Curs 4 - Drept procesual civil

Incompatibilitatea
Sediul materiei: art.41 - 54 NCPC
Cazuri de incompatibilitate absoluta - art.41
1. Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a
solutionat cauza nu poate judeca acceasi pricina in apel, recurs, contestatie in anulare sau
revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare.
2. De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru,
procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza.
Arbitrul este un judecator privat ales de parti.
Martorul este o persoana care a analizat faptele supuse judecatii, perceptandu-le direct prin
propriile simturi. Este necesar ca martorul sa fi fost audiat pentru ca vobeste de martor in
cauza. Nu e suficient sa fi fost citat in cauza.
Mediatorul - in cazul medierii partile rezolva prin concesii problemele lor. In fata
meditorului se pot face marturisiri.
- confidentialitate
Asistentul judiciar - face parte din notiunea de compunere a instantei
3. Alte cazuri de incompatibilitate - art.42 NCPC -> incompatibilitate relativa.
Recunoasterea cazurilor de incompatibilitate relativa - SUBIECT DE EXAMEN!!!
Ele s-au creat practic din istorie. Desi doctrina si jurisprudenta spun ca ele sunt de stricta
interpretare, exista punctul 13 care este atata de larg incat permite coptarea de alte elemente
asemanatoare (de fapt el este punctul 13 + 1000). In VCPC el nu era (erau doar 9; orice
extindere fiind nepermisa). Notiunea de incompatibilitate este in stransa legatura cu notiunea
de impartialitate. Sub VCPC a fost creata o forma hibrida.
4 tendinte omenesti sunt cuprinse in primele 12 puncte.
Prima este legata de mandrie. Primul caz ar fi antepronuntarea. O persoana dupa ce a spus
un lucru indiferent de ce a auzit, va ramane pe pozitie tocmai ptr as dovedi superioritatea
fata de cele vehiculate.

Observatii!!!
ATENTIE!!!Nu reprezinta caz de incompatibilitate pronuntarea pe care judecatorul o face cu
privire la probe sau cu privire la exceptii (chiar daca prin aceasta s-ar putea intui in mod
logic solutia finala total sau partial). De ex. daca soliciti o anumita cerere, iar acea cerere
este pentru toata lumea si nu poate fi admisa decat daca ti se incuviinteaza o anumita proba
si proba se respinge, automat se respinge si cererea.
Judecatorul a facut un act juridic absolut obligatoriu, nu s-a antepronuntat.
De ex. paratul nu are nicio aparare pe fond, iar judecatorul respinge, se va ajunge la o solutie
defavorabila pentru parat.
Nu este incompatibil judecatorul care invoca din oficiu o exceptie cu toate ca el trebuie sa sio si sustina. Legea ii da posibilitatea sa invoce o exceptie, si tot legea ii permite sa si-o
motiveze.
Nu este caz de incompatibilitate judecatorul, care potrivit rolului activ pune in discutia
partilor alte imprejurari de fapt sau de drept.
Nu este caz de incompatiblitate relativa atunci cand judecatorul nu face altceva decat sa
exercite atributii jurisdictionale impuse de textele de procedura civila atata timp cat ramane
in limitele acelor texte. De aceea nu este incom judecatorul care s-a pronuntat printr-o
ordonanta prezidentiala si dupa s-a pronuntat pe fond. Nu a facut o analiza a fondului. Nu
este caz de incompatibilitate cel care a luat o masura de sechestru asigurator pentru
satisfacerea unei creante si calitatea de judecator pe fond.
Nu este incompatibil judecatorul care suspenda executarea si cel care judeca contestatia in
executare.
Punctul 1 este cel mai important.
Nu intra la punctul 1 exprimarea de catrejudecator a opiniei cu privire la problema de drept
pusa in discutie in cursuri de specialitate, conferinte etc., deoarece se pronunta in abstract
doar asupra problemei de drept.
Nu intra nici solutionarea de catre judecator a unor spete similare pana la identitate, mai
putin identitatea partiloe si a obiectului. De ex. taxa pe poluare; cazul contractelor cu
bancile, care sunt toate la fel; revendicarile cu statului.
Urmatoarele cazuri de incompatibilitate le-as grupa in jurul ideii de rudenie intre judecator si
alte persoane (parti, apartinatori). Intra aici:
Punctul 3 - avocatul, reprezentantul unei parti

Punctul 4 - parti
Punctul 11 - alt membru din completul de judecata
A treia situatie ar viza interesul. De unde ar putea sa decurga acest interes? Vezi punctul 2.
De ex. a fost considerat interes judecarea unui debitor al judecatorului sau al unei rude deale lui. Tot aici ar mai intra si punctul 7, 8, 10.
Ultima se numeste dusmania. Vezi punctul 6 (aici avem si o teza a doua privind punerea in
miscare a actiunii penale impotriva judecatorilor).
Punctul 13 cuprinde orice alte situatii. Ori de cate ori legea se refera la sot, se refera si la
concubin (alin.2 art.42 NCPC).
La punctul 5 e interesul.
Punctul 12 - sotul judecatorului este avocat -> interes
Cazurile de art.41 sunt de stricta interpretare. Cazuri similare nu constituie incompatibilitati
absolute.
Cele de la art.42, desi teoretic de stricta interpetare, punctul 13 permite identificarea si a
altor cazuri (de ex. prietenii).
Procedura
Cand exista un caz de incompatibilitate exista 2 mijloace procedurale pentru a le aduce in
discutie: abtinerea si recuzarea.

