evolutiei instrumentelor si (3) procesul de
esantionare .
Procesele dezvoltarii instrumentelor si de esantionare sunt descrise in urmatoarele doua capitol
iar procesul de colectare de date (care adeseori si incorrect este numit proiect de cercetare)este
prezentat in acest capitol si descrie detaliile in Capitolele 9-12.
In general metodele de colectare de date pot fi grupate in doua mari categorii : pozitive si
interpretative .Metodele positive (pozitiviste) cum ar fi experimentele de laborator si sondajele au
ca scop verificarea teoriei (sau ipotezei) in timp ce metodele interpretative cum ar fi cercetarea
de actiune si etnografie au ca scop construirea teoriei .Metodele pozitive folosesc o abordare
deductive a cercetarii , incepand cu o teorie si verificarea postulatelor teoretice prin folosirea
datelor empirice . Prin contrast metodele interpretative folosesc o abordare inductive care incepe
cu date si incearca sa derive o teorie despre fenomenul de interes din datele observate .Adeseori
aceste metode sunt gresit comparate cu cercetarea cantitativa sau calitativa . Metodele cantitative
si calitative se refera la datele colectate (datele cantitative implica numere , masuratori s.a. in
timp ce datele calitative includ interviuri , observatiins.a.) si analizate (folosind tehnici
cantitative cum ar fi regresia sau tehnici calitative cum ar fi codificarea ).Cercetarea pozitivista
foloseste predominant date cantitative dar poate deasemenea sa utilizeze date calitative
).Cercetarea interpretativa se sprijina aproape in totalitate pe date calitative dar poate beneficia
cateodata si de includerea de date calitative. Cateaodata utilizarea asociata a datelor calitative si
cantitative poate ajuta la generarea unei concluzii unice a unui fenomen social complex care nu
poate fi disponibil dintr-un singur tip de date si , deci , sunt cu mult mai dezirabile proiectele
mixte care combina datele calitative si cantitative . (Hult, A.H.,1995)

Atributele cheie ale proiectului de cercetare


Calitatea proiectelor de cercetare poate fi definita in termenii a patru attribute cheie :
validitatea interna , validitatea externa , validitatea constructului si validitatea concluziei .
Validitatea interna numita deasemenea cauzalitate , examineaza daca schimbarea observata la o
variabila dependent este intr-adevar cauzata de schimbarea corespunzatoare a variabilei
independente ipotetice si nu de variabile exterioare contextului cercetarii. Cauzalitatea cere trei
conditii : (1) variatia simultana cauza si efect (daca se intampla cauza atunci se intampla si
efectul, ; si daca nu se intampla cauza , nu se intampla nici efectul ),(2) precedent temporala :
cauza trebuie sa preceada efectul in timp ,(3) nu exista explicatie alternativa plauzibila (sau
corelatie falsa ).Unele proiecte de cercetare cum ar fi experimentele de laborator sunt puternice
in cee ace priveste validitatea interna in virtutea abilitatii de a manipula variabilele independente
(cauza) prin intermediul unui tratament si observarea efectului (variabila dependent) acelui
tratament dincolo de un moment dat in timp , controland in acelasi timp efectele variabilelor
exterioare . Alte proiecte cum ar fi sondajele de teren au o validitate interna slaba din cauza
inabilitatii de a manipula variabila independent (cauza) si deoarece cauza si efectul sunt masurate
in acelasi moment in timp ceea ce nu respecta precedent temporala facand posibil in egala
masura ca efectul asteptat sa fi influentat cauza asteptata si nu invers . Desi au validitate interna
crescuta in comparative cu alte metode , experimentele de laborator , indiferent de conditii
,immune la pericolele validitatii interne si sunt susceptibile la istorie , verificare , instrumentare ,
regresie si alte amenintari ce vor fi discutate mai tarziu in capitolul despre proiectele
experimentale . Totusi , diferitele procese de cercetare difera considerabil in cee ace priveste
nivelul lor de validitate interna . (Hult, A.H.,1995)

Validitatea externa sau gradul de generalizare are in vedere daca asocierile observate pot fi
generalizate de la esantion la populatie (validitatea populatiei) sau sau la alte persoane ,
organizatii , context sau timp (validitatea ecologica ). De exemplu , pot rezultatele decurse dintr-
un esantion de firme financiare din Statele Unite sa fie generalizate la populatia firmelor
financiare (validitatea populationala ) sau altor firme dinStatele Unite (validitate ecologica) ?
Cercetarea sondaj , in care datele provin de la o larga varietate de indivizi , firme sau alte unitati
(entitati) de analiza , tind sa devina mai larg generalizabile decat experimentele de laborator unde
tratamentele artificiale reusite si puternicul control asupra variabilelor exterioare fac concluziile
mai putin generalizabile la conditiile vietii reale unde tratamentele si variabilele exterioare nu pot
fi controlate . (Hult, A.H.,1995)

Validitatea constructului examineaza cat de bine masoara o scala de masurare data


constructul teoretic ce urmeza a fi masurat .Multe constructuri folosite in cercetarea sociologica ,
cum ar fi empatia , rezistenta la schimbare si educatia organizationala sunt dificil de definit , cu
mult mai putin masurate.De exemplu , validitatea constructului trebuie sa asigure ca masurarea
empatiei masoara intr-adevar empatia si nu compasiunea , care poate fi dificila deoarece aceste
constructuri sunt cumva similare ca semnificatie . Validitatea constructului este apreciata in
cercetarea pozitivista pe baza analizei corelationale sau de factori ai datelor testului pilot asa cum
vor fi descrise in capitolul urmator.
Validitatea concluziei statistice examineaza cat de valide sunt concluziile derivate prin utilizarea
unei proceduri statistice .De exemplu , examineaza daca s-a utilizat metoda statistica corecta in
vederea verificarii ipotezei , daca variabilele utilizate sunt cele prezumate de testul statistic (cum
ar fi dimensiunea esantionului sau solicitarile distributionale ) , samd. Deoarece proiectele de
cercetare interpretative nu utilizeaza teste statistice , validitatea concluziei statistice nu se aplica
unor asemenea analize. (Hult, A.H.,1995)

Dupa cum s-a notat mai devreme , proiectele de cercetare pot fi clasificate in doua
categorii pozitiviste si interpretative in functie de scopul lor in cercetarea stiintifica .
Proiectele pozitiviste au ca scop verificarea teoriei in timp ce proiectele interpretative au ca scop
construirea teoriei .Proiectele pozitiviste cauta tipuri de generalizare bazate pe o privire obiectiva
a realitatii in timp ce proiectele interpretative cauta interpretari subiective ale fenomenelor
sociale din perspectiva subiectilor implicati.
Unele exemple populare de proiecte pozitiviste include experimente de laborator ,
experimente pe teren , sondaje din teren , analiza datelor secundare si cercetari de caz in timp ce
exemple de proiecte interpretative include studii de caz , fenomenologie si etnografie . De notat
ca studii de caz pot fi utilizate pentru construirea teoriei sau verificarea teoriei , desi nu in
acelasi timp .Nu toate tehnicile sunt potrivite pentru toate felurile de cercetare stiintifica .Tehnici
cum ar fi focus grupuri se potrivesc cel mai bine cercetarii exploratorii ,altele cum ar fi
etnografia sunt cele mai bune pentru cercetarea descriptive si altele cum ar fi experimentele de
laborator sunt ideale pentru cercetarea explicativa. In continuare redam cateva scurte descrieri
ale catorva dintre aceste proiecte . Detalii suplimentare sunt furnizate in Capitolele 9-12.
Studiile experimentale sunt cele care verifica relatiile cauza-efect (ipoteze) intr-un mediu strict
conreolat prin separarea cauzei de effect in timp , distribuend cauza unui grup de subiecti (
grupul de tratament) dar nu altui grup (grup de control) si observand cum difera efectele
intre subiecti in aceste doua grupuri. De exemplu , daca proiectam un experiment de laborator
pentru a testa eficacitatea unui nou medicament in tratarea unei anumite suferinte putem obtine
un esantion de persoane afectate de acea suferinta , sa distribuim la intamplare persoanele intr-
unul dincele deoua grupuri ( grupuri de control si de tratament ) ; se administreaza
medicamentul subiectilor din grupul de tratament si administrand doar un placebo (o pastila de
zahar fara valoare medicinala ). Proicete mai complexe pot include grupe de tratament multiple
cum ar fi dozaj mic fata de dozaj mare al medicamentului , tratamente multiple cum ar fi
combina rea administrarii cu interventii dietetice .Intr-un proiect experimental real subiectii
trebuie sa fie distribuiti la intamplare in fiecare dintre grupe .Daca repartizarea aleatorie nu este
respectata atunci proiectul devine cvasi experimental .Experimentele pot fi desfasurate in medii
artificiale sau de laborator cum ar fi la o universitate (experimente de laborator ) sau in conditii
de teren cum ar fi in cadrul unei organizatii unde se manifesta fenomenul de interes (
experimente de teren).Experimentele de laborator permit cercetatorului sa izoleze variabilele de
interes sis a controleze variabilele externe care nu pot fi posibile in experimentele de teren.In
consecinta interferentele rezultate din experimentele de laborator tind sa fie mai solide in cee
ace priveste validitatea interna dar cele rezultate din experimentele de teren tind sa fie mai solide
in privinta validitatii externe . Datele experimentale sunt analizate utilizand tehnici cantitative
statistice. Forta primara a proiectului experimental este puternica sa validitate interna datorata
abilitatii de a izola , controla si examina intensiv un mic numar de variabile in timp ce
slabiciunea primara este gradul de generalizare externa limitat dat fiind ca viata reala este
adeseori mai complexa (adica implica mai multe variabile externe ) decat mediul inchis al
laboratorului .Mai mult , daca cercetarea nu identifica ex ante variabilele externe relevante si
controlul in consecinta al unor asemenea variabile ,astfel lipsa de control poate afecta validitatea
interna si poate duce la corelatii false . (Hult, A.H.,1995)

Sondajele de teren sunt proiecte non-experimentale care nu controleaza sau


manipuleaza variabilele independente sau tratamente dar masoara aceste variabile si le verifica
efectulutilizand metode statistice . Sondajele de teren surprind aspecte instantanee ale practicilor
, credintelor sau situatiilor dintr-un esantion intamplator de subiecti in conditii de teren printr-un
chestionar de sondaj sau , mai putin frecvent , printr-un interviu structurat . In sondajele de teren
intersectionale , variabilele independente si dependente sunt masurate la acelasi punct in timp
(folosind un singur chestionar )in timp ce in cazul sondajelor de teren longitudinale variabilele
dependente sunt masurate la un moment ulterior in timp fata de variabilele independente .
Punctul forte al sondajelor de teren este validitatea externa (intrucat datele sunt colectate in
conditii de teren ) capacitatea de izolare si control a unui numar mare de variabile si capacitatea
lor de a studia problema din multiple perspective sau folosind teorii multiple .Totusi , data fiind
natura non-temporala , validitatea interna (relatia cauza-efect ) este dificila inferarea si sondajele
pot fi supuse la confuzii ale respondentilor (de ex. subiectii pot da raspunsuri dezirabile social
in loc sa dea propriul raspuns )ceea ce afecteaza in mod negativ validitatea interna . (Hult,
A.H.,1995)

Analiza secundara a datelor este o analiza a datelor colectate anterior si intabulate de


alta sursa .Asemenea date pot cuprinde date provenind de la agentii guvernamentale cum ar fi
statisticile angajarilor de la Biroul Serviciului de Munca al SUA sau statistici de dezvoltare a
tarii de la Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite , date colectate de alti cercetatori (
adeseori utilizate in cadrul unor studii meta-analitice ) sau date disponibile public de la terti
cum ar fi date financiare de la bursele de valori sau licitatii in timp real de pe eBay.
Aceasta este in contrast cu majoritatea altor proiecte unde colectarea datelor primare este o parte
a activitatii cercetatorului . Analiza secundara de date poate fi un mijloc eficient de cercetare
acolo unde colectarea de date primare este prea costisitoare sau ne-fezabila iar datele secundare
sunt disponibile la un nivel de analiza convenabil raspunsurilor la intrebarile de
cercetare.Limitele unui astfel de proiect constau in faptul ca datele ar fi putut fi colectate nu de
maniera sistematica sau stiintifica si deci inadecvate pentru cercetarea stiintifica deoarece se
poate prezuma ca datele au fost colectate pentru alte scopuri , ele nu pot sa nu rezolve adecvat
intrebarile de cercetare avute in vedere de cercetator iar validitatea de interval este
problematica daca precedent temporala dintre cauza si effect este neclara . (Hult, A.H.,1995)

Studiul de caz este o investigatie in profunzime a problemei in una sau mai multe conditii de
viata reala (conditiile de caz) pe parcursul unei perioade extinse de timp .Datele pot fi colectate
prin utilizarea unei combinatii de interviuri , observatii personale si documente interne si
externe.Studiile de caz pot fi de natura pozitivista (pentru verificarea ipotezelor ) sau
interpretative ( in vederea construirii teoriei) . Importanta acestei metode de cercetare consta in
capacitatea sa de a descoperi o varietate larga de factori sociali , culturali si politici legati
potential de fenomenul de interes care nu pot fi cunoscute dinainte . Analiza tinde sa fie
calitativa dar foarte contextualizat si nuantat. Totusi interpretarea concluziilor poate depinde de
capacitatea observationala si integrative a cercetatorului , lipsa controlului poate face dificila
stabilirea cauzalitatii si concluziile dintr-un singur studiu de caz nu poate fi generalizat la alte
cazuri. Gradul de generalizare poate fi imbunatatit prin replicarea si compararea analizelor in alte
situatii de caz in cadrul unui proiect de cazuri multiple . (Hult, A.H.,1995)

Cercetarea focus grup este un tip de cercetare care implica aducerea unui grup mic
de subiecti (de obicei 6-10 oameni ) la o locatie sis a fie pusi sa discute despre un fenomen de
interest imp de 1.5 2 ore .Discutia este moderata si condusa de catre o persoana pregatita care
stabileste agenda si care pune participantilor un set initial de intrebari se asigura ca ideile si
experientele tuturor participantilor sunt reprezentate si incercarile de a construi o intelegere
holistica a situatiei problemei pe baza comentariilor si experientelor participantilor .Validitatea
interna nu poate fi stabilita datorita lipsei de control iar concluziile nu pot fi generalizate la alte
situatii di cauza dimensiunii mici a esantionului .In consecinta , focus grupurile nu sunt folosite
in general pentru cercetarea explicative sau descriptive dar este mai potrivita pentru cercetarea
exploratorie . (Hult, A.H.,1995)

Cercetarea de actiune presupune ca fenomenele sociale complexe sunt cel mai bine intelese prin
prezentarea interventiilor sau actiunilor in acele fenomene si observarea efectelor acelor
actiuni. In aceasta metoda , cercetatorul este de obicei consultant sau membru organizational
fixat intr-un context social cum ar fi o organizatie care initiaza o actiune cum ar fi noi proceduri
organizationale sau tehnologii noi ca raspuns la probleme reale cum ar fi declinul profitabilitatii
sau blocaje operationale . Optiunile de actiuni ale cercetatorului trebuie sa se bazeze pe teorie
care sa explice de ce si cum asemenea actiuni pot determina cauza dorita.Cercetatorul observa
apoi rezultatele acelei actiuni , modificand dupa cum este nevoie , in timp ce simultan invata din
actiune si produce concluzii teoretice despre problema tinta , problem si interventii .Teoria
initiala este validate in masura in care actiunea aleasa rezolva cu success problema tinta
.Solutionarea simultana a problemei si generarea concluziei este trasatura principal care face
distinctia dintre cercetarea de actiune si celelalte metode de cercetare si , deci , cercetarea de
actiune este o metoda excelenta de legare a cercetarii de practica.Aceasta metoda este
deasemenea potrivita pentru studierea unor probleme sociale unice care nu fi replicate in afara
contextului dat dar este deasemenea supus confuziei si subiectivitatii cercetatorului iar gradul de
generalizare a concluziilor este adeseori restrains la contextul in care s-a desfasurat studiul.
(Hult, A.H.,1995)

Etnografia este un proiect de cercetare interpretativa inspirit de antropologie care evidentiaza


faptul ca fenomenul cercetat trebuie sa fie studiat in contextual sau cultural. Cercetatorul este
profund implicat intr-o anume cultura pe timpul unei perioade lungi de timp ( 8 luni pana la 2
ani) si in timpul acelei perioade se angajaza , observa si inregistreaza viata zilnica a culturii
studiate si teoretizeaza cu privire la evolutia si comportamentul acelei culture . Datele se
colecteaza primar folosind tehnici observationale , interactiuni formale si informale cu
participantii la acea cultura precum si notite personale de teren iar analiza implica intelegerea (
a avea sens).Cercetatorul trebuie sa-si nareze experienta in cele mai mici detalii astfel incat
cititorul sa poata avea experienta acelei culture fara sa fie neaparat acolo .Avantajele acestei
abordari constau in sensibilitatea la context gradul de intelegere ridicat si nuantat pe care il
genereaza ,si minima confuzie a respondentului.Totusi ,acesta este deasemenea o abordare
costisitoare si consumatoare de timp iar concluziile sunt specific culturii date si mai putin
generalizabile la alte culturi . (Hult, A.H.,1995)

Selectarea proiectelor de cercetare


Data fiind multitudinea de proiecte de cercetare , ce proiect ar trebui sa aleaga cercetatorul pentru
cercetarea sa ? In general cercetatorii tind sa aleaga proiecte de cercetare cu care se simt cel mai
comfortabil si cu care se simt foarte competenti dar la modul ideal , alegerea trebuie sa depinda
de natura fenomenului ce urmeaza a fi cercetat.In fazele preliminare ale cercetarii atunci cand
problemele de cercetare sunt neclare iar cercetatorul vrea sa scoata in evidenta natura si grdul de
cuprindere a unei anumite probleme de cercetatun focus grup (pentru unitati individuale de
analiza ) sau un studio de caz (pentru unitatea organizational de analiza) este o strategie ideala
pentru cercetarea exploratorie .Cu cat cineva se cufunda mai adanc in domeniul de cercetare dar
constata ca nu exista teorii bune care sa explice fenomenul de interes si doreste sa construiasca o
teorie care sa umple golul din acea zona , proiectele interpretative cum ar fi cercetarea de caz sau
etnografia pot fi proiecte utile . Daca teoriile concurente exista si cercetatorul doreste sa verifice
aceste teorii diferite sau sa le integreze intr-o teorie mai larga , proiectele pozitiviste cum ar fi
proiectul experimental , cercetarea sondaj , sau analiza secundara a datelor sunt mai adecvate.
Indiferent de proiectul de cercetare specific , ales , cercetatorul trebuie sa se straduiasca sa
colecteze date cantitative si calitative utilizand o combinatie de tehnici cum ar fi chestionare ,
interviuri ,observatii , documente sau date secundare .De exemplu , chiar si intr-unchestionar de
sondaj foarte bine structurat avand ca scop colectarea de date cantitative , cercetatorul poate lasa
loc pentru intrebari directe pentru a colecta date calitative care pot genera rezultate neasteptate
altfel nedisponibile numai din datele cantitative structurate .La fel , in timp ce cercetarile de caz
folosesc in principal interviuri fata-in-fata pentru a colecta date calitative , potentialul si valoarea
culegerii de date calitative nu trebuie sa fie ignorata .
Ca exemplu , intr-un studiu privind procesele decizionale organizationale , intervievatorul de caz
poate inregistra cantitati numerice cum ar fi cate luni au fost necesare pentru luarea unor anumite
decizii , cati oameni au fost implicati in acel process de decizie , si cate decizii alternative au fost
avute in vedere , cee ace poate furniza rezultate valabile care altfel nu pot fi disponibile din
raspunsurile narrative ale intervievatilor .Indiferent de proiectul de cercetare specific utilizat ,
scopul cercetatorului trebuie sa fie culegerea a cat mai multe si diverse date posibil care pot
ajuta la generarea celor mai bune rezultate cu privire la fenomenul de interes. (Hult, A.H.,1995)

Capitolul 6
Masuratorile constructelor

Propozitiile teoretice sunt legaturi intre constructe abstracte .Verificarea teoriilor (propozitiilor
teoretice ) impune masurarea cu acuratete a acestor constructe , masurare corecta si de o maniera
stiintifica inainte ca soliditatea legaturilor dintre ele sa poata fi verificata.Masurarea se refera la
observatii atente, deliberate a lumii reale si este esenta cercetarii empirice .In timp ce unele
constructuri in cercetarea sociologica cum ar fi varsta persoanei , greutatea , sau dimensiunea
unei firme pot fi usor de masurat , alte constructuri cum ar fi creativitatea , prejudecata sau
alienarea pot fi foarte greu de masurat . In acest capitol vom examina procesele legate de
conceptualizare si operationalizare pentru crearea masurarilor acestor constructuri.
Conceptualizarea
Conceptualizarea este procesul mental prin care constructe vagi si imprecise (concept) si
componentele lor constituente sunt definite in termeni clari si precisi .
De exemplu , adeseori folosim cuvantul prejudecata si cuvantul declansaza o anume imagine
in mintea noastra ; totusi putem ezita daca ni se cere sa definim exact ce inseamna acest termen .
Daca cineva spune lucruri rele despre alte grupuri rasiale este aceasta prejudecata rasiala ? Daca
femeile castiga mai putin decat barbatii pentru aceeasi munca , este aceasta o prejudecata sexista
? Daca credinciosii cred ca ne-credinciosii vor arde in iad , este aceasta o prejudecata religioasa
?Exista diferite prejudecati si daca da , ce sunt ele ? Exista niveluri diferite de prejudecati ,
inalte sau coborate ? Raspunsul la toate aceste intrebari este cheia masurarii corecte a
constructului prejudecata .Procesul de intelegerii a ceea ce este inclus si cee ace este exclus
in/din conceptul de prejudecata este procesul de conceptualizare .Procesul de conceptualizare
este cel mai important din cauza impreciziei , neclaritatii si ambiguitatii multor constructuri
sociologice.De exemplu , este compasiunea acelasi lucru cu empatia sau sentimentalismul
? Daca aveti o propozitie care enunta :compasiunea este puternic legata de empatie , nu puteti
verifica aceasta propozitie daca nu separate conceptual empatia de compasiune si apoi sa
masurati empiric correct aceste doua foarte similar constructuri.Daca persoanele profund
religioase cred ca unii membri ai societatii lor cum ar fi necredinciosii , homosexualii ai doctorii
care fac avorturi vor arde in iad pentru pacatele lor si vor incerca cu toate puterile sa schimbe
comportarea pacatosilor pentru a-I impiedica sa mearga in iad ; actioneaza ei ca urmare a
prejudecatilor sau din compasiune ? Definitia noastra a unui asemenea construct nu este bazata
pe niciun criteriu obiectiv ci mai degraba pe o conventie impartasita (inter-subiectiva) intre
imaginile noastre mentale (conceptii) ale acestor constructuri. (Shaughnessy, J., Zechmeister, E.,
Zechmeister, J., 2015)

In timp ce definim constructuri ca prejudecati sau compasiune , trebuie sa intelegem ca uneori ,


aceste constructuri nu sunt reale sau nu pot exista independent ci sunt simple creatii imaginare
ale mintii noastre.Pot exista pe lume anumite triburi , de exemplu , care nu au prejudecati si nici
nu-si pot macar imagina ce reprezinta acest concept. Dar in viata reala noi tindem sa tratam acest
concept ca real. Procesul de a considera constructurile mentale drept reale este numit reificare
care este central pentru definirea constructurilor si identificarea variabilelor comensurabile
pentru a fi masurate.O decizie importanta in conceptualizarea constructurilor este de a specifica
daca acestea sunt unidimensionale sau multidimensionale .Constructurile unidimensionale sunt
cele care presupun a avea o singura dimensiune de baza.Aceste constructuri pot fi masurate
utilizand o singura masura sau test. Exemplele include constructuri simple cum ar fi greutatea
persoanei , viteza vantului si probabil chiar constructuri complexe cum ar fi stima de sine (daca
conceptualizam stima drept singura dimensiune ceea ce desigur poate fi o concluzie nerealista ).
(Shaughnessy, J., Zechmeister, E., Zechmeister, J., 2015)

Constructurile multidimensionale constau in doua sau mai multe dimensiuni de baza.


