Curs 8 - Drept penal special

Art.297 C.p. - Abuzul in serviciu

Are drept corespondent in VCP 3 infractiuni - art.246, art.247, art.248. Mai aveam si art.248
indice 1 - varianta agravata la toate celelalte infractiuni.
Acum avem doua variante: o varianta tip si o varianta asimilata. Varianta de la alin.1 inglobeaza
art.247 si art.248 VCP. Varianta de la alin.2 corespunde art.247 VCP - abuzul in serviciu prin
ingradirea unor drepturi. Varianta agravata nu se pierde, este data de art.309 C.p. prin raportare
la art.247 VCP.
La aceste variante, tip si asimilata mai trebuie sa adaugam o varianta agravata care rezulta din
art.308 C.p., care se refera la functionarul privat. Trebuie sa ne raportam si la legea speciala art.13 indice 2 Legea 78/2000 - functionarul public in ipoteza in care obtine ptr sine sau ptr altul
un folos; limitele pedepselor se majoreaza.
Obiectul juridic
- principal, care consta in buna desfasurare a relatiilor de serviciu, care presupune exercitarea
atributiilor fuctionarului public sau privat de asa maniera incat sa nu lezeze drepturile sau
interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice si sa sa nu aiba caracter discriminatoriu,
daca ne raportam la varianta asimilata.
- adiacent, care consta fie in relatiile patrimoniale, fie in alte drepturi sau interese legitime ale
unei persoane fizice sau juridice
Obiectul material principal lipseste, dar putem avea un obiect material adiacent, cand ne referim
la unele bunuri.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ este circumstantiat. La varianta tip, asimilata, precum si la varianta agravata din
Legea 78/2000, subiectul activ este functionarul public. La varianta atenuata, cea obtinuta prin
raportare la art.308 C.p., subiectul activ este si el circumstantiat, persoana care exercita temporal
sau permanent o insarcinare, cu sau fara remuneratie - functionarul asimilat, sau se afla intr-o
insarcinare in serviciul oricarei persoane juridice. Participatia penala este posibila in toate
formele. Coautoratul este posibil doar in situatia in care au calitatea necesara.
Atentie!!! Particularitati ale acestei infractiuni - atat in cadrul instigarii, dar si in cadrul
complicitatii, participantul ar trebui sa aiba si el reprezentarea foarte clara a atributiilor de
serviciu pe care le are autorul sau alta persoana. Altfel, actele de inlesnire nu pot reprezenta
complicitatea.
Opinia nr.8 - Transformatorul

contracte incheiate intre anumite societati comerciale

procedura achizitiilor publice
Nu se retine complicitatea la infractiunea de abuz in serviciu.
Problema daca persoana juridica poate fi subiect activ sau nu al infractiunii de abuz in serviciu:
Opinia nr.2 - o banca = inculpata
Opinia profului: subiect activ calificat - functionarul public; dar persoana juridica nu poate avea
calitatea de subiect activ, nu poate avea atributii de serviciu.
In principal sunt lezate relatiile de serviciu.
Subiectul pasiv principal este institutia pe care o reprezinta functionarul public sau privat. Putem
avea si un subiect pasiv adiacent atunci cand sunt lezate drepturile sau interesele unei alte
persoane fizice sau juridice.
Latura obiectiva
Elementul material consta fie intr-o actiune (indeplinirea defectuoasa a unui act), fie intr-o
inactiune (fapta functionarului in care nu indeplineste un act). Prin act intelegem orice activitate
pe care persoana trebuie sa o indeplineasca in virtutea atributiilor de serviciu, nu doar la un act
juridic sau act scris. In practica mai veche sau mai noua s-au retinut urmatoarele ipotezele in
care se constata realizarea infractiunii:
1. un politist retine un permis de conduce; persoanei vatamate i se restituie permisul, dar
politistul refuza restituirea
2. un postas care trebuie sa ii inmaneze o hotarare judecatoreasca, dar instiintarea nu ajunge la
persoana vatamata.
3. gardienii l-au impiedicat pe un detinut sa comunice si sa aiba o corespondenta in limite
normale.
4. persoana care trebuie sa emita diploma de licenta unui student, iar acesta nu se poate inscrie la
un concurs in lipsa diplomei.
Este o infractiune cu caracter subsidiar si trebuie retinuta in masura in care nu se retine o fapta
mai grava. Ex. purtarea abuziva in momentul in care un functionar foloseste un comportament
neadecvat.
- functionarul intocmeste procese-verbale in fals - practica a oscilat, in prezent se considera ca
exista un concurs de infractiuni!!!