Abtinerea
Abtinerea este la dispozitia judecatorului care se afla in aceasta situatie.
Recuzarea este la dispozitia partilor.
Abtinerea - act individual al judecatoruui, nu este o cerere, ci o declaratie. Judecatorul
trebuie sa recunoasca ca se afla intr-un caz de incompatibilitae. Ar putea sa afle din referatul
grefierului de sedinta (art.43 C.proc.civ. - doar in cazuri de incompatibilitate absoluta.
Judecator este obligat sa se abtina in toate celelalte cazuri de incompatibilitate (relativa).
Incompatibilitatea relativa este doar pentru parti, de aceea judecatorul este OBLIGAT sa se
abtina. Aceasta mentiune se va materializa intr-o sanctiune disciplinara, dar hotararea
ramane valabila.

Sediul materiei: art.43 C.proc.civ.

Inainte de primul termen de judecata grefierul de sedinta va verifica, pe baza dosarului
cauzei, daca judecatorul acesteia se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate
prevazute la art.41 si, cand este cazul, va intocmai un referat corespunzator.
In cazul in care stie ca este intr-o situatie de incompatibilitate, judecatorul este obligat sa se
abtina.
Declaratia de abtinere se face in scris, de indata ce judecatorul a cunoscut existenta cazului
de incompatibilitate sau verbal in sedinta, fiind consemnata in incheiere.
Efectele declaratiei de abtinere:
Pana la solutionarea declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de procedura in cauza.
Regulile de judecata sunt similare cu cele de la recuzare - art.51 si 52 C.proc.civ.
Abtinerea se solutioneaza cu prioritate fata de recuzare.
Incheierea prin care se solutioneaza abtinerea nu este supusa niciunei cai de atac, indiferent
daca s-a admis sau s-a respins.
Daca se face si cerere de recuzare si cerere de abtinere (lucru posibil), abtinerea se rezolva
cu prioritate in raport cu recuzarea (IMPORTANT pentru caile de atac).
Efectele solutionarii cererii de abtinere
Daca se admite:
- judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii;
- incheierea va arata in ce masura actele indeplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate.
- Cand cererea se judeca de catre instanta superioara, aceasta dispune trimiterea pricinii la o
alta instanta de acelasi grad din circumscriptia sa.
Daca se respinge:
- Judecatorul continua sa faca parte din complet;
- Cand cererea se judeca de catre instanta superioara, aceasta inapoiaza pricina instantei
inferioare.

Recuzarea

Sediul materiei: art.44 - 54 C.proc.civ.

Cererea de recuzare este facuta de oricare dintre parti (nu de judecator).
Termen - cazuri de incompatibilitate absoluta - in orice stare a pricinii
- alte cazuri: in principiu, inainte de inceperea oricarei dezbateri;
Cand motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute dupa inceperea
dezbaterilor, recuzarea trebuie formulata de indata ce partea le-a cunoscut.
Cine poate fi recuzat: numai judecatorii care fac parte din completul de judecata caruia
pricina i-a fost repartizata pentru solutionare.
Forma cererii - cererea de recuzare se poate face verbal in sedinta sau in scris - pentru
fiecare judecator in parte, aratandu-se cazul de incompatibilitate si probele de care partea
intelege sa se foloseasca. Motivele de recuzare sunt personale.
Cereri de recuzare inadmisibile:
- cererea in care se invoca alte motive decat cele prevazute la art.41 si art.42;
- cererea de reczare privitoare la alti judecatori decat cei care fac parte din complet;
- cererea indreptata impotriva aceluiasi judecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate
(succesibila reluare a aceluiasi motiv de incompatibilitate).
Inadmisibilitatea se constata chiar de completul in fata caruia s-a formulat cererea de
recuzare, cu participarea judecatorului recuzat.
Efectele cererii de recuzare la solutionarea cererii:
Spre deosebire de abtinere:
I. Formularea unei cereri de recuzare nu determina suspendarea judecatii. Nu il obliga pe
judecator sa sisteze dezbaterile, ii permite sa continue, judecatorul nu poate pronunta solutia
in cauza decat dupa solutionarea cererii de recuzare.
II. Cu toate acestea, pronuntarea solutiei in cauza nu poate avea loc dupa solutionarea cererii
de recuzare.
Procedura efectiva de solutionare a cererii de recuzare:
Identica atat pentru cererea de recuzare, cat si pentru declaratia de abtinere
Compunerea completului de judecata

