IV.

Interpretarea geometrică a derivatei funcţiei într-un punct

Fie dată funcţia f : D  E , y  f ( x) derivabilă în punctul x 0  D şi punctele M 0 ( x 0 ; f ( x0 ))  G f şi
M ( x0  x; f ( x 0  x))  G f .
• Dacă x  0 (echivalent cu x  x 0 ), atunci M  M 0 şi dreapta M 0 M secantă la graficul funcţiei f tinde la poziţia
tangentei M 0T dusă în punctul M 0  G f .
• În aceste condiţii avem:
1. ( x  0 )  ( x  x 0 )  ( x0  x  x0 )  ( M  M 0 );
f ( x )  f ( x 0 ) f ( x 0  x )  f ( x 0 )
2. tg   ;
x  x0 x

3. (    )  ( tg  tg )  ( tg  lim tg )  tg  lim f ( x0  x)  f ( x 0 )  f ( x0 )  tg  f ( x0 ) .

x 0 x 0 x
• Are loc teorema:
Teorema 1(despre sensul geometric al derivatei ): Dacă funcţia f : D  E , y  f ( x) este derivabilă în punctul x 0  D ,
atunci graficul funcţiei f admite tangentă în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x0 )) şi coeficientul unghiular al tangentei (panta
tangentei) la graficul G f al funcţiei f este egal numeric cu valoarea derivatei în acest punct.
Conform teoremei 1 avem:
1) k tg  f ( x 0 ) ; 2) tg  f ( x0 ) ; 3) k tg  tg  f ( x 0 ) (46.17)
Teorema 2: Dacă funcţia f : D  E , y  f ( x) este derivabilă în punctul x 0  D şi are derivata finită în acest punct, atunci
ecuaţia tangentei duse la graficul funcţiei f în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x0 )) este:
y  f ( x0 )  f ( x0 )  ( x  x0 ) sau y  f ( x0 )  f ( x0 )  ( x  x0 ) (46.18)
Teorema 3: Dacă funcţia f : D  E , y  f ( x) este derivabilă în punctul x 0  D şi are derivata finită şi nenulă în acest
punct, atunci ecuaţia normalei duse la graficul funcţiei f în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x0 )) este:
1 1
y  f ( x0 )    ( x  x0 ) sau y  f ( x 0 )   ( x  x0 ) (46.19)
f ( x0 ) f ( x 0 )
Remarcă:
1) Dacă funcţia f : D  E , y  f ( x) are derivată în punctul x 0  D şi f ( x0 )   sau f ( x 0 )   , atunci graficul
funcţiei f are tangentă în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x0 )) şi ecuaţia tangentei duse la graficul funcţiei
f în punctul M0 are forma xx 0 şi tangenta este o dreaptă paralelă cu axa Oy.
2) Dacă funcţia f : D  E , y  f ( x) are derivată în punctul x 0  D şi f ( x0 )   sau
f ( x 0 )   , atunci panta tangentei dusă la graficul Fig. 46.3
funcţiei f în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x0 )) nu există, adică panta tangentei este m  tg   ,
deoarece   90 . În acest caz ecuaţia tangentei este xx 0 .
(Vezi Fig. 46.3)
Teorema 4: Tangenta dusă la graficul funcţiei f : D  E , y  f ( x) în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x0 )) este paralelă cu axa Ox dacă
şi numai dacă panta ei este egală cu 0, adică k tg  f ( x0 )  0 (46.20)
Remarcă: Dacă tangenta dusă la graficul funcţiei f : D  E , y  f ( x) în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x0 )) este paralelă cu axa Ox,
atunci ecuaţia tangentei este y  f ( x0 ) sau y  y 0 şi panta tangentei este k tg  f ( x0 )  0 .

• În Fig. 46.4a este reprezentată tangenta dusă la graficul funcţiei f în punctul M 0 , care este paralelă cu axa Ox şi ea are
ecuaţia y  f ( x0 ) sau y  y 0 .
• În Fig. 46.4b sunt reprezentate tangentele duse la graficul funcţiei f în punctele M 1 şi M 2 , care sunt paralele cu axa Ox şi
au ecuaţiile y  f ( x1 ) şi respectiv y  f ( x 2 ) .

Fig. 46.4a Fig. 46.4b

Exemple: De pus

1. De scris ecuația tangente dusă la graficul funcţiei f în punctul M 0 , de pe grafic: