Sunteți pe pagina 1din 38

Reprezentarea cladirilor. Notarea cladirilor.

Vederi si sectiuni Intocmirea desenelor pentru constructii Constructii


+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE
Share on facebookShare on twitterShare on emailShare on printMore Sharing Services0 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE TENCUIELILOR MODERNIZARE STRAZI LOCALITATEA SLOBOZIA JUD IALOMITA PRINCIPII DE PROGRAMARE PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR

Reprezentarea cladirilor. Notarea cladirilor. Vederi si sectiuni Intocmirea desenelor pentru constructii Reprezentarea planurilor de constructii 1. Planurile de constructii Principalele planuri pe care trebuie sa le contina un proiect de executie sunt: a) Planul de situatie Pe un plan topografic se reprezinta : forma si dimensiunile constructiei; modul de amplasare pe teren a constructiei, in

raport cu alte obiecte sau elemente naturale ale terenului; orientarea cladirilor si posibilitatile de acces la ele; dimensiunile terenului si modul de ocupare al

SISTEMATIZAREA TERITORIULUI Regularizarea scurgerilor pe un versant METODE RAPIDE SI EFICIENTE DE CONSOLIDARE A TRANSEELOR DE ACCES LA TUNELE Elemente de finisaj Lucrari de fundatii la constructii - Caiet de practica Conditii de unicitate transmisia caldurii

acestuia; vecinatatile.

TERMENI importanti pentru acest document


: imbinari lemn : : sisteme si coduri de notare a cladirilor : notarea cladirilor :

b) Planul de trasare

Planul de trasare serveste la aplicarea pe teren a proiectului de executie si se intocmeste la scara planului de situatie de ansamblu a constructiei proiectate. Planul de trasare indica: - conturul cladirii; - axele principale si secundare ale acesteia; - distantele dintre punctele cladirii si reperele principale Planul de trasare trebuie sa cuprinda:

puncte ale retelei geodezice existente in tona; baza de trasare; puncte de nivelment; punctele caracteristice ale constructiei; forma, dimensiunile si pozitia constructiei proiectate; elementele geometrice de trasare a constructiei (distante, unghiuri, coordonate)

c) Planuri de executie Planurile de executie reprezinta vederi si sectiuni ale cladirii si ale elementelor de constructie din care aceasta este alcatuita. Se deosebesc urmatoarele planuri de executie: planuri de arhitectura; planuri de rezistenta; planuri de instalatii; sectiuni; detalii de executie; planurile organizarii de santier.

Planurile de arhitectura cuprind: sectiuni orizontale prin fiecare nivel (plan subsol, plan parter, plan etaje, plan invelitoare); fatade, respectiv, vederi din afara (in plan vertical si de profil) ale constructiei; detalii; plan de mobilare. Din planurile de arhitectura trebuie sa rezulte: impartirea cladirii pe fiecare nivel dimensiunile incaperilor grosimea zidurilor si a peretilor pozitia usilor si a ferestrelor pozitia cosurilor de fum, a canalelor de ventilatie, a niselor din ziduri.

Planurile de rezistenta cuprind: planul de fundatii planul de cofraj pentru subsol si pentru etaje planurile de armare ale planseelor planul de sarpanta

Planurile de instalatii cuprind: planurile instalatiilor sanitare (alimentare cu apa, canalizare, aparare contra incendiilor,

evacuarea deseurilor); planurile instalatiilor electrice: de iluminat, de forta (pentru aparate sau utilaje), de curenti

slabi (pentru telefon, sonerie, etc.), de protectie(paratrasnet) planul instalatiilor de incalzire; planul instalatiilor de ventilatie; planul instalatiilor de ascensor (unde este cazul); planul instalatiilor de alimentare cu gaze(unde este cazul); planul instalatiilor de aer comprimat (unde este cazul)

Sectiunile : se executa in planuri verticale prin cladire in punctele cele mai importante ale ei. Detalii de executie sunt reprezentari la o scara mai mare ale constructiei sau ale elementelor de constructii care nu apar cu suficienta claritate in planurile de arhitectura si de rezistenta.

