REFERAT LA DISCIPLINA: Dezvoltare Durabila

TEMA: Implementarea Sistemelor de Management de Mediu

INTRODUCERE

Conceptul de dezvoltarea durabilă presupune „redresarea şi menţinerea

calităţii factorilor de mediu pe timpul desfăşurării activităţilor militare atât în
zonele de responsabilitate ale armatei, cât şi în apropierea comunităţilor umane;
menţinerea posibilităţilor şi condiţiilor de viaţă pentru generaţiile viitoare, cel puţin
la nivelul celor existente pentru generaţia actuală1.”
Conceptul de Dezvoltare Durabilă reprezintă o nouă paradigmă a
Dezvoltării, concept promovat in cadrul Conferinţei Mondiale pentru Dezvoltare
Durabilă organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro in 1992 şi reiterat cu mai
mare forţă la Johanesburg după 10 ani.
Conceptul marchează o schimbare majoră in abordarea problemelor
dezvoltării umanităţii prin opţiunile de asigurare a unui echilibru dinamic intre
componentele capitalului natural şi sistemele socio-economice.
“Dezvoltarea durabilă răspunde necesităţilor generaţiilor actuale fără a
compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităţi"
(Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare). Astfel, dezvoltarea poate genera
prosperitate, dacă se regenerează resursele şi se protejează mediul.
Dezvoltarea durabilă inseamnă "A gandi global şi a acţiona local".
 Strategiile de dezvoltare durabilă evidenţiază interdependenţa intre local şi
global, intre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare, accentuand necesitatea
cooperării in cadrul şi intre sectoarele economic, social şi de mediu.
Dezvoltarea durabilă a comunităţilor are ca obiective majore protejarea
mediului, eradicarea sărăciei, imbunătaţirea calităţii vieţii, dezvoltarea şi
menţinerea unei economii locale viabile şi eficiente. O comunitate durabilă
apreciază şi promovează ecosistemele sănătoase, utilizează eficient resursele,
dezvoltă şi asigură o economie locală viabilă.
A spune că dezvoltarea durabilă (sustenabilitatea) este identificabilă cu o
preocupare exclusiv centrată pe starea mediului inconjurator, ori „prezervarea”
mediului ambiant, inseamnă o simplificare excesivă şi o sărăcire a conceptului
‚dezvoltării durabile’. In realitate, sustenabilitatea implică obligatoriu trei aspecte
1 Strategia de Protecţie a Mediului în Armata României, Bucureşti, 1999, p. 17.
(numite şi ‚principiile Brundtland’):
- o chestiune ambientală ;
- o chestiune economică ;
- o chestiune socială.
Raportul Brundtland defineşte "dezvoltarea durabilă drept dezvoltarea care
implineşte necesităţile prezentului, fără a compromite capacitatea generaţiilor
viitoare de a implini propriile lor nevoi."
Definiţia pentru dezvoltarea durabilă pe care o propune raportul comisiei
Brundtland era inspirată, cel puţin in intenţie, de principiul echităţii intre generaţii,
un principiu de justiţie distributivă care a fost enunţat de filosoful
american John Rawls (1921–2002). Dar, mai mult decat atat, comisia coordonată
de Gro Harlem Brundtland a definit dezvoltarea durabilă drept o problemă cu
obiective multiple, al cărei management cere să fie realizată o ‚performanţă triplă’.

