Sunteți pe pagina 1din 8

METODA ROTATIEI

Prin rotatia in jurul unei axe fixe oarecare,fiecare punct al sistemului care se
roteste se deplaseaza intr-un plan perpendicular pe axa de rotatie. Un punct se
deplaseaza pe un cerc al carui centru se afla in punctul de intersectie al axei cu
planul in care se efectueaza rotatia. Daca unul din punctele elmentului care se
rotest se afla pe axa, acest punct ramane ne miscat.
Axa de rotatie poate sa fie data sau aleasa. In cazul in care axa de rotatie nu
este data, aceasta se va lua fie o dreapta verticala fie una de capat, deoarece
constructia se va simplifica. Rotatiile care se executa in jurul unor drepte
orizontale, frontale, oarecare etc. se numesc rotatii speciale.
In cazul rotatiei, planele de proiectie raman pe loc, elementele din spatiu
rotindu-se pana ajung in pozitie particulara.
1.ROTATIA DE NIVEL
In rotatia de nivel axa de rotatie este o dreapta verticala (fig.5.13). Printr-un
punct oarecare A se construieste planul N perpendicular pe axa de rotatie, deci
paralel cu planul de proiecti H. In timpul rotatiei punctul A descrie in planul N
un cerc cu raza R care este lungimea perpendicularei din A pe axa de rotatie.
Fig.5.13
Cercul descris de punctul A se proiecteaza pe planul orizontal fara a se
deforma. Proiectile pe planele V si L vor fi doua drepte paralele cu Ox si Oy.
Axa de rotatie fiind paralela cu axa Oz se va nota cu Z. Unghiul cu care se va
roti punctul A pote sa fie dat sau se alege astfel ca punctul sa ajunga intr-o
anumita pozitie.
2.ROTATIA DE FRONT
In rotatia de front punctul A se va roti intr-un plan de front, deci in jurul unei
axe dreata la capat (fig.5.14). Punctul A va descrie un cerc care se va proiecta
nedeformat pe planul vertical de proiectie, iar pe planele H si L se va proiecta
sub forma unor drepte paralele cu Ox, respectiv cu Oz. Axa de rotatie fiind
paralela cu Oy se va nota cu Y.
Fig.5.14.
3.ROTATIA PUNCTULUI
Un punct se roteste in jurul unei axe atunci cand se urmareste aducerea
punctului intr-un plan oarecare. Daca punctul A trebuie adus in planul vertical

de proiectie se va alege axa de rotatie Z pentru ca proiectia orizontala a


punctului sa poata fi mutata pe axa Ox (fig.5.15.a)
Fig.5.15
Proiectia verticala se va determina cu linie de ordine din a1 la aceeasi cota.
Daca un punct B trebuie adus in planul bisector de simetrie, este necesar sa se
efectueze o rotatie in jurul unei axe pana cand departarea si cota vor fi egale
(fig.5.15.b). Considerand axa de rotatie Y, se traseaza in planul V o dreapta
paralela cu Ox la o cota egala cu departarea punctului. Punctul B se va roti pana
cand proiectia verticala va ajunge pe dreapta trasata. Proiectia orizontala se va
determina cu o linie de ordine, avand in vedere ca departarea punctului ramane
aceeasi.
Un punct C oarecare, care trebuie adus prin rotire in planul a doua drepte
concurente va fi rotit intr-un plan de nivel pana cand proiectiile punctului ajung
pe orizintala continuta in planul dreptelor, care are aceeasi cota cu
punctul(fig.5.16.a). Dupa alegerea axei de rotatie si construirea orizontalei, se
roteste proiectia orizontala a punctului pana pe proiectia orizontala a dreptei
dupa care se determina proiectia verticala a punctului cu linie de ordine.
Fig.5.16
Alt punct E, care trebuie adus intr-un plan oarecare dat prin urme, va fi adus pe
o dreapta continuta in plan (fig.5.16.b). Daca se alege axa de rotatie Y, deci se
face o rotatie de front, se va construi frontala continuta in planul dat, care va
avea aceeasi departare cu a punctului E. Se executa o rotatie in planul vertical
pana cand proiectia verticala ajunge pe frontala, dupa care se determina proiectia
orizontala a punctului cu linie de ordine.
4.ROTATIA DREPTEI
A roti o dreapta inseamna a roti doua puncte ale ei in aceeasi sens si cu aceeasi
unghi. Pentru a efectua o rotatie de nivel a dreptei D (fig.5.17a) se iau doua
puncte pe dreapta, 1 si 2, care se rotesccu unghiul . Proiectiile verticale ale
punctelor rotite se determina cu linii de ordine. Pentru a nu masura de doua ori
unghiul se recomanda alegerea unui punct 1, pentru care se face rotatia, ca
picior al perpendicularei din z pe dreapta D. In acest fel se face rotatia punctului
1 cu unghiul si se traseaza proiectia orizontala a dreptei rotite D1. Punctul 2
este necesar doar pentru determinarea proiectiei verticale a dreptei.
Fig.5.17
In acelasi fel se procedeaza pentru rotatia de front a unei drepte (fig.5.17.b)
atunci cand axul de rotatie nu intersecteaza dreapta.
Rezolvarea rotatiei dreptei se simplifica si mai mult atunci cand axul de rotatie
intersecteaza dreapta. In acest caz, unul din punctele pentru care se face rotatia
este punctul de intersectie cu axul, care ramane pe loc , cel de al doilea punct
rotindu-se cu unghiul (fig.5.18.a)

