1. Definiți controllingul.

„Controlling-ul este o activitate specifică managementului. Este un domeniu orientat către

atingerea obiectivelor şi îşi îndreaptă toate acţiunile în acest scop. Prin urmare, calculaţia,
planificarea, dar şi monitorizarea şi controlul ocupă roluri centrale. Aceste activităţi se referă atât
la deciziile managerilor de la diferite nivele ierarhice, dar şi la managementul întregii companii”

2. Caracteristicile controllingului in cele 4 face ale evoluției sale ( faza 1,2,3,4,) .

3. Competentele necesare rolului de controller.

Abilităţi şi competenţe:
Abilităţi personale:
 Etică
 Gândire analitică
 Atitudine critică
 Iniţiativă
 Precizie
 Creativitate
 Flexibilitate
Competenţe de comunicare:
 Abilităţi de comunicare
 Spirit de echipă
 Capacitate de informare
 Câştigarea încrederii
Competenţe metodice
Cunoştinţe de specialitate
Cunoştinţe specifice
4. Etapele unui proces decizional.
 Procedura actului decizional se realizează prin parcurgerea mai multor etape:
 identificarea problemei de rezolvat;
identificarea direcţiilor alternative de acţiune;
 analiza efectelor fiecărei alternative asupra operaţiilor economice;
selectarea celei mai bune alternative asupra operaţiilor economice;
 selectarea celei mai bune alternative drept decizie curentă;
 analiza de audit post decizională (feedback - ul).

5. Care sunt nevoile managerilor de la controlling?

Nevoile managerilor
Calculul pertinent este util deoarece răspunde unei aşteptări:
 uneori destul de rar, deoarece obligaţia este impusă de întreprindere;
 adeseori, deoarece o decizie este clarificată printr-o analiză a costurilor.

De exemplu:
Existenţa unei obligaţii de calcul a costurilor este destul de limitată dar ea există
Cazul mai general, prin care nevoia de informaţie este provocată de deciziile de luat

Oricum ar fi, informaţiile produse trebuie să respecte cele trei mari criterii enunţate de Emery
(1969, p.91):
 informaţia are valoare pentru manager dacă ea contribuie la reducerea incertitudinii viitorului;
 informaţia suplimentară are valoare dacă poate afecta decizia respectivă;
 informaţia are valoare dacă ea contribuie la modificarea “sensibilă” a consecinţelor unei
decizii.

Herbert Simon, laureat al Premiului Nobel pentru economie, autor al unor lucrări consacrate
sistemelor de decizie, a prezentat ceea ce aşteaptă managerii de la contabilitatea de gestiune:
 să permită o constatare (score keeping): “lucrurile merg bine sau rău?”;
 să atragă atenţia (attention directing): “de ce probleme trebuie să se intereseze?”;
 să ajute la soluţionarea problemelor (problem solving): “dintre diferitele soluţii, care este cea
mai bună?”.

6. Ce intelegeti prin: randament, productivitate, profitabilitate, rentabilitate?

Un randament, raportul volumului produsului la volumul consumat al unui factor de
producţie, este un criteriu de eficienţă.
• O productivitate, raportul dintre o producţie la un ansamblu de factori de producţie
consumaţi, unul şi celalalt exprimaţi în volum la preţuri constante, este şi un criteriu de
eficacitate.
• Profitabilitatea, raportul unui beneficiu la costurile angajate pentru a-l realiza, este un al
doilea exemplu.
• Rentabilitatea, raportul unui beneficiu la capitalurile investite pentru a-l realiza, este un al
treilea exemplu. Trebuie subliniată importanţa terminologiei.
• Profitabilitatea este raportul unui profit la costurile care-i sunt asociate (spre exemplu,
rezultatul de exploatare / cheltuieli de exploatare, sau ceea ce echivalează cu rezultatul de
exploatare / vânzări.).
• Rentabilitatea este raportul unui profit la capitalurile investite pentru a-l obţine (spre
exemplu, beneficiul care poate fi distribuit / capitaluri proprii sau beneficiul înaintea
cheltuielilor financiare / total bilanţ).

7. Ce intelegeti prin control strategic?

Controlul strategic este format din procese şi sisteme care permit conducerii să hotărască şi să
ajusteze strategiile.
8. Ce intelegeti prin control de gestiune?
Controlul de gestiune trebuie să garanteze că deciziile curente sunt coerente cu strategia.
Finalitatea controlului de gestiune este, nu de a defini strategia, ci de a permite aplicarea sa
în timp şi spaţiu. Este vorba de:
a garanta că managerii îşi orientează acţiunile în conformitate cu misiunile încredinţate lor
de strategie;
a garanta că în acest fel controlul de execuţie organizează sarcinile critice pentru buna
aplicare a strategiei în manieră coerentă cu aceasta.

