qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg Departamentul de nvmnt la hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv

Distan i Formare Continu bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe Facultatea de Drept si tiinte Social Politice rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopa
Coordonator de disciplin: Lect. univ. dr. Olivian Mastacan
1

2010-2011

UVT DREPT PENAL. PARTEA GENERAL I

Suport de curs nvmnt la distan Drept, Anul II, Semestrul I

Prezentul curs este protejat potrivit legii dreptului de autor i orice folosire alta dect n scopuri personale este interzis de lege sub sanciune penal

SEMNIFICAIA PICTOGRAMELOR

= INFORMAII DE REFERIN/CUVINTE CHEIE

= TEST DE AUTOEVALUARE

= BIBLIOGRAFIE

= TEM DE REFLECIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNUI CAPITOL SAU SECIUNE

= INFORMA II SUPLIMENTARE PUTE I GSI PE PAGINA WEB A U.V.T. LA ADRESA www.didfc.valahia.ro SAU www.id.valahia.ro .

Tematica cursului

Capitolul I: Aspecte introductive Capitolul II: Legea penala si limitele aplicarii ei Capitolul III: Infractiunea Capitolul IV: Formele infractiunii Capitolul V: Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei Capitolul VI: Infractorul

CAPITOLUL I Aspecte introductive

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Timpul necesar studiului capitolului Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv Tem de reflecie Modele de teste Rspunsuri i comentarii la teste

Cuprins Sectiunea I. Notiune si aspecte generale pri vind dreptul penal Sectiunea a II-a. Obiectul dreptului penal Sectiunea a III-a. Principiile fundamentale ale dreptului penal. Noiune

Obiectiv general: Dobndirea de cunoti ne p rivind ramu ra de drept penal. Obiective operaionale: nsu i rea uno r noiuni de ba z p rivind notiunea, obiectu l si principiile d reptu lui penal.

= 3 ore

CAPITOLUL I Aspecte introductive

Sectiunea I Notiune si aspecte generale privind dre ptul penal
Drept ul penal re prez int a instru mentul pr in care stat ul apara cele

F
Definitia dreptului penal

mai import ant e valor i sociale impot riva fapt elor per iculo ase. In lit erat ura jur idica stra ina, drept ul penal ma i este denumit s i drept cr iminal, denu mire ce der iva de la cu vant ul lat in cri men crima, adica fapt a infract ionala int er zisa. Drept ul penal po at e fi d efin it ca totalit atea normelor ju ridic e care reglementeaza relatiile de apa rare sociala prin interzic erea ca inf ractiuni, sub san ctiuni sp ecifice denumite ped epse, a faptelo r peri culoase pent ru valorile social e, in scopul apararii acestor valori, f ie prin preveni rea infractiunilo r, f ie prin aplicarea pedepselo r celor care l e sav arsesc.

Sectiunea a II-a Obiectul dreptului penal

Cu no ast er ea o bie ct u lu i dr ept u lu i p e na l est e deo se bit de

F
Obiectul dreptului penal

import ant a, int rucat de el depind e grupa rea nor melor de dr ept pena l int r-o ra mur a dist incta a siste mu lui de dr ept , iar de caract eru l si felu l obiectului depinde caracterul normelor care formeaza cont inutul lui. Dupa unii aut ori, drept ul penal are ca obiect re latii le sociale d e rep resiune penala. Aceste relat ii se stabilesc int re stat s i infract or dupa ce infract iunea a fo st savarsit a si, pr in int er med iul lor, stat ul ar e drept ul si o bligat ia sa t raga la ras pu ndere pe nala pe infr act or, iar infra ct orul are o bligat ia sa supo rt e consecint ele savar sir ii infract iunii.

Acestei opinii i se reproseaza ca reduc e obiect ul drept ului pena l do ar la relat iile de conflict, de represiune penala, re lat ii ce se nasc cu ocazia sa var sir ii de infract iuni s i nu t ine se ama de ro lul prevent iv a l drept ului penal. Alt i aut ori cons ider a ca drept ul penal ar e ca o biect re latii le d e aparare sociala. Ace st relat ii i- au nast er e din mo mentul int rar ii in vigoare a legii penale si nu din mo mentul savarsirii infract iunii. In ace sta sit uat ie, obiectul drept ului penal are o sfera ma i int insa cupr inzand nu numai r elat iile d e conflict , care se nasc atunci cand a fo st nesocot it a obligat ia inst it uit a pr in no r ma penala, dar si re lat iile de confor mare, cand o bligat ia inst it uit a es t e respectata de dest inat ar ii legii penale.

Sectiunea a III-a Principiile funda mentale ale dreptului penal

Pr incip iile fu ndamentale a le drept ului pe nal reprez int a

totalitatea ideilor, orientaril or care calauzesc si strabat intregul drept

F
Principiile dreptului penal

penal, intreaga activitate de lupta impotriva infractiunil or prin mijloace de drept penal. Sunt so co t it e pr incip ii fu ndamentale: pr incipiul leg alit at ii, pr incipiul umanis mului, pr incipiu l eg alit at ii in fat a legii penale, pr incipiul prevenir ii savar sir ii fapt elor prevazut e de legea penala, pr incipiul infract iunea est e singurul t eme i a l raspunder ii pe nale, principiul perso nalit at ii raspunderii penale, principiul individualizarii sanct iunilor de drept penal. Principiu l lega litatii este considerat ca fiind ce l ma i de seama inst rument de prot ect ie jur idica impot riva ar bit rar iulu i si abuzu lui. Pr incip iul legalit at ii est e examinat in drept ul penal in fu nct ie de cele t re i mar i inst it ut ii ale acestuia infra ct iunea, ped eapsa, raspu nderea pe nala si po at e fi expr imat prin ur mato are le adagii: 7

1. nullum crimen atare pr in lege) ;

sine lege (o

fapt a nu poat e fi

considerat a infract iune cata vreme nu est e calificat a ca 2. nulla po ena sine lege (co nstrangerea aplicata unei perso ane nu co nst it uie ped eapsa decat daca a fost calificata pr in lege) ; 3. nullum judicium sin e lege (st abilirea raspu nder i i penale t rebuie sa se faca po t rivit legii). Pr incip iul legalit at ii a fost for mu lat si inscr is pentru pr ima d at a in Dec larat ia drept ur ilor o mului si cetateanulu i din 1789 de cat re ideo logii re vo lut iei fr anceze. Ult er ior, acest pr incipiu a fost a fir mat in Declarat ia univer sala a drept ur ilor o mului, ado pt at a de Adu nar ea Genera la a O. N.U. la 10 decembrie 1948 s i consacr at in legislat iile pena le si in unele const it ut ii ale state lor din Europa si din lume. In drept ul ro manes c pr inc ipiul legalit at ii a fost inscr is in Const it ut ia d in 1923 care prevedea in ar t . 14 ca nici o pedeapsa nu po ate fi infiintata nic i aplicat a decat in pu t erea unei legi. Codu l penal prevede in art. 2 ca l egea prevede care fapte constit uie infractiuni, ped epsele ce se aplica inf ractiunilo r si masuri le ce se pot lua in cazul savarsirii acestor fapte. In acest e condit ii, o perso ana fizica sau jur id ica poat e fi t ras a la ra spundere penala numai daca fapta savarsit a era incriminat a la data co mit er ii ei. Consacrar ea import ant a libert at ilor o mului. Princip iu l uman is mu lui presupune ca intreaga reglementare penala t rebu ie sa po rneasca de la int ere sele fundamentale ale o mului. Acest principiu act ioneaza in dublu sens: 1. pe de o parte, dreptul penal t rebuie sa as igure prot ectia perso anei fiz ice pr in incr iminarea fapte lor indrept ate impot riva e i si a int er es elor sa le; princ ipiului legalitat ii o in codu l a penal are o si deo sebit a, r eprezent and gara nt ie drept ur ilor

2. in al do ilea ra nd, ac est pr incipiu ii vizea za pe cei care au incalcat legea penala, co nstrangerea penala avand u n caract er u man, respectandu-se drept ur ile infractorului si demnit at ea acest uia. Pr incip iul umanis mului est e refle ct at ce l ma i bine in inst it ut ia pedep se i: a. eliminare a pedepse i cu moart ea; b. stabilirea ma i mult or reg imur i de e xecut are a pedepselor pr ivat ive de libe rt at e. Ast fe l, po t rivit ar t . 53 3 alin. 2 Cod pen. pedepsele privati ve de libertate se execut a in unul din urmatoarele regimuri: regimul de maxima sigur anta, regimul inchis, regimul semideschis, regi mul deschis; c. toat e mijlo acele fo lo sit e in cadrul re gimului e xecut ar ii pedep selor pr ivat ive de libert at e trebuie sa contr ibuie la re int egrar ea in societat e a ce lor co ndamnat i (art . 53 3 alin. 3). Princip iu l egalitatii in fata legii pena le. Egalit at ea in fata legii are o semnificat ie deosebit a in condit iile stat ului de drept , cu co ns ec int e impo rt ant e pe p la nu l t ut uro r ramur ilo r de drept . Pr incip iul egalit at ii in fat a legii est e consacrat in Const it ut ie care pre vede in art . 16 ca cetatenii sunt egali in f ata legii si autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari. Pot rivit ace st u i pr inc ip iu, t ot i me mbr ii so c iet at i se g as es c int r-o po zit ie de egalit at e fat a de pre veder ile leg ii penale, atat in calit at e de dest inatari ai exigentelor acestei legi, cat si in calitate de beneficiari a i ocrotirii penale. Princip iu l p reven i rii sa va rsirii fapte lor prevazut e de lege a penala. Acest pr incipiu pre supune ca int reaga re glement are jur id icopenala t rebuie sa as igure pre venirea savarsir ii fapt elor periculoase, at at prin co nfor mare, c at si pr in exercit area co nstranger ii fata de ce i care savars esc ast fel de fapte.

Legea penala, pr in cont inut ul sau si sanct iunile pre vazut e, asigur a pre vent ia generala, iar pr in pedepsele aplicat e in cauzele penale se realizea za pre vent ia spec iala fata de cel condamnat. Principiu l infractiunea e ste singurul temei al raspund erii penale. Acest pr incipiu are o consacr are expresa in Co du l penal car e prevede in art. 17 alin. 2 ca inf racti unea este singurul temei al raspunde rii penale. Pr incip iul funct ioneaza ca o gara nt ie a libert at ii perso anei, deo arece fara savarsirea unei infract iuni nu poat e fi ant re nat a raspu nderea pe nala a une i persoane. Principiu l personalitatii raspunde rii penale. Ace st pr inc ipiu este consid erat fundamental, int ru cat apare ca o garant ie a libert at ii perso anei. Spre deosebir e de drept ul civil u nde raspundere a poate fi t ransferat a alt ei perso ane (inst it ut ori, par int i, t uto ri, et c), in dr ept ul penal nu se po ate ant rena ra spunderea penala pent ru fapt a alt uia. Caract eru l per sonal al r aspunder ii pe nale implica a plicarea pedep sei numa i celui care a savars it o infr act iune. Principiu l individualizarii sanctiunilor de drept penal e st e consacr at in art . 72 Cod pen. care prevede ca la stabili rea si aplica rea pedepsel or se tine sea ma de dispozitiile par tii generale a Codului pe nal, de limitele de pedeapsa f ixate in partea specia la, de gradul de pe ricol social al faptei savarsi te, de persoana inf ractorului si de imp rejurarile care atenuea za sau agravea za raspunderea penala. Sco pur ile s i funct iile sa nct iunilor penale nu pot fi indeplinit e daca acestea nu sunt adapt at e cazului concret

10

BIBLIOGRAFIE SELECTIV I. Tratate, cursuri i monografii. 1. Olivian Mastacan, Rspunderea penal a funcionarului public. Ediia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2008. 2. C-tin. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal romn. Partea general, Ediia a VI-a, Ed. Universul juridic, Bucureti, 2008

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Precizai, care este n opinia dumneavoastr rolul dreptului penal ?

11

TEM DE REFLECIE Reflectai asupra obiectului dreptului penal MODELE DE NTREBRI 1. Defin it i drept ul penal. 2. Care sunt pr incipiile dr ept ului penal?

RSPUNSURI LA NTREBRI 1. A se vedea pag. 6 2. A se vedea pag. 7-10

12

CAPITOLUL II Legea penala si limitele aplicarii ei

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Timpul necesar studiului capitolului Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv Tem de reflecie Modele de teste Rspunsuri i comentarii la teste

Cuprins Sectiunea I. Notiune si catego rii de legi penale Not iune Catego rii de legi penale. Sectiunea a II-a. Apli carea legii penale in timp Not iunea aplicarii legii penale Not iunea aplicarii legii penale in t imp Pr incip iul act ivit at ii legii penale Extraact ivit at ea legii penale Pr incip iul ret roact ivit at ii le gii penale Pr incip iul ult raa ct ivit at ii legii pe nale Pr incip iul aplicar ii leg ii penale ma i fa vorabile infra ct iunilor nedefinit iv jud ecat e Aplicarea leg ii penale mai favora bile in cazul pedepselor definit ive Sectiunea a III-a. Aplica rea legii penale in spatiu Not iunea aplicarii legii penale in spat iu Pr incip iul t er it orialit at ii Pr incip iul per so nalit at ii Pr incip iul rea lit at ii Pr incip iul univer sa lit at ii Extradarea

13

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine pri vind legea penala Obiective operaionale: nsu i rea uno r noiuni de ba z p rivind apli carea legii penale in timp si spatiu

= 4 ore

CAPITOLUL II Legea penala si limitele aplicarii ei

Sectiunea I. Notiune si categorii de legi pe nale

Notiune. Legea penala const ituie unul dintre principalele

izvoare de drept penal. I n acesta accept iune, pr in lege penala se int elege un act nor mat iv care cupr ind e in co nt inut ul sau nor me, dispozit ii penale (de exemp lu, Codul penal). Conceptul de lege penala este examinat insa in doctr ina penala in do ua sensur i. I nt r-un sens larg, cand pr in lege pena la se int elege tot alit atea legilor penale s i int r-un sens restrans, ca nd pr in lege penala

F
Legea penala si categorii de legi penale

se int elege act ul nor mat iv emis de Par lament dupa o procedura spec iala si care co nt ine nor me de drept pena l. Denumirea de lege p enala este atr ibuit a si unei simp le nor me juridice, daca sunt indeplinit e doua condit ii: 14

1. nor ma jur id ica sa aiba caract er pe nal; 2. nor ma jur idica sa fie cupr insa int r-un act legislat iv cu caract er de lege. Catego rii de legi pena le. In rapo rt de a numit e cr it er ii, legile penale sunt clasificat e in mai mu lt e cat egor ii. a) In raport de intinderea domeniului de reglementare legile penale se clasifica in l egi gen eral e si legi speciale. Legea pen ala gen erala const it uie cee a ce se denu mest e in mod cure nt drept ul penal co mun, a vand po nderea cea ma i insemnat a in cadrul legis lat iei pe nale si reprezentand ce l ma i import ant inst rument de lupt a impot riva infract ionalit at ii. In t ara nostra, Codu l penal, care se c aract er izeaza pr int r-un sistem unit ar de nor me, cu o struct ura int er na prec is det er minat a s i avand do ua part i: p art ea genera la si partea specia la, const it uie unica lege penala generala. Legi penale ge nera le sunt considerat e si dispo zit iile de drept penal cu car act er de pr incip iu car e se ap lica u nui mare numar de nor me spec iale. Legi penale special e sunt codurile penale speciale (de exemplu, Codul just it iei militare), legile penale care cuprind dispozit ii dero gato rii de la drept ul obisnu it , legile care, pe langa dispozit i i ext rapenale, cont in si dispo zit ii cu caract er pena l. Imp ortanta clasifica rii In cazu l unui concurs int re o lege penala gener ala si o lege penala specia la, car e dero ga de la cea genera la sau o co mpleteaz a pe aceasta, legea penala specia la are pr ior it at e. b) I n raport de caract eru l lor, legi pena le se impart in legi penale ordinare si legi penal e exceptionale. Legile p enal e ordinare su nt ace le legi care su nt adopt at e in condit ii de nor ma lit at e, o bisnuit e de lupt a impo t riva feno menulu i infract ional (de e xemplu, Co dul pe nal). 15

Legile p enale exc eptiona le sunt adoptate in condit ii speciale de evo lut ie a feno menulu i in fract io nal. Acest e cond it ii spec ia le pot fi generat e de cau ze sociale (stare de raz bo i) s au (ca lamit at i nat ura le). Legile penale except io nale au , de regu la, o dur ata determinat a, ele ra mana nd in vigo are at at t imp cat sit uat ia o impune. Imp ortanta clasifica rii In cazu l unui concur s int re o lege penala ord inara si o lege penala except io nala, cea car e se va aplica va fi legea penala except io nala. c) Dupa durat a de aplicare, legile penale se impart in legi penal e cu durata nedeter minata si l egi penale cu durata determinata. Legile penale cu durata nedeterminata sau permanent e su nt acele legi in cupr insul caro ra nu est e fixat a durat a de aplicare. Aceste leg i se bucur a de o mai mare st abilit at e si po t imbraca atat for ma leg ilor pe nale gener ale cat si for ma legilo r pena le specia le. Legile penale cu dur at a deter minat a sunt acele legi care au o durat a limit at a de aplicare, care poat e rezu lt a f ie din cont inutul legii, cand text ul de lege st abilest e data la care aceasta iese din v igo are, fie din impr ejurar ile deose bit e care au impus-o (cut remur e, inundat ii) care, odat a depasit e, at rag aut omat si aut oabro garea legii resp ect ive. Imp ortanta clasifica rii Legea penala tempor ala va u lt ra act iva, ceea ce inseamna ca dispo zit iile ace steia se vor aplica si dup a ce legea a iesit din vigoare insa numa i pent ru s it uat ii cre eat e cat t imp aceasta a fost in vigoare. de cauz e nat urale

Sectiunea a II-a. Aplicarea legii penale in timp

Notiunea ap licarii legii pena le 16

Sco pu l legii penale este de a ocrot i valor ile sociale fundamentale necesare pent ru e xist ent a st at ului de drep t , sco p care nu po at e fi at ins daca put erea pu blica nu i-ar impr ima u n caract er de o bligat ivit at e s i irefrag abilit at e, ad ica, daca nu i-ar crea o fort a act iva s i re act iva. Prin aplicarea legii penale se intelege executarea sau indeplini rea indatoririlor pe care ea le prevede si poate avea loc f ie de buna voie, prin respecta rea prescriptiunilor acesteia, f ie silit, in cazul savarsirii faptei incriminate. Eficienta legii penale este raportata la anumit e elemente care ii det er mina limit ele de aplicare: t impul, spat iul, persoanele si fapt ele. Notiunea aplicarii legii penale in timp Pr in no r me penale pr ivind aplicar ea legii penale in t imp se int elege ansamblu l de nor me jur idice penale pr in care se reglementeaza ap licar ea legii penale in r aport cu t impul savar sir ii infr act iunii si cu mo mentul t rager ii la raspundere penala a celor care au sa var sit infract iuni. Princip iu l activitatii legii pena le Est e reglementat in art . 10 Cod pen. care prevede ca legea penala se apli ca infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoa re. Acest pr incipiu are s i valo are const it ut ionala fiind prevazut de art . 15 pct. 2 din Const it ut ia Ro maniei: legea penala dispune nu mai pentru viito r cu exceptia l egii penale sau contra ventionale mai f avorabile. Pot rivit ace st ui pr incipiu, din mo mentul intrar ii in vigoar e si pana la iesir ea din vigoare, legea pena la se aplica tut uror fapt elor sa var sit e su b imper iul ei. Asadar, act ivit at ea leg ii penale este car muit a de doua mo mente impo rt ant e: int rar ea in vigoare a legii penale; iesirea din vigo are a legii pena le. 17

F
Activitatea legii penale

In

ceea

ce

pr iveste

pr imul

mo ment ,

pot rivit

art .

