Diploma ioanitilor

Cel mai important document cu privire la formatiiunile statale existente pe teritoriul Olteniei
si Munteniei fiind acordata de regele Bela al IV lea calugarilor ioaniti in vederea asezarii lor in
aceste parti ale tarii, ca un avanpost in calea mongolilor.

Din cuprinsul acestei diplome rezulta:

1. Existenta a 5 formatiuni politice si anume: Tara Severinului, Tara lui Litovoi – depresiunea
Targu Jiului – voievodat care a cuprins ambele versante ale Carpatilor Meridionali, peste
Carpati stapanea Tara Hategului, Tara lui Seneslau intr-o depresiune a Pitestilor in stanga
Oltului si Cnezatul lui Farcas si a lui Ioan in Valcea.
2. Sub aspect politic desi exista o anumita autonomie unele capetenii sau gasit sub suzeranitate
fata de regele Ungariei, astfel ca voievodatul lui Litovoi si a lui Seneslau le-au fost lasate
romanilor sa le foloseasca ca si pana acum urmand sad ea cavalerilor ioaniti doar jumatate
din veniturile si foloasele lor. Astfel ca ioanitilor li s-a dat Tara Severinului, Cnezatul lui
Farcas si Cnezatul lui Ioan.
3. Din punct de vedere social- dezvoltata viata economica, militara si sociala , iar diploma
aminteste de majors terrae ( mai marii pamantului, stapanii pamantului) si rustici ( tarani ).

Ius valahicum sau legea romaneasca

Este un drept agrar funciar a constituit dr aplicat in etapa monarhiei faramitarii feudale cu
prelungire si in urmatoarea etapa a monargiei centralizate fara absolutism.

S-a nascut ca obicei al pamantului la romani prin abstea sateasca.

A trebuit sa reglementeze proprietatea funciara dar la nivelul de dezvoltare a societatii din

secolele X-XIII cand se constata o crestere a proprietatii personale.

Documentele sarbesti din sec IV amintesc ca taranii romani ce lucrau pamantul romanilor
erau obligati din vechiul drept romanesc (ius valahicum) la 3 zile de munca pe an la darea in
natura si la slujbele de transport.

Reglementeaza statutul persoanelor astfel ca datorita inegalitatilor de avere se creaza o

anumita stratificare sociala si anume o patura superioara formata din cnezi, juzi, jupani care
sunt sefi military, au terenuri, incaseaza venituri de la locuitorii satelor si cea mai mare parte a
locuitorilor o consitituie taranimea libera alaturi de care exista si o taranime intr-un inceput de
dependent.

Odata cu aparitia acestor categorii sociale iau nastere norme de drept care precizeaza dr si
obligatiile fiecaruia. Alaturi de justitia traditionala a ceea a oamenilor buni si batrani se
formeaza justitia cnejilor si voievozilor.
PERIOADA CENTRALIZATA IN ABSOLUTISM – sec XIII, XIV-XIII

Organele centrale ale Tarii Romanesti si Moldovei

a. Domnul /Voievod vine la tron pana in secolul al VI lea pe baza principiului ereditar
elective dupa aceea fiind ales de boieri din randul lor.
Dupa instalarea regimului turco- fanariot se utilizeaza numirea domnitorilor prin straini.
Puterea domnului era absoluta dar nu delimitata.
Atributiile acestuia: legislative, executive (numeste dregatori), juridice, fiscale, militare
si de politica externa.
b. Sfatul domnesc – compus din marii boieri cu care domnul se consulta in problem
prinvind carmuirea statului. Nr lor a fost diferit insa cifra pt cea mai lunga perioada a
fost de 12 mari dregatori
c. Adunarea starilor (obsteasca) – soborul sau sfatul de obste – sunt denumirile date
unuia dintre organelle representative ale oranduirii feudale care s-a prezentat ca o
adunare a starilor sicare pana la sfarsitul secolului al VI lea a avut un character
voievodal ca si domnia cu atributii politice –alegerea domnului- si atributii judiciare.
d. Dregatoria – infiintata de Basarab Voievod – s-a caracterizat prin lipsa retribuirii
banesti, retribuirfea dregatorilor facandu-se prin donatiile de mosii, acordarea de
imunitati si prin organizarea ierarhica caracterizata prin subordonare versticala si un ape
orizontala.
e. Biserica
f. Armata