Exemplu. Departamentul de exploatare al unui transportator are gestiunea definită anual

printr-un cadru bugetar care, pe baza previziunilor de trafic, determină mijloacele de pus în
operă: şoferii de angajat, vehicule de reformat, cumpărat, închiriat etc. Dar responsabilul
departamentului va trebui să facă faţă unor situaţii neprevăzute, respectiv indisponibilitatea
vehiculelor, ce duce la incidente materiale sau la absenţa şoferilor în concediu medical. El
trebuie să ştie atunci care este prioritatea: respectarea costurilor prevăzute (ceea ce poate
implica aşteptarea clienţilor) sau service-ul la clienţi (ceea ce va conduce la alte soluţii de
comparat, prin recurgerea la vehicule închiriate sau la şoferi interimari sau înţelegerea cu un
confrate).

9. Ce intelegeti prin control operațional sau de execuției?

Controlul de execuţie este format din procese şi sisteme concepute pentru a garanta
responsabililor că acţiunile lor repetitive care reies din autoritatea lor vor fi, sunt şi au fost
aplicate conform finalităţilor încredinţate, dispensând aceşti responsabili de a conduce direct
aceste acţiuni .

Exemple.
1. Sarcinile repetitive supuse controlului de execuţie sunt foarte numeroase: înregistrări
contabile, decontarea unei facturi primite, organizarea de turnee în transport, deschiderea
conturilor la bănci, gestiunea stocurilor, elaborarea de statistici de vânzări cotidiene, pornind de
la sesizarea codurilor de bare la casă.
2. În cazul procesului de decontare a unei facturi, riscurile sunt cunoscute (se plăteşte de mai
multe ori, decontarea unei facturi neconforme cu livrarea, virarea fondurilor altuia decât
destinatarul legitim etc.) şi situaţia este repetitivă. Întreprinderea defineşte atunci o procedură
administrativă, apelează la un circuit de documente care permit desfăşurarea unor teste care să
elimine riscurile sau să împiedice materializarea lor.
3. Cazul gestiunii stocurilor arată rolul tehnicilor de “cercetare operaţională”: odată problema
pusă în ecuaţie (spre exemplu: a influenţa într-un fel costul stocului prin minimizare sub
restricţia de profitabilitate maximală de ruptură a stocului) un automatism poate permite
optimizarea în timp real.
 10. Prezentați funcțiile managementului costurilor.
1. Planificarea costurilor –consta in anticiparea necesarului de resurse
2. Evidenta costurilor – înregistrarea cheltuielilor si a costurilor conform destinației acestora
3. Controlul costurilor – consta in compararea costurilor efective cu cele prestabilite sau
antecalculate.
4. Comunicarea informațiilor cu privire la costuri – informațiile trebuie sa fie clare, concise,
simplificate sub raport al conținutului informațional
5. Raportarea informațiilor prin intermediul rapoartelor sau a tablourilor de bord.
6. Elaborarea strategiei legate de costuri

11.Etosul managementului costurilor are 8 PRINCIPII:

PRINCIPIUL 1= Formarea de obiective clare ale performantei
PRINCIPIUL 2=Furnizarea de instrumente si informatii utile in vederea garantarii
performantelor
PRINCIPIUL 3=Intelegerea si acceptarea costurilor de productie reale
PRINCIPIUL 4=Acceptarea excelentei drept tinta a performantei
PRINCIPIUL 5=Reducerea complexitatii organizationale
PRINCIPIUL 6=Implicarea in obtinerea performantelor prin cunoastere
PRINCIPIUL 7=Imactul costurilor organizationale asupra deciziilor managementului
PRINCIPIUL 8=Respectarea cu strictete a tuturor functiilor managementului costurilor.

12.Principiile calculatiei costurilor sunt:

-Principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrurilor , serviciilor de
cheltuieli care nu sunt legate de achizitia , productia sau preluarea.
-Principiul delimitarii cheltuielilor in timp.
-Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu.
-Principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv.
-Delimitarea cheltuielilor privind productia finite de cheltuielile aferente productiei in curs de
executare.

13.Enumerati obiectivele controllingului.