78

d in

Const it ut ia Ro manie i legea intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei. Iesirea d in vigoare a legii penale po ate avea lo c prin ma i mult e modalit at i: 1. abrogarea; 2. ajungerea la termen; 3. dispar it ia condit iilor speciale care au impus apar it ia legii; Abroga rea este modalit at ea pr inc ipala d e iesir e din vigoar e a legii penale si poat e fi expresa (cand leg ile c are sunt abro gat e sunt prevazut e in cont inutul no ii legi sau legii de punere in aplicare a no ii leg i) sau tacita (cand a bro garea se despr inde din eco no mia legii deo arece reglementeaza acee asi mater ie ca si legea anter ioara). De asemenea, a bro garea poat e fi totala (cand este abrogata legea in integra lit at ea ei) sau partiala (cand sunt abrogate numa i anumit e dispozit ii). Ajungerea la t ermen reprez inta mo dalit at ea de iesire din vigoare spec ifica legilor edictat e numai pe nt ru o anumit a per io ada de t imp leg ile tempo rare. Disparitia conditiilo r speciale care au impus aparitia legii const it uie modalit atea de iesire d in vigo are a leg ilor except io nale adopt at e de put erea legiuit oare in caz ur ile in care societatea se confru nt a cu o sit uat ie de except ie (ca la mit at i nat urale, raz bo i). Extraactivitatea legii pena le Pentru ca legea pe nala sa aiba o cat mai mare e ficienta a fost

F
Extraactivitatea legii penale

necesara inst it uirea unor derogari de la pr inc ipiul act ivit at ii. In ace st se ns, Codu l penal a ado pt at anumit e reguli in baz a caro ra, in une le cazur i, legea pe nala ret ro act iveaza sau ult ra act iveaza, consacr and a stfel extraact ivit at ea legii penale car e se mnifica extinderea ef ectelor legii penale fie inainte de momentul intrarii in vigoa re, f ie dupa iesirea din vigoa re a acestei a.

18

Principiu l ret roactivitatii legii pena le Pot rivit ac est ui pr incip iu, in anumit e s it uat ii, dispozit iile legi i penale su nt aplica bile si unor fapt e co mise inaint e de int rar ea sa in vigoare. Acest principiu const it uie o except ie de la regula neret ro act ivit at ii leg ii penale care ar e consacrar e const it ut ionala. O ver it abila lege cu caract er ret roactiv est e legea penal a dezincriminatoa re in cont inutul careia se prevede ca o anumita fapta sau a nu mit e fapt e nu ma i co nst it u ie in fr ac t iu ni. Retro act ivit at ea leg ii pena le de dezincriminar e est e prevazut a expres in art . 12 Co d pen. care prevede ca legea p enala nu s e aplica f aptelor savarsite sub leg ea vech e, da ca nu mai sunt pr evazute de legea no ua. I n acest caz, executarea pedep selor, a ma surilo r de siguranta si a masurilo r educati ve, pro nuntate in baza legii vechi, precum si toat e consecintele penale ale hotararilo r judecatoresti privito are la a ceste fapte incet eaza p rin intrarea in vigoare a l egii noi. Pot rivit art . 13 Cod pen., legea penala mai favorabila are si ea caract er ret roact iv. De asemenea, ret ro act iveaza si legea inte rpretativa cu mot ivare a ca o asemenea lege for meaza corp co mun cu legea int erpret at a. Principiu l ultraactivitatii legii pen ale Ide ii de ret ro act ivit at e a legii penale i se opune acee a de ult raact ivit at e. Co nfor m pr incipiu lui ult raact ivit at ii, dispozit iile u nei leg i penale co nt inua sa fie incident e in ceea ce pr ivest e efect ele sale s i dupa iesir ea din vigoare a respect ivei legi. Ult raact ivit at ea este recu noscut a in dr ept ul nostru in cazul legilor penale t emporar e si al legilor penale ma i favorabile. Legea penala t empo rara este legea care prevede dat a iesir ii e i din vigoare sau a care i aplicare est e limit at a pr in nat ura sit uat ie i t emporare care a impus-o . 19

Legea penala t empor ara se ap lica infr act iunilor savars it e in t impu l cat era in vigoare c hiar daca fap t ele nu au foat ur mar it e sau judecat e in ace l int er val de t imp. In ceea ce pr ivest e legea pe nala mai favorabila, ne gas im in sit uat ia unei ult raa ct ivit at i impro pr ii, deo arece lege a vec he ma i usoara pro duce efecte dupa iesire a ei din vigoare insa nu asupra fapte lor co mise dupa iesirea din vigoar e a legii, c i asupra fapt elor co mise ina int e de iesirea ei din vigoar e. Principiu l aplica rii legii pena le mai favo rabi le infractiuni lo r

nedefinitiv judecate In cazul in care de la savars irea infra ct iunii si pa na la jude care a ei definit iva int er vin una sau mai mult e legi penale succe sive, i n drept ul nostru pe nal s-a admis so lut ia aplicar ii legii penale mai blande, mai fa vorabile infract orului mitio r lex. Daca legea veche est e mai blanda, aceast a se aplica ult raact iv,

F
Aplicarea legii penale mai favorabile

adica dup a iesire a ei din vigoare, iar daca este mai favora bila legea noua, at unci ea se va aplica ret roact iv. Solut ia mitio r lex este consacrat expr es in art . 14 Cod pen. Det er minar ea legii penale ma i favorabile se rea lizea za in funct ie de t rei cr it er ii: 1. cr it er iul condit iilor de incriminare; 2. cr it er iul condit iilor de t ragere la raspundere pe nala; 3. cr it er iul sanct iunilor pe nale. Dupa conditiile de inc riminare este mai favorabila legea care condit io neaza incr iminar ea unei fapte de co mit ere a ei in anumit e impre jurar i po sibilit at ea de de loc, de t imp, la et c., deo arece penala a ceasta a limit eaza care trager e ra spundere perso anei

savar sest e ast fel de fapte. Dupa conditiile de t ragere la raspundere penala, est e mai favorabila legea care impune existenta mai multor condit ii pentru a se putea anga ja raspunderea penala a unei persoane. De exemplu, legea care prevede ca pu nere a in misc are a act iunii pena le se face la 20

plangere a prea lab ila a part ii vat amate este mai favora bila decat legea care prevede ca act iunea pena la se pu ne in miscare d in o ficiu. Dupa crite riul sanctiunilor penale, este mai favorabila legea care prevede o pedeap sa mai usoara c a nat ura sau c a durat a.

Aplicarea legii penale mai favorabi le in cazu l pedep selor de finitive Pot rivit dispo zit iilor art . 14-15 Cod p en., legea penala mai favora bila se po ate aplica si in cazu l in care hot ararea jude catoreasca de condamnare a ramas definit iva. Exist a situat ii cand aplicarea legii penale ma i favorabile este obligato rie si situat ii cand aplicar ea legii ma i blande are caracte r facu ltativ. Ast fel, o bligat ivit at ea aplicar ii legii penale ma i favorabila int er vine in sit uat ia in care dupa ramane rea definitiva a hotarari i de condamn are si pana la executarea compl eta a unei pedepse privativ e de libertate sau a am enzi i, a inte rvenit o l ege care prevede orice fel de pedeapsa, da r cu un maxim special mai mic, sanctiunea aplicata se reduce la ac est maxim, da ca depaseste maximul special prevazut d e legea noua pentr u inf ractiunea savar sita art. 14 alin. 1. Instant a este o bligat a sa ap lice legea penala mai favora bila s i daca dupa ramane rea definitiva a hotararii d e conda mnare l a detentiu ne pe viata si pana la executa rea ei a int ervenit o lege care prevede pe ntru a ceeasi fapta pedeap sa inchisorii art . 14 alin. 2. In acest caz, pedeapsa detent iunii pe viata se inlocuiest e cu maximul pedep sei inch isor ii pre vazut de legea noua pent ru acea infract iune. Daca legea nou a prevede in l ocul pedepsei in chisorii numai pedeapsa amenzii instant a est e obligat a sa inlocuiasca pedeapsa aplicat a cu amenda, fara a se putea depa si maximul special prevazut in legea noua art. 14 alin. 3. Pot rivit dispozit iilor alin. 4 pedepsele complementare, masurile de siguranta, precum si masuril e educati ve neexecut ate si neprevazute 21

in legea noua n u se mai executa, ia r cele ca re au co respo ndent i n legea noua mai f avorabila se ex ecuta in continutul si li mitele prevazut e de aceasta lege. Art . 15 Cod pen. regle ment eaza cazuur ile in care ap licarea legii penale ma i favorabile, in cazul pedepse lor definit ive, este facu ltativa. Ast fel, cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchi sorii intervenit o l ege care preve de o pedeap sa mai usoara, ia r sanctiun ea aplicata este mai mica decat maximul special prevazut de legea noua, tinandu-s e seama de infractiunea savarsita, de persoana condamnatului, de conduita acestuia du pa pronunta rea hotararii sau in timpul exe cutarii pedepsei si de tim pul cat a executat din pedeapsa, se poate dispune fie mentine rea, f ie reduce rea pedep sei. Pedeaps a aplicata nu poate fi coborata sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse p roportion al cu mic sorarea maximu lui special prevazut p entru infractiunea savarsita art. 15 alin. 1. Pent ru a fi inc idente acest e d ispozit ii le gale t rebuie indep linit e mai mult e condit ii. O pr ima co ndit ie pr ivest e exist ent a unei hot arar i de condamnare definit iva la pedeapsa inchisor ii. Apar it ia une i leg i no i, mai favora bile reprez int a o a lt a condit ie. Caract eru l mai bland a l legii penale noi este ana lizat d in punct de vedere al cr it er iului sanct iunilor, s i anu me, max imul specia l este mai mic. O alt a co nd it ie pr ivest e pedeapsa aplicat a si ramasa defin it iva care tre buie sa fie mai mica decat maximul spec ia l pr evazut in legea noua. De si legea nu pre vede, doct rina si pract ica jud ic iara est e una nima in a considera ca aceasta condit ie est e indeplin it a si in cazu l in care pede apsa est e egala cu maximu l special prevazut in legea noua. In final, insta nt a de judecat a va decide in r apo rt de crit er iile ofer it e de textul lega l daca va redu ce pedeapsa. Reducerea pedepsei nu est e obligat orie. Insta nt a de judecat a pro cedeaza la o reindividualizare si are po sibilitat ea fie sa ment ina 22

pedea psa aplicat a in baza leg ii vechi, fie sa redu ca acea sta pedeapsa in baza leg ii no i.

Sectiunea a III-a Aplicarea legii penale i n spatiu

Notiunea aplicarii legii penale in spatiu Aplicare a leg ii penale in sp at iu presupune transpunerea in viata a prescr ipt iunilor sanct ionat oare ale legii penale in rapo rt cu locul savar sirii infr act iunilor ( in t ara sau in stra inat at e) de cat re cet at eni ro mani sau st ra ini or i de per soanele fara cet at enie. In legis lat ia noastra pe nala a fost co nsacrat principiul teritorialitatii le gii penale pent ru infract iunile savars it e pe ter it oriu l t arii iar pent ru infra ct iunile savars it e in stra inat at e au fost co nsacrat e ur mat oare le principii: principiul p ersonalitatii legii penale, principi ul realitatii legii penale si principiul universalitatii legii penale. Principiu l te rito rialitatii legii pena le Est e consacrat in art . 3 Cod pen. c are pr evede ca legea penala se aplica inf ractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei. Potrivit acestui princ ipiu, legea penala ro mana se aplica tuturor infra ct iunilor savar sit e pe t er it oriul Ro maniei fara a se t ine sea ma de cet at enia sau nat io nalit at ea aut oru lui infr act iunii. Legea penala este terit oriala, fiind ca ro stul ei este de a rea liza, ment ine si re int egra o rd inea jur id ica pe t erit oriul stat ului caru ia i i apart ine. Pentru a se det er mina sfera de aplicare a legii penale co nfor m pr incipiului t er it orialit at ii este impor t ant a se det er mina not iunile de t er it or iu si de infract iune savar sit a pe ter it oriu tar ii.

23

Pot rivit art . 142 Cod pen., prin teritoriul Romaniei se int elege intinde rea de pamant si apel e cuprinse int re f rontierele de stat, inclusi v apele ma ritime inte rioare, subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia. Din definit ia legala rezu lt a ca t er it oriul cupr inde urmato are le elemente: supra fata terest ra, apele interioare, marea ter it oriala, subso lul t er it oriului terest ru si acvat ic si spat iul aer ian. Pr in supraf ata terestra se int elege int ind erea de pamant cupr insa int re front ierele stat ului nostru. Apele interioare reprez int a t o t alit at ea ape lo r cupr ins e int r e fro nt ier ele stab ilit e de stat ul nostru pr in conve nt ii cu st at ele vecine (paraur i, raur i, fluvii, lacur i, balt i, helest ee, apele mar it ime di n golfur i). Pr in mare teritoriala se int elege, po trivit art . 1 din Legea nr. 36/2002 1 f sia de mare adiacenta tar mului ori, dupa caz, a pelor maritime inte rioare avand latimea de 12 mile ma rine (22 224 m) masurata de la liniil e de baza. Liniile de baza sunt liniile celui ma i mare reflux de-a lungul t armulu i sau, d upa caz liniile dr ept e car e unesc punct ele cele mai avansat e ale t ar mului, inc lusiv a le t ar mului d inspre lar g al insule lor, ale lo cur ilor de acostare, amena jarilo r hidro t ehnice si ale alto r instalat ii po rt uare permanent e (art . 1 alin. 2 din Legea nr. 36/2002). Subsolul este for mat d in zo na subtera na corespu nzat oare solului

t erest ru, acvat ic, marii t er it oriale fara lim it a in ada ncime. Spatiul aeria n reprezinta co loana de aer de deasupra marii t erit oriale, apelor int er ioare si supra fet ei t erest re pa na la limit a spat iulu i cosmic. Pr in infract iuni sa var sit e pe t er it or iul tarii se int elege orice infra ct iune co misa pe t er it or iul t ar ii, ast fel cu m acesta a fost descr is mai sus.

Publicata in Monitorul Oficial nr. 77/31.01.2002

24

Pot rivit art . 143 Co d pen., infract iunea se co nsidera sa var sit a pe t er it oriul Ro maniei s i at unci cand a fost co misa pe o nava su b pavilio n ro manesc sau aer onava ro mana, precu m si at unc i cand pe t erit oriul Ro maniei or i pe o nava su b pavilio n ro manesc sau aero nava ro mana s- a efectuat numai un act de execut are o ri s-a produs rez ult at ul infra ct iunii. Plat for mele de fora j mar it im sunt a similate navelor sub pavilio n ro manesc. Pot rivit acestor dispozit ii, legea penala ro mana se aplica, in baza pr incipiului ter it orialit at ii, in ur mat oar ele sit uat ii: 1. cand infra ct iunea est e co misa in int regime pe ter it or iul Ro manie i, a st fel cu m acesta a fost analiza t ant er ior;

2. cand infract iunea a fost co misa in int reg ime pe o nava ro mana aflat a in afara marii t er it oriale; 3. cand infract iunea a fost sa var sit a in int reg ime pe o aeronava romana aflata in afara spat iului aerian al Ro manie i; 4. cand pe t er it or iul Ro maniei, ast fel cum este descris in art . 142 Cod pen. sau pe o nava sau aeronava ro mana s-a efect uat numai un act de execut are o ri s-a produs rezu lt at ul infract iunii; Cand infr act iunea est e savarsit a pe insu le le art ific iale din zona econo mica exc lusiva a Ro maniei din Marea Ne agra, in cadrul insta lat iilor si lucrar ilor ro manest i aflate in aceasta zona, precum s i i n cazul in care infr act iunea se co mit e in zona de secur it at e a acest ora pe o raza de 500 de met r i din fiecare punct al limit elor e xt er ioare, se aplica tot legea pena la ro mana confor m dispoz it iilor Legii nr. 36/200 2. Exceptii de la prin cipiul terito rialitatii Aplicarea leg ii penale ro mane co nfor m pr incipiulu i t erit orialit at ii cunoaste anumit e restranger i car e pr ivesc anumit e cat ego rii de infra ct iuni savar sit e pe ter it or iul t ar ii. 1. Imunitatea de jurisdictie. Pot rivit dispozit iilor art . 8 Cod pen., leg ea penala n u se aplica inf ractiunilor savarsite de catre reprezentantii diplomati ci ai statelor 25

straine sau de alte persoane care, in conf ormitate cu conventiil e international e, nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului roman. Persoanele co nsiderat e reprez ent ant i diplo mat ici, po t rivit normelor int ernat ionale, sunt: ambasadorul, insarcinatul cu afaceri, consilierul de ambasada sau de legat ie, at asat ii de a mbasada, secret ar i i de ambasad a sau de legat ie. De imunit at e de jurisdict ie penala se bucura si alt e persoane in baza co nvent iilor int er nat ionale: se fii de st ate, sefii de guver ne, ministr ii de ext erne, reprezent ant ii O.N.U. , personalul t ehnic si administ rat iv din cadru l mis iunilor diplo mat ice, agent ii consu lari, care au doar o imunit at e part iala in legat ura cu act ele savar sit e in indep linirea atr ibut iilor de ser viciu co nsulare. Infract iunile sa var sit e de per sonalul armat elor st raine aflate in t recere sau st at ionat e pe terit oriu l t ar ii nu sunt supu se legii pe nale ro mane ci legii stat ulu i caru ia apart in aceste trupe. I munit at ea de jur isdict ie se re fera si la invio lab ilit at ea localulu i ambasade lor sau legat iilor stat elor stra ine aflate in tara noastra, aut orit at ile pu blice ro manest i neput and pat runde in incinta ace stora fara aprobare (se ful mis iunii diplo mat ice incuviint eaza sau cere aut orit at ilor ro mane sa int er vina). Tot usi, st atul ro man, de si nu poate urmar i sau judeca pe agentu l diplo mat ic infr act or, il po at e declara pe ace sta persona non grata, ii po at e cere sa paras easca t er it oriul sau si poat e solicita stat ului al caru i repr ezent ant este, sa- l judeca po t rivit propr iilor sale legi. 2. Infractiuni savarsite la b ordu l navelor sau aeronavelor mi litare straine a flate pe te rito riu l ta rii noa stre. Pot rivit dispo zit iilor art . 25 din Lege a nr. 17/1990, nave le sau aero navele st ra ine milit are sau fo lo sit e in scopur i gu ver namentale, repr ezent and int ere sele stat ului caru ia apar t in, se bucura de imunit at e de jur isd ict ie penala pe t impul cat se afla in port uri, aeroport uri, in apele mar it ime inter ioar e si in marea ter it oriala a Ro maniei.