De exemplu daca noi conceptualizam aptitudinile academic ale unei persoane ca fiind constituite
din doua dimensiuni abilitatatea matematica si verbal atunci aptitudinea academica este un
construct multidimensional. Fiecare din dimensiunile de baza in acest caz trebuie sa fie masurata
separate utlizand diferite teste pentru abilitatea matematica si verbal , iar cele doua scoruri pot fi
combinate de o maniera echilibrata pentru a stabili o valoare totala pentru constructul de
aptitudine academica . (Shaughnessy, J., Zechmeister, E., Zechmeister, J., 2015)

Operationalizarea
Odata definit constructul teoretic , cum il masuram ?
Operationalizarea se defineste procesul de dezvoltare a indicatorilor sau articole (itemi) de
masurare a acestor constructuri . De exemplu daca un construct teoretic neobservabil cum ar fi
statutul socioeconomic este definit de nivelul venitului familiei , el poate fi operationalizat prin
folosirea unui indice care pune respondentului intrebarea : care este venitul annual al familiei dv
? Dat fiind gradul mare de subiectivitate si imprecizie inerente intr-un construct sociologic ,
tindem sa masuram cele mai multe din aceste constructuri (cu exceptia catorva constructuri
demografice cum ar fi varsta , sexul , educatia si venitul) utilizand indicatori multipli.Acest
process ne permite sa examinam apropierea dintre acesti indicatori ca o concluzie a acurateti lor
(increderea). Indicatorii opereaza la nivel empiric , in contrast cu constructurile care sunt
conceptualizate la nivel teoretic. Combinatia de indicatori la nivelul empiric reprezentand un
construct da teste denumit variabila.Dupa cum s-a observant in capitolul anterior , variabilele pot
fi independente , dependente , mediatoare sau moderatoare in functie de cat de mult sunt utilizate
intr-un studio de cercetare . Deasemenea , fiecare indicator poate avea mai multe attribute (sau
nivele) si fiecare atribut reprezinta o valoare. De exemplu , o variabila de gen/sex poate avea
doua attribute : barbat sau femeie . De asemenea , o scara a gradului de satisfactie al clientilor
poate fi construit sa reprezinte cinci atribute :foarte mult nesatisfacut , intrucatva nesatisfacut
, neutru , intrucatva satisfacut si foarte satisfacut . Valorile atributelor pot fi cantitative
(numerice) sau calitative (non numerice).Datele cantitative pot fi analizate folosind analiza
datelor cantitative cum ar fi ecuatia regresiei sau ecuatia modelarii structural in timp ce datele
calitative impun tehnici de analiza datelorcalitative cum ar fi codificarea.De notat ca multe
variabile in cercetarea sociologica sunt calitative chiar atunci cand sunt reprezentate in maniera
calitativa . De exemplu , putem crea un indicator al satisfactiei clientului cu cinci attribute :
foarte nemultumit , putin nemultumit , neutru , putin multumit si foarte multumit si sa le atribuim
numere de la 1 respectiv la 5 pentru aceste cinci atribute astfel incat sa putem utiliza instrumente
statistice sofisticate pentru analiza cantitativa a datelor .De notat totusi ca numerele nu sunt decat
etichete asociate evaluarii personale a respondentilor cu privire la satisfactie si variabile de baza
(satisfactia) este calitativa inca ,desi am reprezentat-o in maniera cantitativa . Indicatorii pot fi
reflexivi sau formativi . Un indicator reflexiv este o masurare care reflecta constructul de baza
.Daca , de exemplu , religiozitatea este definite ca un construct ce masoara cat este de religioasa
o persoana , atunci participarea la slujbe religioase poate fi un indicator reflexiv al religiozitatii
.Un indicator formativ este o masurare care formeaza sau contribuie la fundamentarea unui
construct.Asemenea indicatori pot reprezenta dimensiuni diferite ale constructului de interes.De
exemplu , daca religiozitatea este definita drept compunand o dimensiune a credintei , o
dimensiune devotional si o dimensiune rituala atunci indicatorii alesi sa masoare fiecare din
aceste diferite dimensiuni vor fi considerati indicatori formativi. Constructurile unidimensionale
se masoara utilizand indicatori reflexive ( chiar daca indicatorii reflexive multipli pot fi folositi
pentru masurarea constructurilor confuze (?) cum ar fi stima de sine ) in timp ce constructurile
multidimensionale sunt masurate ca niste combinatii formative ale multiplelor dimensiuni chiar
daca fiecare dimensiune de baza poate fi masurata folosind unul sau mai multi indicatori
reflexive . (Shaughnessy, J., Zechmeister, E., Zechmeister, J., 2015)

Capitolul 7
Scala de fidelitate si validitate
Capitolul precedent a examinat cateva din dificultatile masurarii constructurilor in cercetarea
sociologica.De exemplu , cum stim daca masuram compasiunea si nu empatia atat timp cat
ambele constructuri sunt cumva similare ca semnificatie ?Sau este compasiunea acelasi lucru cu
empatia ? Ceea ce le face mai complexe este ca uneori aceste constructuri sunt concepte
imaginare ( ele nu exista in realitate ) si multidimensionale ( in care caz avem problema
suplimentara de a le identifica
dimensiunile de constituire ).In concluzie , nu este adecvat doar sa masuram constructurile
sociologice utilizand orice scala preferata .Trebuie deasemenea sa verificam aceste scale pentru
a fi siguri ca : (1) aceste scale masoara intr-adevar constructurile neobservabile pe care dorim sa
le masuram (scalele sunt valide) si (2) acestea masoara constructul de studiu cat mai consistent
si precis ( scala este credibila de incredere-). Credibilitatea si validitatea impreuna numite
proprietati psihometrice ale scalelor de masurare sunt unitatile de masura fata de care
adecvarea si acuratetea procedurilor noastre de masurare sunt evaluate in cercetarea stiintifica.O
masurare poate fi de incredere dar nu valida , daca aceasta masoara ceva foarte consistent dar
masoara consistent un alt construct (constructul gresit). De asemenea , o masurare poate fi valida
dar nu de incredere daca masoara constructul corect dar nu o face de o maniera consistenta
.Utilizand analogia cu o tinta de tragere o masurare multi-item a unui construct care este atat
credibil cat si valid consta in lovituri (impuscaturi) grupate pe o arie ingusta langa centrul tintei
.O masurare care este valida dar ne-credibilia va consta in lovituri centrate pe tinta dar nu pe o
arie ingusta ci mai degraba imprastiate in jurul tintei. In sfarsit o masurare care este credibila dar
ne-valida va consta din trageri grupate pe o arie ingusta dar in afara tintei. In consecinta
credibilitatea si validitatea sunt ambele necesare pentru a asigura o masurare adecvata a
constructului de interes. (Rubin, A, Babbie, E., 1992)

Fidelitatea (Reliability)
Fidelitatea este gradul in care o masurare a unui construct este corespunzatoare sau
relevanta.Cu alte cuvinte , daca utilizam aceasta scala pentr a masura acelasi construct de mai
multe ori obtinem aproximativ aceleasi rezultate de fiecare data presupunand ca fenomenul de
baza nu se schimba ? Un exemplu de masurare ne-credibila este cand oamenii incearca sa
ghiceasca ce greutate aveti. Este posibil ca oamenii vor ghici diferit , diferitele masurari vor fi
inconsistente si deci tehnica ghicirii masurarii nu este credibila.O masurare mai credibila poate
fi utilizarea cantarului prin care veti obtine aceeasi valoare de fiecare data cand va urcati pe
cantar daca nu cumva greutatea dv s-a schimbat intre masurari. De notat ca credibilitatea implica
consistenta dar nu si acuratete .In exemplul precedent al cantarului , daca cantarul este calibrat
gresit (sa zicem reducand zece livre din greutatea dv reala doar ca sa va simtiti mai bine !)
acesta nu v ava masura greutatea reala si deci nu este o masurare valida.Cu toate acestea cantarul
incorrect calibrat va va da intotdeauna aceeasi greutate de fiecare data ( care este mai mica cu 10
livre fata de greutatea dv reala ) si deci scala (de masurare) este credibila.
Care sunt sursele observatiilor necredibile in masuratorile sociologice ? Una din sursele primare
este subiectivitatea observatorului (sau cercetatorului ).Daca moralul angajatului intr-o firma este
masurat urmarind zambetele angajatilor intre ei , daca glumesc samd atunci observatori diferiti
pot introduce diferite masuratori ale moralului daca urmaresc angajatii in timpul unei zile foarte
agitate ( cand nu au timp sa glumeasca sau sa vorbeasca intre ei) sau intr-o zi lejera (cand sunt
mai joviali sau vorbareti).Doi observatori pot insera diferite niveluri de stare a moralului in
aceeasi zi in functie de ceea ce ei considera drept gluma si ce nu este . Observatia este o
tehnica de masurare calitativa .Cateodata credibilitatea poate fi imbunatatita prin folosirea
masurarilor cantitative , de exemplu prin numararea supararilor inregistrate intr-o luna ca o
masurare a (inversului ) starii moralului .Desigur ca supararea poate fi sau nu o masurare valida
a moralului dar este mai putin supusa subiectivitatii umane si deci mai credibila. O a doua sursa
de observare ne-credibila este aceea de a pune intrebari imprecise sau ambigui .De exemplu daca
intrebi oamenii care este salariul lor , diferitii respondent pot interpreta in mod diferit aceasta
intrebare ca referindu-se la salariul lunar , anual sau plata cu ora si deci observatiile rezultate vor
fi foarte divergente si necredibile . O a treia sursa de ne-credibilitate este aceea de a pune
inteabari despre probleme cu care respondentii nu sunt foarte familiari sau nu sunt preocupati
cum ar fi sa intrebi un absolvent de colegiu American daca el/ea este multumit de relatia Canadei
cu Slovenia sau sa intrebi un Director General (Chief Executive Officer) sa dea o nota de
apreciere eficientei strategiei tehnologice a companiei sale ceva ce el probabil a delegat unui
functionar care se ocupa de tehnologie. Cum ,deci, putem crea masurari credibile ? Daca
masuratoarea Dv implica solicitarea informatiei de la altii , cum este cazul multor cercetari
sociologice , atunci puteti incepe prin inlocuirea tehnicilor de colectare a datelor care depind
mai mult de subiectivitatea cercetatorului (cum ar fi observatiile ) cu acelea mai putin
dependente de subiectivitate ( cum ar fi chestionarul) , intreband numai acele intrebari la care
respondentul poate raspunde sau problem despre care ei se preocupa , prin evitarea itemilor
(articolelor ) ambigui in masuratoarea dv ( enuntand clar daca urmariti salariul annual ) sau
simplificand enuntul indicatorilor dv astfel incat sa nu poata fi confundati sau interpretati gresit
de catre unii respondent ( evitand cuvintele dificile al caror inteles ar putea sa nu il inteleaga
).Aceste strategii pot imbunatati credibilitatea masuratorilor noastre chiar daca acestea nu vor fi
in mod necesar masuratori complet credibile .Instrumentele de masurare trebuiesc verificate
iarasi in privinta credibilitatii .Sunt multe moduri de estimare a credibilitatii , care vor fi
discutate in continuare . (Rubin, A, Babbie, E., 1992)
Validitatea inter-evaluatorie. Validitatea inter-evaluatorie , deasemenea numita cedibilitate inter-
observatorie , este o masuratoare a consistentei a doua sau mai multor evaluatori independent
(observatori) ai aceluiasi construct.De obicei acesta este evaluat intr-un studio pilot si poate fi
facut in doua feluri in functie de nivelul de masurare a constructului . Daca masurarea este
categorical , se va defini un set al tuturor categoriilor , evaluatorii verifica fiecare observatie si
stabilesc in ce categorie se incadreaza si procentajul de acomodare dintre evaluator este o
estimare a credibilitatii inter-evaluatorii.De exemplu , daca exista doi evaluatori care evalueaza
100 de observatii intr-una din trei posibile categorii , si evaluarile lor se potrivesc (coincid) in
proportie de 75 % din observatii , atunci credibilitatea inter-evaluatorie este 0.75 .Daca
masuratoarea este interval sau proportii (de ex. activitatea clasei este masurata odata la fiecare 5
minute de doi evaluator pe o scara de raspunsuri de la 1 la 7) atunci o simpla corelare intre
masuratorile celor doi evaluatori poate servi ca o estimare a credibilitatii inter-evaluatorii .
Validitatea test-retest (verificare-reverificare). Validitatea test-retest este o masuratoare a
consistentei (coincidentei ) dintre doua masuratori (teste) ale aceluiasi construct administrat
aceluiasi esantion la doua puncte (momente) diferite in timp . Daca observatiile(rezultatele) nu
s-au schimbat substantial intre cele doua teste atunci masuratoarea este credibila (de incredere )
.Corelatia rezultatelor intre cele doua teste este o estimare a credibilitatii test-retest . De notat aici
ca intervalul de timp intre cele doua teste este critic. In general , cu cat este mai lung intervalul
de timp , cu atat mai mare este sansa ca cele doua observatii sa se modifice in acest timp (
datorita unor erori intamplatoare ) cu cat mai mica va fi credibilitatea test-retest.
Validitatea partajata . Este o masuratoare a coincidentei dintre doua jumatati ale masuratorii
constructului . De exemplu , daca avem o masuratoare de 10 articole (itemi) a unui construct dat ,
se impart la intamplare cei zece itemi in doua seturi de cinci (se admit jumatati inegale daca
numarul itemilor este impar) si se administreaza instrumental integral unui esantion de
respondent . Apoi se calculeaza rezultatul total pentru fiecare jumatate pentru fiecare respondent
, si corelatia intre rezulatele totale in fiecare jumatate este o masuratoare a credibilitatii partajate.
Cu cat este mai lung instrumental cu atat este mai posibil ca cele doua jumatati ale masuratorii sa
fie similar ( intrucat erorile intamplatoare sunt mai reduse cu cat se adauga mai multi itemi ) si,
deci , aceasta tehnica tinde sa supraestimeze systematic credibilitatea instrumentelor mai lungi .
Validitatea consistentei interne . Este o masuratoare a consistentei dintre doi itemi diferiti ai
aceluiasi construct. Daca se masoara un construct cu itemi multipli , masuratoarea este
administrata respondentilor , rata de estimare cu care respondentii evalueaza acei itemi in mod
similar este o reflectare a consistentei interne. Aceasta validitate poate fi estimata in termeni de
corelatie inter-itemi medie , corelatie medie item-total sau mai comun alfa lui Cronbach . Ca
exemplu daca avem o scala cu sase itemi vom avea cincisprezece perechi de itemi si
cincisprezece corelatii intre acesti sase itemi.Media corelatiei inter-itemi este media celor
cincisprezece corelatii.Pentru a calcula media corelatiei item-total trebuie intai sa creem un item
total prin adunarea valorilor tuturor celor sase itemi , sa calculam corelatiile dintre acest item
total si fiecare din cei sase itemi individuali si in final media celor sase corelatii . Niciuna din
cele doua masuratori de mai sus nu tine cont de numarul de itemi ai masuratorii (in acest
exemplu sase itemi). Alfa Cronbach o masuratoare a credibilitatii conceputa de Lee Cronbach in
1951 ,stabileste ca factorii in estimarea validitatii prin scara de marime se calculeaza folosind
urmatoarea formula unde K este numarul de itemi ai masuratorii , este variant (variabilitatea)
(scala standardului de deviere) ale rezultatelor totale obtinute si este varianta (variabilitatea)
rezultata pentru itemul I . Alfa Cronbach standardizata poate fi calculate folosind o formula mai
simpla : unde K este numarul de itemi , este media corelatiilor inter-item unde K este numarul
itemilor , este media corelatiilor inter-itemi media lui K (K-1)/2 a coeficientilor din triunghiul de
corelatii superior (sau inferior) al matricei de corelatii.
Validitatea
Validitatea denumita adeseori validitatea constructului , se refera la gradul in care o masuratoare
reprezinta in mod adecvat constructul de baza care trebuie sa fie masurat. De exemplu , o
masuratoare a compasiunii masoara intr-adevar compasiunea si nu masoara un construct diferit
cum ar fi empatia ? Validitatea poate fi evaluata utilizand abordari teoretice sau empirice si in
mod ideal trebuie sa fie masurate utilizand ambele abordari.Evaluarea teoretica a validitatii are in
vedere cat de bine este transpus sau reprezentat un construct teoretic intr-o masuratoare
operationala.Acest tip de validitate este denumit validitate translationala (sau validitate
reprezentationala) si consta in doua subtipuri :validitate de fata frontala si de continut
.Validitatea translationala este de obicei evaluata utilizand un tablou de arbitri experti , care
evalueaza fiecare item (indicator) aratand cat de bine se potrivesc ei definitiei conceptuale a
acelui construct precum si cu ajutorul unei tehnici calitative numite rezolvarea Q (Q-sort
).Evaluarea empirica a validitatii examineaza cat de bine relationeaza o masurare data cu unul
sau mai multe criterii externe , pe baza rezultatelor (observatiilor) empirice.Acest tip de
validitate este numit validitate a criteriilor care include patru subtipuri :validitate convergenta ,
discriminanta , concurenta si predictiva . In timp ce validitatea translationala examineaza daca o
masuratoare este o buna reflectare a constructului sau de baza , validitatea criteriilor examineaza
daca o masuratoare data se comporta in modul care trebuie , data fiind teoria acelui construct.
Aceasta evaluare este bazata pe analiza cantitativa a rezultatelor obtinute utilizand tehnici
statistice cum ar fi analize corelative , analize de factor samd. Cu toate acestea sunt necesare
ambele abordari pentru a asigura validitatea masuratorilor in cercetarea sociologica.De notat ca
diferitele tipuri de validitate discutate aici se refera la validitatea procedurilor de masurare ,cee
ace este diferit de validitatea procedurilor de verificare a ipotezelor , cum ar fi validitatea interna
(cauzalitate) , validitatea externa (grad de generalizare )sau validitatea concluziilor statistice .
Tipurile de validitate mentionate la sfarsit vor fi discutate intr-un capitol ulterior.
Validitatea de fata . Validitatea de fata arata daca un indicator pare a fi o masuratoare rezonabila
a constructului de baza pe fata ???? De exemplu , frecventa participarii unei persoane la
slujbele religioase pare sa aiba sens ca indicatie a religiozitatii unei persoane fara prea multe
explicatii .In consecinta acest indicator are validitate de fata. Totusi, daca ar trebui sa sugeram
cat de multe carti au fost imprumutate de la o biblioteca drept masurare a starii morale a
angajatului , atunci o asemenea masurare nu ar avea validitate de fata deoarece aceasta nu pare sa
aiba un asemenea inteles. In mod interesant , unele masuratori utilizate frecvent in cercetarea
organizationala par a nu avea validitate de fata. De exemplu , capacitatea de absorbtie a unei
orgenizatii (cat de multe cunostinte noi pot fi assimilate pentru imbunatatirea procesului
organizational ) a fost adeseori masurata ca intensitate de cercetare si dezvoltare (adica
cheltuielile de cercetare si dezvoltare impartite din veniturile brute )! Daca cercetarea include
constructuri cu grad ridicat de abstractizare care sunt greu de separat conceptual unul de celalalt
(de ex. compasiunea si empatia) , poate fi justificata utilizarea unui tablou de experti (expertiza)
pentru evaluarea validitatii de fata a masuratorilor conceptului .
Doua abordari ale validitatii evaluarii
validitatea continutului.Este o evaluare ce priveste cat de bine se potriveste un set de scale cu
domeniul continutului relevant al constructului care urmeaza a fi masurat. De exemplu daca
dorim sa masuram constructul gradul de satisfactie al serviciilor oferite de restaurant si
definim domeniul continut de servicii ale restaurantelor ca incluzand calitatea hranei ,
amabilitatea personalului , durata asteptarii si ambianta generala a restaurantului ( daca este
zgomotos , afumat , etc) atunci pentru o validitate de continut adecvata , acest construct trebuie
sa fie masurat utilizand indicatori care examineaza gradul in care clientul restaurantului este
satisfacut de calitatea mancarii , amabilitatea personalului , durata asteptarii si ambianta
restaurantului . Desigur , aceasta abordare solicita o descriere detaliata a intregului domeniu al
constructului care poate fi dificil pentru constructuri complexe cum ar fi stima de sine sau
inteligenta .In consecinta , nu este posibil intotdeauna sa evaluam adecvat validitatea continutului
. Cat despre validitatea de fata , poate fi utilizat un tablou de arbitri experti pentru examinarea
validitatii continutului constructurilor.
Validitatea convergenta se refera la precizia cu care o masuratoare se refera (sau este in
convergenta cu) la constructul ce urmeaza a fi comensurat si validitatea discriminanta se refera
la gradul in care o masuratoare nu masoara ( sau este discriminat ) alte constructuri care nu
trebuie sa fie masurate . De obicei , validitatea convergenta si validitatea discriminanta sunt
evaluate impreuna pentru un set de constructuri aflate in legatura.De exemplu , daca credeti ca
cunoasterea organizationala este legata de performanata sa , cum ne putem asigura ca masurarea
cunostintelor organizationale masoara intr-adevar cunostintele organizationale (pentru validitate
convergenta) si nu performanta organizational (pentru validitate discriminanta) ? Validitatea
convergenta poate fi stabilita prin compararea valorilor rezultate ale unui indice al unui
construct cu cele ale altor indicatori ai aceluiasi construct si demonstrand similaritatea ( sau
corelatie ) intre valorile acestor indicatori. Validitatea discriminanta este stabilita prin
demonstrarea faptului ca indicii unui construct nu sunt similari cu ( grad mic de corelare ) alte
constructuri .In exemplul de mai sus , daca avem o masuratoare in trei itemi a cunostintelor
organizationale si alti trei itemi pentru performanta organizational , bazat pe datele observate in
tr-un esantion , putem calcula corelatii bivariate (ambivalente ? ) intre fiecare pereche de itemi de
cunostinte si performante .Daca aceasta matrice a corelatiilor arata mari corelatii in cadrul
itemilor acestui construct dar o slaba corelare intre itemii acelor constructuri atunci am
demonstrat simultan validitatea convergenta si discriminanta . (Rubin, A, Babbie, E., 1992)
O alternativa si o metoda statistica mai comuna utilizata pentru demonstrarea validitatii
convergente si discriminante este analiza factorilor exploratorii . Aceasta este o tehnica de
reducere a datelor care se constituie( agrega) intr-un sistem dat de itemiintr-un set mai mic de
factori bazati pestructura de corelatie bivariata discutata mai sus utilizand tehnici statistice
numite analize componente principale .Ideal acesti factori trebuie sa corespunda sublinierii
constructului teoretic pe care incercam s ail masuram. Norma generala pentru extragerea
factorilor este ca fiecare factor extras trebuie sa aiba o valoare eigenvalue mai mare de 1.0 .
Factorii extrasi pot fi apoi rotiti utilizand rotatia ortogonala sau oblica in functie de constructul
de baza , daca se urmareste ca acestea sa fie relativ necorelate sau correlate , pentru a genera
factori grei care pot fi folositi pentru a agrega itemi individuali ai fiecarui construct intr-o
masuratoare compozita.Pentru validitate convergenta , este de asteptat ca itemii apartinand unui
construct comun sa exprime incarcari (valori) de factor de0.60 sau mai mari pe un singur factor
(numit incarcarea aceluiasi factor ) , in timp ce validitatea discriminanta , acesti itemi trebuie sa
aiba incarcari de factor de 0.30 sau mai putin pe toti ceilalti factori (incarcari de factori
incrucisati) .O tehnica mai sofisticata pentru evaluarea validitatii convergente si discriminante
este abordarea multi-caracteristica multi-metoda (MMTM) . Aceasta tehnica impune masurarea
fiecarui construct (caracteristica) utilizand doua sau mai multe metode diferite (de ex. sondajul si
observarea personala sau probabil sondajul a doua grupuri diferite de respondent cum ar fi
profesori si parinti pentru evaluarea calitatii academic ) Aceasta este o abordare oneroasa si
relative putin populara si deci nediscutata aici . (Rubin, A, Babbie, E., 1992)
Validitatea legata de criterii poate fi deasemenea evaluate bazata pe faptul ca o masurare data
relationeaza bine cu criteriu in curs sau viitor care sunt numite validitate concurenta si ,
respectiv , predicitiva.
Validitatea predictiva este gradul in care o masurare prevede cu succes rezultatul viitor care este
asteptat din punct de vedere teoretic. De exemplu , pot scorurile de test standardizate
( scoruri de Teste de Aptitudini Scolastice ) sa prevada correct succesul academic in colegiu
(dupa cum sunt masurate de punctajul de notare mediu )? Evaluarea unei asemenea validitati
implica crearea unei retele nomologice care sa arate modul in care sunt legate constructurile
intre ele din punct de vedere teoretic.
Validitatea concurenta examineaza cat de bine relationeaza o masuratoare cu alte criterii
concrete prezumate a se desfasura simultan. De exemplu , scorurile studentilor la un curs de
calcul se coreleaza cu scorurile lor la cursul de algebrea lineara ? Aceste scoruri trebuie sa
relationeze concurrent deoarece ambele sunt teste de matematica .Spre deosebire de validitatea
convergenta si cea discriminanta , validitatea concurenta si predictive este frecvent ignorata in
cercetarea sociala empirica .
Teoria masurarii
Acum ca cunoastem diferite feluri de credibilitate si validitate , sa incercam sa ne sintetizam
intelegerea credibilitatii si validitatii de maniera matematica utilizand teoria testului classic
numita si teoria scorului adevarat . Aceasta este o teorie psihometrica ce examineaza cum
functioneaza masurarea , ce masoara si ce nu masoara . Aceasta teorie postuleaza ca fiecare
observatie are un scor adevarat T care poate fi observant cu acuratete daca nu au fost erori de
masurare.Totusi , prezenta erorilor de masurare E are ca rezultat o deviere a scorului observat X
de la scorul adevarat dupa cum urmeaza :
X=T+E
Scor observant Scor adevarat Eroare
Intr-un set de scoruri observate , variatia scorurilor observate si a celor adevarate poate fi
relationata utilizand o ecuatie similara :
var(X) = var(T) + var(E)
Scopul analizei psihometrice este estimarea si minimizarea daca este posibil a variatiei erorilor
var(E) astfel incat scorul observat X sa fie o buna masurare a scorului adevarat T .
Erorile de masurare pot fi de doua tipuri : eroare intamplatoare si eroare sistematica .Eroarea
intamplatoare este eroarea care poate fi atribuita unui set de factori externi necunoscuti si
necontrolabili care influenteaza la intamplare unele observatii dar nu si altele .Ca exemplu , in
timpul masurarii , unii respondenti pot fi intr-o stare de spirit mai buna decat altii cee ace poate
influenta modul in care raspund itmilor de masurare.
De exemplu , respondentii care sunt intr-o stare de spirit buna pot raspunde mai pozitiv unor
constructuri ca stima de sine , satisfactia si fericirea fata de cei care sunt intr-o stare de spirit mai
proasta. Totusi , nu este posibil sa se anticipeze care dintre subiecti este in ce stare de spirit sau
control pentru a stabili efectul starii de spirit asupra studiului de cercetare. De asemenea , la nivel
organizational , daca masuram performanta firmei , schimbarile de legislatie sau mediu pot
afecta performanta unor firme in cadrul esantionului dar nu si a altora. In consecinta , eroarea
intamplatoare este considerata ca fiind zgomot in masurare si in general ignorata.
Eroarea sistematica este o eroare care este introdusa de factori care afecteaza sistematic toate
observatiile constructului in cadrul intregului esantion intr-o maniera sistematica.In exemplul
anterior despre performanta firmei , intrucat recenta criza financiara a avut impact asupra
performantei firmelor financiare disproportionat mai mult fata de orice alt tip de firma cum ar fi
firmele de manufactura sau cele de servicii , daca esantionul nostru a fost constituit numai din
firme financiare , putem sa ne asteptam la o reducere sistematica a performantei tuturor firmelor
din esantionul nostru datorita crizei financiare. Spre deosebire de eroarea intamplatoare , care
poate fi pozitiva sau negative , sau zero , in cadrul observarii unui esantion , erorile sistematice
tind sa fie consistent positive sau negative pe intregul esantion. In consecinta , eroarea
sistematica este uneori considerate ca fiind o polarizare in masurare si trebuie sa fie corectata .
Deoarece un scor observat poate include atat erori intamplatoare cat si sistematice , ecuatia
scorului nostru adevarat poate fi modificata astfel :
X = T + Er + Es
unde Er si Es reprezinta erorile intamplatoare si sistematice . Impactul statistic al acestor erori
este ca eroarea intamplatoare adauga variabilitatea (deviatia standard) la distributia unei
masurari observate dar nu ii afecteaza tendinta centrala ( media) , in timp ce eroarea sistematica
afecteaza tendinta centrala dar nu si variabilitatea .
Ce efect are eroarea intamplatoare si sistematica asupra procedurii de masurare ? Prin cresterea
variabilitatii observatiei , eroarea intamplatoare reduce credibilitatea masurarii.
Din contra , schimband tendinta centrala (principala) de masurare , eroarea sistematica reduce
validitatea masuratorii. Ingrijorarile legate de validitate sunt de departe probleme mai serioase
decat ingrijorarile legate de credibilitate , deoarece o masurare ne-valida masoara probabil un
construct diferit fata de cee ace intentionam si in consecinta problemele de validitate ridica dubii
serioase asupra concluziilor derivate din analizele statistice. De notat ca credibilitatea este un
raport , o fractie , care surprinde cat de aproape este scorul adevarat de scorul observant . In
consecinta , credibilitatea poate fi exprimata ca var(T) / var(X) = var(T) / [ var(T) + var(E) ]
Daca var(T) = var(X), atunci scorul adevarat are aceeasi variabilitate cu cea a scorului observant
si validitatea este 1.0 . (Shaughnessy, J., Zechmeister, E., Zechmeister, J., 2015)