La rotatia de nivel proiectia orizontala a dreptei va trece prin punctul de


intersectie cu axul si prin proiectia orizontala a punctului rotit 21 . Proiectia
verticala se determina cu linii de ordine.
Fig.5.18
In cazul rotatiei de front, in jurul unui ax concurent cu dreapta, se procedeaza
in mod analog(fig.5.18.b)
5.ROTATIA PLANULI DAT PRIN URME
Pentru a executa rotatia de nivel a unui plan dat prin urme cu un unghi
oarecare , se va efectua rotatia unei drepte D, continuta in planul P, care
intersecteaza axul de rotatie (fig.5.19.a) si a carei proiectie orizontala este
perpendiculara pe urma orizontala a planulaui P. Dupa executarea rotatiei dreptei
cu unghiul , urma orizontala a planului va trece prin h1 si va fi perpendiculara
pe d1 iar urma verticala a planului va trece prin Px1 si v1.
Fig.5.19
Rotatia de front a unui plan dat prin urme(fig.5.19.b) se executa in acelasi fel,
luandu-se o dreapta continuta in plan, o frontal, care se va roti prin intermediul
unui punct N cu unghiul . Urma verticala a planului dupa rotatie, va fi paralela
cu f1 ,va trece prin m1 si va determina un punct pe axa Ox, respectiv Px1 . Urma
orizontala a planului rotit se va trasa prin Px1 si h1.
Si in cazul rotatiei planului problema se simplifica atunci cand axul de rotatie
se gaseste intr-un plan de proiectie. Penru a se executa o rotatie de nivel a unui
plan oarecare in jurul unui ax vertical situat in planul V, se va roti o dreapta
continuta in plan care intersecteaza axul de rotatie si care este perpendiculara pe
urma PH in m. Se roteste m cu unghiul , se traseaza proiectia orizontala a
dreptei prin z si m1, se traseaza urma PH1 prin m1, perpendicular la m1 z apoi se
traseaza Pv1 si n, punctul de intersectie al planului cu axul de rotatie (fig.5.20.a).
Petru a executa o rotatie de front in jurul unui ax continut in olanul orizontal
de proiectie se procedeaza in mod analog(fig.5.20.b).
Fig.5.20
6.PARALELISAREA SI PERPENDICULARIZAREA DREPTEI
Prin paralelizarea dreptei se intelege transformarea unei drepte oarecare intr-o
dreapta paralela la unul din planele de proiectie.
Prin perpendicularizarea dreptei se intelege treasformarea unei drepte paralela
cu unul din planele de proiectie in dreapta, perpendiculara la celalat plan de
proiectie. Pentru ca o dreapta oarecare sa se transforme in dreapta
perpendiculara la un plan de proiectie, mai intai trbuie sa se transforme in
dreapta paralela la unul din planele de proiectie.
Fig.5.21