26

Infract iunile savars it e in ast fel de impre jurar i nu cad su b inc identa legii pena le ro mane, cu at at mai mult in sit uat ia in care nava milit ara st ra ina se afla in trecere pr in marea ter it oriala. 3.Infractiuni savarsite la bo rdu l la bordul navelor navelor sau sau aeronavelo r aeronavelor

come rci ale st raine aflate pe te ritoriu l tarii noa st re. Infract iunile savarsit e co merc ia le st ra ine aflate in port urile, aer oporturile, in apele int er ioare ale Ro maniei, su nt supuse leg ii penale romane. Regu la isi ga seste consacrare a jur idica in dispo zit iile art . 17 alin. 1 d in Legea nr. 17/199 0 2 care pr evad ca jurisdictia penala a Romaniei se apli ca cu privire la orice inf ractiune savarsita pe teritoriul roman de catre persoane imbarcate la bordul navelor straine f olosite in scopu ri com erciale, p recu m si cu privire la orice inf ractiune savarsita la bordul unei ase menea nav e pe ti mpul cand acestea se afla in porturile romane sti sau in apele maritime int eri oare. 4.Infractiuni savarsite la bordu l navelor comerciale st raine a flate in trecere p rin marea terito riala Legea penala ro mana se va ap lica infr act iunilor savarsit e la bordu l navelor co merciale stra ine aflate in t recere prin marea t erit oriala daca sunt indeplin it e ur mato arele co ndit ii: 1. infra ct iunea este savars it a de un cet atea n ro man sau de un apat r id car e do miciliaza in Ro mania; 2. infra ct iunea este indr ept at a impo t riva in t erese lor Ro manie i sau impot riva unui cet atean ro man, o r i a unei perso ane rez ident e pe t erit oriul Ro maniei; 3. infra ct iunea est e de natura sa t ulbure ordinea si linist ea publica in t ara sau ord inea in marea ter it oriala; 4. exerc it area jurisdict iei ro mane este nece sara pent ru repr imarea t rafic u lu i ilic it de st upe fia nt e s au de s u bst a nt e ps iho t ro pe;
2

Legea privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue a Romaniei, modificata si completata prin Legea nr. 36/2002

27

5. asistent a autorit at ilor ro mane a fost cer ut a, in scr is, de capit anu l navei or i de un agent diplo mat ic sau de funct io nar co nsular a l repr ezent ant ei stat ului sub al caru i pavilio n navigheaza nava. De asemenea, po t rivit art . 18 d in Lege a nr. 17/ 1990 jurisdictia penala a Romaniei se aplica si in cazul incalcarii legislat iei romane in vigoa re cu privi re la zon a economica exclusiva a Romani ei in Marea Neagra de cat re persoanele imbarcate la bordul nav elor st raine f olosite in scopuri comerciale, daca fapte le sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sunt considerate inf ractiuni. Zona eco no mica exc lusiva a Ro maniei este inst it uit a in spat iu l marin al t ar mulu i ro manesc la Mare a Ne agra, s it uat dinco lo d e limita apelor mar ii t er it oriale si adiace nt ac estora, in care, Ro mania isi exerc it a drept ur i suverane si jur isdict ia asupra resurselor nat urale ale fundu lui marii, su bso lului acest uia si c oloana de ap a de dea supra, precu m si in cee a ce pr ivest e difer it ele act ivit at i legat e de e xplor area, exploat area, pro t ect ia, conser varea mediului si gest ionarea ac estora art . 7 din Legea nr. 36/2002. Principiu l personalitatii legii pena le Denumit si pr incipiu l nationalitatii active, pr incip iul perso nalit at ii legii penale este consacr at in art . 4 Cod pen. care prevede ca l egea penala se aplica inf ractiunilo r savarsite in afara teritoriului tarii, daca f aptuitorul este cetatean roman sau dac a, neavand nicio cetateni e, are domi ciliul in tara. P lecand de la reglementare a jur idica, rezult a ca, aplicarea legii penale ro mane, co nform princip iului personalitat ii, este posibila daca sunt indeplinite urmatoarele condit ii: 1. inf ractiunea sa fie savarsita in intregime in af ara teritori ului Romaniei; daca numai un act de execut are sau rezult at ul se pro duc pe t erit oriul t ar ii noastre, legea penala ro mana se ap lica co nfor m pr inc ipiului ubicuit at ii; 2. inf ractorul sa f ie cetat ean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania; 28

3. f apta sa fie considerata infractiune si i n legislati a statului pe teritoriul caruia s-a savar sit - du bla incriminar e. Principiu l realitatii legii pen ale Pr incip iul rea lit at ii le gii penale, cu noscut in do ct r ina si sub denumirea de principiul p rotectiei r eale sau nationalitatii pasive, est e reg lement a de art . 5 a lin. 1 Cod pen. c are pre vede ca legea p enala se aplica infractiunilor savarsite in af ara teritoriului tarii, contra sigurantei statului roman sau cont ra vietii unui cetatean ro man, ori

prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean rom an, cand sunt savarsite de catre un cetatea n strai n sau de o persoana f ara c etateni e care nu domicilia za pe teritoriul tarii. Pot rivit ace st ui pr incip iu s i in confor mit at e cu t ext ul legal, legea p enala ro mana se ap lica da ca sunt indeplinite ur mato are le co ndit ii: 1. infract iunea sa fie sa var sit a in a far a t er it or iului Ro manie i; 2. infra ct iunea sa var sit a sa fie indrept at a impo t riva secur it at ii nat ionale a stat ului ro man, co nt ra unu i cet at ean ro man sau co nt ra unei persoane juridice ro mane; 3. infra ct orul sa fie cet at ean st ra in sau apat r id care nu do miciliaza in Ro mania. De asemenea, art . 5 alin. 2 Cod pen. prevede si o condit ie d e ordin pro cedura l: act iunea penala se pune in miscare nu mai cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalt a Curt e de Casat ie si Just it ie. Principiu l universalitatii legii pena le Pr incip iul univer sa lit at ii, care consacra coo perar ea Ro maniei la lupta co muna a st at elor impo t riva cr iminalit at ii, e ste reg lementat in art . 6 Cod pen. care pre vede ca legea penala romana se aplica si altor inf ractiuni decat celor prevazute in art. 5 alin. 1, sava rsit e in af ara

29

teritoriului ta rii de un cetat ean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu are do miciliul in ta ra daca: 1. f apta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsi ta; 2. f aptuitorul se afla in tara. Pot rivit acest or dispo zit ii, legea pe nala romana dev ine inc ident a pent ru orice infr act iune savar sit a in strainat at e, daca fapt uit orul este cet at ean stra in si se a fla pe ter it oriul t ar ii noastre. Universa lit atea legii penale presupune indeplinirea urmatoare lor co ndit ii: savarsirea in af ara teritoriului tarii a unei inf ractiuni, alta de cat cele pent ru care s-ar apli ca legea penala romana conform care princi piului a fecteaza realita tii, de regula infra ct iuni co munit at ea int er nat io nala

(t rafic de stupe fiant e, det urnar i de nave, e t c); f apta sa fie considerata infractiune atat in legislatia romana cat si in legisla tia statului pe teritoriul caruia s-a sava rsit dubla incr iminare ; f apta sa f ie savarsita de un cetatean strain sau de un apatrid car e nu domiciliaza in Romani a ; inf ractorul sa se afle in Romania de buna voie. Pent ru infr act iu nile indr ept at e co nt r a int er ese lo r st at ulu i ro ma n, cont ra u nui cet at ean ro man sau co nt ra u nei per soane juridice ro mane, faptuit oru l po at e fi jud ecat si in cazul cand s-a obt inut ext radare a lui. In cazul in care, potrivit legii statului pe teritoriul caruia faptuit oru l a savarsit infract iunea, exist a o cauza care impied ica punerea in miscare a act iunii penale sau co nt inuar ea pro cesului pena l ori execut area pedepsei sau cand pedeapsa a fo st execut ata ori este consid erat a ca execut at a, d ispozit iile pr evazut e de art . 6 nu isi ma i gasesc ap licabilit ate. Daca infra ct o rul a fo st co nda mnat in st ra inat at e pent ru infract iunea respect iva, dar nu a execut at pedeapsa sau a e xecut at-o part ial, inst antele ro mane vor aplica d ispozit iile leg ale pr ivit oar e la 30

recu noasterea hot ararilor stra ine. I n cazul in care hot ararea est e recu noscuta, co ndamnatul va execut a pedeapsa pro nunt at a de instant a stra ina sau restul de pedeapsa ramas neexecut at . Legea pena la si con ventiile internationa le Legea pe nala ro mana se ap lica infra ct iunilor savarsit e in st rainat at e confor m pr incipiilor r ea lit at ii si univer salit at ii numa i daca nu se dispune alt fel pr intr-o convent ie int ernat ionala la care Ro mania este part e. Aceasta regu la est e consacr at a expres de art . 7 Cod pen. Ext rada rea

F
Extrdarea

Extradara e ste un act

bilatera l de asist ent a jur idica rec ipro ca

int er nat ionala, in baza caruia un stat , pe t erit oriul caru ia s-a refugiat un infr act or sau un conda mnat, il preda la cerere st at ului pe ter it oriu l caru ia a fost savarsit a infract iunea, impo t riva int ere selor caru ia a fost savar sit a infract iunea sau a l caru i cetat ean est e infr act orul, pent ru a fi judecat sau pus sa execut e pedeap sa la care a fost condamnat. Asa cu m r ezult a din de finit ie, la e xt radare part ic ipa int ot deauna do ua stat e: statul soli citat pe al caru i t er it or iu s-a refugiat infra ct orul sau conda mnat ul; statul solicitant care po at e fi: 1. stat ul pe ter it or iul caru ia s-a sa var sit infr act iunea; 2. stat ul impot riva int eres elor caru ia s-a savar sit infract iunea; 3. stat ul al caru i cet at ean este infra ct orul. Dupa po zit ia pe care st at ul o are in rea liz area e xt radar ii, aceasta poat e fi: activa, ca nd stat ul so licit a ext radarea ; pasiva, ca nd stat ul acorda e xt radarea. Pot rivit art . 9 Cod pen., extrada rea poate fi acordata sau solicitata pe baza de conventie inte rnationala o ri pe ba za de recipro citate iar 19 a lin. 2 din Constit ut ia Ro maniei pre vede ca 31

extradarea

poate

fi

acordata

numai

in

baza

unei

conventii

international e sau in conditii de recip rocitate.

Conditiile ext rada rii Pentru ca inst it ut ia extradar ii sa poat a opera trebuie indep linit e anumit e co ndit ii. Conditii pri vitoare la in fractiune 1. Sa se f i savarsit o infra ctiune pe terito riul statului solicitant sau impotriva int ereselor ace stuia ori de catr e un cetatean al acestui stat. Co ndit ia pr ivest e sa var sir ea o ricare i infr act iuni la care s-a p art icipat in calit at e de aut or, inst igat or sau co mplice. 2. Fapta savarsita sa fie considerata inf ractiune atat in legisla tia statului solicitant cat si in legislatia sta tului soli citat dubla incri mina re. Art . 26 alin. 2 d in Legea nr . 302/2004 3 prevede ca ext radarea po at e fi acordat a si daca fapt a respect iva nu este incriminat a de legea penala ro mana, daca pent ru acea sta fapt a este exclusa cer int a duble i incrimina r i pr int r-o convent ie int er nat ionala la care Ro mania est e part e. 3. Pedeapsa preva zuta in ambel e legislat ii pentru inf ractiunea savar sita sa fie o pe deap sa pri vativa de l ibertat e mai m are de 2 ani. In cazul in care se so licit a extradarea u nei perso ane condamnate atunci hota rarea d efinitiva de conda mnare sa priveasca o pedeapsa privativa de lib ertate mai mare de 1 an. Extradarea nu se acorda daca: infra ct iunea pent ru care este cerut a este considerat a de stat ul so lic it at ca infract iune po lit ica sau ca fapt a conexa une i ase menea infract iuni; infra ct iunea drept comun; pent ru c are se cere e xt radarea este o infra ct iune militara care nu co nst it uie o infract iune de

Legea privind cooperarea judiciara internationala in materie penala

32

 stat ul so licitat are mot ive t emeinice de a crede ca cerere a de ext radare mot ivata pr int r-o infract iune de drept co mun a fost prezent at a in veder ea ur maririi sau pedep sirii unei perso ane d in cons iderent e de rasa, se x, religie sau nat ionalit at e, o ri ca sit uat ia ace stei perso ane risca sa fie agra vat a pent ru unul sau alt ul dint r e aceste mot ive. In ace lasi t imp, ext radare a nu po at e fi acordat a daca fapt a pentru care se so licit a este pedep sit a cu moart ea de legea stat ului so licit ant . In schimb, daca st at ul so licit ant da as igurar i considerat e ca indest ulato are de cat re st at ul ro man ca pedeap sa cap it ala nu se va execut a, ur mand a fi co mut at a, at unci ext radarea po at e fi acor dat a, bine inteles daca su nt indeplinit e si celelat e co ndit ii. Conditii pri vitoare la in fractor a) Persoana a ca rei ext radare se cer e sa f ie cetatean strain sau apatrid care nu domicilia za in Roman ia. Pot rivit art . 19 alin. 1 din Const it ut ia Ro maniei, cetatean ul roman nu poate f i extradat sau expul zat din Romania. De la aceasta regu la exist a s i une le except ii care o pereaz a in ur mato are le sit uat ii: 1. perso ana e xtradabila do mic iliaz a pe t er it oriul st at ului so lic it ant la dat a for mular ii cerer ii de ext radare ; 2. perso ana extradabila are si cet at enia stat ului so licit ant ; 3. perso ana extrada bila a co mis fapt a pe ter it oriu l sau impot riva unu i cetatean al unui stat membru a l Uniun ii Europene, dac a st at ul so lic it a nt est e un st at me mbru a l U niu nii E uro pe ne ; 4. in cazul so licit ar ii ext radar ii unu i infract or, daca stat ul so licit ant da as igur ar i co nsiderat e ca su ficiente ca, in cazul condamnar ii, per soana extradat a va fi t ransferat a in Ro mania pent ru a execut a respe ct iva ped eapsa. De asemenea nu pot fi extradat e: 1. perso anele caro ra li s-a aco rdat dreptul de az il in Ro mania; 2. perso anele st ra ine care se bucura in Romania de imun it ate de jur isdict ie; 33

3. perso anele stra ine cit at e din stra inatat e in vederea audier ii ca part i, mart ori sau e xpert i in fata unor aut orit at i judic iare ro mane so licit ant e, in limit ele imunit at ilor co nfer it e pr in convent ie int er nat ionala. b) Infractorul sa se gaseasca pe terito riul statului solicitat. Conditii de ordin p rocedu ral Condit iile de ord in pro cedural pr ivesc existe nta un ei cereri d e extradare din partea statului solicitant. Cererea de extradare se for muleaza in scr is si se a dres eaza Minist er ului Just it iei din Ro mania. Daca cerer ea se adre seaza pe ca le dip lo mat ica, ea se t ransmit e Minist erului Just it iei. 1. Cererea de ext radare trebuie sa fie insot it a de inscrisur i din care sa rezult e temeiur ile pe nt ru ad mit erea ext radar ii: 2. origina lul sau co pie aut ent ica a mandat ului de arestare sau dupa caz, o riginalul sau cop ie aut ent ica a hot arar ii definit ive de condamnare; 3. expu ner e a fapt elor pentru care se cere ext radarea; 4. copie a dispo zit iilor legale ap lica bile; 5. dat e privind dur ata pedepse i nee xecut ate, in cazu l in car e se so licit a ext radarea u nei persoane co ndamnate car e a execut at numa i o parte din pedeapsa. Din pu nct de vedere al procedur ii, e xt rad area nu se poat e acorda in ur mat oarele sit uat ii: 1. perso ana a care i ext radare se cere se afla s i sub ur marir ea autorit atilor judic iare ro mane; 2. potrivit legis lat iei penale din ambele state, act iunea penala poate fi pu sa in miscar e numai la p langer ea prealabila a per soanei vat amat e, iar aceasta se opune ext radar ii; 3. perso ana a care i extradare se cer e a fost jude cat a definit iv de aut orit at ile judiciare ro mane pent ru fapt a sau faptele ce for meaza o biect ul ext radar ii;

34

4. a int er venit prescr ipt ia act iunii pena le sau prescript ia e xecut ar i i pedep se i; 5. a int er venit amnist ia sau grat ierea. Principiu l ext radat a nu specialitatii fi extradarii decat pr esupune pent ru ca persoana sau po ate judecat a infra ct iunea

infra ct iunile pent ru care a fost ext radat a, si t ot astfel, nu po at e fi pusa sa execut e decat pedea psa sau pedep sele pent ru care a fost ext radat a. Tot usi, persoana care a fo st extradat a va putea fi judecat a s i pent ru alt e infra ct iuni sau pu sa sa execut e si alt e ped epse insa nu mai cu acordu l pre alabil a l stat ului ce a aco rdat ext radarea sau d aca dup a execut area p edepsei nu paraseste ter it oriul in ter men de 45 de zile de la liberar ea sa definit iva or i dupa ce a par asit t er it oriul stat ului so licit ant revine pe ace sta. Ordin ea de p referinta in acordarea ext rada rii In cazu l in care extradarea e ste cerut a de mai mult e stat e, part ea ro mana hot arast e, t inand sea ma de t oat e impr ejurar ile si, in mo d deosebit , de gravit atea infract iunilor savarsit e, de dat ele depuner i i cerer ilor respect ive, de exist ent a rec iprocit at ii de ext radare in ra po rt cu stat ul ro man s i de po sibilit at ea unei ext radar i ult er ioare c at re a lt st at so lic it a nt .

BIBLIOGRAFIE SELECTIV I. Tratate, cursuri i monografii. 1. Olivian Mastacan, Rspunderea penal a funcionarului public. Ediia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2008. 2. C-tin. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal romn. Partea general, Ediia a VI-a, Ed. Universul juridic, Bucureti, 2008

35

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Ce nelegei prin lege penal??

TEM DE REFLECIE Reflectai asupra cooperrii judiciare internaionale n materie penal MODELE DE NTREBRI 1. Analiza i pr incipiul ter it orialit ii le gii pe nale 2. Ana liza i aplicarea leg ii penale ma i favor abile

RSPUNSURI LA NTREBRI 1. A se vedea pag. 23-28 2. A se vedea pag. 20-22

36

CAPITOLUL III Infractiunea

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Timpul necesar studiului capitolului Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv Tem de reflecie Modele de teste Rspunsuri i comentarii la teste

Cuprins Sectiunea I. Notiunea si t rasatu ri le esentiale ale infractiunii Not iunea de infract iune Trasatur ile esent iale ale infr act iunii Sectiunea a II-a. Continutul in fractiunii Sectiunea infractiunii Latura o biect iva a infr act iunii Latura subiect iva a infra ct iunii a III-a. Continutu l constitutiv al

Obiectiv general: Dobndirea d e cuno tine privind institutia infractiunii. Obiective operaionale: nsu i rea uno r noiuni de ba z p rivind 37

infractiunea,

= 6 ore

CAPITOLUL III Infractiunea

Sectiunea I Notiunea si trasaturile esentiale ale infractiunii
Notiunea de infractiune Denumirea de infract iune pro vine din su bst ant ivul lat inesc inf ractio, care inseamna sparg ere, fra nger e. Legiuitoru l a definit concept ul de infra ct iune ut ilizand t rasat urile ese nt iale ale ace steia. Ast fel, po t r ivit art . 17 Cod pena l, inf ractiunea est e f apta care prezinta pericol social, sava rsita cu vin ovatie si pre vazuta de legea penala. Pr in definir ea infract iunii se st abilest e regula de dr ept pot rivit care ia or ice fapta care va fi incr imi nat a tr ebuie sa int ru neasca t rasat urile cara ct er ist ice care o deo sebesc de a lt e fapte (co nt ra vent ii) care po t fi co mbat ut e pr in mijlo ace nepe nale. Trasatu ri le esentia le ale in fractiunii Trasatur ile ese nt iale ale infract iunii su nt stabilit e, asa cu m am aratat mai sus, de art. 17 Cod penal, si anume: Trasturile eseniale ale infraciunii 1. Fapta sa fie pre vazut a in legea penala; 2. Fapta sa prezint e per ico l social; 3. Fapta sa fie savars it a cu vino vat ie. Fapta sa fie preva zuta in legea pena la 38

In considerarea unei fapt e ca infra ct iune se cercet eaza mai int ai daca fapt a est e prevazut a de legea penala iar daca raspunsul este negat iv, cer cetarea celor la lt e trasat ur i (pe r ico lul social si vino vat ia) nu se mai just ifica. Da ca fapt a est e prevazut a de legea penala se vor cercet a si cele lalt e trasat ur i ese nt iale pent ru a o bser va daca su nt em sau nu in prezenta unei infract iuni. Or ice infract iune trebuie sa fie pr evazut a ca atare de legea penala, dar nu or ice fapta prevazut a de legea penala est e si infract iune deo arece prevederea in lege este doar o t rasat ura a aceste ia pe langa celela lt e de a pre zent a per ico l social si de a fi co misa cu vino vat ie. Prevederea penal unde in legea pena la a fapt elo r per iculoase pent ru societat e se realizeaza atat prin int er mediul Part ii generale a Codu lu i se de fineste si reg le menteaza not iunea ge nerala de infract iune, dar mai a les pr in int er med iul Par t ii speciale a Codulu i penal si a legilor specia le unde se pre vede si se descr ie fiecare fapta consid erat a infract iune si sanct iunea corespunzat oare. Fapta sa p rezinte pericol social Pot rivit dispo zit iilor art . 18 Co d penal, f apta care prezinta peri col social in intele sul legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia dint re valorile aratat e in art. 1 si Pericolul social al faptei pentru sanctiona rea carei a este nec esara aplica rea unei pedepse. Art . 1 Co d penal regle menteaza sco pu l leg ii penale si prevede ca legea penala apa ra, impotriva infractiuni lor, Romania, suveranitatea, independenta, ordine de drept. Pr in fapt a care pre zint a per ico l social se int elege acea man ifestare ext er ioara, de natura a vat ama sau a pu ne in per ico l valor ile sociale de a caro r int egr it at e s i sigurant a est e condit io nat a desfasurare a nor mala a re lat iilor sociale. unitatea si indivi zibilitatea statului, pe rsoana, drepturil e si libe rtatil e ace steia, propr ietatea, p recum si intreaga