Ele se intocmesc la nivelul de intelegere (sub aspectul citirii desenului) al constructorului care le executa. In general detaliile se executa pentru: stalpi, grinzi, imbinari speciale; tamplarii; izolatii finisaje.

Planurile organizarii de santier cuprind: amplasamentele depozitelor de materiale; amplasamentele baracamentelor; amplasamentele parcurilor de utilaje; amplasamentele drumurilor de acces; sursele de alimentare cu apa, instalatii electrice de iluminat si de forta a santierului.

3. Releveul si schita a) Definitii, scop, clasificare Prin releveu se intelege operatia de masurare si desenare la scara a elementelor din care este alcatuita o cladire sau un ansamblu de cladiri sau de lucrari existente. - scopul - serveste drept baza pentru intocmirea proiectelor necesare la refacerea sau transformarea unei cladiri sau a unor ansambluri de constructii (cladiri, cai de comunicatii, lucrari de arta etc.).

Elemente pentru elaborarea schitelor Schita este elementul de baza in realizarea unui releveu. se executa cu mana libera, pe hartie simpla sau cu caroiaj, folosind un creion moale

- pastrand proportiile intre dimensiuni, astfel incat desenul sa fie realizat la o scara aproximativa, convenabila in raport cu marimea hartiei pe care se intocmeste schita si cu gradul de complexitate a obiectului reprezentat. Pentru a usura elaborarea schitelor, se poate folosi un caroiaj temporar, trasat pe ambele directii (din 10 in 10 sau din 20 in 20 mm), cu linii subtiri care, dupa terminarea schite, pot fi sterse. b) Efectuarea masuratorilor Prima faza a elaborarii unui releveu o constituie schita fiecarei vederi si sectiuni. Urmeaza masurarea dimensiunilor elementelor trecute in schita. Masurarea se face cu ruleta sau cu metrul, bine intinse, pentru a evita citiri eronate.

Releveul incaperilor trebuie sa contina atat dimensiuni partiale cat si dimensiuni generale. Se recomanda ca dimensiunile partiale sa se citeasca succesiv la aceeasi pozitie a ruletei (Fig. 66).

Fig. 66 - Masurarea lungilor in plan a) cotarea in paralel (cu lungimi cumulate); b) cotarea in serie (cu lungimi partiale)

Pentru determinarea exacta a pozitiei peretilor unei incaperi dreptunghiulare se masoara atat laturile cat si cele doua diagonale; se realizeaza astfel un sistem de triunghiuri nedeformabile care contribuie la redarea exacta a peretilor in plan (Fig. 67 a). Pentru incaperi poligonale, masurarea se face in raport cu punctele de reper alese, O1 si O2 (Fig. 67 b).

Fig. 67 - Masurarea incaperilor

Grosimea peretilor se poate determina indirect, x = c - (a + b), (Fig. 68). prin diferenta dintre lungimile cumulate si cele partiale ale reperilor adiacenti

Fig. 68 Determinarea grosimii peretilor Grosimea planseelor dintre etaje se determina similar, prin masurare in dreptul unui gol (scara, chepeng, trapa etc.) Dupa terminarea operatiilor de masurare si cotare se noteaza pentru fiecare incapere datele caracteristice cu privire la felul pardoselii, a zugravelilor si vopsitoriilor, a tamplariilor, starea constructiei.

5. Reprezentarea constructiilor si a elementelor de constructii din lemn Clasificarea constructiile si elementele de constructii din lemn se face dupa urmatoarele criterii: dupa durata: permanente; provizorii;

dupa conditii de exploatare: adapostite; neadapostite; lucrand in mediu umed; lucrand alternativ in mediu umed si in uscat;

dupa destinatie: constructii civile; constructii hidrotehnice; constructii speciale (silozuri, buncare, turnuri de racire etc.); lucrari de arta (poduri, ziduri de sprijin, etc.)