O abordare integrate a validarii masuratorii


O evaluare complete si adecvata a validitatii trebuie sa include atat abordari teoretice cat
si empirice .Acesta este un proces multi stagial elaborat care trebuie sa tina cont de diferite scale
de credibilitate si validitate.O abordare (rezolvare) integrate a validarii masuratorii incepe in
domeniul teoriei .
Primul pas este conceptualizarea constructului de interes. Aceasta presupune definirea
fiecarui construct si identificarea domeniilor si/sau dimensiunilor.In continuare , selectam (sau
concepem) itemii sau indicatorii fiecarui construct pe baza conceptualizarii noastre a acestor
constructuri , dupa cum am descris in procedura scalelor in Capitolul 5 . O recenzie a literaturii
poate fi deasemenea utila in selectarea indicatorilor.Fiecare item este reformulat de o maniera
uniforma folosind un text simplu si usor-de-inteles. In continuare se poate utiliza un tablou de
arbitri experti ( experimentati academic in metode de cercetare si/sau un set de respondenti tinta
reprezentativi )pentru a examina fiecare indicator si pentru a efectua o analiza gen Q-sort .In
aceasta analiza , fiecarui arbitru I se da o lista a tuturor constructurilor cu definitiile lor
conceptuale si un pachet de indexuri ( index cards) cu descrierea fiecarui indicator pentru fiecare
masuratoare de construct ( un indicator pe index card)
Apoi arbitrilor li se cere sa citeasca independent fiecare index card , sa examineze
claritatea , lizibilitatea si intelesu semantic al acelui item sa-l claseze la constructul care pare sa
aiba cel mai mult sens , pe baza definitiilor date constructului . Credibilitatea inter-evaluatorie
are scopul de a examina gradul in care arbitri sunt de acord cu clasificarile lor . Itemii confuzi
care au fost inlaturati masiv de catre multi arbitri pot fi reexaminati , reformulati sau inlaturati.
Cei mai buni itemi ( sa zicem 10-15 ) pentru fiecare construct sunt selectati pentru a fi analizati
in continuare. Fiecare dintre itemii selectati este reexaminat de arbitri din punctul de vedere al
validitatii de fata si validitatii de continut. Daca nu se realizeaza un set adecvat de itemi , noi
itemi pot fi create pe baza definitiei conceptuale a constructului avut in vedere.Pot fi necesare
doua sau trei runde de Q-sort ( procedura de control prin sondaj ?!) pentru a ajunge la un
accord rezonabil intre arbitri cu privire la setul itemi care reprezinta cel mai bine constructul de
interes.In continuare , procedura de validare se deplaseaza in domeniul empiric . Un instrument
de cercetare se concepe prin cuprinderea tuturor itemilor constructului si este administrat unui
grup de verificare pilot de respondent reprezentativi din cadrul populatiei tinta. Datele colectate
se intabuleaza si se supun analizei correlative sau analizei factorilor exploratorii utilizand un
program software cum ar fi SAS sau SPSS pentru evaluarea validitatii convergente si
discriminante . Itemii care nu respecta normele de incarcare a factorilor (incarcarea aceluiasi
factor mai mare de 0.60 si incarcarea de factori incrucisati mai putin de 0.30 ) trebuie eliminate
in aceasta faza. Scalele care raman sunt evaluate pentru credibilitate folosind masuratori de
consistenta interioara cum ar alfa Cronbach. Dimensionalitatea scalei poate fi verificata
deasemenea in aceasta faza , in functie de stadiul de conceptualizare unidimensionala sau
multidimensionala a constructurilor tinta In continuare , se evalueaza abilitatea predictiva a
fiecarui construct in cadrul unei retele teoretice nomologice specifice a constructului utilizand
analiza regresiva sau ecuatia modelarii structurale. Daca masurarile constructului satisfac
majoritatea sau totalitatea cerintelor de credibilitate si validitate descrise in acest capitol , putem
fi siguri ca masuratorile noastre operationalizate sunt rezonabil adecvate si exacte . Abordarea
(rezolvarea) integrata a validarii masuratorilor prezentate aici este foarte solicitanta pentru
cercetator din punct de vedere al timpului si efortului . Cu toate acestea , acest process multi-
stagial elaborate este necesar pentru a fi siguri ca scalele de masurare utilizate in cercetarea
noastra respecta normele cercetarii stiintifice . Intrucat inferentele rezultate din utilizarea de scale
defectuoase sau compromise sunt lipsite de importanta , validarea scalei si masuratorii ramane
una din cele mai importante si solicitante faze ale cercetarii empirice . (Bhattacherjee, A., 2011)

Capitolul 8
Esantionarea
Esantionarea este procesul statistic de selectare a unui subgroup (numit esantion) dintr-o
populatie de interes cu scopul de a efectua observatii si deductii despre acea populatie
.Cercetarea sociologica se ocupa in general cu tipare comportamentale deductive in cadrul unei
populatii specific.Nu putem studia intraga populatie din cauza restrictiilor de fezabilitate si
costuri si , deci , trebuie sa selectam un esantion reprezentativ din populatia de interes , in
vederea observarii si analizei .Este extrem de important sa alegem un esantion care este cu
adevarat reprezentativ pentru populatie astfel incat deductiile derivate de la esantion sa fie
generalizate inapoi la populatia de interes. Esantionarea improprie si confuza este adeseori
motivul unor concluzii (inferente) divergente si eronate raportate la sondajele de opinie si exit-
poluri desfasurate de diferite grupuri de sondare a opiniei publice cum ar fi CNN/Gallup Poll si
CBS inaintea alegerilor prezidentiale in SUA. (Bhattacherjee, A., 2011)

Procesul de esantionare
Procesul de esantionare consta din cateva etape. Prima etapa defineste populatia tinta .O
populatie poate fi definita ca fiind formata din toti oamenii sau articolele (itemii) (unitati de
analiza) avand caracteristicile pe care cineva doreste sa le studieze. Unitatea de analiza poate fi o
persoana , grup , organizatie ,tara , obiect sau orice alta entitate despre care sa faceti deductii
stiintifice .Uneori populatia este evidenta. De exemplu , daca un producator vrea sa determine
daca un produs final de pe linia de productie indeplineste anumite conditii de calitate sau trebuie
rebutat si refacut , atunci populatia consta din intreaga serie de produse finite fabricate in acea
unitate de productie.Altadata , populatia tinta poate fi un pic mai greu de inteles. Daca doriti sa
identificati cine isi insuseste cel mai bine studiul academic printre studenti , atunci care este
populatia tinta a dv : studentii , profesorii lor , conducatorii scolii sau parintii ? Raspunsul corect
in acest caz este studentii , deoarece sunteti interesat de performanta lor , nu de performanta
profesorilor lor , a parintilor sau a scolilor . In acelasi fel , daca doriti sa analizati
comportamentul rotilor de ruleta pentru a identifica rotile inclinate , populatia dv de interes nu
este multimea de observatii effectuate asupra unei singuri roti de ruleta ci diferite roti de ruleta
(comportarea lor dintr-o infinitate de roti ).A doua etapa in procesul de esantionare este alegerea
cadrului de esantionare. Aceasta este o sectiune accesibila dintr-o populatie tinta (de obicei o
lista cu informatiile de contact ) de unde poate fi extras un esantion . Daca populatia tint ape care
o alegeti este aceea a angajatilor profesionali la lucru , deoarece nu puteti avea acces la toti
angajatii profesionali din lume , un cadru mai realist de esantionare va fi lista angajatilor uneia
sau a doua companii locale care doresc sa participle la studiul dv.Daca populatia tinta aleasa este
constituita din organizatii , atunci lista de firme Fortune 500 sau lista de firme Standard&Poors
(S&P) a firmelor inregistrate la Bursa din New York pot fi cadre de esantionare acceptabile .De
notat ca nu toate cadrele de esantionare pot fi representative pentru o populatie larga si daca este
asa , deductiile derivate dintr-un asemenea esantion nu pot fi generalizate la populatie. De
exemplu , daca aveti ca populatie tinta masa angajatilor organizationali ( vreti sa studiati stima de
sine a angajatului in aceasta populatie ) si cadrul dv de esantionare sunt angajatii companiilor de
automobile in regiunea American Midwest , rezultatele obtinute de la aceste grupuri nici macar
nu poate fi generalizabila la masa fortei de munca americane fara sa mai luam in vedere forta de
munca globala .Aceasta se intampla deoarece industria auto Americana s-a aflat sub o severa
presiune concurentiala in ultimii 50 de ani si a cunoscut numeroase episoade de reorganizare si
reducere , rezultand probabil intr-o stima de sine redusa si moral scazut al angajatilor . (Price,
P.C., 2012)

Mai mult , majoritatea fortei de munca americane este angajata in industria serviciilor sau in mici
afaceri , nu in industria de automobile . In consecinta un esantion al angajatilor in industria de
automobile americana nu este foarte reprezentativa pentru forta de munca americana . De
asemenea lista Fortune 500 cuprinde cele mai mari 500 de intreprinderi care nu sunt
reprezentative pentru toate firmele americane in general din care majoritatea sunt firme de
dimensiuni medii si mici si nu firme mari , si este in consecinta un cadru de esantionare
polarizat . In contrast lista S&P va va permite sa selectati companii mari ,medii si/sau mici , in
functie de optiunea dv de a selecta din lista S&P lista marilor companii , lista companiilor
mijlocii sau lista companiilor mici dar include firme publice (si nu firme private ) si in consecinta
din nou polarizata. De notat deasemenea ca populatia din care este extras esantionul poate sa nu
fie neaparat aceeasi cu populatia despre care vrem de fapt informatii .De exemplu , daca un
cercetator are ca tinta rata de succes a noului program renuntati la fumat , atunci populatia
tinta este universul fumatorilor care au avut acces la acest program care poate fi necunoscut
populatiei .In consecinta , cercetatorul poate esantiona pacientii care se prezinta la unitatile
medicale locale pentru tratament de renuntare la fumat , unora dintre ei nu li s-a prezentat acest
anume program renuntati la fumat in care caz cadrul de esantionare nu corespunde populatiei
de interes. Ultimul pas in esantionare este alegerea unei mostre din cadrul de esantionare
folosind o tehnica de esantionare bine definite .Tehnicile de esantionare pot fi grupate in doua
categorii mari : esantionarea de probabilitate (la intamplare) si esantionarea de ne-probabilitate .
Esantionarea la intamplare este ideala daca generalizarea rezultatelor este importanta pentru
studiul dv , dar pot exista circumstante unice in care esantionarea de ne-probabilitate poate fi
deasemenea justificata. Aceste tehnici sunt discutate in urmatoarele douua sectiuni . (Price, P.C.,
2012)

Esantionarea de probabilitate
Esantionarea de probabilitate este o tehnica in care fiecare unitate din populatie are sansa
(probabilitate non-zero) de a fi selectat in esantion si aceasta sansa poate fi determinate cu
acuratete . Statisticile esantioanelor astfel produse cum ar fi media esantionului sau deviatia
standard sunt estimate nepolarizate ale parametrilor populatiei atat timp cat unitatile esantionate
sunt evaluate in raport cu probabilitatea lor de selectie .Toata esantionarea de probabilitate are in
comun doua attribute : (1) fiecare unitate din populatie are o probabilitate non-zero cunoscuta de
a fi esantionata si (2) procedura de esantionare implica selecta la intamplare la un moment dat
.Diferitele tipuri de tehnici de esantionare probabila includ:
Esantionarea simpla la intamplare . In aceasta tehnica , toate subgrupele de populatie ( mai
correct , dintr-un cadru de esantionare) au probabilitate egala de a fi selectate.Probabilitatea de a
selecta orice grup de n unitati dintr-un total de N unitati dintr-un cadru esantion este NCn. In
consecinta , statisticile esantionului sunt estimari nepolarizate ale parametrilor populatiei fara
nici o importanta . Esantionarea simpla la intamplare presupune selectarea la intamplare a
respondentilor dintr-un cadru (gruo) de esantionare , dar in cazul cadrelor de esantionare mari ,
de regula se folosesc tabele de numere intamplatoare sau un generator computerizat de numere .
De exemplu , daca doriti sa selectati 200 de firme pentru un sondaj dintr-o lista de 1000 de firme
, daca aceasta lista este introdusa intr-un table cum ar fi EXCEL , puteti utiliza functia RAND()
din Excel pentru a genera numere la intamplare pentru fiecare din cei 100 de clienti din acea
lista.In continuare sortati lista in ordinea crescatoare a numerelor lor intamplatoare si selectati
primii 200 de client sortati pe acea lista. Aceasta este cea mai simpla din tehnicile de esantionare
probabile ; totusi , simplitatea este deasemenea puterea acestei tehnici.Din cauza ca grupul de
esantionare nu este subdivizat sau partajat , esantionul nu este polarizat iar inferentele
(rezultatele , deductiile) sunt cele mai generalizabile dintre toate tehnicile de esantionare de
probabilitate. (Price, P.C., 2012)

Esantionarea sistematica . In aceasta tehnica , grupul de esantionare este ordonat in functie de


unele criterii iar elementele sunt selactate la intervale regulate prin parcurgerea listei ordonate.
Esantionarea sistematica implica un inceput la intamplare si continua selectarea fiecarui element
kth de la acel punct inainte , unde k = N/n, , unde k este raportul dintre cadrul de esantionare
de dimensiunea N si esantionul dorit de dimensiunea n, si denumit formal raport de esantionare
.Este important ca punctul de inceput sa nu fie neaparat primul de pe lista , ci in schimb sa fie
ales la intamplare dintre primele elemente k de pe lista .In exemplul precedent al selectarii a
200 firme dintr-o lista de 1000 de firme se pot sorta 1000 de firme in ordine cresactoare (sau
descrescatoare) a marimii lor ( numarul de angajati sau venitul annual) ,se selecteaza la
intamplare una din primele cinci firme din lista sortata , si apoi se selecteaza fiecare a cincea
firma din lista. Acest proces va asigura ca nu exista suprareprezentare a firmelor mari sau mici in
cadrul esantionului , ci toate firmele de toate dimensiunile sunt reprezentate in general si uniform
, asa cum este cadrul dv de esantionare . Cu alte cuvinte , esantionul este reprezentativ al
populatiei , cel putin pe baza criteriului de sortare . (Price, P.C., 2012)

Esantionarea stratificata . Cadrul de esantionare este impartit in subgrupe omogene si care nu se


intersecteaza (numite straturi ) iar un esantion simplu la intamplare este extras din fiecare
subgroup .In exemplul anterior de selectare a 200 de firme dintr-o lista de 1000 de firme se poate
incepe prin categorizarea firmelor pe baza marimii lor ca fiind mari (peste 500 de angajati ) ,
medii ( intre 50 si 500 de angajati ) si mici ( mai putin de 50 de angajati) .Se pot selecta apoi , 67
de firme la intamplare din fiecare subgrup pentru a intocmi esantionul de 200 de firme .Totusi ,
intrucat sunt mai multe firme mici decat firme mari , numarul egal de de firme mici , medii si
mari va face ca esantionul sa fie putin reprezentativ al populatiei ( polarizat in favoarea firmelor
mari care sunt mai putine ca numar in cadrul populatiei tinta ).Aceasta se numeste esantionare
stratificata ne-proportionala deoarece proportia de esantion in interiorul fiecarui subgrup nu
reflecta proportiile cadrului de esantionare (sau po[pulatia de interes) iar un subgroup mai mic de
esantionare este (firmele mari ) este supraesantionat .O tehnica alternative ar fi selectarea
subgrupurilor de esantionare proportional cu dimensiunea lor in cadrul populatiei.De exemplu ,
daca exista 100 de firme mari , 300 de firme mijlocii si 600 de firme mici , se pot esantiona 20 de
firme din grupul mare , 60 din mediu si 120 din grupul mic .In acest caz , distributia
proportionala a firmelor in populatie este reflectata in esantion si , in consecinta , aceasta tehnica
este numita esantionare stratificata proportional . De notat ca abordarea (rezolvarea) non-
proportionala este deosebit de eficienta in reprezentarea subgrupurilor mici asa cum ar fi marile
firme si nu este neaparat mai putin reprezentativ in cadrul populatiei comparat cu abordarea
proportionala atat timp cat rezultatele abordarii non-proportionale sunt evaluate in concordanta
cu proportia subgrupului in populatia totala . (Price, P.C., 2012)

Esantionarea in manunchi . Daca avem o populatie dispersata pe o arie geografica larga , poate
sa nu fie fezabila efectuarea unei esantionari simple la intamplare a intregii populatii .In acest caz
poate fi mai rezonabila impartirea populatiei in manunchiuri ( de obicei pe criterii geografice )
, de esantionat la intamplare cateva manunchiuri sis a se masoare toate unitatile acestui
manunchi . De exemplu daca dorim sa esantionam guvernele locale ale marilor orase in statul
New York , in loc sa ne deplasam in tot statul pentru a intervieva oficialii importanti (asa cum ar
trebui sa faceti in cazul esantionarii la intamplare ) puteti inmanunchia aceste guverne pe baza
tinuturilor (counties) , sa selectati la intamplare un grup de trei tinuturi si apoi sa intervievati
oficialii din fiecare din aceste tinuturi. Totusi , in functie de diferentele dintre manunchiuri ,
variabilitatea rezultatelor esantionului intr-un manunchi vor fi in general mai mari decat al
esantionului la intamplare si , in consecinta rezultatele vor fi mai putin generalizabile la
populatie decat cele obtinute dintr-un esantion simplu la intamplare . (Price, P.C., 2012)

Esantionarea pe perechi-egale . Uneori , cercetatorii pot dori sa compare doua


subgrupuri in interiorul unei populatii pe baza unui criteriu specific. De exemplu , de ce unele
firme sunt substantial mai profitabile decat alte firme ? Pentru a desfasura un asemenea studiu ,
cadrul esantion se imparte in categorii de firme profitabile si firme cu grad de profitabilitate
scazuta pe baza profitului brut , castigului pe actiune sau alte masurari ale profitabilitatii .
Trebuie apoi selectat un esantion la intamplare de firme intr-un subgrup , si a potrivi fiecare
firma din acest grup cu o firma din cel de-al doilea subgrup , pe baza marimii , segmentului
industrial si/sau alte criterii de asemanare. Acum avem doua esantioane imperecheate de firme
foarte profitabile si firme cu profitabilitate redusa care pot fi studiate mai in detaliu . O asemenea
esantionare pe perechi este adeseori modul ideal de intelegere a diferentelor bipolare intre
diferite subgrupuri dintr-o populatie data . (Price, P.C., 2012)

Esantionarea multi-stagiala . Tehnicile de esantionare probabila descrise anterior


sunt toate exemple de tehnici de esantionare intr-o singura etapa. In functie de necesitatile
esantionarii , se pot combina aceste tehnici de singura-etapa pentru a efectua o esantionare multi-
etapa. De exemplu , se poate stratifica o lista a afacerilor , bazata pe marimea firmei si apoi sa se
efectueze o esantionare sistematica in interiorul fiecarui strat . Aceasta este o combinatie in
doua-etape , de esantionare stratificata si sistematica .De asemenea , se poate incepe cu un
manunchi de districte scolare in statul New York si in interiorul fiecarui manunchi , sa se
selecteze la intamplare esantioane de scoli; in interiorul fiecarei scoli se selecteaza un esantion
simplu la intamplare de niveluri ale notelor; si in interiorul fiecarui nivel de note se selecteaza un
esantion la intamplare de elevi pentru a fi studiat.In acest caz avem un process de esantionare in
patru-etape constand din manunchiuri si esantioane simple la intamplare. (Price, P.C., 2012)

Esantionarea non-probabila este o tehnica de esantionare in care unele unitati ale


populatiei au zero sanse de selectie sau unde probabilitatea de selectie nu poate fi determinate cu
precizie. De obicei , unitatile se selecteaza pe baza unor anumite criterii ne-intamplatoare cum ar
fi cota sau conventia. Deoarece selectia este ne-intamplatoare , esantionarea non-probabila nu
permite estimarea erorilor de esantionare si poate fi supusa polarizarii esantionului.In consecinta
informatia de la esantion nu poate fi generalizata inapoi la populatie . Tipurile de esantionare
non-probabila sunt :
Esantionarea de convenienta. Numita deasemenea esantionare accidental sau de oportunitate ,
aceasta este o tehnica prin care un esantion se extrage din acea parte a populatiei care este la
indemana , disponibila imediat sau convenabila.De exemplu , daca stati in apropierea unui centru
commercial si inmanati chestionarul de sondaj persoanelor sau le intervievati imediat ce intra ,
esantionul de respondent pe care il veti obtine va fi un esantion convenabil . Acesta este un
esantion non-probabil deoarece excludeti sistematic toate persoanele care fac cumparaturi in alte
centre comerciale. Opiniile pe care le puteti obtine de la persoanele alese pot reflecta unele
caracteristici unice ale acestui centru commercial cum ar fi natura magazinelor sale (magazinele
de lux vor atrage o afluenta demografica ) , profilul demografic al clientilor sau localizarea
acestuia (de ex. un centru commercial situate in apropierea unei universitati va atrage in primul
rand sudentii universitatii cu obiceiuri unice de cumparare ) si in consecinta pot sa nu fie
reprezentativi in ce priveste populatia de cumparatori in general. In consecinta gradul de
generalizare al unor asemenea observatii va fi foarte limitata . Alte exemple de esantionare
convenabila sunt esantionarea studentilor inregistrati intr-o clasa anume sau esantionarea
pacientilor care se prezinta la o anumita clinica medicala . Acest tip de esantionare este foarte
util pentru verificarile test unde scopul este verificarea instrumentelor sau masurarea validitatii si
nu obtinerea de deductii generalizabile .
Esantionarea pe cote-parti .In cadrul acestei tehnici , populatia este segmentata in subgrupuri
reciproc exclusive ( exact ca in cazul esantionarii stratificate )si apoi o serie de observatii ne-
intamplatoare este selectat din fiecare subgroup pentru a respecta cota-parte predefinita .
In esantionarea in cote-parte proportionale proportia de respondenti in fiecare subgrup trebuie
sa fie corespunda aceleia a populatiei . De exemplu , daca populatia se compune din 70%
caucazieni , 15% hispano-americani si 13% afro-americani si dorim sa intelegem preferintele lor
de vot intr-un esantion de 98 de persoane , putem sa ne postam langa un centru commercial sis a
intrebam oamenii despre preferintele lor de vot . Dar va trebui sa nu mai intrebam persoanele cu
aspect Hispanic atunci cand avem deja 15 raspunsuri de la acel subgroup (sau afro-americani
cand avem 13 raspunsuri ) chair daca continuati esantionarea altor grupuri entice astfel incat
compozitia etnica a esantionului nostru sa o reflecte pe cea a poulatiei americane in general.
Esantionarea pe cote-parti non-proportionale este mai putin restrictive prin aceea ca nu suntem
nevoiti sa realizam o reprezentare proportionala ci sa realizam probabil dimensiunea cea mai
mica in fiecare subgroup . In acest caz putem decide sa avem cate 50 de respondenti din cele trei
subgrupuri entice (Caucazieni , hispano-americani si afro-americani) sis a ne oprim atunci cand
realizam cota pentru fiecare subgroup .Nici un tip de esantionare pe cote-parti nu va fi
reprezentativ pentru populatia americana pentru ca in functie de faptul ca ati efectuat studiul
intr-un centru commercial din New York sau Kansas , rezultatele obtinute pot fi total diferite .
Tehnica nonproportionala este chiar mai putin reprezentativa pentru populatie dar poate fi utila
in surprinderea opiniilor grupurilor mici si subreprezentate prin supraesantionare .
Esantionarea expert .Aceasta este o tehnica unde respondentii sunt selectati de maniera non-
intamplatoare pe baza expertizei lor privitoare la fenomenul in curs de studiere.De exemplu ,
pentru a intelege impactul unei noi politici guvernamentale cum ar fi Legea Sarbanes Oxley ,
putem esantiona un grup de contabili de corporatii care sunt familiarizati cu aceasta
lege.Avantajele acestei abordari este ca deoarece expertii tind sa fie mai familiarizati cu subiectul
decat non-expertii, opiniile din esantionul de experti sunt mai credibile decat esantionul care
include atat experti cat si non-experti , desi concluziile inca nu sunt generalizabile populatiei
largi.
Esantionarea bulgare de zapada .In acest tip de esantionare incepem prin identificarea catorva
respondent care indeplinesc criteriile de includere in studiu sa le cerem acestora sa ne recomande
alte persoane care deasemenea indeplinesc criteriile de selectare. De exemplu daca dorim sa
facem un sondaj printre administratorii de retele de calculatoare si cunoastem numai una sau
doua astfel de persoane , putem incepe cu ele sis a le cerem sa ne recomande pe altii care sunt
deasemenea administratori de retea . Desi aceasta metoda nu conduce la esantion reprezentativ ,
ea poate cateodata sa fie singurul mod de a avea acces la populatii greu-de-ajuns sau atunci cand
nu este valabil nici un cadru de esantionare .
Statisticile esantionarii
In sectiunile precedente am prezentat termeni ca parametri de populatie , statistica esantionului si
polarizarea esantionului . In aceasta sectiune , vom incerca sa intelegem semnificatia acestor
termeni si care sunt legaturile dintre acestia .Atunci cand masuram o anume observatie a unei
unitati date , cum ar fi raspunsul persoanei la un item apartinand scalei Lickert , ca acea
observatie este numita raspuns.Cu alte cuvinte un raspuns este o valoare de masurare furnizata
de o unitate esantionata . Fiecare respondent va va da raspunsuri diferite la diferitii itemi ai
instrumentului . Raspunsurile diferitilor respondenti la acelasi item sau observatie pot fi
infatisate intr-o distributie a frecventei pe baza frecventei lor de manifestare. Pentru un mare
numar de raspunsuri intr-un esantion , aceasta distributie a frecventei tinde sa semene cu o curba
in forma de clopot numita distributie normala care poate utilizata pentru estimarea
caracteristicilor generale ale intregului esantion , cum ar fi media esantionului (media tuturor
observatiilor intr-un esantion) sau deviatia standard ( variabilitatea sau distributia observatiei
inntr-un esantion ). Aceste calcule de esantion sunt denumite statistici de esantion (o statistica
este o valoare care rezulta din datele observate ). Populatiile au deasemenea medii si devieri
standard care au putut fi obtinute daca am fi putut esantiona intreaga populatie . Deoarece
intreaga populatie nu poa , tete fi esantionata niciodata , caracteristicile populatiei sunt
intotdeauna necunoscute si sunt numite parametric populatiei (si nu statistic deoarece nu sunt
calculate statistic din date).Statisticile de esantion pot diferi de parametrii populatiei daca
esantionul nu este perfect reprezentativ pentru populatie ; diferenta dintre cele doua este numita
eroare de esantionare . Teoretic , daca putem creste treptat simpla dimensiune astfel incat
esantionul sa se apropie tot mai mult de populatie , apoi eroarea de esantionare va scadea iar o
statistica a esantionului va creste aproximarea parametrilor corespunzatori parametrilor
populatiei . Daca un esantion este cu adevarat reprezentativ pentru populatie , atunci statistica de
esantion estimata ar trebui sa fie identica cu parametrii teoretici ai populatiei .Cum stim daca
statistica de esantion este cel putin rezonabil de apropiata de parametrii populatiei ? Iata , trebuie
sa intelegem conceptual de distributie a esantionarii . Imaginati-va ca ati selectat trei esantioane
aleatorii dintr-o populatie data si pentru fiecare esantion ati derivate statistici de esantion cum ar
fi media esantionului si devierea standard . Daca fiecare esantion aleatoriu a fost intr-adevar
reprezentativ pentru populatie , atunci cele mediile celor trei esantioane ale celor trei esantioane
aleatorii vor fi identice (si egale cu parametrii populatiei) si variabilitatea mediei esantionului va
fi zero. Dar acest lucru este extrem de putin probabil , dat fiind ca fiecare esantion aleatoriu va
constitui foarte probabil un subgrup diferit de populatie si , in consecinta , mediile lor pot fi usor
diferite una fata de cealalta. Totusi putem lua aceste trei medii de esantion si sa intocmim o
histograma a frecventei mediilor esantionului. Daca numarul unor astfel de esantioane creste de
la trei la 10 la 100 , histograma frecventelor devine o distributie a esantionului . In consecinta , o
distributie a esantionului este o distributie a frecventelor unei statistici de esantion (
asemanatoare cu media de esantion) dintr-un de esantioane ,in timp ce distributia frecventelor la
care se face referinta in general este o distributie a raspunsurilor (observatiilor ) de la un singur
esantion . Ca si distributia frecventelor , distributia de esantion va tinde deasemenea sa aiba mai
multe statistici de esantion inmanunchiate in jurul mediei ( care se presupune ca este un estimate
al parametrilor populatiei ) cu mai putine valori distribuite in jurul mediei. Cu un numar infinit
de mare al esantioanelor , aceasta distributie se va apropia de de o distributie normala.
Variabilitatea sau distributia unei statistici de esantion in distributia esantionului ( devierea
standard a a statisticii de esantion ) este numita eroare standard .Prin contrast ,devierea
termenului standard este rezervata in ceea ce priveste variabilitatea unui raspuns observat de la
un singur esantion . Valoarea medie a statisticii esantionului in distributia esantionului este
prezumata a fi un estimate al parametrilor populatiei necunoscut. Pe baza distributiei acestei
distributii a esantionului ( pe baza erorii standard ) este deasemenea posibil sa se estimeze
intervale de incredere (confidence) pentru acea predictive a parametrilor populatiei . Intervalul
de confidenta (incredere) este probabilitatea estimata ca un parametru al populatiei sa se situeze
intr-un interval specific al valorilor statistice ale esantionului distributiile tind sa urmeze regula
68-95-99 procente , care spune ca peste 68% din cazuri in distributie se situeaza in interiorul unei
devieri standard a valorii medii ( + 1), 95% dintre cazuri in distributie se situeaza in interiorul
a doua deviatii standard de la medie ( +2), si peste 99% din cazuri in distributie sunt la trei
deviatii standard de valoarea medie ( + 3). Intrucat o distributie de esantion cu un numar
infinit de esantioane se va apropia de o distributie normal , se va aplica aceeasi regula 68-95-99
,si se poate spune ca :
. (Statistica de esantion + una eroare standard) reprezinta 68% interval de confidenta pentru
parametrul populatiei .
. (Statistica de esantion + doua erori standard ) reprezinta 95% interval de confidenta pentru
parametrul populatiei .
. (Statistica de esantion +trei erori standard ) reprezinta 99% interval de confidenta pentru
parametrul populatiei.
Un esantion este polarizat ( ne reprezentativ pentru populatie) daca distributia sa de esantion
nu poate fi estimate sau daca distributia de esantion incalca regula 68-95-99 la suta .Ca o
exceptie , sa notam ca in majoritatea analizelor regresie unde examinam semnificatia
coeficientilor de regresie cu p<0.05, suntem tentati sa vedem daca statistica esantionului
(coeficientul de regresie ) prezice parametrul populatiei corespunzator (dimensiunea efectului
adevarat) cu 95% interval de confidenta .In mod interesant , standardul sase sigma tinde sa
identifice defecte de fabricatie in exteriorul intervalului de confidenta de 99% sau sase deviatii
standard (deviatia standard este reprezentata prin litera din alfabetul grecesc sigma) reprezentand
verificarea semnificatiei la p<0.01. (Price, P.C., 2012)