39

Gradul de p er ico l social penal este det er minat de o ser ie de fact ori: valo area sociala care ia i se adu ce at ingere, impre jurar ile in care se savarsesc fapt ele, per soana infra ct orului, for ma de vino vat ie, mo bilu l sau sco pu l cu care s- a act ionat , etc. In doct rina penala per ico lu l social ca t rasat ura a infra ct iunii est e cunoscut sub doua forme: 1. perico l social generic; 2. per ico l social co ncret Pericolul social generic sau abstract este acel t ip de per ico l evaluat in mo d abst ract de leg iuit or in mo mentul inscr ier ii fa pt ei per iculoase in legea pena la ca infract iune. Apr ecierea se r ealizeaz a pe baza u no r dat e obiect ive si subiect ive precum: import ant a valor ii ocr ot it e, gra vit at ea vat amar ii ce i se poat e aduce va lor ii sociale, per soana faptuit oru lui, etc. Rezult at ul evaluarii se expr ima in ped eapsa inscr isa de leg iuit or in legea pena la pentru acea infract iune. Pericolul social conc ret est e ace l t ip de per ico l ce- l prezinta o fapta sa var sit a in realit at ea obiect iva si este aprec iat de inst ant a de judecat a cu pr ilejul jud ecar ii faptei. La st abilirea in concret a gradu lui de perico l social se t ine sea ma de modu l si mijloacele de savarsir e a faptei, de scopu l ur mar it , de impre jurar ile in care fapt a a fo st co misa, de ur marea produsa sau car e s-ar fi put ut produce, precum si de persoana si de condu it a faptuitorului. Per ico lul soc ial concret se re flecta in sa nct iunea pe nala aplicat a infractorului. Fapta sa fie sava rsita cu vinovatie Asa cum rezulta d in dispozit iile art. 17 Cod penal, savarsirea

faptei cu vino vat ie reprezint a o a lt a trasat ura esent iala a infract iunii. Vino vat ia reflecta aspect ul subiect iv al infract iunii s i cupr ind e at it ud inea psih ica a faptuit oru lui fat a d e fapt a savar sit a si fat a de consec int ele acest eia. 40

In doct rina penala vino vat ia a fost definit a ca fiind atitudinea psihica a persoanei ca re, savarsind cu v ointa necon stransa o f apta ce prezinta p ericol so cial, a avut, in momentul executarii, reprezentarea f aptei si a urmarilor socialmente p eri culoase ale acest eia sau, desi nu a avut reprezent area f aptei si a urmarilor, a avut posibilit atea reala, subie ctiva a ac estei reprezenta ri. Ca at it ud ine ps ihica a faptu it orului fata de fapt a savar sit a si de ur mar ile acesteia, vino vat ia reprez int a int eract iunea a do i factori: 1. f actorul intelectiv co nst iint a; 2. f actorul volitiv vo int a; Factorul int electiv pre supune ca fapt uit orul are re preze nt are a act iunilor sau inact iunilor sa le precum si a rezu lt at ului acestora. Factorul volitiv pre supune ca fapt uit orul sa var sest e cu vo int a aceste act iuni sau inact iuni antrenand energia sa fizica pentru indep linirea rezu lt at elor ur mar it e. Formele vinovatiei Pot rivit art . 19 Co d penal, vinovat ie exista cand f apta care prezinta pericol soci al este savarsita cu i ntentie sau din culpa. Asadar, vino vat ia se pre zint a in teo r ia dr eptului pena l sub doua for me pr incipale: 1. intentia; 2. culpa; La acest ea se mai adauga si o for ma mixt a praet erintentia sau int ent ia depasita specifica unor infract iuni. Intentia Est e Intenia - principala form de vinovie for ma pr inc ipala a vino vat iei deoarece major it at ea

infra ct iunilor se co mit , de regu la, cu int ent ie. Pot rivit art . 19 pct . 1 Cod penal, fapt a est e savar sit a cu int ent ie cand infractorul: - prevede re zult atul fapt ei sa le si ur mar ind pro ducerea lui pr in savar sirea acele i fapt e; 41

- pre vede rezult atul fapt ei sale si, desi nu-l ur mare ste, accepta posibilit at ea producer ii lu i. Asa cu m re zult a din reg le mentarea lega la, int ent ia se prez int a sub doua modalit at i: 1. intentia directa; 2. intentia indirecta Intentia d irecta se c aract er izeaza pr in ac eea ca faptuit oru l prevede rezu lt atului fapt ei sa le si ur mar este producere a lui pr in co miterea faptei. Intentia indi recta se caract er izeaza pr in acee a ca fapt uit oru l prevede re zult atul faptei sale si, de si nu-l ur mar este, accept a posibilit at ea producer ii lu i. In lit erat ura jur idica de specia lit at e, pe langa moda lit at ile nor mat ive ale int ent iei se ma i face deosebire int re: int ent ie simpla si int ent ie c alificat a; int ent ie spo nt ana si int ent ie premedit at a; int ent ie unica si int ent ie co mplexa; int ent ie init iala si int ent ie supravenit a. Culpa Culpa este acea for ma a vino vat iei care co nsta in at it ud inea psihica a faptuit orului care prevede r ezult at ul faptei sale, nu- l ur mar este si nic i nu- l accept a, co nsidera nd fara temei ca acest a nu se va pro duce sau nu pre vede r ezult atul fapt ei sale de si putea si t rebuia sa-l pre vada.

Culpa cunoaste do ua modalit at i nor mat ive: culpa cu prevedere sau usurinta fapt uit oru l pre vede rezu lt atul fapt ei sa le pe care nu- l ur mar este si nici nu- l accept a socot ind fara t emei ca acesta nu se va pro duce (ar t . 19 pct. 2 lit .a) De exemplu, fapt a condu cat orului aut o care nu reduce vit eza la t recerea pe langa gru pur i de perso ane, prevaz and posibilit atea unui accide nt , rezult at pe care nu-l accept a considerand in mod ne int eme iat ca nu se va pro duce, dar care tot usi se pro duce; - culpa simpla sau neglijenta fapt uit orul nu pre vede rezult atul fapte i sale desi tre buia si putea sa-l prevada (art. 19 pct. 2 lit. b). 42

In acea sta sit uat ie tre buie analizat e cr it er iile stabilit e de lege: daca faptuit orul trebuia sa prevada rezult at ul si daca put ea sa- l prevada. Obligat ia de pre vedere a rezu lt at ului se deduce de ce le ma i mult e or i, d in act ele nor mat ive car e reglementeaza e xerc it area anumit or act ivit at i (co nducat or auto, medic, et c). In sta bilirea obligat ie i de pre vede, in do ct rina penala s-a propus un cr it er iu o biect iv. Acesta est e reprezent at de analiza impr ejurar ilor in car e s-a co mis fapta pe nt ru a obser va daca o r ice o m nor mal si at ent din cat ego r ia fapt uit oru lui avea posibilit at ea sa pre vada r ezult at ul in mo mentul savarsirii faptei. Po sibilit at ea concret a de pre ved ere a rez ult at ului este apr eciata in funct ie de perso nalit at ea fa pt uit orului, pregat irea sa pro fesio nala, exper ienta de viat a, et c. Desi cu lpa cu pre vede se apro pie foart e mult de for ma int ent iei indir ect e, tot usi po zit ia psihica a fapt uit orului fat a de rezult at le difer ent iaza. Ast fel, in vreme ce in cazu l int ent iei indir ect e fapt uit orul nu ur mar este dar a ccept a event ualit at ea pro ducer ii rezult at ului socialment e pericu los, in cazul usur int ei fapt uit orul nic i macar nu accept a event ualit at ea producer ii acestui rezu lt at . In cazu l in car e la producerea rezu lt at ului per iculo s a cont r ibuit , pe langa cu lpa faptuit orului si culpa vict imei, rasp underea penala a faptuit oru lui nu este inlaturat a. Cu lpa vict imei pro duce consecint e doar in planul individualizar ii judiciar e a pedep se i. Praeterintentia

Est e o for ma mixt a de vino vat ie ( int ent ia si culpa reunit e), care consta in at it ud inea psihica a per soanei care pr evede rezult at ul fapte i sale, rezu lt at pe care- l ur mare ste sau il accept a insa in ur ma savars ir ii fapt ei, dat orit a neg lijent ei sau usur int ei, se produce un rezult at mu lt mai grav decat acela pe care l- a ur marit sau l-a accept at . De exemplu, infra ct iunea de lo vir i sau vat amari cauzato are de mo art e 43 (art . 183

Cod penal), infr act iunea de talharie car e a avut ca ur mare mo art ea vict imei (art. 211 Cod penal), etc. In to at e aceste cazur i, fapt uit orul act ioneaza init ial cu int ent ie, iar rezullt at ul ma i grav care se produc e si care depaseste int ent ia infra ct orului i se imput a acest uia sub for ma culpei.

Continutul infractiunii
Notiunea de continut al in fractiunii Cont inutul infract iunii poate fi definit ca totalitatea condit iilor sau e lementelor pre vazut e de lege pe nt ru cara ct er izarea unei fapt e ca infra ct iune. Cont inut ul infract iunii nu se co nfunda cu trasatur ile esent ia le ale acest eia, care is i gasesc re flect area in or ice cont inut punand in evidenta caract eru l penal al fapt ei co mise. Cont inut ul infra ct iunii poat e imbraca doua aspect e: - continutul l egal ce l descris pr in nor ma de incr iminare s i

cupr inde co ndit iile o biect ive si subiective in care o fapt a devine infract iune; - continutul concret ce l al unei fapt e deter minat e, savars it a in rea lit at ea obiect iva de c at re o persoana si car e se inscr ie pr in element ele sale in t iparu l abstract prevazu t in nor ma de incriminare De asemenea, in doctr ina pe nala se face deosebir e int r e continutul juridi c a l in fra ct iu nii si continutul constitutiv. Co nt inut ul co nst it ut iv al in fract iunii cupr ind e nu ma i co ndit iile cerut e de lege, cu pr ivire la act ul de condu it a int erz is, pe care le rea lizeaza infr act orul pr in savars irea fapt ei sau care devin re leva nt e pr in savar sirea faptei. Cont inut ul jur idic po ate cupr inde, pe langa co nt inut ul const it ut iv, s i condit ii pr ivitoare la celela lt e e lemente. Factorii infractiunii 44

Obiectul infractiunii Obiect ul infr act iunii est e un fact or preexist ent , nece sar or icare i infra ct iuni. Lipsa ace stuia co nduc e la inexist ent a infract iunii. In doct r ina penala o biect ul infra ct iunii e ste considerat ca fiind valoa rea sociala si relatiile sociale creat e in jurul acestei valo ri, care sunt periclitate sau vatamate prin fapta inf ractionala. Valor ile sociale prot ejat e de legea penala sunt cele ind icat e in art . 1 Cod penal : Romani a, suveranitat ea, independenta, uni tatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile a cesteia, proprietat ea, precum si intreaga or dine de drept . In lit erat ura jur idica de spec ia lit at e obiectul jurid ic este preze nt at sub ma i mult e asp ect e, dupa gr adu l ma i int ins sau mai rest rans de relat ii sociale nascute in legat ura cu valo area sociala ocrot it a si care e ste per iclitat a ori vat amata pr in infract iune. Obiectul j uridic general este for mat din t ot alit at ea re lat iilor so ciale o crot it e pr in no r mele drept ului pe nal. Obiectul j uridi c generic (de grup) est e for mat din grup u l de valor i sociale de aceeas i nat ura ocrotit e pr in nor mele de drept pena l. Obiectul juridic specif ic este reprezent at de valoarea sociala concret a careia i se adu ce at ingere pr in savars irea infract iunii. Obiectul mater iala. Infract iunile care au o biect mat er ial sunt infra ct iuni de rezult at , iar ce le car e nu au ast fel de obiect mater ial sunt infract iuni de per ico l. Obiectul ju ridic compl ex este spec ific infract iunilor co mplexe s i est e for mat dintr-un obiect jur idic pr incipal (valoar ea so ciala pr incipala car eia i se adu ce at inger e) si u n obiect jur idic secundar, adiace nt (valoar ea soc iala secundar a care ia i se aduce at ingere). Subiectii infractiunii dir ect nemijlocit (material) este caract er ist ic infra ct iunilor la care valo area sociala este expr imata int r-o ent it at e

45

Not iunea de su biect i ai infr act iunii desemnea za per soanele implicat e in savars irea unei infract iuni, fie pr in insasi savarsirea infra ct iunii, fie pr in supo rt area co nsec int elor acesteia. Doctrina de drept penal face dist inct ie int re subi ectul acti v (care po at e fi atat o perso ana fiz ica cat si o perso ana juridica) s i subi ectul pasiv al in fract iunii.

Subiectu l activ

Pot rivit art . 144 Cod penal, are calit at ea de subiect act iv al infra ct iunii sau de infra ct or, persoana care savar seste o infra ct iune fapt co nsumat o r i o t ent at iva pedep sibila si la care par t icipa in calit at e de aut or, inst igat or sau co mplice. Pentru ca o per soana fizica sa aiba c alit at ea de subiect activ a l infract iunii, trebuie indeplinit e anumit e condit ii de ordin general iar in cazul anumitor infract iuni trebuie indeplinit e anumite co ndit ii spec iale. Conditiile gene rale sunt ur mat oare le: 1. condit ii cu pr ivire la varst a; 2. condit ii cu pr ivire la responsab ilit ate; 3. condit ii cu privire la libert at ea de vo int a si act iune Conditiile cu p rivi re la varsta de la care se poat e angaja raspu nderea pena la a perso anei fizice sunt stabilit e de art . 99 Co d penal Ast fel, minorul ca re nu a implinit v arsta de 14 ani nu raspunde penal. Minorul car e are varsta int re 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit f apta cu discernamant. Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii. Din punct de veder e juridic, prin di scern amant se int elege capacita tea persoan ei de a- si da s eama de cara cterul social ment e 46

peri culos al f aptei si de a-si manifesta constient vointa, capacitatea, raportat la fapta concreta savarsita. Asadar, mino ru l car e nu a implin it varsta de 14 an i este prezumat absolut ca nu are d iscer namant, neput andu- se angaja raspunderea penala. Minorul cu var st a cupr insa int re 4 si 16 ani est e pre zumat rel ativ ca nu are discernamant, el raspunzand penal numa i in cazul in care se do vede ste ca a lucrat cu discer namant in co mit ere a fapte i. Minoru l cu varsta cuprinsa int re 16 si 18 ani este prezumat relativ ca are d iscer namant, ra spunderea sa pe na la nefiind angajata in cazul in care se dovedeste ca nu a avut discer namant. Do vada d iscer namantului trebu ie facut a in fiecare caz in part e de cat re o rganele jud ic iare. Conditii cu pri vire la respon sabilitate

Responsabilit at ea este de finita in do ct rina penala ca fiind apt it ud inea persoanei de a-si da sea ma de fapt ele sale (act iuni sau inact iuni), d e re zonant a so ciala a acestora precum si de a- si put ea det er mina s i dir ija in mod const ient vo int a in rapo rt cu acest e fapt e. Asadar, respo nsabilitat ea se apr eciaza pr in prisma a do i factori: - f actorul intelectiv ce pre supu ne capa cit at ea perso anei de a int eleg e se mnificat ia act iunilor, acestora; - f actorul volitiv ce presupu ne capacit at ea persoanei de a f i stapana pe act iunile sau ina ct iunile sale, pe care le d ir ijea za in mod const ient . Responsabilit at ea este prezumata relativ in cazul or icar e i perso ane care a imp linit varst a de 16 ani. Conditii cu pri vire la libertatea de vointa si actiune. Libert at ea de vo int a si act iune est e condit ia genera la a subiect ului act iv al infr act iunii, ce presupune ca ace sta a decis in mod liber asupra sa var sir ii fapt ei si a avut libert at ea de hot arare s i libert atea de act iune pot rivit pro pr iei sale vo int e. 47 inact iunilor sale si a ur mar ilor

Conditii specia le privind subiectu l activ al infractiunii

Aceste condit ii se r efera la anu mit e ca lit at i specia le pe care t rebuie sa le po sede subiect ul act iv, lipsa acestora ducand la inexist enta infract iunii. Ast fel, pent ru exist ent a infr act iunii de tradare, subiect ul act iv t rebuie sa aiba calit at ea de cetatean al Ro manie i; calit at ea de strain, pentru infract iunea de spio naj; militar, p ent ru unele infra ct iuni cont ra capacit at ii de aparare a patr iei. De asemenea, calitat ea de f unctionar sau f unctionar public a subiect ului act iv condit io neaza e xist ent a mult or infr act iuni in dr ept ul nostru penal. Functi onarul public est e, in accept iunea art. 147 alin. 1 Co d penal, orice persoana ca re exercita permanent sau tempo rar, cu orice titlu, indif erent cum a f ost invest ita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in servi ciul unei unitat i dint re cel e la ca re se ref era art. 145. Pr in f unctionar se int elege, pot rivit art . 147 alin. 2 Cod penal, persoana mention ata in alin. 1 care exercita o insarcinare in serviciul unei alte pe rsoane ju ridice decat cele prevazut e in acel alin eat. Pot rivit art . 145 Co d penal, prin termen ul public se intelege tot ce privest e autoritatile publice, instit utiile publice, institutiile sau alte p ersoan e ju ridice de int eres publi c, admini strarea, f olosi rea sa u exploata rea bunurilor p roprietat e publica , serviciile de int eres publi c, precum si bunu rile de ori ce f el care, potrivit legii, sunt de interes public. Subiect ul act iv pent ru care este necesara indep linirea unei condit ii spec iale se numest e su biect act iv calificat sau subiect act ive cir cumst ant iat . Pe langa raspunderea p enala a per soanei fiz ice, Codul pena l modificat si co mplet at prin Legea nr. 278/2006 inst it uie si raspunderea penala a pe rsoanei ju ridice.

48

Pot rivit art . 19 1 alin. 1, persoan ele ju ridice, cu ex cepti a stat ului, a autoritat ilor publice si a institutiilor publice, care desfasoa ra o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund pena l pentru infracti unile savarsite in realizare a obiectului de activitate sau in interesul ori in num ele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu f orma de vinovatie p revaz uta de legea penal a. Raspunder ea penala a per soanei juridice nu exc lude raspunderea penala a per soanei fiz ice car e a co nt ribuit , in or ice mod, la savars irea acele iasi infract iuni art . 19 1 alin. 2. Ast fel, si per soana jur idica poat e avea in anu mit e co ndit ii calit at ea de subiect act iv al infr act iunii daca su nt indeplinit e ur mat oare le condit ii: 1. infra ct iunea sa fie savarsit a in nume le per soanei jurid ice; 2. infra ct iunea sa fie savar sit a de or ice perso ana fie ind ividual, fie ca membru al unui organ al persoanei jur idice care are at r ibut ii de condu cere in sa nul acesteia.

F
Subiectul pasiv

Subiectul pasiv In doct rina pena la, subiect ul pasiv este definit ca fiind persoana f izica sau p ersoana ju ridica tit ulara a va lorii sociale ocrotit e si care este vatamata sau periclitata prin infra ctiune. Pentru c a o persoana sa a iba ca lit at ea de subiect pa siv a l infra ct iunii, t rebuie ind eplinit e anumit e co ndit ii gener ale si spec iale. Conditii generale. Persoana fizica sau jur idica t rebuie sa fie titulara valor ii sociale ocrotite penal. De c ele ma i mu lt e o r i su biect ul pas iv al in fract iunii est e s i perso ana pagu bit a pr in infr act iune. Insa, e xist a si cazuri cand persoana pagub it a est e alt a dec at subiect ul pasiv al infr act iunii (d e exemp lu, in cazul infr act iunii de omor persoana pagubit a est e perso ana care se afla in int ret inerea vict imei). Conditii specia le. Aceste condit ii speciale privind subiectul pasiv al infract iunii su nt pr evazute in co nt inut ul unor infract iuni. 49

Ast fel, pent ru exist ent a infra ct iunii de pr uncucidere est e necesar ca subiectul pasiv sa aiba calitatea de nou nascut al mamei ucigase, pent ru e xiste nt a infract iunii de dar e de mit a, subiectu l pasiv t re buie sa fie un fu nct io nar sau funct ionar pu blic, et c.