Subansamblele din lemn pot fi sub forma de plansee, stalpi, grinzi, grinzi cu zabrele, sarpante, scari, etc.

Reprezentarea elementelor din lemn se face in functie de categorii de lemn utilizate in constructii: lemn brut rotund (Fig. 75)

reprezentare la Scara >1:50 Fig. 75 lemn ecarisat din specii de foioase sau rasinoase a) lemn semirotund

reprezentare la Scara 1:50

reprezentare la Scara >1:50

reprezentare la Scara 1:50

b) lemn rotund cu doua fete plane

reprezentare la Scara >1:50 c) lemn cioplit cu patru fete plane

reprezentare la Scara 1:50

reprezentare la Scara >1:50

reprezentare la Scara 1:50

d) cherestea - reprezentare la Scara >1:50

d) cherestea - reprezentare la Scara 1:50

lemn prelucrat industrial (Fig. 77): Panel; PAL (placi aschii lemn); PCL (placi celulare din lemn); PFL (placi din fibre de lemn); placaje .

reprezentare la Scara >1:50

reprezentare la Scara 1:50 Fig. 77 - Lemn prelucrat industrial

Reprezentarea principalelor tipuri de imbinari in lemn: imbinari prin chertare:

a) chertare in dinti trapezoidali

b) chertare cu prag (ex. prag simplu complet inecat) Fig. 78 - Imbinari prin chertare

imbinari cu pene (ex. imbinari cu pene prismatice);

Fig. 79 - Imbinari cu pene prismatice

imbinari incleiate

a) imbinari incleiate cap la cap Fig. 80 - Imbinari incleiate

Extrasul de material lemnos Desenele de constructii de lemn se completeaza cu un extras de material lemnos (vezi Tabel nr. 11 ), care are rolul de a stabili cantitatea si sorturile de material lemnos necesar executiei. Fiecare tip de piesa de lemn are un numar de identificare numit marca, introducerea pieselor in tabel facandu-se in ordinea marcilor: Tabel nr. 10
Denumirea Marca piesei bxhxl (xl) Dimensiuni Unitate de masura Cantitati Nr. partiale buc. Cantitati Observatii totale

1 2

6. Reprezentarea constructiilor si a elementelor de constructii metalice Constructiile metalice folosesc: in special, metale feroase (fonta si otel); metale neferoase (cupru, aluminiu, zinc, plumb, nichel, etc.); aliaje (alama, arama, bronz, duraluminiu). Constructiile metalice sunt alcatuite, in marea lor majoritate, din produse laminate si profile: tabla (obtinuta prin laminare la cald a otelului carbon sau a otelului aliat): tabla neagra, tabla zincata (Tz), tabla striata (TGS), tabla ondulata (To),etc.; profile laminate: otel rotund, otel semirotund, otel patrat, banda de otel (LT), otel cornier (cu aripi egale, L, cu aripi inegale, LL), otel I, otel I economic (IE), otel U , otel U economic (UE), otel T; tevi pentru constructii si instalatii: tevi din otel fara sudura, laminate la cald, tevi din otel sudate longitudinal, tevi din otel sudate elicoidal pentru conducte, tuburi si piese din fonta cu sau fara flanse, tevi din plumb de joasa sau inalta presiune, tevi din cupru, zinc sau otel zincat pentru instalatii electrice, sanitare, etc. nituri (din otel sau din metale neferoase), prezoane, suruburi si piulite, etc.

a) Reprezentarea si notarea profilelor metalice Profilele metalice sectionate se hasureaza. Daca latimea suprafetei sectiunii reprezentata la scara desenului nu depaseste 4 mm, aceasta se poseaza prin innegrire (desenele astfel simplificate se fac fara racordari si tesituri).