Capitolul 9
Sondajul
Raportul de sondaj este o metoda de cercetare ce presupune utilizarea de chestionare
standardizate de interviu in vederea colectarii de date despre persoane si preferintele lor , ganduri
si comportari intr-o maniera sistematica . Desi sondajele de recensamant au fost effectuate inca
de pe vremea Egiptului Antic , sondajul ca metoda formala de cercetare a fost conceput in
perioada 1930 - 40 de catre sociologul Paul Lazarsfeld pentru a examina efectele emisiunilor
radio asupra formarii opiniilor politice in Statele Unite . Aceasta metoda a devenit de atunci o
metoda foarte populara pentru cercetarea cantitativa in stiintele sociale . Metoda sondajului poate
fi utilizata pentru cercetarile descriptive , exploratorii sau explicative .Aceasta metoda este cea
mai potrivita pentru studii care au ca unitate de analiza persoane individuale . Desi alte unitati de
analiza cum ar fi grupuri , organizatii sau diade (perechi de organizatii cum ar fi cumparatori si
vanzatori ) sunt studiate deasemenea prin utilizarea sondajului (interviului) , asemenea studii
utilizeaza frecvent o persoana specifica din fiecare unitate ca informator cheie sau procura
(?) pentru acea unitate , si astfel de sondaje pot fi supuse polarizarii respondentilor daca
informatorul ales nu are o cunoastere adecvata sau are o opinie polarizata cu privire la
fenomenul de interes. De exemplu , CEO poate sa nu aiba o cunoastere adecvata privind
perceptia angajatilor sau echipei de lucru din propria companie si in consecinta poate fi un
informator incorrect pentru studiile de dinamica a echipei sau stima-de-sine a angajatului .
Cercetarea prin sondaj are cateva avantaje inerente in comparatie cu alte metode de cercetare .
Primo , sondajele sunt vehicule excelente pentru masurarea unei largi varietati de date
neobservabile cum ar fi preferintele persoanelor ( orientare politica) , caracteristici ( stima-de-
sine) , atitudini (fata de imigranti ) , credinte (despre o noua lege) , comportamente ( fumat sau
bautura ) sau informatii factuale (venit ).Secundo , cercetarea sondaj este deasemenea ideala
pentru colectarea de date la distanta despre o populatie care este prea mare pentru a fi observata
direct .O arie larga , cum ar fi o tara intreaga , poate fi acoperita prin utilizarea postei , postei
electronice sau sondaje telefonice utilizand o esantionare meticuloasa pentru a fi siguri ca
populatia este reprezentata adecvat intr-un esantion mic . Terzo , datorita naturii lor neobtruzive (
discrete) si abilitatii de a raspunde prompt (convenabil) , chestionarele de sondaj sunt preferate
de unii respondent . Quarto (in al patrulea rand) (Bhattacherjee, A., 2011)
Interviurile pot fi singura modalitate de a contacta anumite grupuri ale populatiei cum ar fi
persoanele fara adapost sau imigrantii ilegali pentru care nu este posibil un cadru de esantionare
. In al cincelea rand , mari esantioane de sondaj pot permite detectarea unor efecte mici chiar in
timpul analizei variabilelor multiple si functie de proiectul de sondaj , poate deasemenea permite
analize comparative ale subgrupurilor populatiei (analize in interiorul grupului si intre-grupuri ).
In al saselea rand , cercetarea sondaj este economica in termeni de timpul cercetatorului , efort si
cost decat alte metode de cercetare cum ar fi cercetarea experimentala si studiul de caz .In acelasi
timp , cercetarea sondaj are deasemenea unele dezavantaje unice .este supus unui numar mare de
polarizari cum ar fi polarizarea datorata non-raspunsurilor , polarizarea de esantionare ,
polarizarea datorata dezirabilitatii sociale , polarizarea datorata amintirii (???) dupa cum s-a
discutat in ultima sectiune a acestui capitol. Functie de modul de colectare a datelor , cercetarea
sondaj poate fi impartita in doua mari categorii : sondaje chestionar ( care pot fi postale ,
administrare de grup ,sau sondaje online ) si sondaje interviu ( care poate fi personal , telephonic
sau interviuri focus grup ). Chestionarele sunt instrumente care se completeaza in scris de catre
respondent , in timp ce interviurile sunt completate de catre intervievator pe baza raspunsurilor
verbale furnizate de respondent . Dupa cum vom discuta mai jos , fiecare tip are avantaje si
dezavantaje in termeni de costuri , grad de acoperire a populatiei tinta si flexibilitatea
cercetatorului de a pune intrebari. (Bhattacherjee, A., 2011)
Sondajele chestionar
Inventat de Sir Francis Galton , chestionarul este un instrument de cercetare ce consta
dintr-un set de intrebari (itemi) ce au scopul de a surprinde raspunsul respondentilor intr-o
maniera standardizata . Intrebarile pot fi nestructurate sau structurate .Intrebarile nestructurate
cer respondentilor sa raspunda cu propriile lor cuvinte in timp ce intrebarile structurate cer
respondentilor sa selecteze un raspuns dintr-un set dat de optiuni .Raspunsurile subiectului la
intrebari specifice (itemi) intr-un chestionar structurat pot fi agregate intr-o scala compozita sau
index pentru analize statistice . Intrebarile pot fi proiectate astfel incat respondentii sa le poata
citi , intelege si raspunde in mod semnificativ si , totusi metoda de sondaj poate sa nu fie cea mai
potrivita sau practica pentru unele grupuri demografice cum ar fi copiii sau analfabetii .Cele mai
multe sondaje chestionar tind sa fie sondaje postale auto administrate , unde acelasi chestionar
este expediat prin posta unui mare numar de persoane , iar respondentii doritori pot completa
sondajul atunci cand pot si sa-l returneze intr-un plic pre-platit.Chestionarele postale sunt
avantajoase prin aceea ca ele sunt ne-obtruzive si nu sunt scumpe de administrat , intrucat
expedierea prin posta este ieftina in majoraitatea tarilor . Totusi , rata de raspuns la sondajele
postale tinde sa fie destul de coborata deoarece majoritatea persoanelor au tendinta de a ignora
cererile de sondaj .Pot exista deasemenea mari intarzieri ( cateva luni) pentru completarea si
returnarea chestionarului de catre respondenti (sau pur si simplu sa-l piarda ). In consecinta ,
cercetatorul trebuie sa monitorizeze continuu raspunsurile de indata ce sunt returnate , urmarite si
reamintite non-respondentilor (doua sau trei reamintiri la interval de una 1,5 luni este idealul) .
Sondajele chestionar nu sunt , deasemenea , bine potrivite unor aspect ce necesita clarificari din
partea respondentilor sau celor care solicita raspunsuri scrise detaliate . (Bhattacherjee, A., 2011)
Proiectele longitudinale pot fi utilizate pentru sondarea aceluiasi set de respondenti la
momente diferite dar rata de raspuns tinde sa cada precipitat de la un sondaj la altul.Un al doilea
tip de sondaj este chestionarul de grup administrat . Un esantion de respondent este adunat intr-
un loc si timp commune si fiecare respondent este rugat sa completeze chestionarul de sondaj in
timp ce se afla in acea incapere.Respondentii isi scriu raspunsurile independent fara a
interactiona intre ei. Acest format este convenabil pentru cercetator si asigura o rata mare de
raspuns . Daca respondentii nu inteleg o intrebare specifica ei pot cere clarificari. In multe
organizatii este relativ usor sa se constituie grupuri de angajati intr-o sala de conferinte sau in
cantina in special daca sondajul este aprobat de conducerea corporatiei . Un tip mai recent de
chestionar de sondaj este sondajul online . Aceste sondaje sunt administrate prin internet folosind
forme interactive . Respondentii pot primi o cerere prin posta electronica de participare la sondaj
cu un link catre un website unde sondajul poate fi completat.Alternativ , sondajul poate fi
prezentat sub forma unui e-mail si poate fi completat si returnat prin e-mail.Aceste sondaje sunt
foarte putin costisitoare de administrat , rezultatele sunt inregistrate instantaneu intr-o banca de
date online iar sondajul poate fi usor modificat daca este nevoie. Totusi , daca website ul de
sondaj nu este protejat de o parola sau proiectat sa previna abonarile multiple , raspunsurile pot fi
usor compromise . Mai mult , polarizarea esantionarii poate fi o problema semnificativa
deoarece sondajul nu poate ajunge la persoane care nu au computer sau acces la internet cum ar
fi persoanele sarace , batranii si grupurile minoritare , iar esantionul de respondent este indreptat
inspre o grupa demografica mai tanara care petrece foarte mult timp online si are timpul si
abilitatea sa completeze astfel de sondaje . Calcularea ratei de raspuns poate fi problematica daca
link-ul sondajului este postat pe listservs sau buletine in loc sa fie expediate pe e-mail direct
persoanelor tinta. Din aceste motive , multi cercetatori prefer sondajele dual-media (sondaj postal
si sondaj online) permitand respondentilor sa aleaga metoda de raspuns preferata . Construirea
unui chestionar de sondaj este o arta . Numeroase decizii trebuie luate cu privire la continutul
intrebarilor , formulare , secventiere , toate putand sa aiba consecinte importante pentru
raspunsurile la sondaj . (Bhattacherjee, A., 2011)
Alte reguli de aur . Adresati-va respondentilor asa cum doriti ca respondentii sa vi se adreseze .
Fiti atent si recunoscator pentru timpul , atentia , increderea si confidentialitatea informatiei
personale acordate de respondent . Practicati intotdeauna urmatoarele strategii pentru toate
cercetarile sondaj :
. Timpul oamenilor este pretios . Respectati timpul lor . Tineti sondajul cat mai scurt posibil si
limitati-l la strictul necesar . Respondentilor nu le place sa petreaca mai mult de 10-15 minute in
orice sondaj , nu conteaza cat de important este . Cu cat sondajul tinde sa fie mai lung cu atat
scade rata raspunsurilor .
.Asigurati respondentii intotdeauna despre confidentialitatea raspunsurilor lor si despre cum veti
folosi datele lor ( pentru un studio academic ) si cum vor fi raportate rezultatele ( de obicei in
agregat ).
. In cazul sondajelor organizationale , asigurati respondentii ca le veti trimite copii ale
rezultatelor finale si asigurati-va ca va veti respecta promisiunea .
. Multumiti respondentilor pentru participarea la studiul dv .
. In sfarsit , intotdeauna pretestati-va chestionarul folosind cel putin un esantion convenabil
inainte de a-l administra respondentilor in conditii de teren,O asemenea pretestare poate scoate la
iveala ambiguitati , lipsa de claritate , polarizare in formularea intrebarilor care trebuie sa fie
eliminate inainte de administrarea catre esantionului de intentie.
Sondajul interviu
Interviurile sunt o forma mai personalizata de metoda de colectare de date decat chestionarele si
sunt conduse de intervievatori pregatiti utilizand acelasi protocol de cercetare ca si sondajul
chestionar ( set standardizat de intrebari ). Totusi , spre deosebire de chestionar , transcrierea
interviului poate contine instructiuni speciale pentru intervievator care nu este vazut de
respondenti si poate include spatii pe care intervievatorul le poate completa cu observatiile si
comentariile personale . In plus , spre deosebire de sondajele prin posta , intervievatorul are
ocazia sa clarifice orice problema ridicata de respondent sau sa solicite sondaj , sau sa continue
sirul intrebarilor. Totusi , interviurile sunt consumatoare de timp si resurse . Se cere pricepere
din partea intervievatorului . Intervievatorul este deasemenea considerat ca facand parte din
instrumental de masurare si trebuie sa se straduiasca , sa fie proactive si sa nu polarizeze
artificial rezultatele observate .
Cea mai obisnuita forma de interviu este personal sau fata-in-fata , unde intervievatorul lucreaza
direct cu respondentul pentru a pune intrebari si a inregistra raspunsurile.
Interviurile personale pot fi effectuate la casa sau biroul respondentului .Aceasta modalitate
poate fi chiar preferata de catre unii respondent in timp ce altii nu se simt bine atunci cand
primesc straini in casa . Totusi , intervievatorii priceputi pot convinge respondentii sa coopereze
cee ace imbunatateste semnificativ rata de raspunsuri .
O variant a interviului personal este interviul in grup , numit deasemenea focus grup.
Aceasta tehnica presupune intervievarea unui grup mic ( de obicei 6 10 persoane ) intr-o locatie
comuna. In esenta intervievatorul este un intermediar a carui ocupatie este sa conduca discutia
sis a se asigure ca fiecare persoana are oportunitatea de a raspunde .
Focus grupurile permit o examinare mai profunda a aspectelor complexe fata de alte forme de
cercetare prin sondaj , deoarece atunci cand oamenii aud pe altii vorbind , aceasta le declanseaza
adeseori raspunsurile sau idei la care nu s-au mai gandit inainte.
Totusi ,discutiile din focus grup pot fi dominate de catre o personalitate dominant si unele
persoane sa fie reticente in a-si exprima opiniile in fata egalilor sau sefilor lor , in special cand
discuta problem sensibile cum ar fi lipsa de eficienta a angajatului sau politicile firmei.Din
cauza dimensiunii mici a esantionului , frocus grupul este folosit mai degraba pentru cercetari
exploratorii si nu pentru cercetari descriptive sau explicative. (Bhattacherjee, A., 2011)
Un al treilea tip de cercetare sondaj este interviul telefonic .In aceasta tehnica
intervievatorul contacteaza respondentul potential prin telefon , de obicei pe baza unei selectii
aleatorii a persoanelor din cartea de telefon , pentru a pune un set standard de intrebari de sondaj.
O abordare mai recenta si mai avansata tehnologic este intervievarea telefonica asistata de
computer (CATI) fiind utilizata tot mai mult de catre cercetatori academici , guvernamentali si
comerciali , unde intervievatorul este un operator telefonic care este indrumat in timpul
procesului de intervievare de un program de computer ce afiseaza pe ecran instructiunile si
intrebarile ce trebuiesc puse . Sistemul selecteaza deasemenea respondentii folosind un sistem
aleatoriu de formare a numerelor de telefon , si inregistreaza raspunsurile folosind o tehnologie
de captare a vocii. De indata ce respondentii raspund la telefon se poate obtine o rata de raspuns
buna. Aceasta tehnica nu este ideala pentru zonele rurale unde densitatea telefoanelor este
redusa si deasemenea nu pot fi utilizate pentru comunicatii de informatii non-audio cum ar fi
grafice sau demonstratii de produs. (Bhattacherjee, A., 2011)
Rolul intervievatorului . Intervievatorul are un rol complex si multiplu in procesul de
intervievare , care include urmatoarele sarcini :
. Pregatirea interviului . Intrucat intervievatorul este persoana care este in fruntea efortului de
culegere de date , calitatea colectarii de date depinde foarte mult de cat este de bine pregatit
intervievatorul . Acesta trebuie sa fie pregatit in procesul de intervievare si in metoda de sondaj
si deasemenea sa fie familiar cu scopul studiului cu modul de stocare si utilizare ,sursele de
influentare ale intervievatorului. Acesta trebuie sa repete sis a stabileasca timpii interviului
inainte de studiul formal .
. Sa localizeze si listeze cooperarea respondentilor : in mod deosebit in cazul sondajelor
personale , la domiciliu , intervievatorul trebuie sa localizeze adrese specifice sis a se plieze pe
programul respondentului uneori la ore sau in zile indezirabile cum ar fi in timpul weekendului .
Asemenea vanzatorilor , intervievatorul trebuie sa vanda idea de participare la studiu.
. Sa motiveze respondentul : adeseori respondentii blocheaza motivatia intervievatorului . Daca
intervievatorul este dezinteresat sau neatent , respondentul nu va fi motivate sa dea raspunsuri
utile sau informative . Intervievatorul trebuie sa demonstreze entuziasm fara de sudiul sau , sa
transmita respondentului importanta cercetarii , sa fie atent la cerintele respondentului in timpul
interviului.
.Sa clarifice orice confuzie sau preocupare : intervievatorul trebuie sa fie capabil sa gandeasca pe
loc si sa rezolve preocuparile (ingrijorarile) ne-anticipate sau sa raspunda obiectiilor ridicate de
respondent in favoarea respondentului . Suplimentar , ei trebuie sa puna intrebari de proba in
functie de necesitati , chiar daca aceste intrebari nu sunt mentionate in desfasurator (script).
. Sa fie atent la calitatea raspunsului :intervievatorul este in situatia cea mai buna de a aprecia
calitatea raspunsului obtinut si il poate imbogati folosind observatii personale cu privire la
gesturi sau limbajul corpului .
Operarea interviului .Inainte de interviu , intervievatorul trebuie sa-si pregateasca cele
necesare desfasurarii sesiunii de interviu , cee ace consta dintr-o scrisoare de prezentare din
partea investigatorului principal sau asponsorului , copiile necesare ale instrumentului de sondare
, identificare fotografica si numarul de telefon pentru ca respondentul sa verifice autenticitatea
intervievatorului. Intervievatorul trebuie de asemenea sa incerce sa sune daca este posibil
respondentul , inainte de timpul stabilit pentru intalnire .Pentru a incepe interviul acesta trebuie
sa se exprime pe un ton imperativ si increzator cum ar fi As dori sa-mi acordati cateva minute
din timpul dv pentru a va pune cateva intrebari legate de un studio foarte important in loc de
Pot sa intru pentru un interviu ?. Intervievatorul trebuie sa se prezinte , sa prezinte acreditarile
personale , sa explice scopul scopul studiului in 1-2 propozitii si sa asigure pe respondent de
confidentialitatea comentariilor si ca acesta participa voluntary (de buna voie) , toate in mai putin
de 1 minut . Nu trebuie folosite cuvinte mari sau jargon si nu se dau detalii daca acestea nu sunt
cerute in mod special.Daca intervievatorul doreste sa inregistreze audio interviul el trebuie sa
ceara permisiunea expresa a respondentului inainte de a o face. Chiar daca interviul este
inregistrat , intervievatorul trebuie sa ia notite despre problemele cheie ,( or verbatim phrases
=???).
In timpul interviului , intervievatorul trebuie sa urmareasca desfasuratorul chestionarului sis a
puna intrebarile exact cum sunt scrise sis a nu schimbe cuvintele pentru a face ca intrebarea sa
sune mai prietenos. Deasemenea el nu trebuie sa schimbe ordinea intrebarilor sau sara nici o
intrebare la care poate s-a raspuns mai devreme . Orice probleme legate de intrebari trebuiesc
discutate la repetitii inainte de sesiunea de interviu propriu-zisa. Intervievatorul nu trebuie sa
incheie raspunsurile respondentului . Daca respondentul da un raspuns scurt superficial ,
intervievatorul trebuie sa solicite respondentului sa exprime un raspuns mai argumentat si mai
detaliat . Unele tehnici de stimulare utile sunt :
Stimularea prin tacere : doar facand o pauza si asteptand ( fara a continua cu intrebarea
urmatoare ) poate sugera respondentului ca intervievatorul asteapta un raspuns mai detaliat .
. Incurajarea excesiva . Cate un aha sau okay poate incuraja respondentul sa intre in mai
multe detalii . Totusi , intervievatorul nu trebuie sa-si exprime aprobarea sau dezaprobarea fata
de cele spuse de respondent .
.Solicitarea de a elabora : cum ar fi puteti elabora pe aceasta idee ? sau acum un minut
vorbeati despre o experienta pe care ati avut-o in facultate .Puteti sa-mi spuneti mai multe ?.
. Reflectarea : intervievatorul poate incerca un truc practicat de psihoterapeuti prin a repeta cee
ace a spus respondentul .De exemplu , Imi dau seama ca ati gasit experienta aceea foarte
traumatizanta si apoi sa faceti o pauza si sa asteptati ca respondentul sa elaboreze (dezvolte ).
Dupa ce interviul se termina complet , intervievatorul trebuie sa multumeasca respondentilor
pentru timpul acordat , sa le spuna cand sa astepte rezultatele , sa nu plece in graba . Imediat
dupa ce pleaca trebuie sa-si noteze observatiile care ar putea ajuta la o interpretare mai buna a
comentariilor respondentului. (Bhattacherjee, A., 2011)
Polarizarea in cercetarea sondaj
In pofida tuturor avantajelor lor , cercetarea sondaj este adeseori alterata de polarizari sistematice
care pot invalida unele inferente derivate din asemenea cercetari. Cinci astfel de polarizari sunt
polarizari non-raspuns , polarizarea dezirabilitatii sociale , polarizarea de aducere aminte si
polarizarea metodei commune .
Polarizarea de non-raspuns .Cercetarea sondaj este renumita in general pentru rata mica de
raspuns. O rata de rspuns de 15-20% este tipica pentru sondaj prin posta , chiar dupa doua sau
trei reveniri . Daca majoritatea respondentilor targhetati nu raspund la sondaj , atunci o
preocupare legitima este daca non-respondentii nu raspund datorita unui motiv sistematic , cee
ace poate ridica chestiuni privind validitatea rezultatelor studiului . De exemplu , clientii
nemultumiti tind sa fie mai vocali in ce priveste experienta lor decat clientii multumiti si , deci
mai dispusi sa raspunda chestionarului sau intrebarilor interviului decat clentii nemultumiti. In
consecinta orice esantion de respondenti pare sa aiba o proportie mai mare de clienti nemultumiti
decat populatia de baza din care provin .In acest caz nu numai ca rezultatele nu sunt
generalizabile dar rezultatele observate pot fi deasemenea rezultat al unui esantion polarizat . Pot
fi aplicate cateva strategii pentru a imbunatati rata de raspuns:
. Notificarea anticipate : o scurta scrisoare expediata inainte catre respondent solicitandu-i
participarea la sondajul ce urmeaza il poate pregati dinainte si imbunatati disponibilitatea de a
raspunde . Scrisoarea trebuie sa declare scopul si importanta studiului , modul de colectare de
date ( prin apel telefonic , formular al sondajului prin posta , etc) si multumirea pentru co-
operarea lor. O varianta a acestei tehnici poate solicita respondentului sa returneze formularul
pre-platit prin care arata daca doreste sa participle la studiu.
.Relevanta continutului : daca un sondaj examineaza probleme relevante sau de importanta
pentru respondent , atunci este mai probabil sa raspunda , decat la sondaje care nu conteaza
pentru ei .
.Chestionare prietenoase pentru respondent : chestionarele scurte de sondaj tind sa aiba ca
rezultat o mai mare rata de raspuns decat chestionarele lungi , Mai mult , intrebarile care sunt
clare , neofensive si usor de raspuns atrag o rata mai mare de raspuns .
. Confirmare :pentru sondajele organizationale, este utila obtinerea de confirmare de la un factor
de decizie superior care sa ateste importanta studiului pentru organizatie . O asemenea
confirmare poate fi prezentata sub forma unei scrisori sau scrisori de prezentare , care poate
imbunatati credibilitatea cercetatorului in ochii respondentului .
.Solicitari de revenire :revenirile multiple pot convinge pe unii non- respondenti sa raspunda ,
chiar daca raspunsul lor este tarziu .
.Pregatirea (antrenarea) intervievatorului :rata de raspuns a interviurilor poate fi imbunatatita de
catre intervievatori pregatiti in privinta modalitatii de a solicita interviuri , de a folosi tehnici de
apelare computerizate pentru identificarea posibililor respondent , sa programeze reveniri la
respondentii care nu au putut fi contactati .
.Stimulente : rata de raspuns , cel putin pentru anumite populatii , poate creste prin folosirea de
stimulente sub forma de bani sua carduri de cadou , atentii cum ar fi pixuri , bile de stress ,
intrarea intr-o loterie , tragere , concurs , cupoane de reduceri , promisiune de contributie la o
societate filantropica , samd .