Locu l si timpul sava rsi rii in fractiunii Locul si t impul sunt ele mente pre exist ent e infract iunii, fara de care nu po at e fi concep ut a savarsir ea infract iunii. In unele cazur i, locul si t impul condit io neaza insa si exist ent a infract iunii public). In alt e c azur i, locul si t impul apar ca elemente c ir cu mst ant iale, sit uat ii in care nu este cond it io nata exist ent a infr act iunii ci do ar rea lizarea var iantei calificat e a acest eia Cod pena l). (de exemp lu, furt ul devine calificat in cazu l in care se savarsest e in t impu l nopt ii art . 208 lit . e (de exemp lu, infr act iunea de per vers iune sexuala reg lementat a de art . 201 alin. 1 Cod penal, exist a daca este sa var sit a in

Sectiunea a III - a Continutul constitutiv al infractiunii

Cont inut ul const it ut iv al infract iunii dese mneaza t ot alit at ea condit iilor pre vazut e in nor ma de incr iminar e cu pr ivire la actul de condu it a interz is si care devin re leva nt e prin savar sirea act iunii sau inact iunii de cat re fapt uit or. Act iunea fapt uit oru lui co mponent a e sent iala a co nt inut ulu i const it ut iv al infr act iunii este cerc etata in do ctrina pe nala sub doua aspect e: - obiectiv ( lat ura o biect iva a infract iunii); - subiectiv ( latura subiect iva a infract iunii).

50

Latura obiec tiva a infractiunii

Latura o biect iva a infr act iunii est e cercet at a in do ct r ina penala pr in examinar ea elementelor sa le co mponente: 1. elementul material; 2. urmarea imediata; 3. legatura de cauzali tate intre elemen tul material si urmarea imediata. Elementul material repr ezint a co mponent a ese nt iala a latur i i obiect ive si consta in actu l de condu it a int erz is prin nor ma de incr iminare. E lementul mat er ial e st e des emnat in nor ma de incr iminar e pr int r-un cuvant sau pr int r-o expres ie ce arat a act iunea sau inact iunea int erz isa, asa nu mit ul verbum regens . Actiunea dese mneaza at it ud inea fapt uit oru lui care face ceva ce legea pe nala ordo na sa nu se faca. Act iunea su b care se poat e realiza elementul mat er ial po at e imbraca forma unor acte materiale (de exemplu, infr act iunea de ucidere), cuvinte (d e exemp lu, infr act iunea de ca lo mn ie), sau pri n scris (de e xemplu, infr act iunea de denunt are ca lo mnioasa). Inactiunea desemne aza at it ud inea infract orului care nu face ceea ce legea penala ordo na sa se faca. Inact iunea nu co nst it uie e lement mater ial al infract iunii daca nu exista o obligat ie legala sau co nve nt ionala de a nu ra mane i n pasivit at e, pent ru a impied ica o alt a energ ie sa pro duca rezult at u l per iculo s (de exe mplu, infract iunea de ne denunt are a unor infract iuni, infra ct iunea de o misiune a ses izarii organe lor jud ic iare, et c.) . Urmarea i mediata r eprezinta acea modificare negat iva a

F
Elementul material

rea lit at ii inco njurat oare pe care fapta sa vars it a a pro dus-o sau este suscept ibila sa o produca si care is i gasest e expr esia in per ic lit are a, vat amar ea sau a menint area valor ilor sociale aparat e de legea penala. 51

Ur mar ea pro dusa pr in savars ir ea faptei po ate consta fie int r-o schimbare a o biect ului sau a po zit iei acestuia (de e xemplu, moart ea unu i o m), fie intr-o stanjenire a nor malei desfasurari a relat iilor sociale nascut e in legat ura si dat orit a valor ii sociale ocro t it e (de exemplu, infr act iunea de santaj). Ca nd in co nt inut ul infract iunii sunt refer ir i la ur mar ea produsa pr in infr act iune, sunt em in prezent a unor infract iuni de rezult at iar in cazul in care nu se fac astfel de referiri, infract iunile su nt de per ico l infract iuni for male. Legatura d e cauzalitate co nst it uie cea de-a t re ia co mpo nent a a

lat ur ii obiect ive si reprezinta liantul intre e le mentul mat er ial a l infra ct iunii - act iunea sau inact iunea fapt uit oru lui ( cauza) si ur marea imed iata (efect ul) cerut de lege pent ru e xist ent a infra ct iunii. Desi nu est e prevazut a in cont inutul juridic a l infract iunii, legat ura de cauz alit at e int re elementul mat er ial si ur marea imediata caract er izeaza or ice infract iune.

Latura subiectiva a infractiunii

Latura subiect iva, ca e lement al co nt inut ului infract iuni, co nsta in t ot alit at ea co ndit iilor cerut e de lege cu pr ivire la at it ud inea psihica a fapt uit oru lui fat a de fapta si ur marile acesteia, pe nt ru cara ct er izarea faptei ca infract iune. At it ud inea p sihica este analizata in do ct rina penala pr in pr isma a doi fact ori: 4. f actorul constiinta; 5. f actorul vointa. E lementul esent ial al lat ur ii subiect ive il const it uie vino vat ia. Uneo r i, pe nt ru co mpletarea ace steia se fac re feriri si la mo bilul si scopul sa varsir ii infract iunii. Vinovatia. 52

In do ct rina pe nala se fa ce deo seb ir e int r e vino vat ia ca t rasat ura esent iala a infract iunii si vino vat ia ca element al co nt inut ului une i anumite infract iuni. Asa cu m a m analizat , vino vat ia est e de t rei fe lur i: 1. intentia (directa si indirecta); 2. culp a (simpla si cu previziune) ; 3. praeterint entia; Exist ent a vino vat iei ca trasatura esent iala a infract iunii nu presupu ne int ot deauna si exist ent a vino vat iei ca ele ment al latur i i subiect ive. De e xemplu, s e po at e realiza vino vat ia ca trasat ura esent iala a infract iunii cand fapt a este savars it a din culpa, dar po at e lipsi ca ele ment al lat ur ii subiect ive dac a legiuit orul a incr iminat fapt a numa i in sit uat ia cand aceasta este savar sit a cu int ent ie. Ca ele ment al lat ur ii subiect ive, vino vat ia va e xist a numai at unc i cand ele mentul mater ial al infr act iunii a fost savar sit cu for ma de vino vat ie cerut a de lege. Pot rivit art . 19 a lin. 2 Co d pena l, f apta constand int r-o actiune savarsita din culpa constituie infractiun e numai atunci cand in lege se prevede in mod expres acea sta. Fapta constand int r-o inactiune constit ui e infractiune fie ca este savar sita cu intenti e, f ie din culpa, afara de cazul cand legea sanctionea za numai savarsirea ei cu int entie penal. M obilu l sau cauz a int er na a actului de condu it a desemne aza ace l sent iment (do r int a, pasiune) ce a condus la nasterea in mint ea faptuit oru lui a ideii savars irii faptei. Exist ent a mo bilulu i in sa varsir ea infract iunilor e ste apreciata ca un element de nor malit at e ps ihica a fapt uit orului; lipsa acestuia est e un ind iciu de a nor malitat e ce impu ne cercet area responsabilitat ii faptuitorului. Exist a sit uat ii cand preze nt a mo bilului co ndit io neaza insa s i existe nt a infract iunii (de exe mplu, infract iunea de abuz in serv iciu prin art . 19 alin. 3 Co d

53

ingr ad irea unor drept ur i) si s it uat ii cand

mo bilul apar e ca element

cir cu mst ant ia l in co nt inut ul calificat al infract iunii. Scopul este reprezent are a pe p lan mint al a rezult at ului ce va

aparea in ur ma savar sir ii fapt ei penale, rezult at ur mar it de catre infract or. La fel ca si in cazul mo bilulu i, scopul poate condit io na existenta infra ct iunii (de exemplu, su nt em in prezent a infr act iunii de furt daca faptuit oru l a su stras bunu l cu sco pu l de a si-l insu si pe nedr ept ) sau poat e condit io na e xist enta var iantei calificat e (de e xemplu, o morul este deo se bit de gr av daca este co mis pe nt ru a savars i sau a ascunde savar sirea unei ta lhar ii sau pirat er ii art . 175 lit . d Cod penal). At at mobilul cat s i sco pu l ca ele mente ale latur ii subiect ive t rebuie stabilit e de organe le jud iciare fiind impo rt ant e atat pentr u calificarea unor fapt e ca infract iunii, cat mai ales pent ru indiv idualizarea pedepsei.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV I. Tratate, cursuri i monografii. 1. Olivian Mastacan, Rspunderea penal a funcionarului public. Ediia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2008. 2. C-tin. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal romn. Partea general, Ediia a VI-a, Ed. Universul juridic, Bucureti, 2008

54

TEST DE AUTOEVALUARE 1. Ce nelegei prin coninut al infraciunii?

TEM DE REFLECIE Reflectai asupra trsturilor eseniale ale infraciunii MODELE DE NTREBRI 1. Analiza i subiectul act iv al infrac iunii 2. Analiza i subiectul pasiv al infrac iunii 3. Analiza i vino v ia 4. Analiza i mo bilul i sco pul

RSPUNSURI LA NTREBRI 1. 2. 3. 4. A se vedea pag. 46-49 A se vedea pag. 49-50 A se vedea pag. 40-44 A se vedea pag. 53-54

55

CAPITOLUL IV

Formele infraciunii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Timpul necesar studiului capitolului Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv Tem de reflecie Modele de teste Rspunsuri i comentarii la teste

Cuprins Sectiunea I. A specte generale Desfasurar ea act ivit at ii infract io nale For mele infr act iunii in ra po rt de faze le de desfasurar e a act ivit at ii infra ct ionale Sectiunea a II-a. Acte le preparato rii Sectiunea a III-a. Tentativa Sectiunea a IV-a. I nfr act iunea consumata Sectiunea a V-a. Cauz ele de neped epsire a tent at ivei

Obiectiv general: Dobndi rea infractiunii.

de

cuno tine

p rivind

forme le

Obiective operaionale: nsu i rea uno r noiuni de ba z p rivind 56

acte le p repa rato rii, tentativa, inf ractiu nea consumata si cau zele de nepedep sire a tentativei

= 4 ore

CAPITOLUL IV

Formele infraciunii
Sectiunea I Aspecte generale privi nd formele infractiunii
Desfasurarea activitatii in fractiona le Do ct rina penala este unanima in a dist inge do ua per ioade in desfasurare a act ivit at ii infract io nale: peri oada interna s i peri oada externa. Peri oada interna. In per ioada int er na (care se desfaso ara in mint ea fapt uit orului) se dist ing t rei mo mente: Perioadele desfasurarii activitatii infractionale 1. nasterea ideii de a savarsi o inf ractiune; 2. deliberarea (cantarirea avantaje lor si dezavantajelor savarsiri i in fra ct iu nii) ; 3. luarea deciziei de a savarsi i inf ractiunea. Nefiind o manife st ar e a ind ividului in sfera relat iilor so ciale, per ioada int er na nu are relevant a pena la. S impla cuget are ( nud a co g it at io ) nu a fo st si nu est e s anct io na t a (co git at o nis po e na m ne mo pat itur). Peri oada externa. In per io ada ext er na se d ist ing t re i faze: 1. f aza actelor de pregatire;

2. f aza actelor d e executa re; 3. f aza urmarilor Faza actelor de pregatire (a acte lor preparat orii) se caract er izeaza pr in desfasurarea unor activit at i care au ro lul de a pregat i execut area act ivit at ii infract io nale .

57

Faza actelo r de executa re co nsta in infapt uirea act ului de co nduit a int er zis pr in nor ma penala. Faza urmarilor consta in pro ducerea rezult at ului socialment e per iculo s prevazut in latura obiect iva a infract iunii. Cele doua per ioade (int er na si exter na), avand in invedere cont inut ul lor, c aract er izeaza numai infra ct iunile sa var sit e cu intentie sau praeterintentie. Formele infractiunii in rapo rt de faze le de desfasurare a activitatii infractionale In doct r ina penala pr in for me ale infr act iunii se inteleg for mele pe care ace asta le po at e avea in funct ie de faze le de de sfasurare a act ivit at ii infra ct ionale. Ast fe l, se dist ing ur mat oare le for me: for ma act elor preparat orii; for ma t ent at ive i; fo r ma fapt u lu i co nsu mat ; for ma fapt ului epu izat

Sectiunea a II-a Actele preparatorii

Notiune. Act ele preparat or ii repr ezint a a cele acte care co nst au

F
Actele preparatorii

in pro curarea sau adapt area mijloacelor o r i inst ru mentelor de savars ir e a infra ct iunii or i in creare a condit iilor favora bile in vederea co mit er i i acesteia. Se d ist ing acte de pregatire mat eriala (pro curarea de instrumente, mijloace, adapt area ac estora pentru co mit er ea infr act iunii, etc) si act e de pregati re morala (cu le gerea de dat e, infor mat ii cu pr ivire la lo cul si t impul in care ur meaza sa se desfasoare infr act iunea, at ragerea de co mplic i, et c.) .

58

Conditii. Pe nt ru ca o act ivit at e sa fie co nsiderat a act de pregat ire la sa vars ir ea unei infract iuni, t rebuie sa int ru neasca cu mulat iv ur mat oarele condit ii: Sa se mater ialize ze int r-o manifest are capa bila sa cree ze condit ii favora bile execut ar ii act iunii ilic it e. Act ivit at ea de preg at ire sa se efect ueze cu int ent ie. Act ivit at ea e fectuat a sa nu faca p arte din e lementu l mater ial al infract iunii pro iectat e sau sa nu co nst it uie un inceput de execut are a acesteia. Aceast a co ndit ie este cea care face sa se de limit eze faza act elor de pregat ire de t ent at iva. Incri marea si sanctionarea a cte lor prep aratorii. In pr iv int a incr iminarii incriminar ii si sanct ionar ii actelor preparatorii, in doctrina pe nala s- au co nt urat do ua mar i t eze: a incr imar ii si a neincr iminarii actelor de pregat ire. In ca zu l tezei incr iminar ii se d ist ing doua var iante: a incr iminar ii ne limit ate a act elor de pregat ir e ce presupu ne incr iminare a acest ora la to at e infract iunile u nde acestea sunt po sibile; a incriminarii limitate a actelor de pregat ire, ad ica incriminarea acest ora numai la infr act iunile per iculo ase. Legiuitoru l ro man a stat uat t eza neincr iminar ii act elor de pregat ire. Cu toat e acestea, pe ca le de except ie, act ele prepar at orii sunt incriminat e si pedep sit e dar nu ca faza de desfasurare a act ivit at i i infra ct ionale ci ca ca infr act iuni de sine st at ato are, ori ca t ent at iva or i ca acte de co mplic it at e ant er ioara ca nd sunt savar sit e de a lt a per soana. - Ca inf ractiune de sine statatoa re, a ct ele preparat orii su nt incriminat e atunc i cand per iculo zit at ea lo r est e evidenta (de e xemplu, det inere a de instru ment e in vederea falsificar ii de va lor i art . 285 Cod pen.). - Ca tentativa, a ct ele prepar at orii la u nele infr act iuni grave sunt incr iminat e prin expres ia se considera tentativa si produc erea si 59

procura rea mijloacelor(d e exe mplu, in cazul infr act iunilor co nt ra sigurant ei st at ului, in cazul infract iunii de lipsire de libert at e in mod ilegal, etc.). - Cea de-a t re ia sit uat ie a incriminar ii act elor preparat orii este aceea a as imilar ii acest ora ca nd sunt co mise de o alt a per soana, actelor de complicit ate ante rioara. Tot usi, p ent ru a fi pedepsit e est e nec esar ca aut orul sa fi savar sit o infract iune co nsumata sau o t ent at iva pedep sib ila.

Sectiunea a III-a Tentativa

Reg lementare lega la: art. 20 Cod penal: T entativa con st n punerea n execut are a h otrrii de a svri inf raciu nea, e xecutar ea care a fost ns ntrerupt sau nu i-a produs ef ectul. Exist tentati v i n cazul n care consu marea infraci unii nu a f ost posibil datorit insuficien ei sau defectuo zitii mijloacelor f olosite, ori datorit mpreju rrii ca n timpul cnd s-au s vrit actele de executa re, obie ctul lipsea de la locul unde fptuitorul credea c se afl. Nu exist tentativ atunci cnd imposibil itatea de consumare a inf raciunii e ste datorat modului cum a fost conceput executa rea. Pentru a fi in prez ent a tent at ivei t re buie indeplinit e cu mulat iv ur mat oare le condit ii: existenta unei rezo lut ii infract ionale; rezo lut ia infract ionala sa fie pu sa in execut are; execut area sa fie int rerupt a sau sa nu-s i pr oduca efect ul. Punerea in execut are a rezo lut ie i infract ionale mar cheza tr ecere a de la faza act elor preparat orii la faza act elor de execut are. I nsa, ceea ce se execut a in aceasta faza este act iunea ce co nst it uie ele mentu l mat er ial al lat ur ii obiect ive a infr act iunii.

F
Tentativa

60

Limit a sup er ioara a tent at ivei este reprezent at a de neproducerea rezu lt at ului so cialment e per icu lo s. Acesta co ndit ie delimitea za t ent at iva de infr act iunea consumata. Dat orit a fapt ului ca ur marea socialme nt e pericu loasa nu se pro duce (d in cauze care su nt independent e de vo int a fapt uit oru lui sau t in de vo int a acestuia), t ent ant iva est e o forma at ipica de infra ct iune. Formele tentativei. Dupa cr it er iul grad ului de rea lizare a act iunii: tentativa intrerupta sau imp erfecta tentativa terminata sau perfecta Dupa rezult at ului: tentativa p roprie cand mijlo acele fo lo sit e su nt apt e sa pro duca rezu lt at ul socia lmente per iculo s tentativa impropri e mijlo ace le su nt insu ficiente. Tentativa int rerupta (simpla, net er minat a, imper fect a, ind epart at a) co nsta in pu nerea in execut are a hot ararii de a savars i infra ct iunea, e xecut are care se int rerupe si rezu lt at ul nu se pro duce. Cauza care deter mina nepro ducerea rezult atului po ate fi de natura umana (a ct iunea alt ei perso ane) o r i neu ma na (o bstaco le car e nu po t fi depa sit e. D e exemplu, rezist ent a incu ieto rilor imp iedica co nsu marea infract iunii de furt). Tentat iva int rerupt a poate fi pro pr ie sau impro pr ie. cr it er iul cauzelor care det er mina nepro ducerea

Tentativa terminata (p er fecta, co mpleta, fara rezult at ) co nsta in punerea in execut are a rezo lut iei infract io nale, e xecut are rea lizat a int egral fara insa ca rezult at ul socialment e per icu los sa se produca. De exemplu, vict ima a ingerat otrava o ferit a de infract or, dar nu moar e fiind du sa la sp it al si sa lvat a. Tentat iva ter minat a poat e fi propr ie sau impro pr ie. Cauzele ant er ioare car e det er mina neproducerea rezu lt at ului po t fi sau inceputului execut ar ii, co nco mit ent e execut ar ii

ult er ioare e xecut ar ii. 61

Aceasta

for ma

t ent at ivei

est e

posibila

numa i

in

caz u l

infra ct iunilor mater iale fiind exclusa in cazu l infract iunilor for ma le (de per ico l) unde rezult at ul socialmente per iculo s se pro duce odat a cu execut area in int reg ime a element ului mat er ial al latur ii obiect ive. Tentativa i mproprie se caract er izeaza pr in punerea in execut are a rezo lut iei infract ionale, execut are c ar e est e rea lizat a int egral, dar producerea rezult atului nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuo zit at ii mijloac elor fo lo sit e, or i dat or it a imprejurar ii ca in t impu l cat s-a u sa var sit act ele de execut are, obiectul lipsea de la locu l unde faptuit oru l credea ca se a fla (de exe mplu, o t rava pusa in mancarea vict ime i este insuficienta pent ru a produce dec esul acesteia sau o ar ma de foc defecta nu po at e pro duce e xpu lzarea glo nt elui).

