Bazele Geodeziei Fizice – Trigonometrie sferică

UNITATEA DE STUDIU 6
TRIGONOMETRIE SFERICĂ

CUPRINS

6.1 Obiective
6.2 Planuri și secțiuni normale
6.3 Triunghiuri sferice
6.4 Formule și teoreme în triunghiurile sferice

6.1 Obiective

Înțelegerea conceptului de triunghi sferic, proprietăți și particularități.

Înțelegerea formulelor de trigonometrie sferică, modul lor de utilizare în
rezolvarea problemelor geodezice specifice.

6.2 Planuri și Secțiuni normale, raze de curbură

.
Considerând pe suprafaţa elipsoidului normala BD, într-un punct B de latitudine
 , prin aceasta se pot duce o infinitate de planuri, perpendiculare pe planul
tangent la suprafaţa elipsoidului în punctul B. Aceste planuri se numesc planuri
normale. Una dintre aceste secţiuni normale din punctul B este chiar elipsa
meridiană, atunci când planul normal conţine şi axa polilor PP / (fig. 6.1).

B r C

W
E O
E'
T
S
D

Fig. 6.1. Secțiuni normale.

Secțiunile normale generează pe suprafața elipsoidului de rotație arce de elipsă.
Acestea sunt aproximate cu arce de cerc prin determinarea razelor cercurilor
care aproximează cel mai bine arcele eliptice. Aceste raze se numesc raze de
curbură.
pag 1
 Bazele Geodeziei Fizice – Trigonometrie sferică

Secţiunea ce trece prin punctul B şi este perpendiculară pe secţiunea meridiană

poartă numele de secţiunea primului vertical ce are tot formă de elipsă (SBW).
Raza de curbură a primului vertical în punctul B de latitudine  se notează cu
 Dacă secţionăm elipsoidul cu un plan ce trece prin punctul B şi este
perpendicular pe axa polilor se obţine cercul paralel corespunzator.
Unghiul diedru dintre secţiunea primului vertical şi cea a paralelului din punctul
B, este definit de unghiul plan CBD şi este egal cu latitudinea  .
Pentru determinarea razei de curbură  , a primului vertical este folosită teorema
lui Meusnier, care se enunţă astfel: „Dacă printr-un punct dat al unei suprafeţe
sunt duse două secţiuni plane – respectiv normală şi înclinată – ambele secţiuni
având în punctul dat o aceeaşi tangentă, atunci raza de curbură a secţiunii
înclinate este egală cu raza de curbură a secţiunii normale, înmulţită cu cosinusul
unghiului dintre cele două secţiuni.
r =   cos (1)
r a
Aşadar:  = , dar r =  cos  (2)
cos w
Înlocuind se obţine:
a c
= = (3)
w v
Lungimea razei de curbură a primului vertical este chiar lungimea segmentului
de normală BD până la axa polilor, care se mai numeşte marea normală şi se
notează cu N.
a c
=N= =
w v

r
A dl B
E O
E'
N
d O'

Fig. 6.2. Secțiuni normale.

pag 2
 Bazele Geodeziei Fizice – Trigonometrie sferică

6.3 Triunghiuri sferice

Triunghiurile sferice sunt acele triunghiuri de pe sferă în care laturile sunt arce
de elipsă provenite din secțiuni normale.
În triunghiurile sferice suma unghiurilor nu este fixă, 180 ca în triunghiurile
plane, ea variază între 180 și 270 .

Q R

Fig. 6.3. Triunghiuri sferice particulare.

De exemplu, în figura 5.3, triunghiul PQR este un triunghi cu 2 unghiuri drepte,

în Q și R, iar triunghiul PQE este un triunghi cu 3 unghiuri drepte, în P, Q, și E.
Laturile unui triunghi sferic se pot determina atât ca mărimi liniare cât și ca
mărimi unghiulare.
Mărimea unghiulară α° a unei laturi de triunghi sferic de lungimeeste mărimea
unghiului la centru care se opune arcului de cerc corespunzător α (figura 6.4)

α
α°

Fig. 6.4. Mărimea liniară și unghiulară a unei laturi de triunghi sferic

Atunci când se cunoaște una din aceste mărimi cealaltă se poate calcula prin
regula de trei simplă: 2ΠR . . . . . . . . . . . . 360°
α . . . . . . . . . . . .α°

pag 3
 Bazele Geodeziei Fizice – Trigonometrie sferică

6.4 Teoreme și formule în triunghiurile sferice

Similar formulelor și teoremelor din trigonometria plană, există și în

triunghiurile sferice formule similare:

Fig. 6.5. Formule în triunghiuri sferice

În triunghiul sferic ABC de laturi a, b, c, laturi exprimate prin mărimea lor

unghiulară se pot scrie următoarele formule, numite formulele lui Gauss:

cos a = cos b cos c + sin b sin c cos A

sin a cos B = cos b sin c − sin b cos c cos A
sin a sin B = sin b sin A
sin a sin C = sin c sin A

Prima formulă este cunoscută ca Teorema cosinusului

Iar ultimele două formule se pot scrie și sub forma

sin a sin b sin c

= =
sin A sin B sin C

și atunci sunt cunoscute ca Teorema sinusului

pag 4