Stimulente non-pecuniare : firmele mici , inspecial , sunt mai dispuse sa raspunda la stimulente
non-pecuniare decat la stimulente financiare . Unexemplu de astfel de stimulant este un raport
comparitiv al raspunsurilor acesteia cu totalitatea raspunsurilor studiului .
.Confidentialitatea si discretia : in sfarsit , asigurari ca datele private ale respondentilor sau
raspunsurile nu vor cadea in mainile unei terte parti , poate ajuta la imbunatatirea ratei de
raspuns.
Polarizarea esantionului .Sondajele telefonice desfasurate prin apelarea aleatorie a unui esantion
disponibil public va exclude systematic persoanele care nu sunt listate in cartea de telefon , pe
cele cu telefon mobil , si persoane care nu pot raspunde la telefon ( de exemplu , ei sunt la
serviciu ) cand sondajul este desfasurat , si va include un numar disproportionat de respondenti
care au servicii telefonice fixe cu numere de telefon listate si persoane care stau acasa cea mai
mare parte a zilei , cum ar fi somerii , persoanele cu handicap si batranii .
De asemenea , sondajele online tind sa cuprinda un numar disproportionat de student si tineri
care sunt permanent pe internet si exclud sistematic persoanele cu acces limitat sau fara acces la
computer sau internet cum ar fi persoanele sarace si persoanele in varsta.In mod similar
,chestionarele de sondaj tind sa excluda copiii si analfabetii care nu sunt capabili sa citeasca , sa
inteleaga sau sa raspunda rezonabil la intrabarile chestionarului .
Un mod diferit de polarizare a esantionului are legatura cu esantionarea unei populatii gresite ,
asa cum ar fi sa chestionam profesorii (sau parintii ) despre realizarile academice ale studentilor
(sau copiilor ) lor , sau sa intrebi un CEO detalii operationale in companiile lor. Asemenea
polarizari fac ca esantionul de respondenti sa fie nereprezentativ fata de populatia tinta si
dauneaza cerintelor de generalizare ale inferentele deduse din esantionul polarizat .
(Bhattacherjee, A., 2011)

Polarizarea dezirabilitatii sociale .


Multi respondent tind sa evite opiniile negative sau comentariile incomode despre ei insisi ,
angajatorilor lor , famile sau prieteni. Cu intrebari negative cum ar fi credeti ca echipa dv de
proiect este nefunctionala ; sunt prea multe regulamente interioare la locul dv de munca sua ati
descarcat illegal muzica de pe internet cercetatorul poate sa nu obtina raspunsuri verosimile.
Aceasta tendinta printre respondent de a distorsiona adevarul pentru a se portretiza intr-o
maniera dezirabila este numita polarizare de dezirabilitate sociala care afecteaza negative
validitatea raspunsurilor obtinute dintr-o cercetare sondaj. Nu exista practice nici o cale de a
depasi polarizarea de dezirabilitate sociala in chestionarele de sondaj , dar in conditii de interviu ,
un intervievator abil poate fi capabil sa vada raspunsurile inconsistente si sa puna intrebari de
control sau sa foloseasca observatiile personale pentru a suplimenta comentariile respondentului .
Polarizarea de rememorare .Raspunsurile la un sondaj depind adeseori de motivarea memoriei
subiectului si de abilitatea de a raspunde. In special cand avem deaface cu evenimente care s-au
intamplat in trecutul indepartat , e posibil ca respondentii sa nu poata sa-si reaminteasca exact
propria motivatie sau comportament sau probabil ca memorial or despre asemenea evenimente
posibil s-a estompat cu trecerea timpului si nu mai este recuperabila .De exemplu , daca un
respondent este solicitat sa-si descrie utilizarea tehnologiei computerului cu un an in urma sau
chiar evenimente memorabile din copilarie , cum ar fi zilele de nastere , raspunsul lor poate sa nu
fie precis datorita dificultatii de a rememora. O posibila modalitate de depasire a polarizarii de
rememorare este aceea de a ancora memoria respondentului de evenimente specific asa cum s-au
intamplat si nu a le cere sa-si reaminteasca perceptiile si motivarile din memorie. (Bhattacherjee,
A., 2011)
Polarizarea metodei commune . Se refera la cantitatea de corelari false intre variabilele
independente si dependente care sunt masurate la un moment dat in timp , cum ar sondajele
transversale , utilizand acelasi instrument cum este chestionarul. In asemenea cazuri , fenomenul
aflat sub investigatie nu poate fi separat in mod correct de abaterile masuratorii .Teste statistice
standard sunt disponibile pentru verificarea polarizarii metodei comune as cu Aceasta
polarizare89890-m e testul de factor unic al lui Harmon (Podsakoff et al.2003) , Lindel si
Whitney (2001)tehnica variabilei de piata s.a.Aceasta polarizare poate fi potential evitata daca
variabilele independente si depedendente sunt masurate in momente diferite in timp utilizand
proiectul de sondaj longitudinal , daca aceste variabile sunt masurate utilizand metode diferite
cum ar fi inregistrarea computerizata a variabilei dependente contra auto-evaluarii pe baza de
chestionar a variabilei independente. (Bhattacherjee, A., 2011)

Capitolul 10
Cercetarea Experimentala
Cercetarea experimentala , adesori considerate a fi standardul de aur in proiectele de cercetare ,
este cel mai riguros dintre proiectele de cercetare . In acest proiect , una sau mai multe variabile
independente sunt manipulate de catre cercetator ( ca tratamente) , subiectii sunt desemnati
aleatoriu unor nivele diferite de tratament (alocarea aleatorie) si se urmaresc rezultatele
tratamentelor asupra rezultatelor (variabile dependente) .Punctul forte al cercetarii experimentale
este validitatea interna (cauzalitatea) datorata abilitatii sale de a lega cauza de effect prin
manipularea tratamentului , in timp ce se controleaza efectul fals al variabilei externe .
Cercetarea experimentala este cea mai potrivita pentru cercetarea explicative ( si nu pentru
cercetarea descriptiva sau explicativa) unde scopul studiului este examinarea legaturilor cauza-
efect. Functioneaza deasemenea bine pentru cercetarea care implica un set relative mic si bine
definit de variabile independente care pot fi in egala masura manipulate sau controlate.
Cercetarea experimentala poate fi efectuata atat in laborator cat si in conditii de teren .
Experimentele de laborator desfasurate in conditii de laborator (artificiale) tind sa fie superioare
in ce priveste validitatea interna , dar aceasta vine in detrimentul validitatii externe ( posibilitatea
de generalizare ) reduse , deoarece conditiile artificiale (de laborator) in care se desfasoara
studiul poate sa nu reflecte conditiile din lumea reala . Cercetarile de teren desfasurate in
conditii de teren cum ar fi intr-o organizatie reala , si este ridicata din punctul de vedere al
validitatii atat interne cat si externe .Dar asemenea experimente sunt relative rare din cauza
dificultatilor asociate cu manipularea tratamentelor si controlul efectelor exterioare in conditii de
teren. Cercetarile experimentale pot fi grupate in doua mari categorii : proiecte experimentale
reale si proiecte cvasi-experimentale . Ambele proiecte implica manipularea tratamentului dar in
timp ce experimentele reale cer deasemenea alocare aleatorie , cvasi-experimentele nu implica
asemenea tratamente.Uneori , ne referim deasemenea la cercetarea non-experimentala , care nu
este cu adevarat un proiect de cercetare ci un termen suficient in sine care include toate tipurile
de cercetare care nu utilizeaza manipularea tratamentului sau alocarea aleatorie ,cum ar fi
cercetarea sondaj , cercetarea observationala si studiile correlative. (Shaughnessy,
J., Zechmeister, E., Zechmeister, J., 2015)

Concepte de baza
Grupuri de tratament si control. In cercetarea experimentala , unor subiecti li se administreaza
unul sau mai multi stimuli numiti tratament ( grupul de tratament ) in timp ce altor subiecti nu li
se administreaza asemenea stimuli (grup de control ).Tratamentul poate fi considerat ca reusit
daca subiectii din grupul de tratament apreciaza mai favorabil rezultatele variabilelor decat
subiectii din grupul de control . Pot fi administrate nivele multiple de stimuli experimentali , in
care caz pot exista mai mult de un grup de tratament .De exemplu , pentru a verifica efectele unui
nou medicament al carui scop este tratarea unei conditii medicale cum ar fi dementa , daca un
esantion de pacienti de dementa este impartit aleatoriu in trei grupe , cu primul grup care
primeste medicamentul in dozaj mare , al doilea grup care primeste un dozaj redus si a treia
grupa care primeste un placebo cum ar fi o pastila de zahar ( grup de control ) atunci primele
doua grupe sunt grupe experimentale iar a treia grupa este grupa de control . Dupa administrarea
medicamentului intr-o perioada de timp , daca situatia grupului experimental de subiecti se
imbunatateste semnificativ fata de a celor din grupa de control , putem spune ca medicamentul
este efficient .Putem deasemenea compara situatia in ceea ce grupele experimentale in acre
dozajul este ridicat si redus pentru a determina daca dozajul ridicat este mai efficient decat cel
redus.
Manipularea tratamentului . Tratamentele sunt caracteristici unice ale cercetarii experimentale
care separa acest proiect de celelalte metode de cercetare .Manipularea tratamentului ajuta la
controlul cauzei in relatia cauza-efect. In mod natural , validitatea cercetarii experimentale
depinde de cat de bine a fost manipulat tratamentul.Manipularea tratamentului trebuie sa fie
verificata prin utilizarea de pre teste si teste pilot anterioare studiului experimental. Orice
masuratoare efectuata inainte ca tratamentul sa fie administrat sunt numite masuratori pre-test in
timp ce acelea efectuate dupa tratament sunt masuratori post-test.
Selectia aleatorie si alocarea . Selectia aleatorie este procesul de extragere aleatorie a unui
esantion dintr-o populatie sau cadru de esantionare. Aceasta abordare este utilizata de obicei in
cercetarile sondaj si asigura ca fiecare unitate din populatie are o sansa pozitiva de a fi selectata
in esantion. Alocarea aleatorie este totusi un process de alocare aleatorie a subiectilor in esantion
sau grup de control. Aceasta este o practica standard in cercetarea experimentala reala care
asigura ca grupele de tratament sunt similare (echivalente ) intre ele si cu grupul de control ,
inainte de administratrea tratamentului. Selectarea aleatorie este legata de esantionare si este , in
consecinta , mai apropiata de validitatea externa ( posibilitatea de generalizare ) a
concluziilor.Totusi , alocarea aleatorie este legata de proiect si este , in consecinta , legata mai
mult de validitatea interna. Este posibil sa avem atat selectie aleatorie cat si alocare aleatorie intr-
o cercetare experimentala bine proiectata , dar cercetarea cvasi-experimentala nu implica nici
selectia aleatorie nici alocarea aleatorie.
Amenintari pentru validitatea interna . Desi proiectele experimentale sunt considerate mai
riguroase decat alte metode de cercetare in termeni de validitate interna a inferentelor lor (in
virtutea abilitatii lor de a controla cauzele inmanipularea tratamentelor) ele nu sunt imune la
amenintarile privind validitatea interna. Unele din aceste amenintari sunt descrise mai jos in
contextual studierii impactului unui program de meditatii privind remediere matematica pentru
imbunatatirea abilitatilor de matematica a studentilor ( elevilor de liceu ).
.Amenintarea istorica este posibilitatea ca efectele observate (variabile dependente) sa fie cauzate
de evenimente externe sau istorice si nu de tratamentul experimental.de exemplu , nota la
matematica a elevului dupa participarea la programul de remediere , se poate imbunatati datorita
pregatirii lor in scoala pentru examenul de matematica si nu datorita programului de remediere
matematica .
.Amenintarea de maturitate se refera la posibilitatea ca efectele observate sa fie cauzate de
maturizarea naturala a subiectilor ( imbunatatirea generala a capacitatilor lor intelectuale de a
intelege conceptele complexe ) si nu datorita tratamentului experimental .Amenintarea de testare
este o amenintare in cadrul pre si post proiectelor unde raspunsurile post-test ale subiectilor sunt
conditionate de raspunsurile lor in evaluarea pre-test . De exemplu , daca studentii isi reamintesc
raspunsurile din evaluarea pre-test , ei pot tinde sa le repete la examenele post-test. Ne efectuarea
unui pre-test poate ajuta evitarea acestei amenintari. (Shaughnessy, J., Zechmeister, E.,
Zechmeister, J., 2015)

Proiecte experimentale de doua-grupuri


Cele mai simple proiecte experimentale reale sunt proiectele de doua grupuri care implica un
grup de tratament si un grup de control si sunt ideal potrivite pentru testarea efectelor unei
singure variabile independente care pot fi manipulate ca tratament .Cele doua proiecte de baza de
doua grupuri sunt grupul de control pre-test si post-test iar grupul de post-test exclusiv in timp ce
variatiile pot include proiecte de co-varianta. Aceste proiecte sunt adeseori descrise prin
utilizarea de notatii standardizate de proiect , unde R reprezinta alocarea aleatorie a subiectilor
catre grup , X reprezinta tratamentul administrat grupului de tratament si O reprezinta
observatiile din pre-test sau post-test a variabilei dependente ( cu participant diferiti pentru a
distinge observatiile din pre-test si cele din post-test intre grupa de tratament si grupa de control
).
Proiectul grupului de control pre-test si post-test . In acest proiect , subiectii sunt alocati
aleatoriu grupurilor de tratament si de control , supusi unei masuratori initiale (pre-test) a
variabilelor dependente , de interes , grupului de tratament I se administreaza un tratament
(reprezentand variabila independent , de interes) si variabilele dependente sunt masurate iarasi
(post-test) .
Efectul E al tratamentului experimental in proiectul pre-test si post-test este masurat ca diferenta
scorurilor post-test si pre-test dintre grupele de tratament si de control :
E = (O2 O1) (O4 O3)
Analiza statistica a acestui proiect implica o simpla analiza de variatie (ANOVA) intre grupurile
de tratament si cel de control.Proiectul pre-test post-test are de a face cu cateva amenintari la
validitatea interna ,cum ar fi maturizarea , verificarea si regresia intrucat aceste amenintari pot
avea influenta atat asupra grupului de tratament cat si asupra celui de control de o maniera
similara (aleatorie) . Amenintarea de selectie este controlata prin intermediul alocarii
aleatorii.Totusi , pot exista amenintari suplimentare asupra validitatii interne . De exemplu ,
mortalitatea poate fi o problema daca se inregistreaza o scadere diferentiala a ratelor intre cele
doua grupuri , si masuratorile pre-test pot sa polarizeze masuratorile post-test ( in special daca
pre-testul introduce subiecte neobisnuite sau continut).
Proiectul de grup de control post-test exclusive ,Acest proiect este o versiune mai simpla a
proiectului pretestposttest in care se omite masuratoarea pretest.
Posttest-only control group design.
Efectul tratamentului este masurat simplu ca diferenta scorurilor dintre cele doua grupe in in
post-test :
E = (O1 O2)
Analiza statistica potrivita acesui proiect este deasemenea o analiza de doua-grupuri a variatiei
(ANOVA).Simplitatea acestui proiect o face mai atractiva decat proiectul pretestposttest in
termeni de validitate interna. Acest proiect controleaza amenintarile de maturizarea , verificarea ,
regresia , selectia si interactiunea pre-test post-test , desi amenintarea de mortalitatea poate
continua sa existe .
Proiecte de co-variatie .Uneori , masuratorile variabilelor dependente pot fi influentate de
variabile exterioare numite co-variatii. Aceastea sunt acele variatii care nu sunt de interes central
pentru un studiu experimental , dar trebuie totusi sa fie controlate intr-un proiect experimental
pentru a elimina efectul lor potential asupra variabilelor dependente si in consecinta sa permita o
detectare mai precisa a efectelor variabilelor independente de interes. Proiectele experimentale
discutate mai devreme nu au avut control asupra unor asemenea co-variatii.Un proiect de co-
variatie (numit deasemenea proiect de variabila concomitenta) este un tip special de proiect de
grup de control pre-test post-test unde masuratoarea pre-test este o masuratoare esentiala a co-
variatiei de interes si nu aceea de variabile dependente .
Explicatii : Proiectul de covariatie. Deoarece masuratoarea pre-test nu este o masuratoare a
variabilei dependente si nu o co-variatie , efectul tratamentului este masurat ca diferenta
scorurilor post-test dintre grupurile de tratament si de control ca :
E = (O1 O2)
Datorita prezentei covariatiilor , analiza statistica corecta a acestui proiect este o analiza de doua-
grupuri a covariatiei (ANCOVA) .Acest proiect are toate avantajele proiectului post-testului
exclusive dar cu validitatea interna datorita controlului covariatiilor . Proiectele de covariatie pot
fi extinse deasemenea la proiectele de grup de control pretest posttest .
Proiecte factoriale
Proiectele de doua-grupuri sunt inadecvate daca cercetarea dv implica manipularea a doua sau
mai multe variabile independente (tratamente ). In asemenea cazuri este nevoie de proiecte de
patru sau mai multe grupuri .Astfel de proiecte , foarte populare in cercetarea experimentala ,
sunt comun denumite proiecte factoriale .Fiecare variabila independenta in acest proiect este
numita factor ,si fiecare subdiviziune a factorului este numita nivel.Proiectele factoriale dau
posibilitatea cercetatorului sa examineze nu numai efectul individual al fiecarui tratament asupra
variabilelor dependente (numite efecte principale ) dar , deasemenea , efectul lor conjugat
(numite efecte de interactiune ).
Cel mai de baza proiect factorial este proiectul factorial 2 x2 , care consta din doua tratamente ,
fiecare cu doua niveluri ( cum ar fi ridicat/coborat sau prezent/absent ).
De exemplu , sa zicem ca dv doriti sa comparati rezultatele la invatatura a doua tipuri de tehnici
de instructie (instruirea in-clasa si instruirea online ) si deasemenea doriti sa examinati daca
aceste efecte difera cu timpul de instruire (1.5 sau 3 ore saptamanal) . In acest caz aveti doi
factori : tipul instructional si timpul instructional ).Daca doriti sa adaugati un al treilea nivel al
timpului instructional ( sa zicem 6 ore/saptamana ) atunci al doilea factor va consta in trei
niveluri si veti avea 2 x 3 proiecte factoriale . Pe de alta parte daca doriti sa adaugati un al treilea
factor cum ar fi grupul de lucru (present contra absent) veti avea un proiect factorial 2x2x2 . In
aceasta notare , fiecare numar reprezinta un factor , si valoarea fiecarui factor reprezinta numarul
de niveluri in acel factor .
Proiectele factoriale pot deasemenea sa fie descrise prin utilizarea unei notatii de proiect .R
reprezinta alocarea aleatorie a subiectilor la grupele de tratament , X reprezinta grupurile de
tratament ca atare ( indicii la X reprezinta nivelul fiecarui factor ) si O reprezinta observarea
variabilei dependente .De notat ca proiectul factorial 2x2 vor avea patru grupe de tratament ,
corespunzator celor patru combinatii ale celor doua niveluri ale fiecarui factor. (Shaughnessy,
J., Zechmeister, E., Zechmeister, J., 2015)

Corespunzator , proiectul 2x3 va avea sase grupe de tratament si proiectul 2x2x2 va avea opt
grupe de tratament .Ca regula , fiecare celula intr-un proiect factorial trebuie sa aiba o
dimensiune de esantion minima de 20 (aceasta estimare este derivata din calculul puterii pe baza
marimii efectului mediu conceputa de Cohen ).Astfel un proiect factorial 2x2 x2 implica un
esantion total de minimum 160 subiecti cu cel putin 20 de subiecti in fiecare celula .Dupa cum se
poate vedea costul colectarii de date poate creste substantial cu mai multe niveluri sau factori in
proiectul factorial. Uneori , datorita constrangerilor impuse de resurse , unele celule in astfel de
proiecte factoriale pot sa nu primeasca niciun tratament ,ceea ce este numit proiecte factoriale
incomplete .Asemenea proiecte incomplete dauneaza abilitatii noastre de a trage concluzii asupra
factorilor incompleti . Intr-un proiect factorial , un efect principal se spune ca exista daca
dependenta variabila arata o diferenta semnificativa intre nivelurile multiple ale unui factor , la
toate nivelurile celorlalti factori .
Nici o schimbare in variabila dependenta a nivelurilor de factor nu este de nivel zero (linia de
baza) din care se evalueaza efectele principale . In exemplul de mai sus , puteti vedea un efect
principal al tipului instructional , timpului instructional sau ambelor asupra rezultatelor la
invatatura . Un efect de interactiune exista atunci cand efectul diferentelor intr-unul din factori
depinde de nivelul celui de-al doilea factor. In exemplul nostrum daca efectul tipului
instructional asupra rezultatelor la invatatura este mai mai mare pentru 3 ore/saptamana din
timpul instructional pentru 1.5 ore/saptamana , atunci putem spune ca exista un efect de
interactiune intre tipul instructional si timpul instructional asupra rezultatelor la invatatura . De
notat ca prezenta efectelor de interactiune sunt dominante si fac efectele principale nerelevante
si nu au semnificatie in interpretarea efectelor principale daca efectele de interactiune sunt
semnificative . (Rubin, A, Babbie, E., 1992)