Tentativa absolut improp ri e (a bsurda) se car act er izeaza pr in punerea in execut area a re zo lut iei infra ct io nale, execut are care est e dusa pana la capat , dar rezult atul nu se pro duce datorit a modu lui gre sit de co ncepere a infract iunii (de exemplu, infract orul cred e ca poat e pro duce moart ea une i perso ane prin f ar mece). Ne fiind pra ct ic in prezenta u nei tentat ive, legiuit orul pe nal nu a incr iminat -o (ar t. 20 alin. 3 Cod pen.). Infractiuni la care tentativa nu este posibila. Din punct de vedere al ele mentului sub iect iv, t ent at iva nu este posibila in cazu l infract iunilor savarsit e din cu lpa sau cu praet er int ent ie. Din punct de vedere a l elementului o biect iv, t ent at iva nu est e posibila in ca zu l infract iunilor o misive (ele mentul mat er ial se rea lizea za pr intr-o inact iune), in cazu l infr act iunilor cu execut are pro mpt a (de exe mplu, calo mnia, insult a), in cazul infract iunilor de obicei (de exe mplu, prostitutia), in cazul infract iunilor continui (de exemplu, furtul de energ ie elect r ica). Incri mina rea si sanctiona rea tentativei.

Legiuitorul roman a adoptat teoria incriminarii limitat e a t ent at ivei. Pot rivit art . 21 alin. 1 Cod penal tent ativa se pedepset e numai cnd legea p revede expres ac easta. 62

In ceea ce pr ivest e sanct ionar ea tent at ivei legiuit oru l ro man a adopt at teoria diversificarii pot rivit art . pedepselor, 21 alin. 2 in Cod rapo rt cu pedeapsa se prevazut a de lege pe nt ru infr act iunea co nsu mata. Ast fel, pen.,tentativa sanci oneaz cu o pedeapsa cuprins ntre jumtatea minimului i jumtatea ma ximului p revzute de lege pe ntru i nfraciunea consumat, f r ca minimul s f ie mai mic dect minimul general al pedepsei. n cazul cn d pedeapsa pr evzut de lege este det eniun ea pe via, se aplic pedeapsa nchiso rii de la 10 la 25 de ani. n cazu l perso anei juridice, t ent at iva se sa nc io neaz cu amenda cupr ins nt re minimu l spec ial i ma ximu l spec ia l al amenzii prevzut e de lege pe nt ru infr ac iunea consumat, r eduse la jumt at e. La a ceast pedeaps se po t aduga una sau mai mu lt e pedepse co mple ment are.

Sectiunea a IV-a Infractiunea consumata

Infract iunea co nsumata reprez inta for ma t ipica s au per fecta a infra ct iunii in r apo rt cu fazele desfa sur ar ii act ivit at ii infra ct ionale. Infract iunea co nsumata are ce l mai ina lt grad de per iculoz it at e si atrage int ot deauna raspundere a pena la. In do ct rina penala se face dist inct ie int re infract iunea fapt consu mat si infract iunea fapt epu izat . Infractiune a fapt consumat este infr act iunea al carei r ezult at se pro duce odat a cu execut area in int reg ime a ele mentului mater ial a l latur ii obiect ive. I n cazul infr act iunilo r de per ico l (de e xemplu, infract iunea d e insult a) , mo mentul co nsu mar ii co incide cu mo mentu l execut ar ii in int reg ime a ele mentulu i mater ial, iar in cazul infra ct iunilor d e rezu lt at , co nsumarea este condit io nat a de producerea rezu lt at ului pr evazut in nor ma de incriminare. Cu noast erea mo mentului co nsu mar ii in fract iunii est e import ant a pent ru det erminarea leg ii penale ap lica bile in raport cu t impul si spat iul, calcular ea t er menu lui de prescr iptie, et c. 63

Infractiunea fapt epuizat se caract er izeaza pr in prelung irea in

t imp a infract iunii dupa mo mentul consumarii, pre lung ir e care se po at e dat ora fie amplificar ii rezult at ului init ia l, fie cont inuar ii act ivit at i i infra ct ionale. Infract iunea fapt epuizat este posibila la infract iunile: cont inu i, cont inuat e, progresive, de o bice i. Mo mentul epuizar ii infract iunii are o import ant a deo se bit a, int ru cat , in cazul acest or infract iunii, det er minarea legii penale aplicab ile, incident a actelor de cle menta, mo mentul de la care incepe sa curga t er menul de pre scr ipt ie, sunt det er minat e in rapo rt de acest mo ment al epuizar ii.

Sectiunea a V-a Cauzele de nepedepsire a tentativei

Asa cu m am vazut , t ent at iva co nsta in punerea in execut are a rezo lut iei rea lizata In infra ct ionale, int egr al, cazu l in execut are care este int rerupt a sau des i nu se pro duce rezult atul cerut care intreruperea act ivit at ii de nor ma de sau

incr iminare. infract io nale neproducerea r ezult at ului se dat oreaza vo int ei infract oru lui ne aflam in preze nt a unor cauze de nepedep sire. Pot rivit art . 22 Cod pen., este ap arat d e pedeap sa faptuito rul care s-a desistat ori a impiedicat mai inainte de descope rirea f aptei producerea rezultatului. Asadar, desi starea reprezinta renunt area faptuit orulu i din pro prie init iat iva la co nt inuarea act iunii ce const it uie elementul mat er ial a l lat ur ii o biect ive a infract iunii, iar impi edica rea p roducerii re zultatu lui co nsta in zadar nicire a din part ea fapt uit oru lui, de buna vo ie, a apar it ie i rez ult at ului fapt ei sale car e a fost realizat a in int re gime.

F
Desistarea

64

Conditiile desista rii: 1. Rezo lut ia infract ionala sa fie pu sa in execut are ; 2. Act iunea de execut are sa fie int rerupt a; 3. Int reruperea act ivit at ii infra ct ionale sa fie expr esia vo int e i faptuitorului; 4. Re nunt area sa fie definit iva. Conditiile impi edicarii producerii rezu ltatului: 1. Act iunea ce re prez int a ele mentul mat er ial al infr act iunii sa fie int egral execut at a; 2. Dupa executare, fapt uit orul, din propr ie init iava sa impiedice pro ducerea rezu lt at ului; 3. I mpiedicare a pro ducer ii rezu lt at ului sa aiba loc ina int e de descoper irea fapt ei de cat re autorit at i. Efecte le desistarii si impiedica rii produ cerii rezu ltatu lui Asa cu m re zult a d in dispo zit iile art . 22, desist area si

impied icarea pro ducer ii rezult at ului sunt cauze de impunit at e, de neped epsir e a tent ativei. Daca insa pa na la mo mentul desist ar ii sa u impiedicar ii pro ducer ii re zult at ului s-a rea lizat cont inutul vreu nei infract iuni, faptuit oru l ur meaza sa raspu nda penal pent ru acea infract iune.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV I. Tratate, cursuri i monografii.

65

1. Olivian Mastacan, Rspunderea penal a funcionarului public. Ediia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2008. 2. C-tin. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal romn. Partea general, Ediia a VI-a, Ed. Universul juridic, Bucureti, 2008 3.

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Ce nelegei prin forme ale infraciunii?

TEM DE REFLECIE Reflectai asupra regimului actelor preparatorii

MODELE DE NTREBRI 1. Ana liz a i t e nt at iva 66

RSPUNSURI LA NTREBRI 1. A se vedea pag. 60-63

CAPITOLUL V Cauzele care nltur caracterul penal al faptei

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Timpul necesar studiului capitolului Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv Tem de reflecie Modele de teste Rspunsuri i comentarii la teste Cuprins

Sectiunea I. A specte g ene rale Sectiunea a II-a. Cauze le care inlatura ca ract eru l penal al fapt ei pr in inlaturarea vino vat iei Legit ima aparar e St area de ne ce sit at e Constra nger ea fiz ica si const rangerea mor ala Cazul fortuit Iresponsabilit atea Bet ia M ino r it at ea fapt u it o r ulu i Eroarea de fapt Sectiunea a III-a. I nlaturarea car act eru lui penal al faptei pr in lipsa per ico lului social Sectiunea a IV-a. Lipsa preveder ii in leg ea penala Obiectiv general: Dobndi rea de cunotin e privind cauze le c are inlatu ra caracterul penal al faptei si imp li cit raspunderea 67

penala. Obiective operaionale: nsu i rea uno r noiuni de ba z p rivind legitima apa rare si starea de nec esitat e

= 5 ore

CAPITOLUL V Cauzele care nltur caracterul penal al faptei

Sectiunea I Aspecte generale
Cauzele care inlatura c aract eru l penal al fapt ei co nstau din anumit e sit uat ii, st ar i, imprejur ar i exist ente in mo mentul sa var sir ii faptei, care impied ica re alizarea unei t ra satur i esent iale a infract iunii si prin aceasta exclud caract eru l penal al fapt ei. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei nu trebuie confundat e cu cauzele genera le care inlatura ra spunderea p enala (amnist ia, prescr ipt ia raspunder ii penale, lipsa p langer ii pr ea labile s i impacar ea part ilor), cazur i in car e fap t a este infra ct iune s i do ar consec int a ei raspundere a penala est e inlaturat a. De ase menea, ca uzele care inlatura carac t erul penal al fapt ei nu t rebuie co nfundat e nici cu cauzele de nepedep sire, de impunit at e care sunt cau ze spe ciale, su biect ive ce au in vedere co nduit a fapt uit orulu i in t impul si dupa savarsire a infr act iunii si car e inlatura ap licarea pedep sei, fapta fiind infr act iune si doar co nsecint a ei raspunderea penala - este inlaturat a.

Sectiunea a II-a Cauzele care inlatura caracter ul penal al faptei prin inlaturarea vinovatiei
68

Legiti ma aparare

Pot rivit art . 44 alin. 2 Cod pen., este in stare de legitima aparare acela ca re savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, di rect, i mediat si inju st indreptat impot riva sa, a altuia sau impotriva unui interes gene ral si car e pune in p ericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savar seste f apta pentru a respinge p atrunde rea fara drept a un ei per soane prin violenta, vicleni e, ef ractie sau prin alt e asemen ea mijloa ce, int r-o locuinta, inca pere, dependinta sau loc imprejmuit tinand d e acestea alin. 2 1 . Este, de asemenea, in le gitima ap arare si acela care, din cau za tulburarii sau temerii, a depasit limit ele unei aparari proportionale cu gravit atea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul alin. 3. Asa cu m rezu lt a din regle mentarea lega la, pent ru ca o fapt a sa fie co nsiderat a savar sit a in stare de leg it ima aparar e trebuie indep lin it e o ser ie de cond it ii, pr ivit oare pe de o parte la atac, iar pe de alt a part e la aparare. Conditii pri vitoa re la atac At acul sau agr esiunea este o co mpo rt are vio lenta a o mului, o

at it ud ine o fensiva ce se mater ializeaza, de regula int r-o act iune indr ept at a impot r iva valor ilor so ciale o cr ot it e. Pentru a da na stere unei apar ar i legit ime, at acul t rebu ie sa indep lineasca mai mu lt e co ndit ii: 1. Sa fie material, direct, imediat si injust; 2. Sa f ie indreptat impotriva unei persoane sau impotriva unui interes general; 3. Sa puna in pericol grav persoana sau dre pturile celui atacat ori interesul general. 69

1. a) Atacul sa fie material, ad ica sa se obiect iveze pr in act iuni

fizice, menite sa peric liteze in substanta lor fizica valor ile sociale ocrot it e. At acul este mater ial cand pent ru rea lizarea lui se fo lo seste fort a fizica or i instru ment e, mijloace care sunt in masura sa produca o modificare fizica a valor ilor prot ejate de legea penala. Condit ia atacului de a fi mater ial este su bliniata pe nt ru a- l deosebi de u n atac ver bal sau scris c are nu dau drept ul unei aparar i legit ime.

1. b) Atacul sa fie direct, adica sa se indrept e si sa creeze u n perico l nemijlocit pentru valoarea sociala ocrotita. Condit ia atacului de a fi direct vizeaz a raportul in spat iu int re at ac si va lo area ocrot it a. At acul nu este dir ect daca int r e agreso r s i vict ima se a fla un obstaco l (z id, gard, poarta inchisa, et c.) , car e face ca atacul sa nu cree ze un per ico l pent ru valoare a sociala ocr ot it a sau daca int re agresor si vict ima ex ist a o distanta mai mare in spat iu Obst aco lul in latura ap licarea dispo zit iilor art . 44 Cod pen. d aca est e u nul e ficient car e lege. sa impiedice per iclit ar ea valor ii prot ejat e de

1. c) Atacul sa fie im ediat. Aceasta condit ie este indeplinit a in mo mentul in care per ico lul pe care il poat e produce atacul s-a ivit (per ico l act ual) sau est e pe punct ul de a se ivi (per ico l iminent ). Caract eru l imed iat al at acului v izeaza rap ortul in t imp intre at ac si o biectul vizat. At acul imed iat est e atacul din mo mentul declansar ii si pana in mo mentul consumarii acestuia, per io ada in care aparar ea est e legit ima. In desfasurare a atacu lui su nt po sibile anumit e int reruper i scurte, in care agresoru l se re inarmeaz a pentru int ensificarea at acului, per ioada care nu echiva leaza cu incet area atacului, apar area fiind tot legit ima. 1. d) Atacul sa f ie injust, adica sa nu aiba nici u n t emei leg al i n baza caru ia se efectueaza.

70

At at a timp cat legea admit e recurger ea la o masura care est e socot it a drept at ac, legit ima apar are nu po at e pro duce efecte. At acul est e injust chiar dac a act iunea a gresiva vine d in part ea unu i orga n o fic ial, dar care isi exerc it a in mod vadit abuziv atr ibut iile de servic iu. I mpo t riva unu i at ac dez lantuit de un ire sponsabil se va r ipost a in stare de necesit at e, daca cel ce r ipo steaza cunostea starea de iresponsabilit at e a agreso ru lui. D aca nu era cunoscuta starea de iresponsabilit at e se va ripost a in st are de legit ima aparare, caz in car e aceast a va veni in concur s si cu ero area de fapt . 2. Atacul sa f ie indreptat impo triva unei persoane sau impot riva unui interes gene ral Pentru a d a nastere u nei r ipost e legit ime, at acul t rebuie sa se indr ept e impo t riva persoa nei, a drept ur ilo r sale, drept ur i care po t privi viata, int egr it at ea corpo ra la, sanat at ea, libert at ea, averea, sau impot riva unui int ere s gener al care po at e consta int r-o stare, sit uat ie, act ivit at e care int eres eaza o organizat ie publica. I mpo t riva at acului poat e r ipost a at at vict ima agresiunii, cat s i orice alt a per soana care e ste preze nt a la desfa surarea atacului. Nu are re leva nt a daca vict ima putea inla t ura singura atacul sau nu, o r i daca vict ima dorea sau nu sa se apere impo t r iva atacului.

3. Atacul sa puna in pericol grav per soana ori drepturi le celui atacat sau interesul general Existent a per ico lului grav se apre ciaza in funct ie de nat ura at aculu i, de o biect ivul acestuia, de condit iile perso nale ale celui care a savar sit fapt a in aparare si de t oat e impr ejurar ile cauz ei care ar put ea ser vi la constat area une i star i de rea la constrangere 4. In ceea ce pr ivest e dispozit iile art . 44 alin. 2 1 Cod pe n., leg iuit oru l inst it uie o prezumt ie de apar are legit ima pe nt ru ce l care

Trib. Suprem, dec. pen. nr. 880/1981, in Revista romana de drept nr. 1/1982, pag.63

71

savar sest e fapt a pent ru a resp inge pat runderea fara drept a une i persoane prin vio lenta, vic lenie, efractie sau prin alte asemenea mijlo ace int r-o locuint a, incapere, dependint a sau loc imprejmuit t inand de acestea. Pat runderea realizat a in ast fel de co ndit ii a fost asimilata de leg iuit or unui atac impot riva caru ia vict ima va fi const ransa sa se apere, savars ind o fapt a pre vazut a de legea pe nala 5. Conditii privitoa re la apa rare Pentru a fi legit ima, apararea trebuie sa indeplineasca mai mu lt e co ndit ii: 1. Sa se realiz eze prin tr-o f apta prevazuta d e legea penala; 2. Sa f ie precedata de atac; 3. Sa fie necesara pentru inlatu rarea atacul ui;

4. Sa

fie

proportionala

cu

gravitat ea

pericolului

si

cu

imprejuraril e in care s-a produs atacul. 1. Apararea sa se reali zeze pri ntr-o fapta prevazuta de legea penal a. Legit ima aparare nu po at e fi invo cat a in cazul fapt elor care nu sunt prevazut e de legea pe nala. Pentru a fi aplica bile d ispo zit iile art . 44 Co d pen., este a bso lut necesar ca act ul de aparare sa constea in co mit er ea unei fapte prevazut a de legea penala. 2. Apararea sa fie precedata de atac S impla presu pu nere ca agre soru l va dezlantui un at ac nu da drept ul la o ripo sta legit ima. Act ul de aparare trebuie desfa surat dupa inceput ul at acului cand acesta a deve nit act ual. 3. Apararea sa fie necesara pentru inlatu rarea atacului

In aceasta situatie nu mai este necesara indeplinirea conditiilor privitoare la atac.

72

Apararea est e necesara ca nd are loc dupa ce atacul a devenit iminent sau act ual si pana in mo mentul cand acesta a incetat prin dezar marea agre soru lui, imo bilizarea aces t uia, etc. Necesit at ea acestuia. Exist a opinii po t rivit caro ra legit ima apa rare opereaza si atunc i cand cel at acat se putea salva pr in fuga, ascunderea d in fata agresorului. act ului in aparare nu presupu ne exclusivit at ea

4. Apara rea sa f ie propo rtional a cu gravitatea pericolului si cu imprejuraril e in care s-a produs atacul. O regu la care sa st abileasca u nde se termina propo rtia s i unde incepe d ispropo rtia int re apar are si at ac nu exista s i, in pr inc ipiu, nici nu se poat e for mula. Proportio nalit at ea aparar ii cu gra vit at ea atacu lu i are in veder e respe ct area u nei echivalent e int re a ct ul de aparar e si cel de atac. Ast fel, unu i at ac indr ept at impo t r iva int egr it at ii corpora le i se po at e ripo sta cu o fapt a de aparare ce pr ivest e int egr it at ea corporala a agresorului. Depasirea limite lor legiti mei apa rari Potrivit art. 44 alin. 3 Cod pen., este in legitima apa rare si acel a care, di n cauza tulbur arii sau temerii, a depasit limite le unei aparari proportionale cu gravitat ea pericolului si cu impreju rarile in ca re s-a produs atacul. E st e asa nu mit u l exces justificat care pr oduce efecte daca sunt indep linit e condit iile leg it imei aparar i analizat e ant er ior, cu deo sebirea ca, fapt a in aparare a depas it limit ele une i aparar i pro po rtionale cu int ensitat ea si gravit at ea atacului, dep asire int eme iata pe t ulburare a sau temerea in care se gasea faptuit orul. In cazul in care r ipost a exagerat a nu se int emeiaza p e tulburarea sau te merea in care se gasea faptuit orul, sunt em in prezent a asa 73

numit ului exces scu zabil care const ituie circumstanta atenuanta legala art. 73 lit. a Cod pen.. Efectele legiti mei apa rari Fapt a savars it a in st are de legit ima aparare nu co nst it uie infra ct iune, lipsindu- i t rasat ura esent iala a vino vat iei. Lipsa vino vat iei inlat ura caract eru l penal al faptei si pe cale de consec int a inlatura si ra spunderea penala a fapt uit oru lui. Ca si celela lt e cau ze just ificat ive, leg it ima aparare pro duc e efecte nu numai in privint a autorului ci si in privint a participant ilor coautori, inst igat ori, co mplic i.

