Curs 1

SCOP SI STRUCTURA CURS

Scop: studiul statului si dreptului urmarind institutiile juridice si evolutia lor
cronologica
Structura cronologica:
- Epoca antica
- Epoca sec. IV-XIV
- Epoca monarhiei centralizate fara absolutism sec. XIII, XIV-XVIII
- Epoca moderna
- Regimul monarhiei constitutionale 1866-1938
- Statul si dreptul

STATUL SI DREPTUL DAC

I. Etapa monarhiei dacice (inceputul sec. I – 106 dupa Christos)
1. Etapa prestatala
- Societatea era una patriarhala, eventual matricola
- Organizare: ginti si triburi
- La inceputul Halstatt-ului, prima varsta a epocii fierului, datata aproximativ in
sec. VIII inainde de Christos, incepe individualizarea triburilor dacice in cadrul
marii faminii indo-europene, ramura tracica
Uniuni de triburi – ex
- Aprox. 300 a. Chr. – uniune condusa de Dromichaites, care l-a infruntat pe
diadohul macedonean Lysimachos
- Sec. II a. Chr. Este atestat un alt dinast, Rhemaxos, care exercita un fel de
protectorat asupra cetatii grecesti Histria
Este certa existenta unor formatiuni tribale sau prestatale, sufiecient de puternice
pentru a face probleme unor vecini mult mai avansati din punct de vedere al
organizarii statale sau chiar si numai pt. a fi mentionate de catre instoricii antici
Prezenta cu precadere din sec II a. Chr a unui numar impresionant de asezari geto-
dace de tip dava

2. Statul dac de la burebista la decebal

Datat aprox. La inpetului sec I a. Chr (in anul 82 exista deja)
Unificare a triburilor
O separatie intre cele 2 functii importante din stat:
 - Rege
- Mare preot
Comandantii reprezentand puterea centrala, care au probabil si unele atributii admin.
Se emite moneda de tip roman ale puterii regale, o cancelare regala si o functie ce
sugereaza

INSTITUTIA JURIDICA
Proprietatea:
Geto-dacii se aflau in perioada obstii satesti care desi cunosteau proprietate
comuna asupra pamantlui lasa loc liber proprietatii private in ceea ce priveste cirezile
de vite, robii si chiar asupra unur bucati de pamant. Se banuieste ca si subsolul, aurul,
sarea, trec in parte din stapanirea trinuui in stapanirea regelui ceea ce inseamna ca
averea personalului trece in averea personalului in mod egal.
Familia:
Este o familie patriarhala, s-au purtant discutii in lit de specialitate daca este
poligama sau monogama, insa Horatiu vorbeste despre fidelitatea sotiilor dacilor, iar
Ovidius nu ne-a lasat nimic in legatura cu piligamia geto-dacilor. Mai mult decat atat
pe Columna lui Traian in scena revenirii dacilor la vetrele lor dupa razboilul cu
romanii, dacul este insotit de o femeie si copii sai si nu de mai multe femei
La baza familie a stat casatoria practicandu-se si cumpararea sotiei. In privinta
raporturilor dintre soti, sotia a fost sub puterea barbatului, putand fi pedepsita cu
moartea in caz de infidelitate .

Procedura de judecata:
Regele era judecator suprem si mare preot in acelasi timp.
Referitor la procedura de judecata propriu zisa inafara de textele lui Ovidius care spun
* nici nu ne pasa de legi, caci puterii se pleaca dreptatea*-* pe aici dreptatea cu spada
se face*, nu avem informatii de la alti scriitori antici.
Ovidius vorbeste despre duelul judiciar.