O dreapta oarecare D se transforma intr-o dreapta frontala D1,printr-o rotatie


de nivel fara a mai masura un unghi oarecare . Acest unghi se poate determina
dupa ce s-a trasat proiectia orizontala a dreptei d1, paralela cu axa Ox. Dupa
determinarea proiectiei verticale dreptei, d1, prin considerarea unui ax de rotatie
de capat, se efectueaza a doua rotatie, de front, astfel ca dreapta sa devina o
verticala(fig.5.21.a). Pentru a doua rotatie se construieste perpendiculara din ax
la d1 si se executa rotatia pana cand perpendiculara ajunge paralela la Ox deci d
1 ajunge perpendiculara la Ox, pozitie notata cu d2 . Proiectia orizontal a
dreptei, d2 , se determina cu linie ordine din 22 si 32 , avand in vedere ca
deparatea este aceeasi cu a lui d1 .
Daca prima rotatie a unei drepte se face in jurul unui ax de capat, dreapta se
transforma in orizontala. In continuare cu un ax vertical, orizontala se
transforma in dreapta de capat(fig.5.21.b).
7.PERPENDICULARIZAREA SI PARALELIZAREA PLANULUI
Spre desebire de dreapta, un plan oarecare, la prim rotatie se transforma in
plan proiectant, dupa care, la o a doua rotatie, se transforma in plan paralel la
unul din planele de proiectie.
Un plan oarecare P care se roteste in jurul unui ax vertical, cu ajutorul unei
orizontale continutese transforma in plan proiectant la planul vertical de
proiectie, rotatia urmei orizontale efectuandu-se pana cand urma ajunge
perpendiculara la axa Ox. Urma verticala Pv1 se determina cu ajutorul unui punct
A continut de orizontala planului(fig.5.22).
Fig.5.22
A doua rotatie se va face in jurul unui ax de capat, in planul proiectant. Se va
roti urma verticala Pv1 pana cand ajunge in pozitie paralela la axa Ox, deci planul
va fi un plan de nivel, care nu va avea urma orizontala. Proiectia orizontala a
unei figuri continute in acest plan se va detrmina cu linii de ordine si va fi
adevarata marime a figuri.
8.UNGHIURILE DREPTEI SI PLANULUI CU PLANELE DE PROIECTIE
La rezolvarea unor probleme practice este nevoie a se cunoaste unghul pe care
il face o dreapta oarcare cu planele de proiectie.
Unghiul pe care o dreapta oarecare D il face cu planul vertical de proiectie se
determina printr-o rotatie de front, in jurul unui ax de capat continut in planul
orizontal si care intersecteaza dreapta in urma orizontala a ei. Se va roti dreapta,
respectiv urma verticala pana ajunge pe axa Ox. Proiectia orizontala
determinata a dreptei, d1 , va face un unghi cu axa Ox, unghiul
cautat(fig.5.23.a). Unghiul formad de dreapta D cu planul orizontal de
proiectie se determina cu ajutorul unei rotatii de nivel, axul vertical fiind situat
in planul vertical si intersectand dreapta in urma verticala a acesteia. Dupa