2. ELABORAREA POLITICIIDE MEDIU

Politica de mediu = declararea de către organizaţie a intenţiilor şi

principiilor sale referitoarela performanţa sa de mediu generală, asigurându-se
astfel cadrul de acţiune şi de stabilire a obiectivelor şi ţintelor de mediu.
 Conducerea organizaţiei trebuie să-şi definească propria politică de mediu şi
să se asigure că aceasta:
- să corespundă naturii, volumului şi impactului activităţilor, produselor sau
serviciilor;
- să includă un angajament de îmbunătăţire permanentă şi de prevenire a
poluării;
- să includă un angajament de conformare cu legislaţia şi reglementările de
mediu precum şi cu alte obligaţii la care se angajează organizaţia;
- să asigure un cadru de stabilire şi analizare a obiectivelor şi ţintelor de mediu;
- să fie documentată, implementată şi menţinută,
- să fie comunicată la toţi angajaţii;
- să fie disponibilă publicului.
Punctul de plecare pentru elaborarea politicii îl reprezintă o evaluare de mediu
iniţială care va ajuta la o cunoaştere exactă a situaţiei mediului existente şi la
stabilirea obiectivelor şi ţintelor pe parcursul procesului de planificare.

Metode de evaluare
Pentru evaluarea iniţială şi chiar pentru dezvoltarea ultarioară a unor
programe de management de mediu pot fi utilizate ca metode:
- revederea unor date din arhva organizaţiei (hărţi, schiţe, incidente
anterioare de neconcordanţă cu legislaţia de mediu, contaminări
accidentale);
- colectarea de informaţii privind efectele asupra mediului ale
activităţilor, produselor sau serviciilor organizaţiei( chestionarea
personalului implicat în activităţi şi procese, dialog cu autorităţile
competente în domeniu, dialog cu autorităţile publice);
- utilizarea documentaţiei privind activităţile compartimentului logistic
(referitoare la achiziţionarea unor materiale periculoase, la gestionarea
deşeurilor etc.);
- identificarea priorităţilor având drept criterii: concordanţa cu
legislaţia, riscurile pentru sănătatea oamenilor şi securitatea mediului,
 consecinţele financiare ale incidentelor posibile(costuri de remediere,
afectarea imaginii publice etc.);
- identificarea oprtunităţilor pentru economii de costuri;
- identificarea altor surse ce pot afecta performanţa de mediu.
Aria evaluării
Evaluarea iniţială trebuie orientată spre :
- concordanţa cu legislaţia,
- planuri de urgenţă;
- activităţi ale unor compartimente ce pot favoriza sau împiedica
performanţa;
- instrucţie şi nivel de conştientizare;
- oportunităţi pentru economie de costuri;
- aspecte de mediu.

Politica de mediu a Armatei României. Angajamentul ministrului

La nivelul conducerii Armatei României politica de mediu este conţinută în
"Declaraţia-angajament a ministrului apărării naţionale privind politica de mediu în
domeniul militar" (martie,2001).
Documentul cuprinde prevederi majore pentru activitatea de protecţie a
mediului . Exemplificăm:
▪ "Armata României, ca parte integrantă a societăţii româneşti, trebuie să
joace un rol important şi în ceea ce priveşte efortul naţional de dezvoltare
durabilă, declarat inclusiv prin politica de mediu a României;
▪ Îndeplinirea misiunilor armatei se va realiza în consens cu grija faţă de
protejarea mediului, acţionând pentru minimizarea efectelor negative
cauzate acestuia de activităţile militare;
▪ Ministerul Apărării Naţionale se angajează să asigure în continuare
respectarea strică în domeniul militar a prevederilor legislaţiei
internaţionale la care România este parte. Exceptarea armatei de la
legislaţia de mediu se va face numai când acest lucru este esenţial pentru
menţinerea capacităţii operaţionale.
 ▪ Ministerul Apărării Naţionale conduce activitatea de protecţie a mediului,
în sfera sa de responsabilitate, în concordanţă cu "Strategia Naţională de
Protecţie a mediului", care este concretizată în domeniul militar prin
"Strategia de protecţie a mediului în Armata României";
▪ Impactul produs de activităţile militare asupra mediului înconjurător, cât
şi a celor circumscrise procesului de restructurare a armatei solicită
conducerii superioare a armatei, eforturi pentru revitalizarea şi
reconversia unor elemente de infrastructură şi terenuri, inclusiv predarea
acestora din patrimoniul armatei;
▪ Ministerul Apărării Naţionale, potrivit propriei strategii de
mediu...elaborează proiecte şi programe de mediu potrivit planului de
acţiune propriu. Implementarea în armată a sistemelor de management de
mediu, conform ISO 14001, adoptat la nivel naţional, este o componentă
fundamentală a procesului de aderare a României la UE şi NATO."