Reprezentarea tablei

a) tabla pentru constructii

b) tabla ondulata

c) tabla striata Fig. 89 - Reprezentarea tablei Reprezentarea profilelor laminate

a) banda de otel (LT)

b) cornier cu aripi egale (L)

c) cornier cu aripi inegale (LL)

d) otel U

e) otel T

f)

otel I

Fig. 90 - Reprezentarea profilelor laminate

b) Reprezentarea si notarea imbinarilor prin sudura Sudurile se reprezinta detaliat, : - fie prin redarea in vedere si in sectiune a formei si dimensiunilor rosturilor, - fie simplificat prin utilizarea unor simboluri si semne conventionale , plasate pe o linie de referinta care se ataseaza liniei de reper prin care se identifica locul in care se realizeaza sudura (Fig. 91).

Fig.91 - Reprezentarea simplificata a sudurilor

Simbolurile principale ale diferitelor tipuri de suduri sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 12 Denumire a imbinarii Imbinare in I Denumire a imbinarii Imbinare in U Reprezentare detaliata a imbinarii

Reprezentare detaliata a imbinarii

Simbol

Simbol

Imbinare in V

Imbinare de colt

Imbinare in V Imbinare pentru OB (otel beton) Imbinare in Y in puncte

Cotarea sudurilor se face prin indicarea unor cote langa simbol. - in stanga simbolului, cota 'a' indica sectiunea transversala a sudurii - iar, la dreapta simbolului, cota '1' indica lungimea sudurii (Fig. 92).

Fig. 92 Daca sudura se executa pe tot conturul unei piese, aceasta se simbolizeaza printrun cerc amplasat la intersectia dintre linia de referinta si linia de reper (Fig. 93 a). Daca sudura se executa la montaj, aceasta se indica printr-un stegulet (Fig. 93 b). Cordoanele lungi de sudura se reprezinta simplificat ca in Fig. 93 c.

a)

b) Fig. 93

c)

La executarea desenelor pentru suduri se recomanda respectarea urmatoarelor reguli: liniile de reper si de referinta sa fie trasate cu linie continua subtire; simbolurile sudurii se traseaza cu linie groasa; inaltimea unui simbol sa fie de 1,5 ori mai mare decat inaltimea cifrelor utilizate pentru cotare; in sectiune, sudura (cordonul de sudura) se reprezinta prin posare, cu exceptia desenelor care au ca scop prezentarea formei si dimensiunilor rosturilor; in reprezentarile simplificate, in vedere si in sectiune:

locul sudurii se reda printr-o linie groasa, in cazul sudurii prin puncte, locul sudurii se reda prin axele portiunilor sudate.

c) Reprezentarea si notarea imbinarilor nituite Principalele tipuri de imbinari nituite sunt: Imbinare prin nit cu capete semirotunde (Fig. 94:

a) reprezentare detaliata

b) reprezentare prin simboluri Fig. 94

Imbinare prin nit cu capete semiinecate

a) reprezentare detaliata

b) reprezentare prin simboluri Fig. 95

Imbinare prin nit cu capete inecate

a) reprezentare detaliata

b) reprezentare prin simboluri Fig. 96

Imbinare prin nit cu capete tronconice

a) reprezentare detaliata

b) reprezentare prin simboluri Fig. 97

Reprezentarea si notarea imbinarilor prin suruburi, piulite si prezoane Reprezentarea simplificata a imbinarilor prin suruburi, piulite si prezoane Tabel nr. 13 Denumirea Reprezentarea prin simboluri Denumirea Reprezentarea prin simboluri

Asamblare cu surub, piulita, saiba sau inel de siguranta si splint

Suruburi (de toate felurile)

Asamblare cu prezon, piulita si contrapiulita

Piulite (de toate felurile)

Saiba si siguranta

inele

de

Reprezentarea detaliata a imbinarilor prin suruburi, piulite:

Fig. 98

Reprezentarea detaliata a imbinarilor prin prezoane:

