Provincia romana Dacia

Dupa cucerire sa definitive de catre Traian in anum 106 p. Ch Dacia devine provincie a
imperiului, provincie imperial.

Teritoriul cucerit se intindea in Muntenia, sudul Moldovei, Oltenia, Banat si Transilania,

in provincie fiind integrate Banatul, vestul Olteniei si Transilvania.

Organizarea in etape a Daciei in procvincia romana

In timpul lui Traian Dacia a fost o singura unitate administrative.

Imparatul Hadrian reorganizeaza Dacia, impartind-o in Dacia Superior s Dacia Inferior.

A doua reorganizare a Daciei a avut loc sub conducerea lui Hadrian in (anii 120-128)
prin creearea Daciei Colonisesis.

Ultima perioada provinciei este cea care urmeaza unei noi reorganizari, cand provincia
este din nou impartita, de data aceasta in trei: Dacia Apulensis, Dacia Malvenisis si Dacia
Porolissesnsis (Imparatul Marcus Aurelius).

Conducerea centrala a Daciei provinciei imperiului roman

1. Guvernatorul provinciei sau legatus Augusti pro praetor – ajutat de un procurator

financiar: prima isi avea sediul la Apulum iar al doilea la Sarmisegetuza.
Cand Dacia a fost impartita in doua in Dacia Superior guvernatorul avea rang
praetorian ( trebuia sa fi fost pretor la Roma inainte) , iar in Dacia inferior
guvernatorul avea rangul de procuror augusti.
Cand Dacia a fost impatrtita in 3 in Dacia Apulensis guvernatorul a fost legat
prezintential de rang praetorian, iar in celelalte 2 a fost cate un procurator
presidential.
Atributiile guvernatorului:
- Avea dreptul de a da edicte
- Atributii administrative
- Atributii judecatoresti – pronunta pedeapsa capital
- Militare
- Financiare
2. Adunarea provinciei – conciliul trium Daciarum - expresie a interului claselor
stapanitoare din provincie.
Avea rol religios.
3. Consularis trium Daciarum – avea atributii de comanda suprema a armatei in cele 3
provincii
Structuri sociale

2 tipuri de populatii : honestiores si umiliores.

Institutiile juridice in dacia provinciei

1. Proprietatea
- Teritoriul a fost transformat in ager publicus (proprietate publica) facandu se
apoi o repartizare a pamantului pe centurii ( operatiunea se numea centuriatio)
- Regimul juridic al proprietatii – dr de proprietate l-a avut doar imparatul ceilalti
locuitori avand o stapanire limitata de posesie si uzufruct
- Daca fondul funciar a facut parte din proprietatea imparatului cel care l –au folosit
au trebuit sa plateasca impozitul funciar, insa au facut exceptie cei care aveau ius
italicum (scutiti d eimpozit) daca faceau parte din cele 4 mari orase: Apulum,
Potaissa, Napoca si Sarmisegetuza.
- Peregrinii nu puteau dobandi aceste fonduri prin mancipatiune si uzucapiune ,
insa prin edictul guvernatorului provinciei s-a dat un corectiv la uzucapiune sub
denumirea de longi temporis praescriptio, prin care peregrinii ce au stapanit 10-20
de ani un fond funciar puteau fi aparati impotriva oricarei pretentii de posesiune.

2. Drepturile aplicate Daciei provinciei romana

- Se aplica dr roman, dr autohton si dr ius gentium ( dr popoarelor)
a. Dreptul roman – edictele guvernatorului provinciei si constitutiile imperiale
– edicte si mandate.
Dupa dr roman locuiorii au fost impartiti in liberi si sclavi, la randul lor,
oamenii liberi erau impartiti in latini si peregrine.
b. Ius gentium – se aplica intre cetateni si peregrini

Capacitatea peregrinilor

*La casatorie copii urmeaza situatia juridica a mamei

Procedura de judecata – cetatenilor li se aplica regulile procedurii romane

Peregrinii erau judecati de catre Guvernatorul provinciei. In litigiile dintre un peregrine si

cetatean, printr-o finctiune peregrinul era considerat cetatean, apoi judecat dupa dr
roman.

3. Institutia sclaviei
- Slavii eerau in proprietatea cetatenilor sau a peregrinilor existand si categoria
sclavilor publici.
- Familia sclavilor se intemeia pe baza de casatorie nerecunoscuta de dr roman
( concubinaj admis), iar copiii urmau situatia juridica a mamei
- Erau recunoscute si eliberarile de sclavisi aceastia se numeau liberti
4. Institutia in material obligatiilor – tablitele cerate
- Au fost gasite in rosia Montana (Alburnus Maior) – unde au fost ascunse in anul
167 d Ch. Pt a fi ferite de popoarele migratoare. Au fost gasite 25, dar numai 14
au putut fi descifrate.
- Au fost scrise in limba latina vulgara si una singura in limba greaca
- Ele contin : 4 contracte de vanzare-cumparare, 3 contracte de inchiriere, o tablita
care se refera la o societate, un contract de deposit, 3 contracte de imprumut, o
tablitacare face referire la o asociatie si o tablita care se refera la plata unor daune
pt neachitarea unui imprumut ( scrisa in lb greaca).
Din contractele de vanzare cumparare se cunosc garantiile de vicii si evictiune.
In legatura cu contractual de imprumut s-a utilizat stipulatiunea unica.
Obligativitatea unor termini : promittis (promiti?) si promitto (promit)