efectuarea rotatiei dreptei, respectiv a urmei orizontale si trasarea proiectiei


verticale d2
, se poate deremina unghiul pe care dreapta il face cu planul orizontal.
Fig.5.23
Penrtu detreminarea unghiurilor pe care le face un plan oarecare cu planele de
proiectie se vor efectua rotatii pentru transformarea planului oarecare in plane
proiectante(fig.5.23.b). Planul oarecare P s-a transformat in plan proiectant la
planul orizontal printr-o rotatie de front. Urma orizontala PH1 cu axa Ox vor da
unghiul dintre planul P si planul vertical. Daca rotatia se face in jurul unui ax
vertical, deci o rotatie de nivel, planul oarecare se transforma in plan de capat si
urma verticala PV2 cu axa Ox, va fi cea care va da unghiul dintre planul
oarecare P si planul orizontal de proiectie.
9.PROBLEME DE DISTANTE
a. Distanta de la un punct la o dreapta.
Pentru determinarea adevaratei marimi a distantei de la un punct la o dreapta
trebuie ca dreapta sa fie perpendiculara la unul din planele de proiectie, distanta
de la un punct la dreapta masurandu-se ep perpendiculara din punct la dreapta.
Fiind data o dreapta oarecare D si un punct M, se vor face doua rotatii succesive
pentru transformarea dreptei in orizontala printr-o rotatie de front, apoi in
dreapta de capat printr-o rotatie de nivel. Punctul va fi rotit si el in jurul
acelorasi unghiuri ca si dreapta(fig.5.24).
Fig.5.24
Adevarata marime a distantei de la punct la dreapta se va determina in planul
vertical dupa cele doua rotatii, deci va fi segmentul m2d2. In continuare se
determina proiectia segmentului in planul orizontal prin coborarea
perpendicularei din m2 la d2 , in i2. Se procedeaza in continuare la determinarea
punctului I1 prin intoarcerea rotatiei, apoi a lui I determinat tot prin intoarcerea
rotatiei. In final se traseaza toate proiectiile distantei prin unirea proiectiilor
punctului M cu proiectiile punctului I. Problema se rezolva in acelasi fel daca se
incepe cu rotatia de nivel apoi se face cea de front.
b. Distanta de la un punct M la planul oarecare dat prin urme
Si in acest caz distanta de la punct la plan este perpendicularea din punct la
plan, deci va trebui sa se execute o rotatie pentru transformarea planului
oarecare intr-un plan proiectant, facandu-se o rotatie de nivel a planului si a
punctului cu acelasi unghi. Adevarat marime a distantei este perpendicularea din
m1 la Pv1 in i1 (fig.5.25). Proeictiile distantei de la punct la derapta se
determina prin intoarcerea rotatiei pentru punctul I a carui proectii se vor uni cu
proiectiile de acelasi fel ale punctului M.

Fig.5.25
c. Distanta de la un punct la planul unui triunghi dat prin proiectii
Si in aceasta situatie planul triunghiului trebuie sa fie transformat intr-un plan
perpendicular la unul din planele de proiectie. Pentru a aduce planul triunghiului
intr-un plan proiectant se construieste o orizontala continuta in planul
triunghiului, dupa care se efectueaza o rotatie de nivel cu un unghi astfel ca
orizontala sa se transforme in dreapta de capat(fig.5.26).
Fig.5.26
Se rotesc cu acelasi unghi varfuril triunghiului si punctul M astfel ca dupa
rotatie, pe planul vertical, proiectia triunghiului va fi o dreapta. Adevarat marime
a distantei este segmentul m1 i1 unde i1 este piciorul perpendicularei din m1 pe
planul triunghiului. Si in aceasta situatie se vor determina proiectiile punctului I
care se vor uni cu proiectiile de acelasi fel ale punctului M, determinandu-se
toate proiectiile distantei.
In mod anlog se determina adevarata marime a distantei la planul determinat
de doua drepte concurente sau la planul determinat de doua drepte paralele.
10.ADEVARATA MARIME A UNUI TRIUNGHI
Adevarata marime a figurilor geometrice poate sa fie stabilita si prin metoda
rotatiei. Daca se considera un triunghi continut intr-un plan oarecare F, pentru a
se determina adevarta marime a triunghiului este necesar a se efectua doua
rotatii consecutive pentru a trasforma planul oarecare in plan paralel. Pentru
efectuarea primei rotatii se considera ca varfurile triunghiului sunt situate pe trei
orizontale ale planului. Se alege un ax de rotatie vertical si se transforma planul
oarecare in plan perpendicular la planul vertical si orizontalele in dreapta de
capat.(fig.5.27). A doua rotatie se efectueaza in jurul unei axe de capat, planul
oarecare transformanduse in plan de nivel. Proiectia orizontala a triunghiului
dupa cea dea doua rotatie este adevarata marime.
Fig.5.27
Daca triunghiul sa da doar prin proiectiile varfurilor se procedeaza in mod
anlog, in sensul ca se efectueaza doua rotati pentru aducerea planului
triunghiului intr-un plan paralel cu unul din planele de proiectie. Pentru
rezolvare se construieste o orizintala continuta in planul triunghiului daca prima
rotatie va fi o rotatie de nivel(fig.5.28), sau o frontala daca prima rotatie este o
rotatie de front. Rotatia se face astfel ca orizontala sa devina dreapta de capat, in
aceasta situatie proiectia verticala a triunghiului rezultand pe o dreapta. Cea de a
doua rotatie, ca si la problema precedenta se realizeaza in jurul unui ax de capat
luat chiar in varful A1 al triunghiului. Rotatia se face pana cand linia pe care se
proiecteaza varfurile triunghiului ajunge paralela cu axa Ox, dupa care se