Starea de necesitate
Pot rivit art . 45 Cod pen., nu consti tuie infractiune fapta prevazuta de l egea penala savarsita de o persoana pent ru a salva de la un peri col iminent si care nu putea al sau ori al altui a sau un interes general . Nu est e in sta re de necesitat e persoana care in mo mentul c an d a savarsit f apta si-a dat seama ca pricinuiest e urmari vadit mai g rave decat cele care s-a r fi putut produce dac a pericolul nu era inlatu rat alin. 2. Spre deose bir e de legit ima apar are, c and perso ana pus a in per ico l alege ca lea r ipost ei act ive, ince rca nd sa anihileze p er ico lul pr in exerc it ar ea unui co nt raat ac legit im impot riva persoane i agreso ru lui, in cazul star ii de necesit at e persoana nu react io neaza impot riva sur sei de per ico l, c i est e det erminata sa se sa lveze pe s ine sau pe altul, bunurile sale sau ale altuia sau interesul general prin savar sirea unei fapte prevazut a de legea penala, sacr ifica nd valor i sau bunur i apart inand alt or perso ane. f i inlaturat altfel, viata, integritatea corpo rala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important

74

Pentru a fi in preze nt a ace stei cauze just ificat ive t re buie indep linit e o ser ie de condit ii pr ivit oare pe de o part e la starea de per ico l, iar pe de alt a part e la act iunea d e salvar e.

Conditii pri vitoa re la pericol Geneza per ico lulu i in cazu l star ii de nece sit at e est e cel mai adesea un eveniment int amplator (inundat ie, cut re mur, a lunecar e de t eren, etc), dar po at e fi creat si pr in act ivit at i o menest i, int ent ionat e sau imprud ent e (de exemplu, incend iul declansat de un individ). Din d ispo zit iile ar t . 45 Co d pen., rezult a ca per ico lu l t re buie sa indep lineasca ur mato are le co ndit ii: 1. Sa fie iminent; 2. Sa ameninte viata, int egritatea corporala sau sanat atea unei persoane, un bun impo rtant al acest eia sau un interes general; 3. Sa fie inevitabil. 1. Pericolul sa fie iminent. Per ico lul este iminent cand est e pe cale sa se pro duca. I minent a s e s it ueaza in a nt icamera act ualulu i, condit ia fiind indeplinit a si in cazu l in care per ico lul s-a dec lansat deja, adica a de venit act ual. Daca per ico lul a trecut , st area de nece sit at e nu mai poat e fi invo cata. 2. Pericolul sa ameninte viata, integ ritatea corporala sau sanatatea unei pe rsoane, un bun impo rtant al acesteia ori un interes general. Legiuit oru l a apreciat ca numa i per ico lul care amenint a viat a, int egr it at ea corpo rala sau sanat at ea perso anei, u n bu n import ant al acesteia sau un int eres g enera l cre eaza o stare de neces it at e. Pr in bu n import ant se int elege bunul care are o insemnat at e deo sebit a pent ru fapt uit or sau pent ru per soana in favoarea c are ia aceasta int er vine. In fine, per ico lul poat e viza si un int er es ge nera l, in ace lasi sens ca in si in ca zu l le git ime i aparar i. 75

3. Peri colul sa fie inevitabil, ad ica sa nu po at a fi inlaturat alt fel decat pr in sa var sirea faptei pre vazut a de legea penala. Caract eru l inevit abil a l per ico lului t rebuie sa fie apre ciat in funct ie de impre jurar ile concret e in care s-a ivit si in care persoana a fo st s ilit a s a act ioneze, de part icular it at ile p siho fizice ale per soane i aflat e sub a menint area p er ico lului.

Conditii pri vitoa re la actiunea de salva re Pentru a fi co nsiderat a savarsit a in stare de nece sit at e, act iunea de salvare t rebuie sa indeplineasca ur matoare le condit ii: 1. Sa se realizez e prin comite rea unei f apte prevazuta de leg ea penala; 2. Sa fi constituit sin gurul mijlo c pentru inlatu rarea peri colului; 3. Sa nu se cauzeze u rmari vadit mai grave decat cele care s-a r f i produs daca pericolul nu era inlaturat; 4. Fapta sa nu fie savarsita de catre sa u pentru a salva o persoana car e avea obligatia sa infrunt e peri colul 1. Actiunea de aparare sa se r eali zeze prin comiterea unei f apte prevazuta de legea penala. In cazul in care act iunea de sa lvare nu a p resupu s co mit ere a une i fapte pre vazut a de legea penala, dispo zit iile art . 45 Cod pen. nu su nt inc idente. 2. Actiunea de salvare prin comite rea u nei fapte prevazuta de legea penala sa fi con stituit singurul mijloc pent ru inlat urarea peri colului. Act iunea de sa lvare este considerat a necesara cand se efect ueaza int re mo mentul in car e perico lul a de venit iminent s i pana la incet area acestuia s i daca reprezent a singura cale de inlat urare a per ico lului.

76

Act iunea de sa lvare poat e fi desfa sur at a at at de per soana e xpu sa per ico lului cat si de alt a perso ana. 3. Pri n acti unea de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave d ecat acelea car e s-ar f i putut p roduce daca pericolul nu era inlaturat. Est e necesar ca act iunea de sa lvare sa nu fie o act iune exagerat a in raport cu gravit atea per ico lului, legiu it orul prevazand in art . 45 alin. 2 Co d pen. ca nu este in sta re de necesitat e persoana care in momentul can d a sava rsit f apta si-a dat seama ca pri cinuieste urmari vadit mai g rave decat cel e care s-a r fi put ut produc e daca p ericolul nu era inlaturat. In cazul in care depas ir ea limit elor st arii de necesit at e nu se int emeiaza pe tulburarea in care se afla fapt uit orul, at unci acest a va raspu nde penal ret inandu- se circ umst ant a at enuant a prevazut a de art . 73 lit. a Cod pen. Per a co nt rar io, desi nu ex ist a regle mentare lega la, in ca zul in cazul in care persoana nu s i-a dat sea ma ca pr icinuiest e urmari vadit mai grave decat ce le care s-ar fi putut produce daca per ico lul nu er a inlaturat , datorit a tulburar ii sau temer ii, fapt a este considerat a savar sit a t ot in st are de necesit at e. Este vor ba despr e depasirea limit elor st ar ii de neces it ate, det erminat a de t ulburarea in care se afla cel ce exercit a act iunea de sa lvare. 4. Fapta sa nu f ie savarsita de catre sau pent ru a sal va o persoana car e avea obligatia de a infrunta pericolul. Sunt anumit e pro fesii car e pr in specificul lor obliga pe pro fesio nist sa infrunt e perico lul. Cel care ar e obligat ia sa infru nt e per ico lul nu po at e invoca starea de necesit at e pent ru a se ap ara de r aspundere in caz ul in car e nu act ioneaza pent ru inlat urarea acestuia. Efectele sta rii de ne cesitate

Fapta savar sit a in st are de nece sit at e nu este infract iune si pe cale de co nsecint a nu at rage raspu nderea penala. 77

In sc himb, raspundere a civila nu este int ot deauna inlaturat a. Repar area pr ejud iciu lui cauzat pr in act iunea de sa lvar e poat e reve ni perso anei salvat e ca nd ivirea per ico lulu i ce a generat starea d e necesit at e se dat oreaza unui eve niment ( inundat ie, cut re mur, et c). Cand per ico lul s-a pro dus prin fapta persoanei vatamate atunc i este inlaturat a si r aspunderea civila.

Constrangerea fizica si constr angerea morala

Reglementa re legala art. 46 Cod penal

Const rang erea fizi ca r eprezinta presiu nea pe care o fort a, care ia nu i se po at e rezist a, o exercit a a supra energ ie i fizice a unei alt e perso ane, in asa fe l incat ac easta co mit e o fapta prevazut a de legea penala fiind in imposibilit at ea fizica sa act ioneze a lt fel. Constra nger ea fizica este o cauza car e inlatura caract eru l penal al fapt ei pent ru lipsa vino vat iei, si pe cale de consecint a est e inlaturat a si raspunderea penala (de exemplu, nu se po at e ret ine infra ct iunea de dist rugere in ipot eza in care, o persoana aluneca p e gheat a for mata pe t rotuar si, in cadere, sp arge vit r ina unui magazin). Conditii: Sa e xist e o constrangere a supr a fiz icului unei perso ane; Constra nger ea la care a fo st supu sa perso ana sa nu i se fi put ut rez ist a ; Sub imper iul ac estei co nstra nger i perso ana sa co mit a o fapta prevazut a de legea penala. Const rang erea morala co nsta in pr esiunea exerc it ata pr in amenint area cu un perico l gra v, pe nt ru perso ana fapt uit orului or i a alt uia si su b imper iul careia cel amenint at savars este o fapta pre vazut a de legea pe nala art. 46 alin. 2 Cod pen.. 78

Neact io nand cu vino vat ie, fapt a nu este infract iune si, pe cale de consec int a este inlaturat a si ra spunderea p enala. Conditii: Sa exist e o act iune de co nstra ngere asupr a psihicului unei persoane; Sub imper iul acest ei co nstra nger i, perso ana amenint at a sa co mit a o fapt a prevazut a de legea penala; Per ico lul cu care se amenint a sa nu po at a fi inlaturat alt fel decat pr in co mit erea faptei pre vazut a de legea penala.

Cazul fortuit
Reglementa re legala art. 47 Cod penal

Pot rivit

art . 47 Cod pen., nu constit uie infraciune fapta

prevzut de lege a penal, al crei rezultat e ste consecin a unei mprejurri care nu putea fi prevzut. Asadar, cazul fort uit desemneaz a sit uat ia, starea, imprejurare a in care a ct iunea sau inact iunea unei perso ane a pro dus un r ezult at pe care acea perso ana nu l-a conceput si nici ur mar it si care se datoreaza u nei energ ii a care i int er vent ie nu a put ut fi conceput a (un exe mplul clasic in lit erat ura penala: u n t ract orist, in t imp ce ara, at inge un o buz ra mas neexp lo dat in pamant din t impul razbo iului care det oneaza si est e ucis un muncit or agr ico l). Conditii: Exist enta u nei act ivit at i lic it e din par t ea une i per so ane peste care se suprapu ne o energ ie a carei int er vent ie est e imprevizibila; Rezult at ul socialment e per icu lo s care se produce sa f ie consecint a acest ei energ ii st ra ine de vo inta si const iint a fapt u it o r u lu i; Fapta care a pro dus rez ult at ul per iculo s datorat acestei int er vent ii impre vizibile sa fie prevazut de legea penala. 79

Cazul fort uit este cauza care inlatura caract eru l penal al fapt ei si, p e cale de consecint a, inlatura si raspunderea p enala. Aceasta cauza pro duce efecte in rem, rasfrangandu- se asupr a tut uror participant ilor.

Iresponsabilitatea
Reglementa re legala art. 48 Cod penal Pot rivit art . 48 Cod pen., nu constit uie infraciune fapta

prevzut de legea penal, dac fptuit orul, n momentul svri rii f aptei, f ie din cauza alienai ei mintale, f ie din alte cauze, nu putea sa-i dea seama de aciunile sau inac iunile sale, ori nu putea f i stpn p e ele. Pentru a duce la inlaturarea caract eru lui penal al fapt ei savar sit e, starea de ire sponsabilitat e a fapt uit oru lui t rebuie sa exist e in mo mentul savar sir ii fapt ei si sa fie t ot ala. Constat area incap acit at ii psihice a per so anei se face de cat re medici sp ec ia list i. Conditii: Sa se fi co mis o fapt a prevazut a de legea pe nala; Faptuit oru l sa a iba incap acit at ea psihica at at sub ra po rt int elect iv, c at si sub raport volit iv, cu pr ivire la act iunile sau inact iunile sale; Incapacit at ea natural, etc.); St area de incapac it at e psihica sa exis t e in mo mentul savarsirii faptei. 80 psihica a fapt uit oru lui sa se dat oreze alienat iei mint ale sau alt or cauze (so mn hipnot ic, so mn

Iresponsabilit atea, fiind o cauza care inlat ura caract eru l penal a l faptei, inlatura pe cale de co nsec int a si ra spunderea pe nala.

Betia
Reglementa re legala art. 49 Cod penal Pot rivit art . 49 alin. 1 Cod pe n., nu cons tituie infraciune f apta prevzut de legea penal, dac fptuit orul, n momentul svri rii f aptei, se gsea, datorit unor mpr ejurri independe nte de voina sa, n stare de bei e complet produs de alcool sau de alte substane. Bet ia reprez int a o st are p siho- fizica anar mala a persoane i dat orata efect elor p e care le au asupr a o rganismului si facult at ilor psihice ale per soanei, Conditii: anumit e substant e exc it ant e or i narco t ice consu mate ori int ro duse in corpu l sau. Sa se fi co mis o fapt a prevazut a de legea pe nala; In mo ment ul savarsir iui fapt ei, fapt uit orul sa se fi gasit in stare de bet ie pro dusa prin alcoo l sau a lt e su bstant e ( mor fina, co caina, hero ina, etc.) ; St area de bet ie t rebuie sa fie co mpleta ; St area de bet ie t rebuie sa fie invo luntara, accide nt ala. Bet ia co mpleta se caract er izeaza pr in paralizarea apr oape co mpleta a energ ie i fizice s i o int unecare a facult at ilor p sihice. Bet ia invo luntara (accide nt ala, fort uit a) este bet ia in car e a ajuns o persoana independent de vo int a e i ( d e e xemplu, o per soana co nsu ma substant e aparent ino fesnsive fara sa- si dea seama de efectul lor). In cazu l in care starea de bet ie a fost anu me provocat a pent ru a se savarsi infract iunea, faptuitorul va raspunde penal, bet ia fiind in aceasta sit uat ie o cir cumst ant a agra vant a (art . 75 alin. 1 lit . e Co d pen.).

Minoritatea faptuitorului
81

Reglementa re legala art. 50 Cod penal Pot rivit art . 50 Cod pen., nu constit uie infraciune fapta

prevzut de leg ea penal, svrit de un minor care la data comiterii acest eia nu ndeplin ea condiii le legale pent ru a rspunde penal. Aceasta cauza care inlatura car act eru l penal al faptei pr ivest e atat pe minoru l care nu a implinit varsta de 14 ani, cat si pe minoru l cu varst a cupr insa Conditii: int re 14 si 16 ani care a savar sit fapta far a discernamant. Sa se fi co mis o fapt a prevazut a de legea pe nala; Aut orul sa fie un minor care nu a implinit varst a de 14 ani sau un mino r cu varst a cupr insa int r e 14 si 16 ani. I n aceasta ult ima sit uat ie este necesar s a fie doved it a lipsa disc er namat ului in mo mentul co mit er ii fa pt ei. Minor it at ea est e o cauza care inlatura caract eru l penal al fapte i si pe cale de consec int a est e inlaturat a s i ra spunderea penala, insa numa i pent ru aut or, fiind d in acest punct de vedere o cauza care pro duce efecte in personam.

Eroarea de fapt
Reglementa re legala art. 51 Cod penal Pot rivit reg le mentar ii leg ale, nu consti tuie inf raciune f apta prevzut de legea penal, cnd f ptuit orul, n momentul svri rii acesteia, nu cunotea existena unei stri, situaii sau mprejurri de care depind e caracte rul penal al f aptei art. 51 alin. 1 De asemenea, pot rivit alin. 2, nu constituie o circumstan agravant mprejurarea pe care infra ctorul nu a cunos cut-o n momentul svr irii inf raciunii.

82

Dispoziiil e alin. 1 i 2 se aplic i faptelor svr ite din culp pe care lege a penal le ped epset e, numai dac necunoa terea st rii, situai ei sau mprejurrii respective nu es te ea nsi rezultatul culp ei. Asadar, ero area de fapt cauza care inla t ura caract eru l penal al fapt ei poate privi: 1. o stare, o sit uat ie, o impre jurare de fapt de care depinde cara cteru l penal al fapte i, c az in care fapt a nu are caracter pena l; 2. o circu mst ant a agr avant a a infr act iunii, s it uat ie in care este inlaturat a acea sta circu mst ant a, raspunderea pe nala int er venind pent ru infra ct iunea in var ianta tip. Conditii: 1. Sa se fi co mis o fapta prevazut a de legea pe nala; 2. Fapt u it o ru l s a nu fi cu no scut in mo me nt ul sa vars ir ii fapt e i e xist e nt a unor s it uat ii, star i, impre jurar i de care dep inde cara ct eru l penal a l faptei sau caract eru l agravant al faptei.

Sectiunea a III-a. Inlaturarea caracter ului penal al faptei prin lipsa peric olului social
Pot rivit art . 18 1 Co d pen. nu constit uie infractiune fapta prevazut a de legea penala daca prin at ingerea minima adusa uneia dintre valo rile apa rate de leg e si pri n continutul ei concret, f iind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Pentru a fi incident e dispozit iile art . 18 1 trebuie indep linite ma i mult e condit ii: - In concr et , fapt a sa var sit a sa adu ca o at ingere minima va lor ilor sociale pro t ejate de legea penala. - Fapt a sa nu prezint e per ico lul socia l a l unei infract iuni, in rapo rt de co nt inut u l e i co ncr et . 83

- Fapt a sa fie in mod vad it lipsit a de impo rtant a. Aprecierea se realizeaza pe baza analizei tuturor circumstantelor, preexistente, conco mit ente sau subsecvente co miterii faptei (de exemplu, furtul unei paini ). Crite rii de ap reciere a gradu lui de pe ricol social Art . 18 1 alin. 2 Cod pen. stabileste crit er iile care st au la baza aprecierii gradului de perico l social. Ast fel, organele judic iare trebuie sa t ina sea ma de: 1. modul si mijloacele de savarsire a fapt ei; 2. scopul urmarit de faptuitor; 3. impre jurar ile in car e a fost co misa fapta; 4. ur mar ea produsa sau care s-ar fi put ut produce; 5. perso ana si co ndu it a fapt uit oru lui. Fapta lip sit a de per ico lul social concret car act er ist ic infract iuni i nu are cara ct er pe nal si deci nu atrage raspunderea penala. I nt rucat ea prez int a to t usi un per ico l social, va at rage aplicarea u nei sanct iuni cu caract er ad minist rat iv. Aceste sanct iun i sunt prevazute in art. 91 Cod pen.: Aplicarea mustrarea; must rarea cu avert isment ; amenda. unei sanct iuni cu car act er ad minist rat iv este

obligat orie in cazu l in care inst ant a constat a ca fapt a nu prez int a in concret gradul de perico l social al unei infract iuni.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV I. Tratate, cursuri i monografii.

84

2. Olivian Mastacan, Rspunderea penal a funcionarului public. Ediia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2008. 3. C-tin. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal romn. Partea general, Ediia a VIa, Ed. Universul juridic, Bucureti, 2008

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Ce nelegei prin cauze care nltur caracterul penal al faptei?

TEM DE REFLECIE Reflectai asupra prezumiei de legitim aprare

85

MODELE DE NTREBRI 1. Care su nt co ndi iile cu pr ivire la at ac n c azul le git ime i aprr i? 2. Care sunt co nd i iile cu pr ivir e la apr are n cazul legit ime i aprr i? 3. Care este regimul juridic a l depirii limit elor st r ii de necesit at e?

RSPUNSURI LA NTREBRI 1. A se vedea pag. 69-71 2. A se vedea pag. 72-73 3. A se vedea pag. 75-77

CAPITOLUL VI Infractorul

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Timpul necesar studiului capitolului Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv Tem de reflecie Modele de teste Rspunsuri i comentarii la teste Cuprins

Sect iunea I. Aspect e generale Sect iunea a II-a. C lasificarea infra ct orilor 86

Sect iunea a III-a. Aspect e generale pr ivind pluralit at ea infractori Sect iunea a IV-a. For mele pluralit at ii de infract or i P lura lit atea naturala P lura lit at ea co nst it u it a P lura litat ea ocazio nala (Part icipat ia pena la) Sect iunea a V-a. Part icipat ia pena la Sect iunea a VI-a. Fo r mele part icipat iei pe nale Aut o r at ul ( Co aut o r at ul) Inst igarea Co mplicit at ea Sect iunea a VII-a. Part icipat ia impropr ie Sect iunea a VIII-a. Trat ament ul penal al part icipat iei penale

de

Obiectiv general: Dobndi rea de cunotin e privind in fractoru l si plu ralitatea de infractori Obiective operaionale: nsu i rea uno r noiuni de ba z p rivind coauto ratu l, instig area, complicitatea, trata mentul p ena l a l acesto ra.