Proiectele experimentale hibrid


Proiectele hybrid sunt cele formate prin combinarea trasaturilor unor proiecte mai consecrate .
Trei astfel de proiecte hybrid sunt proiectele de blocuri aleatorii , proiectele de patru-grupe
Solomon si proiectele de replicari inversate .
Proiectul de blocuri aleatorii. Aceasta este o varianta de grupde control posttest exclusiv sau de
grup de control pretestposttest unde populatia de subiecti poate fi grupata in subgrupuri relativ
omogene (numite blocuri) in interiorul caruia experimental este replicat .De exemplu , daca
dorim sa replicam acelasi proiect posttest exclusive printre student si angajati permanent
profesionisti (doua blocuri omogene) subiectii din cele doua blocuri sunt impartiti aleatoriu in
grup de tratament (primind acelasi tratament ) sau grup de control . Scopul acestui proiect este
reducerea zgomotului sau variatiei datelor care pot fi atribuite diferentelor dintre blocuri astfel
incat efectul real de interes poate fi detectat cu mai multa acuratete .
Proiectul Solomon de patru-grupuri .In acest proiect , esantionul este impartit in doua grupuri de
tratament si doua grupuri de control . Un grup de tratament si un grup de control efectueaza
pretestul iar celelalte doua grupuri nu. Acest proiect reprezinta o combinatie a proiectelor de
grup de control posttest exclusive si grup de control pretestposttest si are ca scop verificarea
efectului potentialelor polarizari a masuratorilor de grup de control pretest-posttest asupra
masuratorilor posttest care tind sa se manifeste in proiectele pretest-posttest dar ni si in cazul
proiectelor exclusive de posttest. (Rubin, A, Babbie, E., 1992)
Proiectele de replicare inversata .Acesta este un proiect de doua-grupe implementat in doua faze
cu trei serii de masuratori . Grupul de tratament in prima faza serveste drept grup de control in
faza a doua , iar grupul de control in prima faza devine grup de tratament in faza a doua , si
grupul de control in prima faza devine grup de tratament in faza a doua.
Cu alte cuvinte proiectul original este repetat sau replicat temporar cu rolurile de
tratament/control inversate intre cele doua grupuri .
La sfarsitul studiului , toti participantii vor fi primit tratamentul atat in timpul primei faze cat si
celei de-a doua . Acest proiect este este foarte fezabil in context organizational unde programele
organizationale ( pregatirea angajatilor) sunt implementate intr-o maniera fazata sau sunt repetate
la interval regulate . (Rubin, A, Babbie, E., 1992)
Proiecte cvasi-experimentale
Acestea sunt aproape identice cu proiectele experimentale reale dar duc lipsa unui ingredient
cheie : alocare aleatorie .De exemplu , o intreaga sectiune de clasa sau o organizatie este folosita
ca grup de tratament , in timp ce o alta sectiune a aceleiasi clase sau a unei organizatii diferite in
aceeasi industrie este folosita ca grup de control . Lipsa aceasta de distributie aleatorie are ca
rezultat grupuri non-echivalente , cum ar fi ca un grup sa dispuna de o mai mare stapanire asupra
unui anumit continut sa zicem in virtutea faptului ca in semestrul anterior am avut un profesor
mai bun , ceea ce introduce posibilitatea polarizarii de selectie . Proictele cvasi-experimentale
sunt , in consecinta , inferioare proiecteleor experimentale reale in ceea ce priveste validitatea
interna datorita prezentei unei varietati de selectii , amenintarile corespunzatoare cum ar fi
amenintarea de selectie-maturizare ( grupurile de tratament si control se maturizeaza in proportii
diferite ) amenintarea de selectie- istorie (grupele de tratament si control sunt influentate
diferentiat de evenimentele exterioare sau evenimente istorice ) , amenintarea de selectie-regresie
(grupele de tratament si control regreseaza spre media dintre pretest si posttest in proportii
diferite) , amenintarea de selectie-instrumentatie (grupele de trattament si de control raspund
diferit la masuratori) , selectie-verificare (grupele de tratament si de control raspund diferentiat la
pretest ) si selectie-mortalitate (grupele de tratament si de control demonstreaza rate de scadere
differentiate ).Date fiin aceste amenintari de selectie este preferabil , in general , sa se evite
proiectele cvasi-experimentale in cea mai mare parte posibil.Multe proiecte experimentale reale
pot fi convertite in proiecte cvasi-experimentale omitand alocarea aleatorie .De exemplu ,
versiunea cvasi-echivalenta pentru proiectul de grupa de control pre-test posttest este numita
proiect de grupuri nonechivalent (NEGD) cu alocarea aleatorie R inlocuita de alocarea non-
echivalenta N. Deasemenea versiunea cvasi-experimentala a proiectului de replici inversate este
numit proiect de replicare inversata non-echivalent . Suplimentar mai exista cateva proiecte
unice non-echivalente care nu corespund proiectelor de experiment real inrudite.Cateva din cele
mai utile din aceste proiecte vor fi discutate in continuare .
Proiectul de regresie-discontinuitate (RD) .Acesta este un proiect non-echivalent pre-test
posttest unde subiectii sunt alocati grupului de tratament sau de control pe baza unui scor redus
de masurare pre-program . De exemplu , pacientii care sunt foarte bolnavi pot fi alocati unui grup
de tratament pentru a testa eficacitatea unui nou medicament sau protocol de tratament iar aceia
care sunt bolavi medii sunt alocati grupului de control . In alt exemplu , studentii codasi la testele
standardizate pot fi selectati pentru imbunatatirea programei curiculare avand ca scop
imbunatatirea performantelor lor , in timp ce aceia care au note mari nu sunt selectati in
programul de imbunatatire . Notatia proiectului poate fi reprezentata dupa cum urmeaza , unde
C reprezinta scorul taiat . Din cauza utilizarii scorului redus (?) , este posibil ca rezultatele
observate sa fie o functie a scorului taiat si nu a tratamentului , ceea ce introduce o noua
amenintare pentru validitatea interna . Totusi , utilizarea punctajului redus (cutoff score) face ca
resursele limitate sau costisitoare se distribuie persoanelor care au cea mai mare nevoie si nu
distribuie aleatoriu in cadrul populatiei , in timp ce simultan se permite un tratament cvasi-
experimental. Punctajele grupului de control in proiectele RD nu servesc ca repere pentru
compararea punctajelor grupurilor de tratament , data fiind non-echivalenta sistematica intre
cele doua grupuri . (Rubin, A, Babbie, E., 1992)
Contrar , daca nu exista discontinuitate intre punctajele (scorurile) pretest si posttest in
grupul de control , dar o asemenea discontinuitate persista in grupul de tratament , apoi aceasta
discontinuitate este vazuta ca evidenta a efectului tratamentului .
Proiectul mandat de pretest . Acest proiect pare foarte similar cu standardul NEGD (pretst
posttest ), cu o diferenta critica : punctajul pre-testului este colectat dupa admnistrarea
tratamentului . O aplicatie tipica a acestui proiect este cand cercetatorul este implicat in testarea
eficientei unui program (de ex.un program educational ) dup ace programul a inceput deja iar
datele de pre-test nu sunt disponibile .In asemenea conditii , cea mai buna optiune pentru
cercetator este utilizarea frecventa a masuratorilor pre-inregistrate , cum ar fi punctajul mediu al
studentului inainte de inceperea programului , ca mandate pentru datele pre-testului. O variant a
proiectului de mandate de pretest este utilizarea rememorarii datelor pre-testului subiectului la
posttest , care poate fi subiectul ce rememoreaza polarizarea , dar cu toate acestea poate preoduce
o masuratoare de acumulare perceputa sau schimbarea in variabila dependenta. (Rubin, A,
Babbie, E., 1992)
Proiectul esantioanelor pre-test post-test separate .Acest proiect este util daca nu este
posibila colectarea de date pre-test si post-test de la acelasi subiect. In acest proiect exista patru
grupuri , dar doua provin dintr-un singur grup non-echivalent .De exemplu , dorim sa testam
gradul de satisfactie a clientilor fata de un nou serviciu online care afost implementat intr-un oras
dar nu si in altul.In acest caz , clientii din primul oras servesc ca grup de tratament iar cei din al
doilea oras constituie grupul de control.Daca nu este posibil sa se obtina masuratori pre-test si
post-test de la aceiasi client se poate masura gradul de satisfactie la un anumit moment , sa se
implementeze noul program al serviciului sis a se masoare gradul de satisfactie (cu un set diferit
de client) dupa implementarea programului.Gradul de satisfactie este deasemenea masurat in
grupul de control in acelasi timp cu grupul de tratament , dar fara implementarea noului program
. (Rubin, A, Babbie, E., 1992)
Proiectul nu este in mod deosebit de puternic (bun) deoarece nu se pot examina
modificarile gradului de satisfactie a clientilor inainte si dupa implementare , ci se poate examina
numai punctajul mediu al gradului de satisfactie . In ciuda validitatii interne scazute , acest
proiect poate fi totusi un mod util de colectare de date cvasi-experimentale atunci cand nu sunt
disponibile date pre-test si post-test de la aceiasi subiecti. (Rubin, A, Babbie, E., 1992)
Proiectul de variabila dependenta non-echivalenta (NEDV).Acesta este un proiect cvasi-
experimental pre-test si post-test cu doua masuratori ale rezultatelor , in care o masuratoare
teoretica sa fie influentata de tratament , iar cealalta masuratoare nu este .De exemplu , daca
proiectam un nou curriculum de calcul pentru student , acest curriculum poate influenta punctajul
de calcul post-test al studentilor dar nu si punctajele la algebra. Totusi , punctajele posttest de
algebra pot totusi varia datorita factorilor externi cum ar fi istoria sau maturizarea . In concluzie
punctajele la algebra post-test pot fi utilizate ca masuratori de control in timp ce calculul pre-test
poate fi considerat ca masuratoare tratament.Notatia proiectului indica grupul unic printr-un
singur N , urmat de pretestul O1 si posttest O2 pentru calcul si algebra pentru acelasi grup de
student .Acest proiect este slab in cee ace priveste validitatea interna , dar avantajul sau este
Acela de a nu trebui sa utilizeze un grup de control separate . O variant interesanta abproiectului
NEDV este proiectul NEDV de modele asortate , care utilizeaza variabile de rezultate multiple
si o teorie care explica cat de mult va fi afectata de tratament fiecare variabila .Cercetatorul
poate apoi examina daca predictia teoretica se incadreaza in observatiile actuale .Aceasta tehnica
de asortare de modele bazata pe gradul de corespondenta intre modelele teoretice si modelele
observate este un mod puternic de atenuare a ingrijorarilor privitoare la validitatea interna in
cadrul proiectului original NEDV. (Rubin, A, Babbie, E., 1992)

Pericolele cercetarii experimentale


Cercetarea experimentala este unul dintre cele mai dificile proiecte de cercetare si nu trebuie
tratat cu usurinta . Acest tip de cercetare este adeseori cel mai bun pentru o multitudine de
problem metodologice .In primul rand , desi cercetarea experimentala are nevoie de teorii pentru
incadrarea ipotezelor pentru testare , mare parte din cercetarea experimentala in desfasurare este
ateoretica . Fara teorii , ipotezele testate tind sa fie ad-hoc , posibil ilogice si lipsite de sens. In al
doilea rand , multe din instrumentele de masurare in cercetarea experimentala nu sunt testate
pentru credibilitate si validitate si sunt incomparabile in studii.In consecinta , rezultatele generate
prin utilizarea unor astfel de instrumente sunt deasemenea incomparabile . In al treilea rand ,
multe cercetari experimentale utilizeaza proiecte de cercetare improprii , cum ar fi variabile
dependente irelevante , lipsa de efecte de interactiune , lipsa de control experimental si stimuli
non-echivalenti in grupurile de tratament .Concluziile unor asemenea studii au tendinta de a nu
avea validitate interna si de a fi foarte suspecte . In al patrulea rand , tratamentele (sarcinile)
utilizate in cercetarea experimentala pot fi diverse , incomparabile si inconsecvente in studii si
uneori nepotrivite pentru populatia de subiecti. De exemplu , elevii sunt adeseori pusi in situatia
de a pretinde ca sunt directori de marketing si li se solicita sa efectueze o alocatie bugetara
complexa , sarcina pentru care ei nu au nici experienta , nici expertiza . Folosirea unor asemenea
sarcini nepotrivite implica noi amenintari la validitatea interna ( performanta subiectului poate fi
alterata in continut sau de dificultate de stabilire a sarcinii) , genereaza concluzii care sunt ne-
interpretabile si lipsite de sens si fac imposibila integrarea concluziilor in studii . Proiectul
tratamentelor experimentale corecte este o sarcina foarte importanta in proiectul experimental ,
deoarece tratamentul este ratiunea de a fi a metodei experimentale si niciodata nu trebuie fie
pripita sau neglijata . Pentru a proiecta o sarcina adecvata si corespunzatoare , vervetatorii
trebuie sa utilizeze atat cat se poate sarcini pre-validate , sa efectueze verificari de manipulare a
tratamentelor privind adecvarea unor asemenea sarcini (prelucrand subiectii dupa indeplinirea
sarcinilor atribuite ) sa efectueze teste pilot (repetate , daca este nevoie) si daca exista indoieli
,utilizand sarcini mai simple si familiare pentru esantionul respondentilor in locul sarcinilor
complexes au ne-familiare. In sumar , acest capitol a prezentat concepte cheie in proiectele de
cercetare experimentala si au prezentat o varietate de proiecte experimentale reale si proiecte
cvasi-experimentale . Desi aceste proiecte difera foarte mult in cee ace priveste validitatea
interna , proiectele cu mai putina validitate interna nu ar trebui sa fie trecute cu vederea si pot
uneori fi utile in conditii specifice si contingente empirice . (Rubin, A, Babbie, E., 1992)
Capitolul 11
Studiul de caz
Cercetarea de caz , numita deasemenea studio de caz , este o metoda de studiere intensiva in timp
a unui fenomen in mediul sau natural intr-un singur sau in mai multe locuri .Metode multiple de
colecatre a datelor cum ar fi interviul , observatia , documente pre inregistrate si date secundare
pot fi utilizate , iar inferentele privind fenomenul de interes tind sa fie bogate , detaliate si
contextualizate . Cercetarea de caz poate fi utilizata de o maniera pozitivista in scopul testarii
teoriei sau de o maniera interpretativa in vederea construirii teoriei . Aceasta metoda este mai
populara in cercetarea economica mai mult decat in alte discipline sociologice .Studiul de caz are
cateva puncta forte unice fata de metodele de cercetare concurente cum ar fi cercetarea sondaj. In
primul rand , cercetarea de caz poate fi utilizata atat pentru construirea teoriei cat si pentru
testarea teoriei , in timp ce metodele pozitiviste pot fi utilizate doar pentru verificarea teoriei.In
cercetarea de caz interpretative , constructurile de interes nu trebuie sa fie cunoscute in avans ci
ele pot decurge din date pe masura progresului cercetarii. In al doilea rand , chestiunile de
cercetare pot fi modificate in timpul procesului de cercetare daca se constata ca chestiunile
initiale sunt mai putin relevante sau proeminente. Acest lucru nu este posibil in nicio metoda
pozitivista dupa colectarea datelor . In al treilea rand , cercetarea de caz poate ajuta la derivarea
unor interpretari mai bogate , contextualizate si mai autentice , ale fenomenului de interes decat
majoritatea celorlalte metode de cercetare in virtutea capacitatii sale de a surprinde o gama larga
de date contextuale. (Goodwin, J., 2010)

In al patrulea rand , fenomenul de interes poate fi studiat din perspectiva participantilor multipli
si utilizand niveluri multiple de analiza (de ex.individual si organizational). In acelasi timp ,
cercetarea de caz are si unele slabiciuni inerente . Deoarece aceasta nu implica un control
experimental , validitatea interna a inferentelor ramane slaba.Desigur , aceasta este o problema
comuna tuturor metodelor de cercetare cu exceptia experimentelor. Totusi , dupa cum s-a descris
, problema controlului poate fi rezolvata in cercetarea de caz , utilizand controlul natural . In al
doilea rand , calitatea deductiilor derivate din cercetarea de caz depinde foarte mult de
capacitatile integrative ale cercetatorului . Un cercetator experimentat poate vedea concept si
modele (patterns) in datele de caz pe care un cercetator novice le poate scapa din vedere. In
concluzie , deductiile sunt uneori criticate ca fiind subiective . In sfarsit , deoarece inferentele
sunt puternic contextualizate , poate fi dificil de a generaliza concluziile din studiul de caz la alte
context sau alte organizatii. Este important sa recunoastem ca cercetarea de caz este diferita de
descrierea de caz cum ar fi studiile de caz Harvard discutate la cursurile de afaceri. In timp ce
descrierile de caz descriu de obicei o problema organizationala in fiecare detaliu cu scopul de a
stimula discutiile in clasa si gandirea critica a studentilor , sau analizarea modului in care o
organizatia a rezolvat o problema specifica , cercetarea de caz este o tehnica de cercetare formala
care implica o metoda stiintifica pentru a extrage explicatii ale fenomenului organizational.
Cercetarea de caz este o metoda de cercetare dificila care implica pricepere avansata de cercetare
din partea cercetatorului si in consecinta , adeseori predispusa erorii . Benbasat et al.(1987)
descrie cinci problem frecvent intalnite in studiile de cercetare de caz . In primul rand , multe
studii de cercetare de caz incep fara chestiuni specifice de cercetare si , in consecinta , se termina
fara a avea un raspuns specific sau deductii semnificative.In al doilea rand , locatiile de caz sunt
adeseori alese pe baza accesului si convenientei si nu pe considerentul de a indeplini conditiile
chestiunii de cercetare si sunt , in consecinta , inadecvate rezolvarii problemei de cercetare in
studio. In al treilea rand , adeseori cercetatorii nu valideaza sau extrapoleaza colectarea de date
utilizand multiple mijloace , cee ace poate duce la interpretari polarizate pe baza raspunsurilor de
la intervievati polarizati . In al patrulea rand , multe studii furnizeaza foarte putine detalii cu
privire la colectarea datelor ( de ex. ce intrebari de interviu s-au folosit , ce documente au fost
examinate , care sunt pozitiile organizationale ale fiecarui intervievat , etc) sau analizat , cee ace
poate ridica dubii cu privire la credibilitatea inferentelor . In sfarsit , in pofida puterii sale ca
metoda de cercetare longitudinala , multe studii de cercetare de caz nu urmaresc fenomenul de
maniera longitudinala si , in consecinta , prezinta o vedere sectionala si limitata a procesului
organizational si fenomenului care sunt temporar in natura . (Goodwin, J., 2010)

Capitolul 12
Cercetarea Interpretativa
Ultimul capitol prezenta cercetarea interpretative , sau mai specific , cercetarea de caz
interpretative . Acest capitol va explora alte feluri de cercetare interpretative . Sa ne reamintim ca
metodele pozitiviste sau deductive , cum ar fi experimentele de laborator si cercetari sondaj ,
sunt acelea cerute specific de verificarea teoretica (ipoteza) in timp ce metodele interpretative
sau inductive ,cum ar fi cercetarea actiunii si etnografia , au ca scop construirea teoriei . Spre
deosebire de metoda pozitivista unde cercetatorul incepe cu o teorie si verifica postulatele
teoretice folosind date empirice , in cazul metodelor interpretative , cercetatorul incepe cu date
si incearca sa derive o teorie despre fenomenul de interes din datele observate. (Goodwin, J.,
2010)

Termenul de cercetare interpretativa este utilizat adeseori atat singur cat si sinonim cu
cercetarea calitativa desi aceste doua concept sunt total diferite. Cercetarea interpretative este
o paradigma de cercetare (vezi Capitolul 3) care se bazeaza pe presupunerea ca ca realitatea
sociala nu este singular sau obiectiva , ci este formata de de experientele umane si de contextual
social (ontologia) si este ,in consecinta , cel mai bine studiata in contextual sau social si istoric
prin reconcilierea interpretarilor subiective a diferitilor sai participanti (epistemologie).
Deoarece cercetatorii interpretativi vad realitatea sociala ca fiind fixate in sine si imposibil de
abstractizat din mediile lor sociale , ei interpreteaza realitatea printr-un proces de lamurire
si nu printr-un proces de verificare a ipotezelor . Aceasta este in contrast cu paradigma
pozitivista sau functionalista care presupune ca realitatea este relative independent de context ,
poate fi abstrasa din continutul lor si studiata intr-o maniera functionala demontabila , prin
utilizarea de tehnici obiective cum ar fi masuratorile standard . daca un cercetator urmeaza o
cercetare interpretative sau pozitivista depinde de consideratiile paradigmatice privitoare la
natura fenomenului aflat in studio si de modul in care este studiat. Totusi , cercetarea calitativa
fata de cercetarea cantitativa se refera la consideratii empirice sau pe baza de date despre tipul de
date colectate si modul in care acestea sunt analizate. Cercetarea calitativa se sprijina cel mai
mult pe date non-numerice , cum ar fi interviuri si observatii , in contrast cu cercetarea
cantitativa care foloseste date numerice cum ar fi punctaje si masuratori (metrice). In consecinta
,cercetarea calitativa nu este supusa procedurilor statistice cum ar fi analiza regresiei , ci este
codificata folosind tehnici ca analiza de continut . Uneori , datele calitative codificate sunt
intabulate cantitativ asa cum ar fi frecventa codurilor , dar aceste date nu sunt analizate statistic .
Multi cercetatori interpretative puritani resping codificarea ca modalitate de abordare ca fiind un
effort inutil de a cauta consensul sau obiectivitatea fenomenelor sociale care sunt essential
subiective. Desi cercetatorii interpretative tind sa se sprijine in principal pe date calitative ,
datele cantitative pot adauga mai multa precizie si o mai clara intelegere a fenomenului de
interes decat datele calitative . De exemplu , Eisenhard (1989) , in studiul sau interpretativ
despre luarea deciziilor in firmele foarte dinamice (discutat in capitolul anterior despre cercetarea
de caz ) , datele numerice colectate privind durata de timp necesara fiecarei firme pentru luarea
unor decizii strategice ( care se insirau pe un interval intre 1.5 si 18 luni ) , cate decizii
alternative au fost avute in vedere pentru fiecare decizie , si a sondat respondentii pentru a
surprinde perceptia lor cu privire la conflictual organizational. Astfel de date numerice au ajutat-
o in mod clar sa sa distinga firmele in care deciziile se iau cu mare viteza fata de cei care iau
decizii incet , fara a se sprijini pe perceptia subiectiva a respondentilor cee ace i-a permis atunci
sa studieze numarul de decizii alternative luate in considerare cat si amploarea conflictului in
cazul firmelor unde deciziilse iau repede fata de firmele unde deciziile se iau incet . Cercetarea
interpretativa trebuie sa incerce sa colecteze atat date calitative cat si cantitative tinand de
fenomenul lor de interes si astfel ar trebui sa fie si cercetarea pozitivista. Utilizarea asociata a
datelor calitative si cantitative , adeseori numita proiecte multimodale pot duce la concluzii
unice si sunt foarte appreciate in comunitatea stiintifica. Cercetarea interpretative isi are
radacinile in antropologie , sociologie , psihologie , lingvistica si semiotica , si a fost
disponibilainca din prima parte a sec.19 , cu mult timp inainte de aparitia tehnicilor pozitiviste
.Multi cercetatori pozitivisti vad cercetarea interpretativa ca fiind eronata si polarizata , data fiind
natura subiectiva a colectarii de date calitative si a procesului de interpretare folosit in asemenea
cercetari.Totusi , esecul multor tehnici pozitiviste de a genera concluzii interesante sau
cunostinte noi au avut carezultat revenirea interesului fata de cercetarea interpretative incepand
cu anii 1970 alaturi de metodele exacte si criteriile stringente pentru a asigura credibilitatea si
validitatea inferentelor interpretative . (Goodwin, J., 2010)

Capitolul 14
Analiza cantitativa :
Statistici descriptive
Datele numerice colectate intr-un proiect de cercetare pot fi analizate cantitativ utilizand
instrumente statistice in doua moduri diferite .Analiza descriptive se refera la descrierea statistica
, agregare si prezentare de constructuri de interes sau asocieri intre aceste constructuri .Analiza
inferentiala se refera la verificarea statistica a ipotezelor (verificarea teoriei) . In acest capitol
vom examina tehnicile statistice folosite pentru analiza descriptive iar in capitolul urmator vom
examina tehnicile statistice pentru analiza inferentiala.Multe din analizele datelor cantitative de
astazi sunt effectuate folosind programe software ca SPSS sau SAS.Cititorii sunt sfatuiti sa se
familiarizeze cu unul din aceste programe pentru a intelege conceptele descrise in acest capitol .
Pregatirea datelor
In proiectele de cercetare , datele pot fi colectate dintr-o varietate de surse : sondaje prin posta ,
interviuri , pre-teste sau post-teste , date observationale samd. Aceste date trebuiesc convertite
intr-un format numeric apt de a fi prelucrat de computer cum ar fi table de distributie sau text
astfel incat sa poata fi analizate cu ajutorul programelor de computer cum ar fi SPSS sau SAS.
Pregatirea datelor urmeaza de obicei urmatorii pasi :
Codificarea datelor . Este procesul de convertire a datelor in format numeric. Trebuie sa fie creat
un ghid de coduri pentru orientarea procesului de codificare. Un cait de coduri este un document
cuprinzator continand descrierea detaliata a fiecarei variabile din studiul de cercetare , itemi sau
masuratori pentru acea variabila , formatul fiecarui item (numeric,text , etc) scala de raspuns
pentru fiecare item ( daca este masurat pe un interval nominal , ordinal sau proportional ; daca o
asemenea scala este de cinci-puncte , sapte-puncte sau alt tip de scala ) si cum se codifica fiecare
valoare in format numeric.De exemplu , daca avem un item de masurare pe o scala de sapte-
puncte Likert cu ancore distribuite incepand foarte in dezacord pana la foarte de accord
putem codifica acel item ca 1 pentru foarte in dezacord , 4 pentru neutru si 7 pentru foarte de
accord , cu ancore intermediare . Date nominale cum ar fi cele de tip industrial pot fi codificate
in forma numerica utilizand o schema de coduri cum ar fi : 1 pentru manufacturare , 2 pentru
vanzari , 3 pentru financiar , 4 pentru servicii de sanatate ,samd (desigur ca datele nominale nu
pot fi analizate statistic ). Datele de scala proportionala cum ar fi varsta , venit , sau punctaje de
verificare pot fi codificate asa cum sunt introduce de respondent. Uneori , este nevoie ca datele
sa fie aggregate intr-o forma diferita fata de forma utilizata pentru colectarea datelor . De
exemplu , pentru a masura un construct cum ar fi beneficiile computerelor daca un sondaj
furnizeaza respondentilor o lista de control a beneficiilor pe care le pot selecta (de ex. ei ar putea
allege atatea beneficii cate vor ), apoi numarul total de itemi pot fi utilizati ca o masuratoare
agregata a beneficiilor. De notat ca multe alte forme de date , cum ar fi transcrierea interviurilor ,
nu pot fi convertite in format numeric pentru analiza statistica .
Codificarea este in mod special importanta pentru studii mari si complexe ce implica multe
variabile si itemi de masurare , unde procesul de codificare este efectuat de diferite persoane ,
pentru a ajuta echipa de codificare a datelor de o maniera consistenta si pentru a ajuta
deasemenea pe ceilalti sa inteleaga sis a interpreteze datele codificate . (Bhattacherjee, A., 2011)
Introducerea datelor.Datele codificate pot fi introduse intr-o lista de distributie , baza de date ,
text sau direct intr-un program ca SPSS , Cele mai multe programe statistice furnizeaza un editor
de date pentru introducerea datelor . Totusi , aceste programe de inmagazinare de date in
formatul lor native (de ex.SPSS inmagazineaza date ca sav.files ) care face dificila impartirea
acelor date cu alte programe statistice . In consecinta , adeseori este mai bine sa se introduca
date intr-o lista de distributie sau baza de date , unde acestea pot fi reorganizate dupa necesitati ,
impartite intre programe iar subseturile de date pot fi extrase pentru analiza. Seturile mai mici de
date cu mai putin de 65.000 de observatii si 256 de itemi pot fi inmagazinati intr-o lista de
distributie cum ar fi Microsoft Excel , in timp ce seturile mai mari de date cu milioane de
observatii vor cere baze de date .Fiecare observatie poate fi introdusa ca un sir de lista de
distributie si fiecare item de masurare poate fi reprezentat ca o coloana . Datele introduse trebuie
sa fie controlate frecvent pentru acuratete prin controale ocazionale instantanee asupra unui set
de itemi sau observatii , in timpul si dupa introducere . Mai mult , in timpul introducerii datelor ,
codificatorul trebuie sa fie atent la evidenta de date rele cum ar fi respondentii care selecteaza
raspunsul foarte de acord la toti itemii indifferent de continut , inclusiv itemii invers-codificati
. Daca se intampla asa , astfel de date pot fi introduse dar trebuiesc excluse din analizele
ulterioare . (McLeod, S. A., 2007)