Principiile care guvernează politica de mediu a Ministerului Apărării

Naţionale sunt:
▪ Conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a personalului
armatei;
▪ "Dezvoltarea durabilă," asumată şi prin "Strategia de protecţie a mediului
în Armata României";
▪ Conservarea calităţii factorilor de mediu şi a biodiversităţii;
▪ "Poluatorul plăteşte"
Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin "Strategia de protecţie a mediului
în Armata României", Ministerul Apărării Naţionale se angajează să rezolve
următoarele:
1. În domeniul Conservării şi îmbunătăţirii condiţiilor de sănătate a
personalului armatei :
▪ Limitarea utilizării materiilor prime care prezintă pericol pentru mediu şi
sănătate;
 ▪ Minimizarea impactului zgomotului şi a vibraţiilor asupra zonelor
adiacente obiectivelor militare;
▪ Decontaminarea şi restaurarea zonelor afectate de poluare.
2. În domeniul respectării principiului de"dezvoltarea durabilă" :
▪ Implementarea şi operarea sistemenol de management de mediu;
▪ Încurajarea utilizării tehnologiilor mai puţin poluante.
3. În domeniul respectării principiului "poluatorul plăteşte" :
▪ Îmbunătăţirea procesului de educare a personalului armatei faţă de
problemele de mediu;
▪ Conştientizarea întregului personal, îndeosebi a comenzilor de la toate
eşaloanele armatei, asupra responsabilităţilor ce le revin pe linia
protecţiei mediului.
4. În domeniul conservării calităţii mediului şi a biodiversităţii :
▪ Limitarea utilizării energiei din surse energetice neregenerabile;
▪ Acordarea priorităţii de finanţare a problemelor de mediu ca urmare a
activităţilor minitare.

Măsurile de reconstrucţie a mediului afectat ca urmare a activităţilor

militare vor constitui una din priorităţile de acţiune ale Ministerului
Apărării Naţionale şi vor fi finalizate pe baza Planului de acţiune în
domeniul Protecţiei mediului în Armata României.Toate eşaloanele militare
vor continua procesul de identificare a aspectelor de mediu ce necesită
acţiuni urgente, printr-un management adecvat domeniului militar, astfel
încât să asigure concentrarea eforturilor umane şi materiale pentru
valorificarea eficientă a fondurilor puse la dispoziţie".2
Un posibil exemplu de politică de mediu pentru o organizaţie militară:
“Unitatea militară nr……se angajează să-şi îndeplinească misiunile specifice la
timp de pace în condiţiile respectării legislaţiei de mediu şi cu cel mai redus
impact ecologic posibil. Înscriindu-ne în cadrul trasat de politica de mediu a
Ministerului Apărării Naţionale, ne propunem să să prevenim poluarea mediului

2
Din Declaraţia-Angajament a ministrului apărării naţionale, martie-2001.
natural de pe terenurile de care suntem responsabili, să respectăm legislaţia de
mediu şi reglementările militare de mediu pe timpul activităţilor desfăşurate în
cazarmă dar mai ales pe terenul de instrucţie, să ne perfecţionăm continuu
activitatea de protecţie a mediului. Scopurile/obiectivele noastre vizează:
- Conştientizarea problemelor mediului şi îmbunătăţirea atitudinii personalului
faţă de mediul înconjurător(prin informare/educare);
- Minimizarea cantităţii de materiale periculoase utilizate în poligonul
armei/terenul de instrucţie
- Îmbunătăţirea gestiunii deşeurilor(colectarea, depozitarea,
valorificarea/reciclarea );
- Colectarea, depozitarea, valorificarea/reciclarea deşeurilor periculoase
- Colaborarea cu societatea civilă pentru desfăşurarea unor activităţi comune
sau pentru prevenirea/sprijinirea în caz de catastrofe ecologice;
- Reducerea utilizării energiei,a unor materii prime prin măsuri organizatorice şi
restrictive.”