- distinctia intre inselaciune si abuz in serviciu. Intr-o ipoteza a directorului de banca care ajuta o
alta persoana sa obtina un credit fraudulos, i se produce bancii o paguba. Initial inselaciune,
dupa abuz in serviciu. Este discutabil aici.
Varietatea concreta prin care se realizeaza elementul material la aceasta infractiune este extrem
de mare.
Exista o conditie atasata elementului material, anume ca actiunea sau inactiunea sa se realizeze
in exercitarea atributiilor de serviciu. Actul respectiv trebuie sa tina de atributiile de serviciu. La
varianta asimilata, neindeplinirea actului sau indeplinirea defectuoasa se realizeaza intr-o
modalitatea concreta prin ingradirea exercitarii unui drept sau prin crearea unei situatii de
inferioritate. De aici rezulta o identitate intre urmarea imediata si elementul material.
Urmarea imediata
Este o infractiune de rezultat, ptr ca este vorba de perturbarea relatiilor de serviciu printr-o
paguba sau o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane.
In varianta tip este vorba de o paguba sau vatamare. La varianta asimilata este particularizata si
consta in ingradirea unui drept sau crearea unei situatii de inferioritate.
Legatura de cauzalitate trebuie dovedita.
In privinta formelor, aceasta infractiune se consuma in momentul in care se produce vatamarea
sau dupa caz, paguba. Nu avem neaparat o coincidenta intre momentul elementului material si
momentul consumarii infractiunii.
Tentativa nu se pedepseste si nici macar nu este posibila in varianta neindeplinirii unui act.
Opinia nr.9
Latura subiectiva
La varianta tip - intentie directa si indirecta
La varianta asimilata - la fel, cu precizarea ca aici latura subiectiva are si o conditie atasata
intentiei si anume este vorba despre un mobil, fapta trebuie sa se comita din motive
discriminatorii, din ura sau desconsiderare pe temei de rasa, nationalitate s.a.m.d. In rare cazuri
mobilul poate fi dublat printr-un scop, dar care nu are legatura cu urmarea imediata (intentie
directa si indirecta).
Sanctiuni
Pe langa pedeapsa inchisorii avem si interzicerea exercitarii unei functii publice. Dpdv
procedural, nu sunt probleme; actiunea se pune in miscare din oficiu.

Art.298 C.p. - Neglijenta in serviciu

Are drept corespondent art.249 VCP.
Pe langa aceasta varianta tip avem si o varianta atenuata prin raportare la art.308 C.p. si o
varianta agravata prin raportare la art.309 C.p. Diferenta fata de abuzul de serviciu este data de
latura subiectiva, avem culpa. In rest este valabila analiza de la abuzul de serviciu.
Exemple din practica:
Gardienii, care avand datoria de a pazi detinutii, se ocupa cu alte lucruri. Detinutii se bat, iar
unul dintre ei este vatamat.
Inspector de la protectia consumatorului care nu a verificat niste produse. S-a produs o vatamare
unor consumatori, s-au imbolnavit.