Valori lipsa.Valorile lipsa sunt o parte inevitabila a oricarui set de date


empirice.Respondentii pot sa nu raspunda la unele intrbari daca acestea sunt formulate ambiguu
sau sunt prea sensibile.Asemenea problem trebuie sa fie detectate mai devreme in pretest si
corectate inainte de a incepe procesul de colectare de date.In timpul introducerii datelor , unele
programe statistice trateaza automat intrarile nule ca valori lipsa , in timp ce altele solicita o
valoare numerica specifica cum ar fi -1 sau 999 sa fie introduse pentru a evidentia o valoare lipsa
.In timpul analizei datelor , modul default de a trata valorile lipsa in cele mai multe programe
software este Acela de a renunta pur si simplu la intreaga observatie continand chiar si o singura
valoare lipsa ,intr-o tehnica numita listwisw deletion. Asemenea anulare poate restrange
semnificativ dimensiunea esantionului sis a faca extrem de dificila detectarea efectelor mici. In
consecinta , unele programe software permit optiunea de inlocuire a valorilor lipsa cu o valoare
estimata printr-un process numit imputare.De exemplu , daca valoarea lipsa este un item dintr-o
scala multi-item , valoarea introdusa poate fi media raspunsurilor respondentului la ceilalti itemi
ai acelei scale.Daca valoarea lipsa apartine unei scale de item unic , multi cercetatori folosesc
media raspunsurilor respondentilor la acel item ca valoare introdusa. Astfel de imputuri pot fi
polarizate daca valorile lisa sunt de natura sistematica si nu aleatorie .Doua metode care pot
produce metode de estimare relativ nepolarizate pentru imputatie sunt proceduri de echivalare
maxima si metode de imputatie multiple , ambele fiind sustinute in programele software populare
cum ar fi SPSS si SAS.
Transformarea datelor .Uneori este necesar sa transformam valoarea datelor inainte ca
sensul acestora sa fie interpretat. De exemplu , itemii invers codificati , unde itemii duc la
semnificatii opuse acelora care stau la baza constructului , trebuie sa fie inversate (ex.intr-o scala
de interval 1-7 , 8 minus valoarea observata va inversa valoarea ) inainte ca ele sa fie comparate
sau combinate cu itemi care nu sunt invers codificati. Alte feluri de transformari pot include
crearea de scale de masurare prin adaugarea de itemi de scala individuala , prin crearea unui
indice cantarit dintr-un set de masurari observate si comas area valorilor multiple in mai putine
categorii (restrangerea veniturilor in limite de venit ).
Analiza univariata (monovalenta)
Analiza univariate , sau analiza de variabila unica , se refera la un set de tehnici statistice care pot
descrie proprietatile generale ale unei variabile . Statisticile univariate include : (1) distributia
frecventei , (2) tendinta centrala si (3) dispersia . Distributia frecventei unei variabile este un
sumar al frecventei (sau procentaje) valorilor individuale sau seriilor de valori pentru acea
variabila . De exemplu , putem masura de cate ori un esantion de respondent frecventeaza
slujbele religioase ( ca masura a religiozitatii lor) utilizand o scala categorical : niciodata ,
odata pe an ,de cateva ori pe an , circa odata pe luna , de cateva ori pe luna, de cateva ori pe
saptamana si o categorie optionala pentru nu raspund . Daca numaram (sau procente)
observatiile in fiecare categorie (cu exceptia nu raspundcare este o valoare lipsa reala si nu o
categorie ) si sa o afiseze sub forma unui tabel , iar ceea ce avem este o distributie de frecvente
.Aceasta distributie poate fi deasemenea infatistata sub forma unui grafic , cu axa orizontala
reprezentand fiecare categorie a acelei variabile iar axa vertical reprezentand frecventa sau
procentajul observatiilor in cadrul fiecarei categorii.In cazul unor foarte largi esantioane unde
observatiile sunt independente si aleatorii , distributia frecventelor tinde sa urmeze o curba in
forma de clopot ( un grafic al distributiei frecventelor ) unde cele mai multe observatii sunt
inmanunchiate inspre centrul sirului de valori si din ce in ce mai putine observatii inspre capetele
extreme ale sirului .Aceasta este numita o distributie normala.
Tendinta centrala este un estimativ al centrului distributiei valorilor .Exista tri estimari majore
ale tendintei centrale : medie , mediana si mod. Media aritmetica (adeseori numita simplu
media) este o medie simpla a tuturor valorilor intr-o distributie data. Se considera un set de opt
punctaje de test : 15, 22, 21, 18, 36, 15, 25, 15. Media aritmetica a acestor valori este (15 + 20 +
21 + 20 + 36 + 15 + 25 + 15)/8 = 20.875 Alte tipuri de medii includ Media geometrica ( nth
radacina produsului a n numere in distributie ) si media armonica (reciproca mediilor aritmetice
a reciprocei fiecarei valori dintr-o distributie) dar aceste medii nu sunt foarte populare pentru
analiza statistica a datelor cercetarii sociologice .A doua masurare a tendintei centrale , mediana ,
este valoarea mijlocie din sirul valorilor distributiei .Aceasta este calculata prin selectarea tuturor
valorilor unei distributii in ordine crescatoare si selectarea valorii mijlocii . In cazul in care exista
doua valori mijlocii (daca exista un numar egal de valori intr-o distributie ) , media celor doua
valori mijlocii reprezinta mediana .In exemplul de mai sus , valorile selectate sunt : 15, 15, 15,
18, 22, 21, 25, 36.Cele doua valori mijlocii sunt 18 si 22 , si in consecinta mediana este
(18 + 22)/2 = 20. In sfarsit , modul este cea mai frecventa valoare care apare intr-o distributie de
valori . In exemplul anterior , cea mai frecventa valoare care apare este 15 , care este modul
setului de punctaje de verificare .De notat ca orice valoare calculate dintr-un esantion , cum ar fi
media ,mediana , modul sau orice alta estimare a ultimei sunt numite statistica .
Dispersia se refera la modul in care valorile sunt distribuite in jurul tendintei centrale , de
exemplu , cat de stranse sau cat de largi sunt valorile grupate in jurul mediei .Doua masurari
commune ale dispersiei sunt sirul (seria) si deviatia standard . Seria (sirul) este diferenta dintre
valorile cele mai mari si cele mai mici dintr-o distributie . Sirul , in exemplul nostrum de mai sus
este 36 15 = 21 . Sirul este foarte sensibil la prezenta factorilor externi . De exemplu , daca cea
mai mare valoare in distributia de mai sus era 85 iar celelalte valori au ramas aceleasi , seria ar fi
85 -15 = 70. Deviatia standard ,a doua masurare a dispersiei , corecteaza asemenea factori prin
utilizarea unei formule care ia in calcul cat de apropiata sau cat de indepartata este fiecare
valoare de media distributiei :
Unde este deviatia standard , x este a ith observatie (sau valoare), este media aritmetica , n
este numarul total de observatii si inseamna suma tuturor observatiilor .
Patratul deviatiei standard este numit varianta unei distributii .Intr-o distributie normal a
frecventelor , s-a vazut ca 68% din observatii sunt intre o variatie standard a mediei
( + 1 ), 95% din observatii se afla intre cele doua deviatii standard
( + 2 ), and 99.7% din observatii sunt intre cele trei deviatii standard ( + 3
). (McLeod, S. A., 2007)

Analiza bivariata (bivalenta)


Analiza bivariate examineaza relatia reciproca dintre doua variabile .Cele mai comune statistici
bivariate sunt ceratiile bivariate (adeseori , numite simplu corelatii), care este un numar intre -
1 si +1 si denota puterea raportului dintre doua variabile . Sa spunem ca dorim sa studiem modul
in care varsta se raporteaza la stima-de-sine intr-un esantion de 20 de respondent , adica pe
masura avansarii in varsta creste stima-de-sine ,scade sau ramane neschimbata . Daca stima-de-
sine creste , atunci avem o corelatie pozitiva intre doua variabile iar daca stima-de-sine scade ,
avem o corelatie negative ; daca ramane aceeasi ,avem corelatie zero. Pentru a calcula valoarea
acestei corelatii se ia in calcul setul de date ipotetice . Cele doua variabile din acest set de date
sunt varsta (x) si stima-de-sine (y) . Varsta este o variabila proportional in timp ce stima-de-sine
este un punctaj mediu calculat dintr-o scala de masurare a stimei-de-sine ,care foloseste o scala
Likert in 7 puncte , distribuita pe o scala care incepe cu foarte impotriva pana la foarte de
accord .Formula de calcul a corelatiei bivariate esteunde rx y este corelatia , x si y sunt
mediile de esantion x si si y si sx si sy sunt deviatiile standard ale x si y .
Valoarea calculate manual a corelatiei dintre varsta si stima-de-sine , folosind formula de mai sus
. Aceasta cifra indica varsta ca avand o mare corelare cu stima-de-sine , adica stima-de-sine
tinde sa creasca odata cu inaintarea in varsta sis cade odata cu descresterea varstei .
Un asemenea model poate fi vazut prin comparatie vizuala a histogramelor varstei si stimei-de-
sine unde apare ca varful celor doua histograme in general se urmaresc unul pe celalalt .De
notat aici ca axele verticale reprezinta valorile actuale ale observatiilor si nu frecventa
observatiilor si , in consecinta , acestea nu sunt distributii ale frecventelor ci mai degraba
histograme . Graficul de distributie (scatter plot ) bivariate este in sine un grafic al stimei-de-
sine pe axa verticala in raport cu varsta aratata pe axa orizontala.Acest grafic seamana cu o linie
curba in urcare abrupta ( curba pozitiva ) care indica deasemenea o corelatie pozitiva . Daca
cele doua variabile au fost corelate negativ ,curba graficului de distributie va fi in coborare
(curba negativa) , aratand ca cresterea varstei este in legatura cu descresterea stimei-de-sine si
viceversa. Daca cele doua variabile nu sunt correlate , graficul de distributie va arata o linie
orizontala (curba zero) indicand ca crestrea varstei nu are are o influenta sistematica asupra
stimei-de-sine .
Dupa calcularea corelatiei bivariate , cercetatorii sunt adeseori interesati sa stie cat este de
semnificativa aceasta corelatie ( cea adevarata) sau daca este pur si simplu intamplatoare .
Raspunsul la o asemenea intrebare ar implica verificarea urmatoarei ipoteze :
H0: r = 0
H1: r 0
H0 este numit ipoteza nula iar H1 este denumit ipoteza alternativa (uneori reprezentata ca
Ha).Desi acestea pot parea a fi doua ipoteze , H0 si H1 reprezinta de fapt o singura ipoteza
intrucat ele se contrazic reciproc .Suntem interesati sa verificam H1in locul H0. Este deasemenea
de notat ca H1 este o ipoteza non-directionala deoarece nu arata daca r este mai mare sau mai
mic decat zero .Ipoteza directionala va fi mentionata ca H0: r 0; H1: r > 0 ( daca verificam
corelatia pozitiva ) . Verificarea sensului ipotezei directionale este facuta prin utilizarea unui test
t cu un singur rezultat in timp ce pentru ipoteza non-directionala se foloseste un test t cu doua
rezultate. In testarea statistica , ipoteza alternativa nu poate fi verificata direct . Dimpotriva ,
aceasta este testate indirect prin eliminarea ipotezei nule cu un oarecare nivel de probabilitate
.Verificarea statistica este intotdeauna probabilistica , deoarece nu suntem niciodata siguri daca
deductiile noastre , bazate pe date simple , se aplica populatiei , deoarece esantionul nostru nu
este egal niciodata cu populatia .Probabilitatea ca o inferenta statistica sa fie cauza a intamplarii
este numita valoarea p.Valoarea p este comparata cu nivelul de semnificatie (), care reprezinta
nivelul maxim de risc pe care il putem accepta ca inferenta noastra sa fie incorecta. Pentru cele
mai multe analize statistice , este stabilit la 0.05. O valoare p mai mica decat =0.05 arata ca
avem suficiente probe statistice pentru a elimina ipoteza nula si , deci , sa acceptam indirect
ipoteza alternativa .Daca p>0.05, atunci nu trebuie sa adecvam evidenta statistica pentru a
elimina ipoteza nula sau sa acceptam ipoteza alternative . Cel mai usor mod de a verifica
ipotezele de mai sus este de a determina valorile critice r din tabelele statistice disponibile in
orice manual de statistici standard sau de pe Internet (cele mai multe programe de software
opereaza deasemenea verificari ale tendintelor significance testing).Valoarea critica a lui r
depinde de nivelul de orientare dorit ( = 0.05),gradele de libertate (df), precum si in functie de
testul de verificare (cu o singura solutie sau cu doua solutii ).Gradul de libertate este numarul de
valori ce pot varia liber in orice calcul statistic . In cazul corelatiei , df este pur si simplu egal cu
n-2 , sau df este 20-2 = 18 .Exista doua tabele diferite pentru o-solutie si doua-solutii . In tabelul
de doua-solutii , valoarea critica a lui r pentru
= 0.05 si daca df = 18 este 0.44. Pentru ca o corelatie calculata de 0.79 sa aiba semnificatie ,
aceasta trebuie sa fie mai mare decat valoarea critica de 0.44 sau mai mica decat -0,44 .Deoarece
valoarea de 0,79 este mai mare decat 0,44 tragem concluzia exista o corelatie semnificativa intre
varsta si stima-de-sine in setul nostrum de date , sau cu alte cuvinte probabilitatea ca aceasta
corelatie sa fie intamplatoare este mai mica de 5% . In concluzie putem elimina ipoteza zero care
arata r 0,care este un mod indirect de a spune ca ipoteza alternative r > 0 este probabil
corecta .Cele mai multe studii de cercetare implica una sau doua variabile . Daca sunt n variabile
, atunci vom avea un total de n*(n-1)/2 posibile corelatii intre aceste n variabile . Astfel de
corelatii se calculeaza usor utilizand un program software cum ar fi SPSS , in loc de a folosi
formula de corelare manuala si reprezentata prin utilizarea unei matrice de corelare . O matrice
de corelare este o matrice care enumera variabilele in primul rand al primei coloane , si
infatiseaza corelatiile bivariate intre perechile de variabile in rubricile respective ale matricei .
Valorile situate de-a lungul diagonalei (din stanga sus catre dreapta jos ) acestei matrice , sunt
intotdeauna 1 , deoarece orice variabila este intotdeauna perfect corelata cu sine insasi .In
continuare , intrucat corelatiile sunt non-directionale , corelatiile dintre variabilele V1 si V2 sunt
aceleasi cu cele dintre V2 si V1 . In consecinta , matricea triunghiulara inferioara (valorile de
sub diagonal principal ) este o reflectare in oglinda a matricei triunghiulare superioare (valorile
de deasupra diagonalei principale ) si , deci , adeseori pentru simplificare listam numai matricea
triunghiulara inferioara .In cazul in care corelatiile implica variabile masurate pe scale de interval
, atunci acest tip specific de corelari sunt numite corelatii de produs moment Pearson. Un alt
mod util de prezentare a datelor bivariate (ambivalente) este intabularea incrucisata ( adeseori
abreviata ca tabel-incrucisat si denumit in mod formal ca tabel de contingente ) . Un tabel
incrucisat este un tabel care descrie frecventa (sau procentajul ) tuturor combinatiilor a doua sau
mai multe variabile nominale sau categoriale . De exemplu , sa ne imaginam ca avem
urmatoarele observatii privind sexul si calificativele pentru un esantion de 20 de studenti . Sexul
este o variabila nominala ( masculin/feminin sau M/F ) iar calificativul este o variabila
categoriala cu trei niveluri (A,B si C). Un tabel de date incrucisat poate afisa distributia conexata
a sexului si calificativului ( cati studenti de ambe sexe au obtinut un calificativ , ca sir de
frecvente sau ca procentaj) intr-o matrice 2x3 .Aceasta matrice ne va ajuta sa vedem daca notele
(calificativele) A,B si C sunt egal distribuitee pe sexe . Tabelul incrucisat de date arata ca
distributia pe calificativul A este polarizat catre studente (feminine) . Un astfel de tabel arata ca
distributia calificativului A este puternic polarizata catre studentii de sex feminine : intr-un
esantion de 10 studenti barbati si 10 studente femei , cinci student au obtinut calificativul A in
comparative cu doar un student barbat . Prin contrast distributia pe calificativul C este puternic
polarizata catre studentii barbate : trei student au obtinut calificativul C in comparatie cu doar
una studenta .Totusi , distributia pe calificativul B a fost intrucatva uniforma cu sase studenti si
cinci studente .Ultimul rand si ultima coloana ale unui astfel de tabel sunt numite totaluri
marginale deoarece ele indica totalurile fiecarei categorii si sunt afisate la marginile tabelului .
(McLeod, S. A., 2007)

Desi putem vedea un model distinct de distribuire a calificativelor intre studentii de sex
masculin si de sex feminin , este acest model adevarat sau semnificativ statistic ? Cu alte
cuvinte , valorile frecventelor difera de ceea ce ar putea fi intamplare ? Pentru a raspunde la
aceasta intrebare ar trebui sa calculam numarul prevazut de observatii in fiecare rubrica a
tabelului incrucisat al matricei 2x3 . Aceasta se face prin inmultirea coloanei totalurilor
marginale cu totalurile de rand marginal pentru fiecare rubric si impartind rezultatul la numaarul
total de observatii .De exemplu pentru grupa masculin/calificativ A , calculul preconizat =5 * 10
/ 20 = 2.5. Cu alte cuvinte ,noi previzionam ca 2.5 studenti barbati sa obtina calificativul A ,
dar in realitate , numai un student a obtinut calificativul A .
Daca aceasta diferenta dintre numaratoarea previzionata si cea reala este semnificativa , se poate
verifica prin utilizarea testului chi-patrat . Statistica chi-patrat poate fi calculate ca diferenta
medie dintre numaratorile observate si cele previzionate in toate grupele matricei . Putem apoi
compara acest numar cu valoarea critica asociata cu un nivel de probabilitate dezirabil (p < 0.05)
si gradele de libertate , care este pur si simplu (m-1)*(n-1), unde m si n sunt numere ale sirurilor
si respective coloanelor. In acest exemplu , df = (2 1) * (3 1) = 2.
Conform tabelelor chi-patrat din orice indrumar statistic , valoarea critica chi-patrat pentru
p=0.05 si df=2 este 5.99. Valoarea calculate pentru Chi-patrat , pe baza datelor observate , este
1,0 ceea ce este mai putin fata de valoarea critica .In consecinta , trebuie sa conchidem ca
modelul (tiparul ) calificativelor observate nu este diferit din punct de vedere statistic de modelul
ce poate fi previzionat ca simpla intamplare.

Capitolul 15
Analiza cantitativa :
Statistici inferentiale
Statisticile inferentiale sunt procedure statistice folosite pentru a trage concluzii cu privire la
asociatiile dintre variabile . Ele difera de statisticile descriptive prin aceea ca sunt gandite
explicit pentru a verifica ipotezele . Numeroase procedure statistice intra in aceasta categorie ,
cele mai multe fiind sustinute de programe software modern cum ar fi SPSS si SAS . Acest
capitol furnizeaza o scurta prezentare numai celor mai de baza si frecvente procedure ; cititorii
sunt sfatuiti sa consulte texte formale de statistica sau sa frecventeze un curs de statistica pentru
procedure mai avansate .
Concepte de baza (fundamentale )
Filozoful britanic Karl Popper spunea ca teoriile nu pot fi niciodata probate ci numai dezmintite
.Ca exemplu , cum putem demonstra ca soarele va rasari maine ? Popper spunea ca doar din
cauza ca noi ne amintim ca soarele a rasarit in fiecare zi , aceasta nu inseamna neaparat ca va
rasari maine , deoarece teoriile inductive associate sunt numai concluzii care pot fi sau nu
predictive cu privire la un fenomen viitor .In schimb el sugera ca putem sa ne asumam teoria ca
soarele va rasari in fiecare zi fara a o dovedi neaparat , iar daca soarele nu rasare intr-o anumita
zi , teoria este dovedita ca falsa si respinsa.
In mod asemenator , putem respinge ipoteze numai pe baza evidentelor contrarii dar nu le putem
accepta cu adevarat deoarece prezenta evidentei nu inseamna ca noi nu putem observa evidenta
contrarie mai tarziu. Deoarece nu putem accepta cu adevarat o ipoteza de interes (ipoteza
alternativa) , noi formulam o ipoteza nula impotriva ipotezei alternative , si apoi folosim
evidenta empirica pentru a respinge ipoteza nula pentru a demonstra suportul indirect ,
probabilistic in favoarea ipotezei noastre alternative.O a doua problema legata de verificarea
raporturilor ipotetice in cercetarea stiintifica sociala este ca variabila dependenta poate fi
influentata de un numar infinit de variabile exterioare si nu este plauzibil ca toate aceste efecte
exterioare sa fie masurate si controlate .In consecinta chiar daca doua variabile pot fi in legatura
in cadrul unui esantion observant , acestea nu pot relationa cu adevarat in cadrul populatiei si , in
consecinta , statisticile inferentiale nu sunt niciodata sigure sau deterministe ci intotdeauna
probabilistice .Cum stim daca o relatie intre doua variabile intr-un esantion observant este
semnificativ si nu o chestiune de intamplare ? Sir Ronald A. Fisher , unul dintre cei mai
proeminenti statisticieni din istorie , a stabilit principiile de baza ale verificarii semnificatiei . El
spunea ca un rezultat statistic poate fi considerat semnificativ daca se poate demonstra ca
probabilitatea de a fi respins din cauza intamplarii este de 5% sau mai putin. In statisticile
inferentiale , aceasta probabilitate este denumita valoare , 5% este numit nivel de semnificatie
(),iar raportul dorit dintre valoarea p si este notat ca : p0.05. Nivelul de semnificatie este
nivelul maxim de risc pe care dorim sa-l acceptam ca pret al concluziei noastre asupra
esantionului de populatie.
Daca valoarea p este mai mica de 0,05 sau 5% inseamna ca exista o sansa de 5% de a fi incorrect
in respingerea ipotezei nule sau de a avea o eroare de tip I . Daca p>0.05, nu avem sufucuenta
evidenta pentru a respinge ipoteza nul a sau pentru a accepta ipoteza alternative Trebuie
deasemenea sa intelegem trei concept statistice interconectate : distributia de esantion , eroarea
standard si intervalul de confidenta . Distributia de esantion este o distributie teoretica a unui
numar infinit de esantioane din populatia de interes in studiu.Totusi , deoarece un esantion nu
este niciodata identic cu populatia , fiecare esantion are intotdeauna un nivel inerent de eroare ,
numita eroare standard .Daca aceasta eroare standard este mica , atunci calculele statistice
deduse din esantion ( cum ar fi media esantion) sunt calcule rezonabil bune ale populatiei.
Exactitatea calculelor noastre de esantion este definite in termeni de interval de confidenta
(IC).Un IC de 95% este definit ca un sir de plus sau minus doua devieri standard de la media
calculate , asa cum rezulta din esantioane diferite dintr-o distributie de esantion . In consecinta ,
cand spunem ca rezultatele esantionului observat are un IC de 95% , vrem sa spunem ca avem
incredere (confidenta) 95% din timp , parametrul populational se incadreaza in doua deviatii
standard ale rezultatului esantionului observant . Impreuna , valoarea p si IC ne dau o buna
apreciere a probabilitatii rezultatului nostrum si cat de aproape este de parametrul populational
respective. (McLeod, S. A., 2007)
Modelul general linear
Cele mai multe procedure statistice inferentiale in cercetarea sociologica sunt derivate
dintr-o familie de modele statistice numita modelul general linear (MGL). Un model este un
rezultat al unei ecuatii matematice care poate fi utilizat pentru a reprezenta un set de date , iar
linear se refera la linia dreapta. In consecinta , un MGL este un sistem de ecuatii care poate fi
utilizat pentru a reprezenta modele lineare ale raporturilor dintre datele observate . Cel mai
simplu tip de MGL este un model linear de doua variabile care examineaza raporturile dintre o
variabila independent (cauza sau predictor) si o variabila dependent (efect sau rezultat) .Sa ne
imaginam ca aceste doua variabile sunt varsta si respectiv stima-de-sine . Graficul
ambivalentelor pentru aceste raporturi arata predictorul (varsta) pe axa orizontala sau axa x iar
stima-de-sine pe axa verticala sau axa y . Din graficul de distributie rezulta ca observatiile
individuale reprezentand combinatii ale varstei cu stima-de-sine ,par in general sa fie distribuite
in jurul unei curbe in urcare .Putem estima parametrii acestei linii , cum ar fi curba sa si
intersectiile in MGL . Din algebra de liceu ne reamintim ca liniile drepte pot fi reprezentate
utilizand ecuatia matematica y=mx+c , unde m este curba (inclinatia) liniei ( cat de mult
determina schimbarea lui y in x) , iar c este termenul (punctul) de intersectie (care este valoarea
lui y cand x este zero ). In MGL , aceasta ecuatie este reprezentata formal ca :y = 0 + 1 x +
unde 0 este curba , 1 este termenul de intersectare ,si este termenul de eroare . reprezinta
deviatia observatiilor curente din valorile lor calculate , intrucat cele mai multe observatii sunt
apropiate de linie dar nu cad exact pe linie ( MGL nu este perfect ).De notat ca un model linear
poate avea mai mult de doi predictor. Pentru a vizualiza un model linear cu doi predictori , sa ne
imaginam un cub tridimensional cu rezultatul (y) pe axa vertical si cei doi predictor ( sa zicem
x1 si x2 ) pe cele doua axe orizontale de la baza cubului . O linie care descrie raportul dintre
doua sau mai multe variabile se numeste coeficient de regresie iar procesul de estimare a
coeficientilor de regresie se numeste analiza de regresie . MGL pentru analiza de regresie cu n
variabile de predictor este : y = 0 + 1 x1 + 2 x2 + 3 x3 + + n xn +
In ecuatia de mai sus , variabilele predictor xi poate reprezenta variabile independente sau
covariate (variabile de control ) . Covariatele sunt variabile care nu sunt de interes teoretic dar
trebuie sa aiba un oarecare impact asupra variabilei dependente y si ar trebui controlat astfel
incat efectele reziduale ale variabilelor independente de interes sa fie detectate mai
exact.Covariatele surprind erorile sistematice intr-o ecuatie de regresie in timp ce termenul de
eroare () surprinde erorile intamplatoare . Desi cele mai multe variabile in MGL tind sa fie de
interval sau de scala proportional , aceasta nu trebuie sa fie cazul . Unele variabile predictor pot
fi chiar variabile nominale (sex : masculin sau feminin) care sunt codificate ca variabile false .
Acestea sunt variabile care pot asuma numai o valoare din cele doua valori posibile : 0 sau 1 ( in
exemplul gen/sex , masculin poate fi desemnat ca 0 iar feminine ca 1 sau viceversa ). Un set
de n variabile nominale este reprezentat prin utilizarea unui numar n-1 de variabile false . De
exemplu , sectorul industrial , constand din agricultura , productie industrial si sectoarele de
servicii pot fi reprezentate utilizand o combinatie de doua variabile false (x1,x2) cu (0,0) pentru
agricultura , (0,1) pentru productia industrial si (1,1) pentru servicii . Nu are importanta ce nivel
al variabilei nominale este codificat 0 si ce nivel 1 , deoarece valorile 0 si 1 sunt considerate ca
doua grupuri distincte ( cum ar fi grupurile de tratament si control in cadrul unui proiect
experimental) si nu sunt considerate cantitati numerice iar parametrii statistici ai fiecarui grup
sunt calculati separat .MGL este un instrument statistic foarte puternic deoarece acesta nu consta
intr-o singura metoda statistica ci mai degraba intr-o familie de metode care pot fi utilizate in
desfasurarea unor analize sofisticate cu diferite tipuri si cantitati de predictor si variabile de
rezultat. Daca avem o variabila de predictor fals si comparam efectele celor doua niveluri (0 si
1) al acestei variabile false asupra variabilei de rezultat , facem o analiza de variant (ANOVA).
Daca efectuam ANOVA in timp ce verificam efectele uneia sau mai multor covariate , avem
analiza de covarianta(ANCOVA) . Putem deasemenea avea multiple variabile de rezultat (
y1,y2,y3yn) care sunt reprezentate prin sisteme de ecuatii constand in ecuatii diferite pentru
fiecare variabila de rezultat ( fiecare cu propriul sau set de coeficienti de regresie ).Daca
variabilele de rezultat multiple sunt modelate de acelasi set de variabile de predictor , analiza
rezultatelor se cheama regresie multivariata. Daca efectuam ANOVA sau ANCOVA cu
variabile de rezultat multiple analiza rezultatelor este multivariata ANOVA (MANOVA) sau
ANCOVA (MANCOVA) multivariate . Daca modelam rezultatul intr-o ecuatie de regresie ca
predictor in alta ecuatie in cadrul unui system de ecuatii de regresie atunci vom avea un tip de
analiza foarte sofisticat numit ecuatia de modelare structurala. Cea mai importanta problema in
MGL este specificatia de model , adica modul de specificare a ecuatiei de regresie (sau sitemul
de ecuatii ) pentru a descrie cat mai bine fenomenul de interes. Specificatia de model trebuie sa
se bazeze pe consideratii teoretice privitoare la fenomenul studiat si nu pe modul cel mai bun in
care corespund datele. Rolul datelor este de a valida modelul si nu acela de a-i verifica
specificatia . (Goodwin, C.J., Goodwin, K.A., 2012)