-Obiective de analiza analitica
-obiective de performanta
- obiective de previzionare si control
14.Prezentati obiectivele de evidenta analitica ale controllingului.
Obiectivele de evidenta analitica a stocurilor financiare sunt circumscrise cadrului de aplicare a
politicilor si optiunilor contabile de recunoaste si au in vedere urmatoarele dezidente:
- asigurarea stocurilor analitice
-asigurarea structurii analitice a pozitiilor de capital propriu
-asigurarea structurii analitice a pozitiilor de datorii generate de diferite forme de finantare
-asigurarea structurii analitice a cheltuielilor pe activitati
--asigurarea structurii analitice a veniturilor pe activitati
-asigurarea structurii analitice a rezultatelor degajate de activitatea entiatii.
15.Prezentati obiectivele de performanta ale controllingului.
Obiectivele de performanta privind calculul unor indicatori partiali si integrali privind masurarea
rentabilitatii operatiunilor si activitatiilor entitatii precum si a costului acestora. Acest obiectiv se
refera la : - marja comerciala, valoarea adaugata, productia exercitiului, fondul de rulment,
trezoreria neta.
16.Functiile controllingului.sunt:
A) FURNIZAREA INFORMATIEI= tuturor factorilor de decizie implicate in gestiunea entitatii
necesar planificarii operationale si financiare.
B) AGREGAREA INFORMATIILOR= reprezinta principalul sector de comunicare interna intre
toti factorii de decizie cu privire la unele aspecte cum ar fi:
-costul acesora
-analiza informatiilor privind structura activelor
-analiza rezultatelor
-informatii privind nivelul aprovizionarii.
C) asigura EXERCITAREA CONTROLULUI OPERATIONAL la nivel de entitate = evalueaza
si analizeaza rezultatele in vederea atingerii obiectivelor.
D)ASISTA PROCESUL DE LUCRU AL DECIZIILOR = pe termen scurt ( decizii tactice) sip e
termen lung ( decizii strategice).
17.Care sunt cerintele calitative ale informatiei?
Acestea sunt :
-Sa fie personalizata ( sa fie destinata unei persoane concrete)
- sa fie operativa ( destinata la timp pentru a servi unei decizii opportune si eficiente)
-sa fie suficienta (sa prezinte un volum sufficient de date necesar procesului decisional)
-sa fie flexibila si sa corespunda initiativelor de informare ( sa corespunda cerintelor concrete si
sa asigure deplinatatea satisfacerii cerintelor informationale)
-sa fie utila ( sa semnaleze riscurile potentiale si sa asigure evaluarea obiectiva)
-sa fie economicoase ( sa reclame un consum minim care sa nu depaseasca veniturile obtinute
din utilizarea lor )
18.Enumerati cateva coordonate commune privind aboradarea conceptuala a costului.
-consum de resurse= costul se identifica cu consumul a diferite resurse : materii prime, material,
instalatii etc.
-contribuie la realizarea obiectivelor unei entitati economice deoarece realizarile unei entitato se
identifica cu output-urile activitatii sale in produse obtinute.
-evaluarea in expresie nominala=are in vedere existenta posibilitatii evaluarii in expresie
valorica atat a consumului de resurse cat si a output-urilor.
-suma de bani=cheltuita pentru producerea sau cumpararea unui bun, prestarea unui serviciu sau
efectuarea unei lucrari.
-consumul de resurse=generat de realizarea obiectivului de cost, care poate fi realizarea unui
produs, prestarea unui serviciu sau executarea unei lucrari.
19.Criterii de clasificare a cheltuielilor: dupa natura.
SE REGASESTE LA INTREBAREA 21.
20.Criterii de clasificare a cheltuielilor: dupa modul de inregistrare in contabilitate
financiara si de gestiune.
Cheltuielile pot fi:
-INCORPORABILE=acestea reprezinta cheltuieli inregistrate in contabilitate financiara si
incorporate in costuri. In functie de nivelul lor de incorporare se disting: Cheltuieli integral
incorporate ( care se include in costuri cu o valoare identica celei inregistrate in contabilitatea
financiara) si cheltuieli calculate. (sunt cheltuieli incorporate in costuri cu o valoare diferita de
cea figureaza in contabilitatea financiara) .
-NEICORPORABILE=reprezinta cheltuielile inregistrate In contabilitatea financiara dar care sunt
eliminate de contabilitatea de gestiune din calculul costului efectiv. Din aceasta categorie fac
parte cheltuielile financiare , cheltuieli de desfacere. Etc.
-SUPLETIVE = sunt cheltuielile recunoscute de contabilitatea de gestiune dar care nu sunt
inregistrate in contabilitatea financiara din anumite ratiuni juridice sau fiscal. De ex remunerarea
intreprinzatorului individual.
21. Criterii de clasificare a cheltuielilor : dupa natura. SE IMPART IN:
a) ORDINARE-denumite si curente, sunt acele cheltuieli care au rezultat din evenimente sau
tranzactii ce reprezinta activitatiile curente ale companiei si care, prin urmare , se asteapta sa se
repte intr-un mod frecvent sau regulat.
B) EXTRAORDINARE=sunt toate acele cheltuieli care nu au caracter current. Pentru a stabili
daca o cheltuiala este curenta se are in vedere, mai degraba natura cheltuielii decat frecventa cu
care se asteapta ca aceasta cheltuiala sa aiba loc.
22. Criterii de clasificare a cheltuielilor dupa modul de inregistrare in contabilitatea de
gestiune.
SE GASESTE LA INTREBAREA NR 20.
23. Criterii de clasificare a cheltuielilor dupa structura sau omogenitatea continutului lor,
dupa continutul lor.
Acest tip de criteriu a cheltuielilor poate fi:
A) Simple = sunt cheltuieli omogene , cum ar di salariile , consumul de materii prime , etc
B) Complexe= sunt acele cheltuieli ce au un caracter eterogen, fiind formate din mai multe
elemente de cheltuieli simple, cum ar fi: cheltuielile de administratie a companiei,
cheltuieli de desfacere, etc.