3.PLANIFICAREA DE MEDIU
Aspecte de mediu
Aspect de mediu= element al activităţilor, produselor sau serviciilor unei
organizaţii care poate interacţiona cu mediul
Aspect de mediu semnificativ= un aspect de mediu care are sau poate avea
un impact semnificativ asupra mediului
Se elaborează şi se menţin proceduri de indentificare şi evaluare a aspectelor
de mediu care pot fi controlate şi asupra cărora se poate exercita influenţa.
Inforrmaţiile trebuiesc actualizate.
O organizaţie care nu are în funcţiune un sistem de management terbuie, în
prima etapă, să-şi determine poziţia sa actuală în raport cu mediu printr-o analiză
al cărei scop este luarea în consideraţie a tuituror aspectelor de mediu ale
organizaţiei ca bază pentru elaborarea sistemului de management de mediu.
Analiza trebuie să accepte patru domenii cheie:
- Cerinţele legislaţiei şi reglementărilor;
 - Identificarea aspectelor de mediu semnificative;
- Examinarea tuturor practicilor şi procedurilor de management existente;
- Evaluarea feedbackului reieşit din investigarea incidentelor anterioare.
Identificarea aspectelor de mediu
Criterii de ierarhizare:
- Impact semnificativ prin frecvenţă şi/sau severitate
- Prevăzut în legislaţie şi reglementări;
- Acoperit de cerinţele interne ale organizaţiei;
- Există potenţial pentru afectarea sănătăţii / mediului;
- Sunt legate de clienţi şi/sau comunitate,
- Au un efect negativ sau benefic asupra frumuseţii naturii;
- Este posibil să afecteze clima;
- Cauzează epuizarea resurselor naturale;
- Este acoperit de politica de mediu a organizaţiei.
Procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative legate de
activităţile de la unităţile operative terbuie să ia în considerare în funcţie de
relevanţă:
- Emisiile în aer;
- Evacuările în apă;
- Gestiunea deşeurilor;
- Poluarea terenurilor;
- Impactul asupra comunităţilor;
- Folosirea materiilor prome şi a resurselor naturale;alte aspecte de mediu
locale.