Fig. 99 e) Reprezentarea, cotarea si notarea constructiilor metalice In desenul de ansamblu constructiile metalice se reprezinta la scara 1:50 sau 1:100 (in cazul unui ansamblu cu o desfasurare mare). Pentru reprezentarea cu claritate a diverselor imbinari se intocmesc desene de detaliu, in general la scara 1:10. Se pot folosi insa, dupa nevoia de detaliere, si alte scari: 1:20, 1:15, 1:5, 1:2 Desenele elementelor de constructii si desenele de ansamblu trebuie sa contina cotele necesare asamblarii pieselor componente in elemente si montajul elementelor in constructia respectiva. Fiecare piesa componenta a unui element reprezentat in desen se pozitioneaza. Pozitionarea consta in indicarea pe desen, cu ajutorul unei linii de indicatie, a simbolului profilului folosit (denumire prescurtata a elementului pozitionat), urmat de dimensiunile brute ale piesei pozitionate si de numarul pozitiei. In Fig. 100 se prezinta modul de impartire , pe planse, a unei grinzi continue cu cinci deschideri la care sunt prevazute patru imbinari de montaj.

Fig. 100

Solutiile ce pot fi adoptate la reprezentarea unei grinzi sunt aratate in Fig. 101: daca dimensiunile grinzii nu conduc la un format prea alungit, grinda se reprezinta integral (Fig.101a); in caz contrar, portiunea de grinda se reprezinta intrerupta, pe doua sau chiar trei randuri (Fig.101b); daca grinzile sunt simetrice, este suficient sa se reprezinte o jumatate din grinda si sa se indice semnul simetriei (Fig.101c); in cazul grinzilor la care mai multe portiuni dintre rigidizari sunt simetrice, se admite omitere lor din desen pentru a micsora formatul plansei.

Fig. 101

Structurile metalice se pot reprezenta simplificat prin schema de axe, in care se traseaza axele centrelor de greutate ale elementelor componente. Pe aceasta schema valoarea distantei dintre noduri (intersectiile barelor) se indica direct pe desen, fara linie de cota. Daca structura este simetrica, schema de axe se poate reprezenta pe jumatate din lungimea ei, utilizand semnul grafic de simetrie, plasat deasupra desenului pe linia axului din mijloc. Nodurile se numeroteaza cu cifre avand inaltimea de 5 mm, inscrise in cercuri cu diametrul de 7 mm, trasate cu linie subtire de tip b/4 (STAS 9773-88). Sub schema de axe, pe prima linie se inscriu distantele dintre noduri, iar pe a doua linie lungimea totala a grinzii. In Fig. 102 se reprezinta schema geometrica a unei grinzi cu zabrele (schema de trasare), cu indicarea dimensiunilor de baza si a modului de alcatuire a barelor, folosind notarea simbolica.

Fig. 102 - Schema de axe a unei grinzi cu zabrele Denumirea barelor este urmatoarea: talpa inferioara - intre nodurile 1, 3, 5 ,7; talpa superioara - intre nodurile 1', 3', 5' ,7'; montanti - 11', 33', 55', 77'; diagonale - 12', 2'3, 34', 4'5, 56', 6'7.

In Fig. 103 este exemplificat modul de reprezentare al unui nod sudat dintr-o grinda cu zabrele, intr-un desen de detaliu:

Fig. 103 - Grinda cu zabrele - reprezentare detaliu nod sudat In aceasta reprezentare se coteaza: - distantele de la capatul barelor pana la punctul de intersectie al axelor, pe o linie de cota paralela cu axa (in ex. din Fig. 103: 140, 70, 143); - excentricitatea si dimensiunea ramurii vazuta in elevatie, catre capatul intrerupt al fiecarei bare (in ex. din Fig. 103: 15 si 65, 20 si 80, 30si 75); - dimensiunile (241x436) laturilor guseului (placa metalica necesara pentru imbinarea barelor grinzii la pozitia stabilita, prin diverse metode - in exemplul dat, prin sudura) precum si pozitionarea acestuia fata de axele nodului (235 si 201);