Art.299 C.p. - Folosinta abuziva a functiei in scop sexual

Are o corespondenta partiala in infractiunea de hartuire sexuala din vechiul Cod. Se aseamana
cu infractiunea de luare de mita. Se primeste un folos special si din perspectiva asta este o
infractiune speciala a celei de luare de mita. In practica, primirea de astfel de foloase erau
catalogate drept luare de mita.
Obiectul juridic
Obiectul juridic principal: relatiile de serviciu, care aici presupun ca functionarul sa nu obtina
favoruri de natura sexuala.
Obiectul juridic secundar: libertatea sexuala a persoanei.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ: functionarul public sau privat
La alin.2 subiectul activ este dublu circumstantiat, in sensul ca pe langa calitatea de functionar
public sau privat se adauga conditia ca subiectul activ sa se afle intr-o situatie de autoritate sau
superioritate fata de victima. Participatia penala este posibila in varianta instigarii si a
complicitatii. Nu putem avea coautorat chiar in ipoteza in care doi funcionari pretind favoruri
sexuale de la aceeasi persoana -> raspund ca autori.
Subiectul pasiv principal este unitatea la care lucreaza functionarul respectiv.
Subiectul pasiv secundar este circumstantiat.

La alin.1 este vorba de o persoana interesata direct sau indirect de efectuarea actului de serviciu,
iar la alin.2 este vorba de o persoana fata de care subiectul activ are un ascendent.
Latura obiectiva
Elementul material
In ambele variante, elementul material consta intr-o actiune ce se poate realiza in doua
modalitati, pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala. Pretinderea are acelasi sens
ca la luarea de mita, se solicita un favor sexual. Obtinerea este echivalentul primirii de la luarea
de mita.
In cazul alin.1 se pastreaza configuratia textului de la luare de mita din vechiul cod, in sensul ca
fapta trebuie sa fie facuta in scopul de a indeplini sau a nu indeplini, nu in legatura cu actul, asa
cum e vorba la luarea de mita. Are consecinta ca, daca pretinderea sau obtinerea de favoruri
sexuale se realizeaza dupa efectuarea actului, fara o intelegere prealabila, atunci nu voi avea
infractiune. Practic in acest caz, spre deosebire de luarea de mita nu sunt absorbite faptele ce
intrau in incidenta art.256 VCP.
Conditia atasata elementului material se refera la existenta unui interes direct sau indirect in
legatura cu actul respectiv din partea persoanei fizice in raport cu care se realizeaza elementul
material.
Interesul poate fi patrimonial (de ex.obtinerea unor drepturi banesti, unor inlesniri fiscale), dar
poate fi vorba si de un interes nepatrimonial (de ex. trecerea unui examen).
La alin.2, spre deosebire de hartuirea sexuala din VCP, dar si din actualul cod, nu este nevoie de
repetarea actelor pentru existenta infractiunii (pretinderea). Conditia atasata elementului material
la alin.2 consta in aceea ca, subiectul activ trebuie sa se prevaleze sau sa profite de situatia de
autoritate sau superioritate. Sintagma "favoruri sexuale" trebuie inteleasa in sensul larg al
elementului material de la infractiunile contra integritatii sexuale.
Urmarea imediata
In principiu avem punerea in pericol a relatiilor de serviciu.
Secundar avem lezarea libertatii sexuale a persoanei.
Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei. Totusi trebuie dovedit ca elementul
material are legatura cu indeplinirea actului de serviciu la alin.1, si ca subiectul activ profita de
situatia de autoritate in cazul alin.2.
Latura subiectiva
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei directa sau indirecta.

Formele
Fapta se consuma fie in momentul pretinderii, fara sa fie necesara obtinerea, fie in momentul
obtinerii, adica primirii favorului sexual. Daca pretinderea este urmata de obtinere fapta se
considera consumata in momentul pretinderii, se pastreaza unitatea infractionala.
Tentativa nu este incriminata, dar pretinderea poate semnifica o tentativa asimilata faptei
consumate. In privinta variantelor, prin raportare la art.308 C.p.- varianta atenuata cu subiect
activ circumstantiat.
In privinta sanctiunilor, pe langa pedeapsa inchisorii se aplica si pedeapsa interzicerii de a mai
exercita o functie publica. Avem procedura comuna.