Câteva probleme care trebuie avute în vedere la identificarea aspectelor de

mediu şi evaluarea impactului asupra mediului:
1. Care sunt aspectele de mediu ale activităţilor, produselor şi serviciilor
organizaţiei?
2. Creează activităţile, produsele şi serviciile organizaţiei impact
semnificativ asupra mediului?
 3. Dispune organizaţia de o procedură de avaluare a impactului asupra
mediului a proiectelor noi?
4. Necesită amplasarea organizaţiei o atenţie specială în privinţa mediului,
de ex.: în cazul zonelor sensibile d.p.d.v. al mediului?
5. Cum vor afecta unele modificări sau completări ale activităţilor,
produselor şi serviciilor aspectele de mediu şi impactul corespunzător?
6. Cât de semnificativ şi de grav este impactul potenţial asupra mediului în
cazul unui eşec al procesului?
7. Cât de frecvent va apare situaţia care poate duce la impact?
8. Care sunt aspectele de mediu semnificative, ţinând seama de impact,
probabilitate, gravitate şi frecvenţă?
9. Impactul semnificativ asupra mediului se extinde pe plan local, regional
sau global?
Cerinţe legale şi de altă natură
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri de identificare, de
acces şi de înţelegere a tuturor cerinţelor legale sau de altă natură la care este
supusă, care pot fi atribuite direct acţiunilor asupra mediului a ctivităţilor,
produselor sau serviciilor sale.
Probleme care trebuie avute în vedere în legătură cu reglementările
legale şi de altă natură:
1. Cum îşi asigură organizaţia accesul şi cum identifică cerinţele relevante
legale sau de altă natură?
2. Cum se ţine la curent organizaţia cu reglementările legale sau de altă
natură?
3. Cum se ţine la curent organizaţia cu modificarea reglementărior legale
sau de altă natură?
4. Cum comunică organizaţia angajaţilor săi informaţiile relevante asupra
reglementărilor legale sau de altă natură?
Gid practic:
Pentru a menţine conformarea
Paşii implementării unui SMM
Dăm spre exemplificare, paşii necesari pentru a dezvolta şi implementa un
SMM formal şi organizat:
1. Să se obţină o copie a seriei ISO 14000;
2. Să se definească rolul managerului şi al managerului de mediu;
3. Să se identifice activităţile care influenţează mediul, fie negativ ,fie pozitiv; se
utilizează o analiză iniţială a mediului;
4. Să se actualizeze reglementările legale prevăzute pentru activităţile respective;
5. Să se determine şi să se ierarhizeze aspectele de mediu semnificative;
6. Să se proiecteze o politică de mediu, pornind de le politica eşalonului superior ,
de la aspectele de mediu semnificative determinate, de la cerinţele legislaţiei de
mediu şi atitudinea opiniei publice; politica trebuie să fie aprobată de
comandant;
7. Să se dezvolte şi să se stabilească obiective şi scopuri pornind de la politica de
mediu;
8. Să se dezvolte un program de management de mediu pentru atingerea
obictivelor şi scopurilor;
9. Să se definească responsabilităţile şi resursele necesare pentru evoluţia SMM-
lui.;
10.Să se realizeze cursuri de conştientizare şi instruire în domeniu pentru a asigura
ca tot personalul răspunzător să cunoască acţiunile necesare legate de
preocupările de mediu, rolul fiecăruia şi importanţa SMM-lui;
11.Să fie îmbunătăţită comunicarea;
12.Să fie realizate manualul SMM şi documentele conexe;
13.Să se stabilească un document de control;
14.Să se pregătească planurile de intervenţie în caz urgenţă sau de mobilizare;
15.Să se monitorizeze desfăşurarea programelor şi eficienţa SMM-lui;
16.Să se stabilească proceduri de corectare a neconcordanţei cu regulamentele,
ordinele;
17.Să se păstreze înregistrările;
18.Să se stabilească proceduri de audit de mediu pentru identificarea punctelor
slabe;
19.Să se revadă SMM-ul pentru pentru determinarea în ce măsură este
corespunzător, adecvat, eficient şi să se asigure îmbunătăţirea sa continuă;
20.Să se realizeze audituri interne(opţional);
21.Să se obţină înregistrarea (opţional) pentru conformitate cu standardul.