Comparatia a doua - grupuri


Una din cele mai simple analize inferentiale este compararea rezultatelor post-test ale
subiectilor grupului de tratament si de control intr-un post-test aleatoriu efectuat doar la grupul
de control cum ar fi daca studentii se inscriu inr-un program special de matematica au rezultate
mai bune decat cei care participa la un program de matematica din curricula traditionala . In
acest caz , variabila predictor este o variabila falsa (1= grup de tratament , 0= grup de control) iar
variabila de rezultat , performanta , este scala de proportii (de ex. nota la testul de matematica
dupa programul special ). Tehnica analitica pentru acest proiect simplu este un ANOVA de sens
unic (sens unic deoarece implica numai o variabila de predictor ) iar verificarea statistica utilizata
este denumita testul-t al studentului (sau pe scurt testul-t ).Testul-t a fost prezentat in 1908 de
William Sealy Gosset , un chemist care lucre pentru Fabrica de Bere Guiness din Dublin , Irlanda
, pentru a monitoriza calitatea berii care era foarte populara printre hamalii londonezi in sec.19 .
Deoarece patronal sau nu dorea sa se stie faptul ca folosea statistica pentru controlul calitatii ,
Gosset a publicat testul in Biometrica semnand cu pseudonimul Student ( fusese studentul lui
Sir Ronald Fisher ) iar testul presupunea calcularea valorii t , care era o litera frecvent utilizata de
Fisher pentru a marca diferenta dintre doua grupuri .De aici - denumirea testului-t al Studentului
,desi identitatea Studentului era cunoscuta de colegii statisticieni . Testul-t examineaza daca
mediile celor doua grupuri sunt diferite statistic (test non-directional sau cu-doua-solutii ) sau
daca un grup are o medie mai mare (sau mai mica) decat celalalt (test directional sau cu o singura
solutie ). In exemplul nostru , daca dorim sa examinam daca studentii din programul special de
matematica au rezultate mai bune decat cei ce frecventeaza programul traditional , atunci avem
un test cu o singura solutie .Aceasta ipoteza poate fi enuntata ca :
H0: 1 2 (ipoteza nula )
H1: 1 > 2 ( ipoteza alternativa)
Unde 1 reprezinta media performantei populatiei studentilor participant la programul special
(grupul de tratament )si 2 este performanta medie a populatiei studentilor participant la
programul traditional (grupul de control ). De notat ca ipoteza nula este intotdeauna aceea care
are semnul egal iar scopul oricarui test de semnificatie statistica este respingerea (eliminarea)
ipotezei nule . Cum putem concluziona in legatura cu diferenta de medii a populatiilor utilizand
date ale esantioanelor extrase din fiecare populatie ? Din distributia ipotetica a frecventelor
grupurilor de tratament si control , grupul de control apare a avea o curba clopot (normal ) de
distributie cu un scor mediu de 45 ( pe o scala 0-100) in timp ce grupul de tratament apare a avea
scorul de 65 . Aceasta medie pare diferita dar acestea sunt medii de esantion reale , care pot
diferi de mediile populatiei respective
() datorita erorii de esantionare .Mediile de esantion sunt calcule probabilistice ale mediilor
populatiei in interiorul unui anume interval de confidenta (95% IC este media esantionului +
doua erori standard , unde eroarea standard este deviatia standard a distributiei in media
esantionului extras din esantionul infinit al populatiei . In consecinta , semnificatia statistica a
mediilor populatiei depinde nu numai de media esantionului dar si de eroarea standard sau de
marimea raspandirii in cadrul distributiei frecventelor mediilor de esantion. Daca raspandirea
este mare (cele doua curbe clopot coincide partial ) atunci 95% IC al celor doua medii poate
deasemenea sa se suprapuna partial iar noi nu putem concluziona cu o mare probabilitate
(p<0,05) ca mediile populatiilor lor corespunzatoare sunt semnificativ diferite . Totusi , daca
aceste curbe au grad de raspandire mai ingust (au mai putine puncta de suprapunere ) atunci IC
al fiecarei medii poate sa nu coincide iar noi respingem ipoteza nula si putem spune ca mediile
populatiei ale celor doua grupuri sunt semnificativ diferite la p<0,05 .
Pentru a desfasura un test-t trebuie in primul rand sa calculam o statistica t a diferentelor de
medii intre cele doua grupe ale esantionului . Aceasta statistica este raportul dintre diferenta
mediilor esantionului privind diferentele de variabilitati inregistrate (eroarea standard) :
unde numaratorul este diferenta intre mediile grupului de tratament (grupa 1 ) si grupul de
control (grupa 2) ale esantionului iar numitorul este eroarea standard a diferentei dintre cele
doua grupe , care la randul sau poate fi calculate ca :
s2 este variant si n este dimensiunea esantionului pentru fiecare grup .Statistica t va fi pozitiva
daca media tratamentului este mai mare decat media de control . Pentru a examina daca statistica
t este suficient de mare decat cea posibil intamplatoare , trebuie sa urmarim probabilitatea sau
valoarea p asociata cu statistica-t calculata de noi in tabelele statistice disponibile in caietele
statistice standard sau pe Internet sau calculate de programe software de statistica cum ar fi SAS
si SPSS. Aceasta valoare este o functie de statistica t fie daca testul-t este cu o solutie sau cu
doua , iar gradele de libertate (gl) sau numarul de valori care pot varia liber in calculul statistic
(de obicei o functie a dimensiunii esantionului si tipul de test care se aplica ).Gradul de libertate
al statisticii-t este calculat ca :
care adeseori se aproximeaza (n1+n22).
Daca aceasta valoare-p este mai mica decat nivelul de semnificatie (semnificanta) dorit (sa zicem
=0.05) sau cel mai inalt nivel de risc (probabilitate) pe care dorim sa il asumam (probabilitate)
pentru a concluziona ca exista un effect al tratamentului cand de fapt nu exista (eroare de tip I ) ,
atunci putem respinge ipoteza nula . Dupa ce demonstram daca grupul de tratament are o medie
semnificativ mai marefata de grupul de control , urmatoarea intrebare este de obicei : care este
dimensiunea efectului (DE) sau magnitudinea efectului tratamentului raportat la grupul de
control ? Putem estima DE efectuand o analiza de regresie cu scorurile de performanta ca
variabile de rezultat (y) si o variabila de tratament codificata , falsa , ca variabila de predict (x)
intr-un MGS de doua variabile .Coeficientul de regresie al variabilei de tratament (1), care este
deasemenea curba de regresie (1 = y/x), este un estimat al dimensiunii efectului . In
exemplul de mai sus , intrucat x este o variabila falsa cu doua valori ( 0 si 1) ,, x = 10 = 1, si
inn consecinta dimensiunea efectului sau 1 este pur si simplu diferenta dintre mediile
tratamentului si controlului (y = y1- y2). (Goodwin, C.J., Goodwin, K.A., 2012)

Proiecte factoriale
In continuarea exemplului de mai sus , sa zicem ca efectul programului special (tratament)
raportat la programul traditional (control) depinde de timpul instructional ( 3 sau 6
ore/saptamana) . Acum avem un proiect factorial 2x2 cu cei doi factori fiind tipul de curricula
(speciala fata de traditionala ) si de tip instructional ( 3 sau 6 ore/saptamana). Un astfel de proiect
nu ne ajuta doar sa calculam efectul independent al fiecarui factor , numit efect principal , dar
deasemenea efectul asociat al ambilor factori numit effect de interactiune . Modelul linear
generalizat pentru acest proiect factorial de doua sensuri este desemnat dupa cum urmeaza :
y = 0 + 1 x1 + 2 x2 + 3 x1 x2 +
unde y reprezinta scorurile de performanta post-tratament ale studentilor , x1 este tratamentul
special fata de programul traditional , x2 este timpul de instruire (3 sau 6 ore/saptamana).De
notat ca atat x1 cat si x2 sunt variabile false si , desi x2 pare ca o variabila de scala de proportii
(3 sau 6 ) , ea reprezinta de fapt doua categorii ale proiectului factorial. Coeficientul de regresie
1 si 2 furnizeaza calcule ale dimensiunii efectului pentru efectul principal si 3 pentru efectul
de interactiune .Alternativ , acelasi model factorial poate fi analizat cu analiza in doua sensuri
ANOVA .Analiza de regresie implicand , pe variabile predictor multiple este numita uneori
regresie multipla , care este diferita de regresia multivariate care utilizeaza variabile de rezultat
multiple . Daca 3 este semnificativ aceasta , aceasta presupune ca efectul tratamentului (tipul
de curricula) asupra performantelor studentului depinde de timpul de instruire .In acest caz , noi
nu putem interpreta rezonabil efectul independent al tratamentului (1) sau al timpului de
instruire (2), deoarece cele doua efecte nu pot fi isolate unul de celalalt . Efectele principale
sunt interpretabile numai atunci cand efectele de interactiune sunt nesemnificative . Covariatele
pot fi incluse in proiectele factoriale ca noi variabile , cu noi coeficienti de regresie (e.g., 4).
Covariatele pot fi maasurate utilizand scale de interval sau masuratori proportionale , chiar
atunci cand predictorii de interes sunt desemnati ca variabile false . Interpretarea covariatelor
urmeaza aceleasi reguli ca si orice alta variabila predictor .
Alte analize cantitative
Exista multe alte tehnici statistice inferentiale utile pe baza variatiilor in MGL care sunt
mentionate pes curt aici. Cititorii interesati sunt trimisi la lucrari avansate sau cursuri de statistica
pentru mai multe informatii privind aceste tehnici :
. Analiza de factor este o tehnica de reducere a datelor care este utilizata pentru a agrega statistic
un mare numar de masuratori observate (itemi ) intr-un set mai mic de variabile neobservate
(latente) numit pe baza modelelor de corelatie ambivalenta a factorilor componenti . Aceasta
tehnica este larg folosita pentru evaluarea validitatii convergente si discriminante in scalele de
masurare multi-item in cercetarea sociologica .
. Analiza discriminanta este o tehnica de clasificare care urmareste sa plaseze o observatie data
intr-una din cele cateva categorii nominale pe baza combinarii lineare a variabilelor predictor .
Tehnica este similara cu regresia multipla , cu diferenta ca variabila dependenta este nominala .
Este populara in aplicatiile de marketing asa cum ar fi clasificarea clientilor sau produselor in
categorii pe baza de atribute tipice identificate in sondajele pe scara mare .
Regresia logica (sau modelul logit ) este un MGL in care variabila de rezultat este binara (0
sau1 ) si este prezumat a urma o distributie logica , iar scopul analizei de regresie este de a
previziona probabilitatea unui rezultat de succes prin inserarea datelor intr-o curba logica. Un
exemplu este previzionarea probabilitatii unui infarct cardiac intr-o perioada specific ape baza
unor predictori cum ar fi varsta , masa corporala , regimul de exercitii , samd. Regresia logica
este extrem de populara in stiintele medicale , Estiamrile de dimensiune a efectului se bazeaza pe
raporturi intamplatoare reprezentand intamplari ale unui eveniment ce apar intr-un grup fata
de celalalt .
.Regresia probit (sau modelul probit) este un MGL in care variabila de rezultat poate varia intre
0 si 1 (sau poate asuma valori discrete 0 si 1 ) si este prezumat a urma o distributie standard
normal iar scopul regresiei este de a prezice probabilitatea fiecarui rezultat. Este o tehnica foarte
populara pentru analizele predictive in stiintele actuariale , servicii financiare , asigurari si alte
activitati pentru aplicatii cum ar fi evaluarea creditului pe baza ratingului personal de credit ,
salarii , datorii si alte informatii din cererea de imprumut . Regresiile probit si logit au tendinta
de a demonstra coeficienti de regresie similari in aplicatii comparabile (rezultate binare ) ; totusi ,
modelul logit este mai usor de calculate si interpretat.
Analiza de cale este o tehnica multivariate MGL de analiza directional a raporturilor dintre
seturile de variabile .Ea permite examinarea modelelor complexe nomologice unde variabila
dependent intr-o ecuatie este variabila independent in cealalta ecuatie si este larg utilizata in
cercetarea sociologica contemporana .
.Analiza de serii temporale este o tehnica de analizare a datelor seriilor temporale sau
variabilelor care se modifica incontinuu in decursul timpului . Exemple de aplicatii include
previziuni ale fluctuatiilor pietelor de actiuni la bursa si rata criminalitatii urbane .Aceasta
tehnica este bine cunoscuta in econometrie , finante matematice si procesarea semnalelor . Se
utilizeaza tehnici speciale de corectie a auto-corelarii , sau corelarea aceleiasi variabile cu
valorile sale in decursul timpului . (Goodwin, C.J., Goodwin, K.A., 2012)

Capitolul 16
Etica cercetarii
Etica este definita de dictionarul Webster ca fiind conformarea la standardele de comportament
ale unei profesiuni date sau ale unui grup . Asemenea standarde sunt definite adeseori la un nivel
de disciplina drept cod professional de comportament si uneori pus in aplicare si impus de
comitete universitare care se numesc chiar Comisii de Control Institutional . Chiar daca nu se
specifica explicit , oamenii de stiinta au obligatia de a avea in vedere si de a respecta cu strictete
prevederile generale agreate reciproc de comunitatea stiintifica cu privire la ceea ce constituie un
comportament si o conduita care pot fi acceptabile sau inacceptabile in activitatea stiintifica. De
exemplu , oamenii de stiinta nu au voie sa manipuleze datele colectate de ei , analizele si
procedurile de interpretare astfel incat sa contrazica principiile stiintei sau ale metodelor
stiintifice sau in sensul scopurilor lor personale . De ce este importanta etica cercetarii ?
Deoarece , adeseori stiinta a fost manipulata in afara eticii de catre persoane si organizatii in
vederea sustinerii propriilor interese si angajandu-se in activitati contrare normelor si conduitei
stiintifice . Un exemplu clasic sunt procesele privind medicamentul Vioxx ale gigantului
farmaceutic Merck cand compania a tinut ascunse de comunitatea stiintifica efectele secundare
fatale , avand ca rezultat 3468 de decese ale celor tratati cu Vioxx , cei mai multi de stop cardiac
. In 2010 , compania a agreat un accord in valoare de 4.85 miliarde $ si a desemnat doua comisii
independente si un responsabil oficial medical superior pentru a supraveghea siguranta
procesului de dezvoltare a medicamentului sau. Conduita companiei Merck a fost lipsita de etica
care a violat principiile stiintifice ale colectarii de date , analizei si interpretarii . (Goodwin,
C.J., Goodwin, K.A., 2012)

Etica este distinctia morala dintre bine si rau iar ceea ce este ne-etic nu este neaparat ilegal.In
cazul in care conduit omului de stiinta se incadreaza in zona gri dintre etica si lege , acesta nu
poate fi culpabil din punctul de vedere al legii dar poate fi ostracizat de comunitatea sa
profesionala , sufera o severa scadere a reputatiei profesionale si chiar isi poate pierde postul din
motive de nerespectare a conduitei profesionale .Aceste norme etice pot diferi de la o societate la
alta ,iar aici , ne referim la standard etice care se aplica cercetarii stiintifice in tarile vestice .
Principii etice in cercetarea stiintifica
Unele din principiile conduitei etice larg acceptate de comunitatea stiintifica sunt urmatoarele :
Participarea voluntara si ne-adversitatea .Subiectii participant la cercetare trebuie sa fie
constienti ca participarea lor la studio este voluntara , ca ei au libertatea de se retrage din studio
in orice moment fara nici o consecinta nefavorabila si ca ei nu sufera nici un prejudiciu ca
urmare a participarii sau ne-participarii lor la proiect . Cele mai flagrante violari ale principiului
participarii voluntare sunt probabil experimentele medicale fortate effectuate de cercetatorii
nazisti asupra prizonierilor de razboi in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial , dupa cum a
rezultat din documentele proceselor de la Nuremberg ( aceste experimente au stat la originea
termenului de crime impotriva umanitatii).
Incalcari mai putin cunoscute includ experimentul Tuskegee privitor la sifilis desfasurat
de Serviciul de Sanatate Publica al SUA in perioada 1932 1972 in timpul caruia unui numar de
aproape 400 de barbati afro-americani saraci , suferind de sifilis , li s-a refuzat tratamentul chiar
dupa ce penicilina a fost acceptata ca tratament eficient al sifilisului iar subiectilor li s-a
administrat un tratament fals de punctii lombare drept vindecare a sifilisului .Chiar daca
subiectilor nu le-a fost amenintata viata ei nu trebuiau sa fie supusi unor suferinte grave ca
rezultat al participarii lor . In 1971 , psihologul Philip Zambardo a conceput Experimentul
Penitenciarului Stanford , unde studentilor de la Stanford recrutati ca subiecti li se distribuiau
aleatoriu roluri de detinut sau guardian .Cand a devenit evident ca sudentii detinuti sufereau
traume psihologice ca rezultat al falsei lor incarcerari iar studentii gardieni dadeau dovada de
sadism care ulterior le afectau imaginea-de-sine experimental a incetat. (Bhattacherjee, A., 2011)
In prezent , daca un profesor solicita studentilor sa completeze un chestionar si ii
informeaza ca participarea lor este voluntara , studentii nu trebuie sa se teama ca neparticiparea
le afecteaza in nici un fel notele la cursuri . De exemplu este ne-etic sa se acorde puncte bonus
pentru participare si puncta penalizare pentru ne-participare , deoarece aceasta situatie plaseaza
pe non-participanti intr-o pozitie evident dezavantajoasa.
Pentru a evita asemenea circumstante profesorul trebuie sa stabileasca pe cat posibil o
sarcina alternativa pentru non-participanti astfel incat acestia sa recupereze punctele bonus fara a
participa la studiul de cercetare sau acordand puncta bonus tuturor indiferent de participare sau
non-participare . Mai mult , toti participantii trebuie sa primeasca sis a semneze un formular de
Accept Informat care enunta clar dreptul lor de a nu participa si dreptul de a se retrage , inainte
ca raspunsurile lor la studio sa fie inregistrate . In studiile medicale acest formular trebuie sa
specifice orice posibil risc pentru subiecti in cursul participarii lor .Pentru subiectii a caror varsta
este sub 18 ani , acest formular trebuie semnatde parinti sau tutori legali . Cercetatorii trebuie sa
pastreze aceste formulare de accept pentru o perioada de timp (adesea trei ani) dupa terminarea
procesului de colectare a datelor , pentru a se conforma normelor conduitei stiintifice ale
disciplinei lor sau a locului de munca.
Anonimatul si confidentialitatea .Pentru a proteja interesele si situatia viitoare ale subiectilor
identitatea lor trebuie sa fie protejata in cadrul studiului stiintific . Aceasta se face prin aplicarea
principiului dual al anonimatului si confidentialitatii . Anonimatul presupune ca cercetatorul sau
lectorul raportului final al cercetarii sau documentelor sa nu poata identifica un raspuns dat cu un
anume respondent . Un exemplu de anonimat in cercetarea stiintifica este sondajul prin posta in
care nu se utilizeaza numere de identificare pentru identificarea celui care raspunde la intrebarile
sondajului si cine nu.In studiile de comportament deviant sau indezirabil cum ar fi consumul de
droguri sau descarcarea ilegala de muzica de catre studenti , nu se pot obtine raspunsuri credibile
daca subiectilor nu li se asigura anonimitatea. In continuare , anonimitatea protejeaza izolarea
subiectilor fata de fortele de ordine sau alte autoritati care ar putea avea interes in identificarea si
urmarirea unor astfel de subiecti in viitor .In cadrul unor proiecte de cercetare cum ar fi
interviurile fata-in-fata , anonimatul nu este posibil .In cadrul altor proiecte ,cum ar fi sondajele
de teren longitudinale , anonimatul nu este de dorit deoarece ar impiedica cercetatorul de a
imperechea raspunsurile aceluiasi subiect la momente diferite in timp, in vederea analizei
longitudinale . In astfel de circumstante subiectilor trebuie sa li se garanteze confidentialitatea ,
intrucat cercetatorul poate identifica raspunsurile persoanei dar promite sa nu divulge identitatea
acelei persoane in nici un raport ,document sau forum public . Confidentialitatea este o forma de
protectie mai vulnerabila decat anonimatul deoarece datele de cercetare sociologica nu
beneficiaza de statutul de privilegiu de comunicare in tribunalele si comunicarile cu preotii
sau avocatii in SUA.De exemplu , la doi ani dupa ce superpetrolierul Exxon Valdez a deversat
zece milioane de barili de titei langa portul Valdez din Alaska , comunitatile care au suferit
pierderi economice si daune de mediu au delegat o firma de cercetari din San Diego sa faca un
sondaj al gospodariilor afectate cu privire la detalii personale si stanjenitoare despre problemele
pshologice in crestere in aceste familii .Deoarece normele culturale ale multor americani native
faceau aceste revelatii publice destul de dureros si dificil , respondentilor li s-a asigurat
confidentialitatea raspunsurilor . Cand aceste evidente au fost prezentate tribunalului , Exxon a
cerut prezentarea in proces a chestionarelor originale ale sondajului ( cu informatii de
identificare ) pentru a contra-audia respondentii cu privire la raspunsurile date intervievatorilor
sub protectia confidentialitatii , cerere care a fost aprobata . Din fericire , cazul Exxon Valdez a
fost clasat inainte ca victimele sa fie fortate sa depuna marturie public dar ramane in continuare
posibilitatea de a viola confidentialitatea . (Bhattacherjee, A., 2011)
Intr-un caz extrem , Rick Scarce , student absolvent la Universitatea Statului Washington , a
efectuat studii de observare a participantilor privind activistii pentru drepturile animalelor si a
intocmit o cronologie a concluziilor sale in 1990 intr-o carte intitulata Razboinicii ecologi :
intelegerea miscarii radicale pentru mediu .In 1993 , Scarce a fost chemat in fata unui mare juriu
pentru a identifica activistii pe care i-a studiat .Cercetatorul a refuzat sa reaspunda intrebarilor
marelui juriu invocand respectarea obligatiilor sale etice in calitate de membru al Asociatiei
Sociologice Americane si a fost fortat sa petreaca 159 de zile la Inchisoarea Districtului Spokane
. Pentru a se proteja de neplaceri similare cu cele ale lui Rik Scarce , cercetatorii trebuie sa
elimine orice informatii de identificare din documente si dosare de date de indata ce acestea nu
mai sunt necesare . (Bhattacherjee, A., 2011)
In 2002 , Departamentul de Stat pentru Sanatate si Servicii Umanitare al SUA a emis un
Certificat de confidentialitate pentru a proteja participantii la proiectele de cercetare ,de politie
si alte autoritati . Nu toate proiectele de cercetare se califica pentru acest gen de protective , dar
pot asigura in multe cazuri un important sprijin pentru protejarea confidentialitatii participantilor
Divulgarea. De obicei , cercetatorii au obligatia de a furniza potentialilor subiecti unele
informatii privitoare la studiul lor , inainte de colectarea datelor , pentru a-I ajuta sa decida daca
doresc sau nu sa participe la efectuarea studiului . De exemplu , cine conduce studiul , pentru ce
scop , ce rezultate se asteapta si cine va beneficia de rezultate .Totusi , in unele cazuri ,
divulgarea unor asemenea informatii poate polariza (influenta) raspunsurile subiectilor . De
exemplu , daca scopul unui studiu este de a examina in ce masura subiectii isi vor abandona
propriile puncte de vedere pentru a se conforma gandirii de grup si sa participe la un
experiment in care sa asculte parerea altora cu privire la un subiect asupra caruia nu si-au
exprimat propria opinie , apoi sa le dezvaluie scopul studiului inainte ca experimental sa
sensibilizeze subiectii la tratament . (Bhattacherjee, A., 2011)
In aceste conditii , chiar daca scopul studiului nu poate fi facut cunoscut inainte de realizarea
studiului , acesta trebuie sa fie adus la cunostinta subiectilor intr-o sesiune de informare finala ,
imediat dupa incheierea procesului de colectare de date impreuna cu o lista a riscurilor sau
posibilelor daune suportate de subiecti in timpul participarii la experiment .
Analiza si raportarea. Cercetatorii au deasemenea obligatii etice fata de comunitatea stiintifica
cu privire la modul de analizare si raportare a datelor in studiul lor . Concluziile neasteptate sau
negative trebuiesc dezvaluite integral chiar daca pun la indoiala partial proiectul de cercetare sau
concluziile acestuia . Asemanator multe relatii interesante sunt descoperite dupa terminarea
studiului fie din intamplare fie din studiul datelor .Este ne-etic sa se prezinte astfel de concluzii
ca fiind un proiect deliberat . Cu alte cuvinte , ipotezele nu trebuie proiectate in cercetarea
pozitivista ulterior faptelor bazate pe rezultate ale analizei datelor deoarece rolul datelor in astfel
de cercetari este de a verifica ipotezele si nu de a le construi. Este deasemenea ne-etic de a
cizela datele in diferite segmente pentru a demonstra sau contrazice ipotezele de interes sau de
a genera documente multiple sub pretextul ca sunt seturi de date diferite. Rastalmacirea
afirmatiilor indoielnice ca valide pe baze partiale , analiza datelor incomplete sau improprie este
deasemenea un procedeu necinstit .Stiinta progreseaza prin deschidere si onestitate iar
cercetatorii isi pot aduce contributia cel mai bine facand cunoscute toate problemele in cercetarea
lor astfel incat ceilalti cercetatori sa fie feriti de probleme similare . (Bhattacherjee, A., 2011)
Bibliografie

1. Stanovich, K. E. (2010). How to think straight about psychology (9th ed.). Boston, MA:
Allyn & Bacon.
2. Hult, A.H. (1995). Researching and writing in the social sciences, Needham Heights,
MA: Allyn & Bacon.
3. Rubin, A, Babbie, E., (1992) Research Methods for Social Work, Pacific Grove, CA:
Brooks/Cole Publishing Company
4. Goodwin, C.J., Goodwin, K.A. (2012). Research in Psychology: Methods and Designs
(7th ed.). CA: John Willey & Sons, Incorporated
5. Shaughnessy, J., Zechmeister, E., Zechmeister, J., (2015).Research methods in
Psychology (10th ed.), Mc Graw-Hill Compnanies
6. McLeod, S. A. (2007). Psychology Research Methods. Retrieved from
www.simplypsychology.org/research-methods.html
7. MacKenzie, S. B., Podsakoff, P. M., and Podsakoff, N. P., (2011). Construct
Measurement and Validation Procedures in MIS and Behavioral Research: Integrating
New and ExistingTechniques, MIS Quarterly (35:2), pp. 293-334.
8. Bhattacherjee, A. (2011) Social Science Research: Principles, Methods, and Practice,
Ver 2.0, Free download from Blackboard (my.usf.edu).
9. Price, P.C., (2012). Psychology research methods: Core Skills and Concepts, Creative
Commons by-nc-sa 3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/ 3.0/)
10. Goodwin, J., (2010). Research in Psychology: Methods and Designs (6TH ed.). CA: John
Willey & Sons, Incorporated