- cererea de recuzare/declaratia de abtinere se solutioneaza de un alt complet al instantei

respective, in compunerea caruia nu poate intra judecatorul recuzat sau care a declarat ca se
abtine.
- cand, din pricina abtinerii sau recuzarii, nu se poate alcatui completul de judecata, cererea
se judeca de instanta ierarhic superioara.
Exista si anumite norme instituite de regulamentul de ordine interioara care spun cum anume
se judeca.
Procedura de solutionare:
- in Camera de Consiliu, fara prezenta partilor, cu ascultarea facultativa a celui recuzat/care
se abtine.
- Partile pot fi ascultate, daca instanta apreciaza ca este necesar.
- Nu este admis interogatoriul ca mijloc de proba. Nu este obligatoriu ca instanta daca ii
asculta pe judecatori, sa asculte si partile -> nu se infrange principiul contradictorialitatii.
Interogatoriul - intrebarile sunt puse de partea care a formulat cererea; NU de instanta
- Instanta pronunta, in sedinta publica o incheiere. Incheiereaprin care s-a respins recuzarea
poate fi atacata de parti odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza. Daca insa hotararea
rin care s-a finalizat procesul este definitiva incheirea de respingere a cererii de recuzare va
putea fi atacata cu recurs la instanta ierarhic superioara in termen de 5 zile de la pronuntarea
hotararii. Nu reprezinta un recurs la recurs.
Daca e vorba de o incheiere data de completul ICCJ, nu mai exista cale de recurs. Proful nu
este de acord, pentru ca el considera ca mai exista o instanta (complet de 5 judecatori) care
are rol de control.
Regimul juridic al incheierii
- incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti, odata cu hotararea
prin care s-a solutionat cauza. Incheierea prin care s-a admis recuzarea nu este supusa
niciunei cai de atac.
Cazul de incompatibilitate este adeverit, corect de catre instanta superioara in urma
exercitiului unei cai de atac ce se intampla.
Daca e o instanta de apel va reface toate actele de procedura si daca apreciaza necesar, va
reface si dvezile administrate la prima instanta si va pronunta ea insasi o solutie pe fond.

daca instanta care constata ca in mod gresit la instanta sup s-a respins cererea de recuzare, va
admite recursul, va casa hotararea cu trimitere la instanta de apel sau daca nu e prevazut
apelul, la prima instanta de fond. Instanta de apel este instanta de fond si poate permite sa
administreze chiar ea probele care au fost administrate la prima instanta de un judecator
incompatibil, pentru ca ea judeca fondul. Instanta de recurs nu e instanta de fond, deci nu
poate sa refaca probele administrate.
Toate prevederile pe care le-am discutat in materie de incompa, recuzare si abtinere sunt
aplicabile si procuroruilor, magistratilor asistenti si judiciari, precum si grefierilor ->
chestiuni ce tin de constituirea instantei, nu de compunere.
Acestea se aplica in mod corespunzator, adica sunt si anumite situatii in care aceste cazuri nu
se aplica procurorilor etc.
La art.41 alin.1 clar nu se aplica.
La art.42 pct.1 nu se aplica, restul s-ar putea aplica.

Partile - coparticiparea procesuala

Notiunea de parti este una generala, dar ea se particularizeaza prin: chemat in garantie,
reclamant, parat.
In apel denumirea partilor se schimba: apelant si intimant. Daca fac ambele apel intimantapelant si apelant-intimant.
In materie de executare: creditor si debitor, chiar daca am de-a face cu o contestatie in
executare.
Sediul materiei: art.59 -60 C.proc.civ.
Coparticipare activa (mai multi reclamanti)/ coparticipare pasiva (mai multi parati)
Coparticipare obiectiva/ coparticipare subiectiva (atunci cand ea decurge din vointa unei
parti)
Coparticipare facultativa/ coparticipare obligatorie
Regula: coparticiparea facultativa
Prin exceptie, este obligatorie - art.684 NCC; cadrul procesual incomplet poate fi complinit
prin introducerea fortata in cauza (art.78 NCPC - salvgardarea cererii de chemare in

judecata). oricare dintre parti, inclusiv paratul poate sa introduca in proces pe oricine. Daca
niciuna dintre parti nu face o astfel de cerere, judecatorul respinge si se pronunta pe fond.

Raporturile dintre coparticipanti: principiul independentei procesuale

Ex. avem 5 parti, si numai una a facut apel, pentru ceilalti hotararea ramane definitiva si
executorie.
Exceptie: daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele
hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor ori paratilor, actele de procedura indeplinite
numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea
actelor de procedura profita si celorlalti.
Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama
de actele cele mai favorabile.
Ex. solidaritate pasiva - chemati toti paratii, unul dintre ei face apel, efectele se vor extinde
si asupra celorlalti.
coproprietate - chiar daca ei nu participa la proces, doar unul dintre proprietari face apel,
efectele se extind si asupra celorlalti.
raspunderi delictuale
Daca exista un text expres prevazut de lege, judecatorul poate sa citeze din oficiu, daca nu,
pune in discutia partilor.

- problema legata de datoriile partilor si abuzuri (de analizat)