4. STABILIREA RESPONSABILITĂŢILOR
Reprezantantul managementului
 Are întreaga autoritate şi responsabilitate pentru proiectarea - dezvoltarea,
documentarea, coordonarea şi monitorizarea Sistemului de Management al
Mediului şi a aplicării politicii stabilite la nivelul cel mai înalt al
managementului;
 Răspunde de elaborarea manualului şi procedurilor SMM;
 Stabileşte responsabilităţi pentru elaborarea procedurilor/instrucţiunilor care
reglementează modul de desfăşurare a unor activităţi;
 Aprobă planul activităţii şi toate procedurile/instrucţiunile la care nu a fost
implicat în elaborare;
 Participă la elaborarea planului de instruire a personalului societăţii (de
management, de execuţie, verificare, inclusiv pentru auditurile interne);
 Reprezintă organizaţia în relaţiile cu terţii în problemele legate de SMM
(certificarea SMM, certificarea conformităţii produsului);
 Coordonează ţinerea sub a tuturor documentelor şi a datelor, incluzând şi
normele şi reglementările specifice în vigoare;
 Stabileste responsabilităţi legate de controlul implementării acţiunilor corective
şi preventive;
 Planifică auditurile, asigură efectuarea lor şi urmăreşte modul de stabilire şi
finalizare a acţiunilor corective/preventive;
 Asigură instruirea personalului în domeniul managementului mediului, inclusiv
a auditorilor;
 Prezintă managementului de la nivelul cel mai înalt, spre analiză şi aprobare
programele/planurile de documentare, implementare şi certificare (după caz) a
SMM;
 Împreună cu responsabilul de mediu, identifică aspectele de mediu şi evaluează
impacturile asociate asupra sa;
 Analizează şi recomandă criterii de performanţă pentru domeniile aplicabile în
societate şi propune actualizarea (după caz) a graficelor, resurselor şi
responsabilităţilor pentru atingerea obiectivelor şi a ţintelor de mediu legate de
procese, produse, servicii, instalaţii, utilităţi specifice etc inclusiv propuneri de
rtezolvare a posibilelor conflicte între mediu şi alte obiective şi priorităţi de
afaceri;
 Analizează şi prezintă managementului datele legate de procesul de raportare
internă şi externă, inclusiv cu privire la rezultatele monitorizării SMM,
atitudinilor şi măsurilor stabilite în urma analizelor efectuate de management;
 Îndeplineşte celelalte responsabilităţi stabilite de Manual şi procedurile la care
acesta face referire;
Responsabilul de mediu
 Este subordonat Reprezentantului Managementului şi are responsabilitatea şi
autoritatea documentării, implementării şi monitorizării elementelor aplicabile
mediului din cadrul SMM;
 Participă la acţiunile de:
- Instruire şi conştientizare a personalului;
- Identificarea aspectelor de mediu şi evaluarea impacturilor asociate asupra
mediului (aspecte legate de produs, procese, impacturi negative, evaluare
probabilitate, gravitate, frecvenţă, etc;
- Identificarea şi ţinerea sub control a documentelor şi datelor legate de
mediu;
- Elaborarea programului de management de mediu;
- Controlul operaţional şi audit intern/extern;
- Analiza şi identificarea cerinţelor legate sau impuse de părţile interesate;
- Analiza şi actualizare a obiectivelor privind mediul;
 Evaluează şi raportează Reprezentantului Managementului cu privire la:
- Respectarea prevederilor documentelor SMCM şi ale documentelor legale;
- Incidentele (potenţiale) de mediu;
- Răspunsurile la situaţiile de urgenţă1;
- Rezultatul investigării incidentelor de mediu;
- Conştientizarea importanţei politicii, obiectivelor, ţintelor şi programelor
de mediu;
- Modalităţile prin care părţile interesate, interne sau din exterior sunt
informate cu privire la SMM şi performanţele obţinute;
- Rezultatele auditurilor interne/externe şi modul de familiarizare a
planurilor pentru acţiuni preventive şi corective, generate de problemele
de mediu asociate activităţilor desfăşurate;
- Îndeplinirea acţiunilor prevăzute în planurile/programele de îmbunătăţire
continuă.

Responsabilităţi individuale
1. Fiecare individ din cadrul unităţii trebuie să cunoască aspectele de mediu
din unitate,să fie familiarizat cu măsurile necesare, standardele şi
responsabilităţile sale privind protecţia mediului şi să le respecte în toate
activităţile pe care le desfăşoară.
2. Fiecare membru trebuie să respecte regulamentele şi legile privind

protecţia mediului.

BIBIOGRAFIE
1. Strategia de protecţia mediului în Armata României, 2000;
2. Manual: Noţiuni de ecologie şi protecţia mediului, Inspectoratul pentru
Protecţia Mediului, Ministerul Apărării Naţionale, Bucureşti 1997;
3 .Seria de standarde ISO 14000;
4. Sisteme de management de mediu în domeniul militar, Traducere din
limba engleză a Raportului Final NATO-CCMS, martie 2000;
5. Environmental Guidelines for the Military Sector (Ghid de protecţie a
mediului pentru domeniul militar), Proiect comun Suedia-Statele Unite, 1997;
6. Studii pilot NATO-CCMS;
7. Legislaţie naţională în domeniul protecţiei mediului;
1