= 6 ore

CAPITOLUL VI Infractorul

Sectiunea I. Aspecte generale

Desi Codu l penal nu da o def init ie, in mo d curent pr in infr acto r se are in vedere persoana c are a savar sit o infra ct iune. Ter menu l de infra ct or nu trebuie co nfundat cu acela de faptuit or care are o accept iune mu lt mai larga, desemnand pe rso ana care a savar sit o fapt a prevazut a de legea pena la, ind iferent daca raspunde sau nu pena l. Subiect al raspunderii penale nu poate fi decat infractorul; faptu it oru l nu int ot deauna raspunde pena l. 87

Sectiunea a II-a. Clasificarea infractorilor

Din pu nct de vedere al var stei: 1. Inf ractor major (persoana care a implinit varst a de 18 ani si a savarsit o infr act iune) ; 2. Inf ractor minor (persoana cu var sta int re 1 4 si 18 ani si care a savarsit o infr act iune) Din pu nct de vedere a l ant ecedent elor: 1. Inf ractor primar (per soana care savarses t e pent ru pr ima dat a o in fra ct iu ne) ; 2. Inf ractor recidivist (per soana care s avar sest e o infra ct iune dupa ce anter ior a mai fo st condamnat pe nt ru co mit ere a unor infract iuni) Din punct de vedere al sexului: a. Inf ractor barbat; b. Inf ractor femeie.

Sectiunea a III-a Aspecte generale privi nd pluralitatea de infrac tori

Pr in pluralit at e de infract ori este desemnat a sit uat ia ca nd ma i mult e perso ane sa var sesc o singura infract iune. Nu or ice fapta co misa de mai mu lt e pe rso ane presupune s i o p lur a lit at e de infr act o ri P lura litat ea de infr act ori se caract er izea za pr in cooperarea cu vino vat ie a mai mu lt or perso ane la savars irea infract iunii. Espe sufic ient ca o sing ura per soana dint re ce le care au savar sit fapta sa fi act io nat cu vino vat ie pent ru a fi in pr ezent a unei p luralit at i de infracto ri.

88

F
t rei for me:

Sectiunea a IV-a. Formele pluralitatii de infractori

In doct r ina penala, pluralit at ea de infracto ri este cunoscut a su b 1. P lura litat e nat ura la (necesara) ; 2. P lura litat e const it uit a ( lega la); 3. P lura litat e ocazio nala (part icipat ia penala ). Plu ralitat ea natu rala, c unoscuta si ca p luralit at e necesar a, est e acea for ma a pluralit at ii de infract ori, in care cooperar ea mai mult or perso ane la savars irea infract iunii este cerut a de insasi nat ura infra ct iunii re spect ive (de e xemplu, infra ct iunea de biga mie prevazut a de art. 303 Co d penal). In cazul pluralit at ii nat urale de infract ori, fiecare part icipa nt este considerat aut or. Aceasta for ma de pluralit at e va e xist a chiar da ca, de exemp lu, in cazul infract iunii de biga mie, unul dintre subiect i act ioneaza fara vino vat ie, fiind in ero are cu privir e la starea civila a ce luilalt . Plu ralitat ea constituita reprezint a acea for ma a pluralit at ii de infract ori car e const a in aso cier ea, gruparea mai mu lt or perso ane in

F
Pluralitatea natural

F
Pluralitatea constituit

vederea co mit er ii de infra ct iuni. Est e reg lementat a in part ea spec ia la a Co du lui penal, gru parea mai mult or perso ane in scopul savar sir ii de infr act iuni de venind infra ct iune (d e exe mplu, infract iunea de aso ciere in veder ea savar sirii de infr act iuni art . 323 Co d pen., infr act iunea de co mplot art . 167 Cod pen.). Pentru existe nt a ac estei for me de p luralit at i de infract or i, nu este nece sar sa se savar seasc a infract iunile pent ru car e se co nst it uise asociat ia sau grupar ea. Insasi sco pu l acestei asocieri are releva nt a penala fiind incr imina nt a dist inct.

89

Daca insa s-a u co mis si infra ct iuni de catre gruparea co nst it uit a in ace st scop, atunci sunt aplicabile d ispoz it iile pr ivit oare la concursu l de infract iuni.

F
Pluralitatea ocazional

Pluralitat ea oca ziona la sau p art icipat ia penala este for ma plur alit at ii de infract ori car e consta in part icipar ea mai mult or persoane decat era necesar potrivit natur ii faptei la savarsirea unei infract iuni. Spre deosebire de p luralit at ea naturala si de cea co nst it uit a, in cazul pluralit at ii ocazio nale fiecare part icipant este considerat ca a cont r ibuit cu o p art e la savarsire a infract iunii s i va ra spunde penal in funct ie de co nt r ibut ia adusa la savars irea infract iunii.

Sectiunea a V-a Participatia penala

Conditii: 1. Savarsir ea unei fapt e prevazut a ca infractiune de legea penala; 2. La co mit er ea infr act iunii sa- si fi adus c ont ribut ia ma i mult e persoane decat era necesar po t rivit nat ur ii fapt ei; 3. Intre part icipa nt i sa e xist e o int elegere cu pr ivire la cooperar ea acestora pentru co mit erea fapt ei prevazut e de legea penala. Felu ri le pa rticipati ei penale: Dupa cr it er iul at it ud inii psihice fat a de rezult at ul faptei co mise: 1. Participatie p roprie tot i part icipa nt ii act ioneaza cu aceeasi for ma de vino vat ie ( int ent ie sau culpa) ; 2. Participatie imp roprie part icipa nt ii nu act ioneaza cu aceeas i for ma de vino vat ie (unii cu int ent ie si alt ii di n culpa sau unii cu int ent ie si a lt ii fara vino vat ie)

90

Dupa

cr it er iul

cont r ibut iei

part icipa nt ilor

la

co mit erea

infract iunii: 1. Activitate specif ica autorului si coautori lor (act ivit at e de execut are d ire ct a si ne mijlocit a a fapt ei); 2. Activitate proprie instigatorului (a ct ivit at e de det er minar e la savarsire a unei fapte); 3. Activitate proprie complicelui (act ivit ate de ajut are, de inlesnire la co mit er ea fapt ei) ;

Sectiunea a VI-a For mele participatiei penale

Autoratul si coautoratul Autoratul est e for ma de part icipat ie penala esent iala si necesara, fara de care nu po t exista ce le lalt e for me de part icipat ie: inst igarea s i co mplicit at ea. Autoratul presupu ne pe langa aut or (persoana car e sa var seste singura, d irect si nemijlo cit o infra ct iune) cooperarea si a alt or perso ane in calit at e de inst igat or i, de co mplic i. Coautoratul est e for ma de part icipat ie in care, la savars irea une i fapte pre vazut e de legea pena la, si-a u adus cont r ibut ia in mod nemijlocit do ua sau mai mult e persoane. Conditii. Coautoratul presupune contributia a cel put in doua persoane la comiterea faptei, co ntr ibut ii ce se inscriu in e lementu l mat er ial al lat ur ii obiect ive a infr act iunii. Sub rapo rt subiect iv, co aut oratu l pre supune aceeasi for ma de vino vat ie pentru tot i par t icipant ii: fie intent ia, fie culpa. Nu pot fi co mise in coaut orat infract iunile ce presupu n inact iunea ca nd o bligat ia de a indeplini o act iune est e personala (d e

91

exemplu, infract iunea de o misiunea sesizarii organelor judic iare 263 Cod pena l). De ase menea, nu pot fi co mise in coaut orat infr act iunile ce se co mit in propria persona (de exemplu, infract iunea de vio l). Instigarea

Est e for ma par t icipat iei penale car e co nsta in fapt a une i perso ane nu mit a inst igator care, cu int ent ie, det er mina, pr in or ice mijlo ace o a lt a per soana numit a inst igat sa co mit a o fapt a pre vazut a de legea pe nala. Avand in vedere faptul ca hot ararea de a savarsi infract iunea apart ine inst igat orului, acest a mai est e denumit si aut or moral a l infract iunii. Conditiile instiga rii. Exist enta a cel put in do i subiect i: inst igat or si inst igat ; Hot ararea de a savar si o fapta pre vazut a de legea penala sa

apart ina inst igat orului; E fect uarea u nei act ivit at i de det er minare d in part ea inst igatoru lui asupra inst igatulu i de a savar si o fapt a prevazut a de legea penala; Act ivit at ea de deter minar e sa fie efe ct uat a cu int ent ie; Inst igat ul sa fi savars it fapta la care a fo st inst igat sau sa fi realizat cel put in o t entativa pedepsibila Act ivit at ea de det er minare presupu ne t ransplantarea, ino cularea in const iint a inst igatului a hot arar ii de a sa var si fapt a prevazut a de legea pe nala. In ace lasi t imp, det er minarea pr esupu ne s i insus ir ea de catre inst igat a rezo lut iei infract ionale. Daca aceasta act ivit at e de deter minare nu se finalizea za cu insu sir ea de catre inst igat a deciziei infract ionale, nu suntem in preze nt a for me i de part icipat ie penala analizat a.

92

Act ivit at ea de sfa sur at a de cat r e inst ig at o r po at e imbra ca d ifer it e forme: rugamint i, indemnuri, promisiuni, oferire de cadouri, si trebuie sa priveasca sa vars ir ea unei fapte concret e pre vazut a de legea penala. Condit ia numaru l 3 nu este indep linit a in cazul in care inst igatu l nu indep lineste condit iile pre vazut e de lege pe nt ru a fi subiect act iv al infract iunii la care a fost inst igat (de exemplu, nu su ntem in preze nta inst igarii la infract iunea de luare de mit a daca inst igatul nu ar e calit at ea de fu nct io nar pu blic). In inst igar ii. Comp licitat ea Est e for ma secundara a part icipat iei penale care co nsta in fapt a unei per soa ne care cu int ent ie inlesne ste sau ajuta in or ice mo d la co mit ere a une i fapte pre vazut a de legea penala or i pro mit e, ina int e s au cel t arz iu in t impu l savars ir ii fapte i ca va t ainu i bunur ile pro venit e din aceasta sau ca va favor iza pe infract or, chiar daca, d upa savarsirea faptei nu-si va ma i re specta promis iunea. Conditiile complicitatii Co mit ere a de cat re aut or a une i fapte pr evazut e de legea penala; E fect uarea d e cat re co mplice a u nor act ivitat i de spr ijinir e, de inles nir e a aut orului in co mit ere a fapt ei; Act ivit at ea desfa surat a de co mplice s a fie efect uat a cu int ent ie. Pot rivit art . 26 Cod pen., act ivit at ea complice lui po at e co nst a atat in ajut or sau inlesn ir e la savar sire a fapt ei pre vazut e de legea penala, cat si in pro misiunea de t ainu ir e a bunur ilor pro venit e di n infra ct iune or i de favor izare a infract oru lui. cazul in car e inst igatul, d esi s i- a insusit re zo lut ia infra ct ionala, dar nu a pus-o in execut are, nu sunt em in prezent a

93

Pr in ajut or in sensu l art. 26 Cod pen., se int elege act ivit atea desfasurat a de co mplice in t impu l execut ar ii fapte i de catre aut or (de exemplu, asigurarea pazei). Pr in in lesnire se intelege act ivit at ea desfa surat a de co mplice in faza de pr egat ire a sa vars irii infract iunii, d eci ant er ior co mit er ii (de exemplu, procurarea cheilor ce vor fi fo losit e la furt ul d int r-o lo cuinta). Pro mis iunea de tainuire a bunur ilor sau de favor izare a infra ct orului in cond it iile art . 26 Cod pen., ar e re levanta pena la int ru cat repr ezint a o incur ajare a aut oru lui in co mit erea faptei. Daca pro mis iunea este efect uat a dupa savar sire a infract iuni i sunt em in prezent a unor infra ct iuni de sine st at ato are (t ainuir ea art . 221, respect iv favor izar ea infract orului art . 264).

Sectiunea a VII-a Participatia improprie

Est e for ma de part ic ipat ie penala la care p erso anele care savarsesc impreuna o fapt a prevazut a de legea pena la au o atit ud ine psihica difer it a fat a de fapt a si fat a de rezult at . Mai pre cis, in cazu l acestei for me de part icipat ie penala unii part icipant i act io neaza cu int ent ie iar a lt ii din culpa sau ch iar fara vino vat ie. Pot rivit art . 31 Cod pen., part icipat ia impro pr ie cu noaste do ua modalit at i: 1. Mo dalit at ea intent ie si cu lpa; 2. Modalit atea int ent ie si lipsa de vino vat ie. Modalitatea intentie si culpa co nsta in det er minare a, nlesn ir ea sau ajut area n or ice mod, cu int en ie, la s vrirea din culp de ct re o

alt persoan, a u ne i fapt e prevzut e de legea penal. In ace asta modalit at e, part icipat ia improprie cunoaste doua for me: - instigare improprie (inst igat oru l act ioneaza cu int ent ie, iar inst igat ul din cu lpa); 94

- complicitatea im proprie (co mplice le actio neaza cu intent ie, iar autorul din culpa). Modalitatea intentie si lip sa de vinovatie consta in

det er minar ea, nlesn ir ea sau ajutarea n orice mod, cu int en ie, la svr irea unei fapte pre vzut e de legea penal, de ct re o perso an care co mit e acea fapt fr vino v ie. S i in aceasta sit uat ie inst igatorul sau co mplice le act ioneaza cu int ent ie, dar, de ace asta data, autorul savarse ste fapt a fara vino vat ie fiind incident e dispo zit iile art . 46 Co d pen. (constranger ea fiz ica sau mora la), ori art . 48 Cod pen. ( ire sponsabilit atea), or i art . 49 Cod pen. (bet ia acc identala co mpleta) or i art . 50 Cod pe n. ( minor it at ea faptuit oru lui) sau art . 51 Cod pen. (eroarea de fapt ).

Sectiunea a VIII-a Tratamentul penal al participatiei penale

Pentru sanct ionarea part icipant ilor la sav ars irea unei infr act iuni, legiuit orul penal ro man a adopt at sist emul par ificar ii ped epselor t inandu- se seama t oto dat a de cont ribut ia fiecaru ia la sa varsirea fapt ei. Aplica rea pedep selor in cazul pa rticipat iei prop rii. Coauto ru l va fi sa nct io nat cu pedeapsa pre vazut a de lege

pent ru infra ct iunea co misa de aut or tinandu-se sea ma atat de cr it er iile genera le de individualizare (art . 72 Cod pe n.), cat si de cr it er iile

prevazut e de art . 27 Cod pen. c are re glementeaza pedeapsa in c az de part icipat ie. Instigatoru l se pedepseste cu pede apsa prevazut a de lege pe nt ru aut or (art . 27 teza I Cod pen.). La sta bilirea pedepsei se va t ina co nt de cr it er iile genera le d e ind ividualizare ( art . 72 Co d pen.) , pr ecum si de cont r ibut ia part icipa nt ului la savar sire a fapt ei.

95

Comp li ce le va pr imi aceeasi pedeapsa cu a autorului in sensu l ca va fi sanct ionat cu o pedeapsa cupr insa int re min imul specia l s i max imul special prevazut de lege pent ru infra ct iunea co misa de autor, t inandu- se sea ma de cr it er iile ge nera le de individualizare s i de cont r ibut ia efect iva la savars irea infr act iunii. Trata mentu l pena l al instig arii neu rmat a de executare Pot exista doua sit uat ii: 1. inst igar ea neurmata de un inceput de execut are; 2. inst igar ea neur mata de execut are pedepsibila. In prima sit uat ie, nu suntem in prez ent a unei inst igar i int rucat nu a inceput execut area infract iunii, mot iv pent ru care inst igat ul nu va raspunde pena l. In sch imb, inst igat orul va raspu nde dup a regu lile sta bilit e in art . 29 alin. 1 Cod p en., care pre vad ca act ele d e in stiga re neu rmat e de executarea f aptei, precum i actel e de instiga re urmate d e desistar ea autorului ori de mpiedicarea de ctre acesta a producerii rezultatului, se sancioneaz cu o pedeaps nt re minimul sp ecial al pedepsei pent ru inf raciunea la care s-a i nstigat i minimul general. n cazul cn d pedeapsa pr evzut de lege este det eniun ea pe via, se aplic pedeapsa nchiso rii de la 2 la 10 ani. In cea de-a doua s it uat ie suntem in pre zent a inst igar ii, intrucat inst igat ul a inceput execut area infract iunii dar s-a desistat sau a impied icat producerea rezu lt at ului. Fiind in prezent a cauze i de impunit ate pr evazuta de art . 22 Cod pen., aut oru l ( inst igatul) nu va ra spunde pe nal. Inst igatorul insa, va raspu nde, insa t ot dupa regu lile stabilite d e art . 29 Cod pen. In ambe le ipot eze ale inst igar ii neur mat a de execut are, inst igatoru l va ra spunde nu mai dac a pedeapsa pre vazut a de lege pent ru infract iunea la care a inst igat este inchiso are de cel put in 2 ani. Impiedica rea de cat re pa rticipant a sav arsirii faptei

96

Pot rivit art . 30 Cod pen., participantul n u se pedepsete dac n

cursul executrii, dar nainte d e descoperirea f aptei, mpiedic consumarea acest eia. Dac actele svrite pn n momentul mpiedicrii constit uie o alt f apt prevzut de legea penal, participantului i se aplic pedeapsa pentr u aceast f apt. Ast fe l, pe nt r u a fi inc id e nt e ace st e d ispo z it ii, t rebu ie inde p lin it e ur mat oare le condit ii: sa fi inceput execut area fapt ei de catre aut or; dupa incepere a execut ar ii, p art icipant ul sa fi int er venit efic ient, impied icand co nsumar ea infract iunii; int er vent ia p ar t icipantului trebuie sa aiba loc ina inte de descoper irea fapt ei. Daca inst igat orul impied ica consumarea fapt ei, va fi aparat de pedeapsa dar nu mai cu privire la co nt r ibut ia dat a ca part icipant . E l va raspu nde penal in co ndit iile art. 29 Co d pen., iar ceila lt i part icipant i vor raspunde pent ru t ent at iva rea lizat a. Daca co mplice le impiedica consumarea infract iunii, atu nci el va beneficia de cauza de impunit ate prevazuta de art. 30 Cod pen., ce ilalt i participant i raspunzand penal.

Aplica rea pedep selor in cazul pa rticipat iei prop rii. In cazul modalitatii intentie si culpa, ins t igat orul si co mplice le vor fi sa nct io nat i cu pedeapsa prevazut a de lege pent ru infr act iunea co misa cu int ent ie, iar aut orul va fi sanc t ionat cu ped eapsa pre vazut a de lege pent ru infr act iunea co misa din culpa (s ist emul d iversificar ii pedep selor). I n cazul in care fapt a savars it a din cu lpa nu e ste incr iminat a, at unci aut orul nu va raspunde penal. In modalitatea int ent ie si lipsa de vinovat ie, inst igatorul si co mplice le vor avea acelasi r egim sanct ionat ca si in cazul modalit at i i int ent ie si culpa. In schimb, autorul nu va raspu nde penal int ruc at a savar sit fapta fara vino vat ie.

97

BIBLIOGRAFIE SELECTIV I. Tratate, cursuri i monografii. 1. Olivian Mastacan, Rspunderea penal a funcionarului public. Ediia a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2008. 2. C-tin. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal romn. Partea general, Ediia a VI-a, Ed. Universul juridic, Bucureti, 2008

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Ce nelegei prin pluralitate de infractori?

TEM DE REFLECIE Reflectai asupra tratamentului juridic al participaiei penale

98

MODELE DE NTREBRI 1. Care sunt co ndi iile inst igr ii? 2. Care su nt condi iile co mplicit ii? 3. mpiedicarea d e ct re part icipant a svrir ii fapt ei

RSPUNSURI LA NTREBRI 1. A se vedea pag. 91-92 2. A se vedea pag. 93 3. A se vedea pag. 96-97

99