construieste proiectia verticala a triunghiului, proiectie care este chiar adevarata


marime.
Fig.5.28
In acelasi mod se procedeaza pentru orice figura plana. Acelasi rezultat se
obtine si in cazul in care prima rotatie este o rotatie de front si cea de adoua este
o rotatie de nivel.
11.EPURA PATRATULUI CONTINUT INTR-UN PLAN OARECARE
In anumite situatii in care se cunoaste planul care contine o anumita figura
geometrica si un elmen al figuri se poate solicita construirea proietiilor figurii,
deci a epurei. Problem se rezolva in doua etape. In prima etapa se transforma
planul oarecare in plan paralel la unul din planele de proiectie prin doua rotatii.
Concomitent cu rotatia planului se efectueaza si rotatia unui varf al patratului a
carui proiectie este data(fig.5.29). Etapa a doua consta in construirea patratului
in adevarata marime de latura data dupa care urmeaza revenirea cu celelalte trei
varfuri ale patratului in planul initial, deci construirea epurei patratului.
Problema se rezolva mai simplu daca patratul se construieste cu laturile
paralele, respectiv perpendiculare, la axa Ox. In situatia in care adevarata
marime se construieste in planul vertical la turile patratului in epura vor rezulta
pe doua frontale ale planului. Daca patratul este construit in proiectie
orizontala(prima rotatie a planului fiind de nivel si cea dea doua de front),
laturile patratului in epura vor rezulta pe doua orizontale continute in plan.
Fig.5.29
12.ROTATII SPECIALE
a. Rotatia punctului in jurul altor axe
Daca se da un punct oarecare si o dreapta orizontal D, rotatia in jurul acestei
drepte se poate realiza dupa efectuarea unei schimbari de plan pentru
transformarea dreptei orizontale in dreapta de capat(fig.5.30.a).
Se face rotatia punctului in jurul axului de capat cu unghiul , gasindu-se
proiectia b1 dupa care se determina proiectia orizontala b a punctului si apoi
proiectia verticala b a carei cota se ia din planul V1 .
Fig.5.30
Daca axul de rotatie este o dreapta fronto-orizontala(fig.5.30.b) rotatia se va
realiza in planul lateral 1 cu unghiul , proiectia laterala a punctului ajungand in
a1 . Proiectia orizontala si verticala a punctului roti se vor determina cu lini de
ordine tinand cont de faptul ca rotatia s-a efectuat intr-un plan de profil, deci
abscisa punctului nu s-a modificat.
b. Paralelizarea dreptei

O dreapta oarecare poate sa fie transformata intr-o dreapta paralela la planul


orizontal sau vertical de proiectie si printr-o rotatie in jurul unui ax frontoorizontal(fig.5.31.a). Dupa construirea proiectiei laterale a dreptei se face o
rotatie in jurul proiectiei laterale a axei pana cand proiectia dreptei ajunge intr-o
pozitie paralela sau perpendiculara la axa Oz, dreapta transformandu-se in
frontala sau orizontala.
Fig.5.31
c. Rotatia triunghiului in jurul unei drepte continute
Rotatia unui triunghi se poate realiza si in jurul unei drepte continute, respectiv
a unei orizontale sau frontale (fig.5.31.b). Pentru acesta se face o schimbare de
plan si se transforma dreapta continuta in dreapta de capat, proiectia triunghiului
rezultand o dreapta. Rotatia in jurul axului de capat se poate face cu un unghi
oarecare dat sau pana la paralelizarea proiectiei triunghiului (dreptei) la axa
O1x1 , caz in care prin revenire in plan orizontal, triunghiul se proiecta in
adevarata marime.
Daca rotatia se va face in jurul unei frontale, aceasta se va transforma