23 februarie 2016

CURS PENAL SPECIAL 1/SEMESTRUL 2

Infractiuni privind autoritatea si frontiera de stat
Partea generala-caiet de seminar
Art.257-Ultrajul
Are drept corespondent in VCP art 239 si art. 239 indice 1-diferenta fara de art.
239:
-art 257 din NCP se refera,pe langa amenintare,lovire sau alte violente si
vatamarea corporala,se refera si la loviri sau vatamari cauzatoare de moarte si la
omor,aceste 2 din urma nu intrau in infractiunea de ultraj pe VCP.Astfel,era fie
concurs de infractiuni,fie la omor exista o variant agravata;
-se aduce in textul de la ultraj fapta comisa asupra unui membru al familiei;
-apare la var agravata de la alin.4,unde este un sb pasiv dublu
circumstantiat:pe VCP intrau si magistratii->pe NCP,ei devin sb pasivi la o alta
infractiune.
Infractiune complexa+norma incompleta,in sensul art.5 din LPA=ultrajul face
trimitere,se completeaza cu infractiunile corespondente din CP.In vechea
doctrina,astfel de norma era denumita norma de trimitere.Ultrajul tb completat
cu infractiunile completatoare.
OBIECTUL JURIDIC
=relatiile privind respectul datorat autoritatii de stat si functionarului public
care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.Este un ob
juridic special,care se include in ob jur generic,care se refera la autoritate la
modul general,la respectul autoritatii de stat,notiune intalnita si sub forma puterii
de stat
In principal,este vorba de cele 3 mari puteri:legislativa,executive si
judecatoreasca,dar intra in aceasta categorie si alte autoritatii prevazute in
Constitutie:CCR, AV. POP etc
Notiunea de autoritate,in cadrul acestei grupe de infractiuni,desemneaza atat
sistemul de institutii ale puterii,cat si organul ca atare si reprezentatul organului
sau institutiei->sfera protectiei se intinde asupra fuctionarului public care
exercita puterea de stat
OB MATERIAL
=exista,doar in masura in care se exercita violente fizice asupra fuctionarului
public
SUBIECTII
Sb activ nu este circumstantiat
1

23 februarie 2016
Participatie penala posibila in toate formele
Sb pasiv este circumstantiat:este reprezentat de functionarul public,nu
orice functionar,ci doar acela care indeplineste o functie ce implica
exercitiul autoritatii de stat,ceea ce in mare,inseamna ca functionarul
respectiv are capacitatea de a da dispozitii si de a lua masuri necesare ptr
respectarea acestora.In principiu,au vocatia de a fi subiecti pasivi ai acestei
infractiuni toti functionarii publici din toate categoriile indicate de art. 175 CP
partea generala.In privinta art 175. Alin(1) lit. a),nu exista niciun dubiu,toti acesti
functionari pot fi subiecti pasivi ai infractiunii.Ptr lit. b)->prima teza:acei
functionari care detin o functie de demnitate publica.Notiunea de demnitate
publica nu e indicata in CP,insa avem un indiciu cu privire la ea in legea
284/2010.Astfel,intra in aceasta categorie o multitudine de functionari
publici,incepand cu pres RO,presedintii camerelor,parlamentari,prim-ministrul
etc,mergand pana la acele functii alese organele locale:primari,etc.Ptr cea de-a
2a teza=persoanele care indeplinesc o functie publica de orice natura,sfera este
extrem de larga->in timp,jurisprudenta va fixa persoanele care intra in aceasta
categorie.
Medicul care functioneaza intr-o institutie publica este functionar public pe art.
175 alin. 1 lit b teza a 2a.
In privinta art. 175 alin 1 lit. c),care se refera la persoanele care sunt
considerate functionari publici si persoanele care functioneaza in cadrul regiilor
autonome,al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital
integral sau majoritar de stat,exercitand atributii legate de realizarea obiectului
de activitate al acesteia->mare parte din functionarii publici aici desemnati
nu intra in sfera infractiunii de ultraj,ptr ca multi dintre ei nu exercita
autoritatea de stat(ex:o contabila sau o economista care lucreaza intr-o regie
autonoma,este functionar public in sensul lit c dar nu exercita autoritatea de stat
si atunci nu va fi sb pasiv)
Pot fi sb pasivi si functionarii asimilati prevaz la art. 175 alin(2).Hot prealabila
prin care s-a stabilit ca expertul tehnic judiciar este functionar public in sensul
art. 175 alin (2)=functionar public asimilat.
Mai trebuie avute in vedere si deciziile CCR,care au aratat ca notiunea de
functionar public din penal este o notiune autonoma si nu poate fi echivalata cu
notiunea de functionar din alte ramuri de drept,inclusiv drept administrativ.
In concluzie,la chestiunea sb pasiv,tb verificata dubla conditie:calitatea de
functionar public,iar pe de alta parte,conditia ca acesta sa se afle intr-o
functie care implica exercitiul autoritatii de stat.In practica veche,dar si in
practica mai recenta,s-a retinut ca ar fi sb pasiv politistul,paznicii diferitelor
societati cormerciale,padurarul.NU reprezinta ultraj acea fapta care se comite pe
fondul unui conflict particular,ce nu are legatura cu atributiile de serviciu ale
functionarului public(ex:G il are vecin pe un ministru,din cauza unor chestiuni de
vecinatate il loveste pe acesta).De asemenea,nu se poate retine infractiunea de

23 februarie 2016
ultraj atunci cand functionarul public isi depaseste atributiile de serviciu:vom
avea oricare alta infractiune din cele la care face trimitere ultrajul.
SITUATIA PREMISA
=se confunda practic cu situatia sb pasiv;
LATURA OBIECTIVA
=el material coincide cu cel al infractiunilor completatoare.Vom avea de a face
cu el material de la amenintare,vatamare corporala,omor etc
2 conditii ALTERNATIVE atasate:
1.Sb pasivi sa se afle in exercitarea atributiilor de serviciu
2.fapta
sa
fie
in
legatura
cu
exercitarea
atributiilor
de
serviciu.Momentul in timp la care se produce fapta nu are foarte multa
importanta,totul este sa se pastreze legatura de cauzalitate,sa se poata dovedi
ca fapta este legata de atributiile de serviciu.
URMAREA IMEDIATA
=o urmare imediata principala
Urmarea imediata secundara,proprie acestei infractiuni se refera de fapt la
urmarea imediata de la infractiunile completatoare,respectiv:stare de pericol ptr
integritatea psihica a victimei si libertatea ei psihica,decesul persoanei etc.
LEGATURA DE CAUZALITATE
=tb ,de cele mai multe ori ,dovedita.
LATURA SUBIECTIVA
Depinde de norma completatoare.Poate fi de ex,intentie depasita sau intentie
directa,indirecta
FORMA
Infractiunea se consuma in momentul in care se consuma infractiunea din
structura infractiunii complexe.Nu ex tentativa si nu ar fi posibila,in varianta
amenintarii si lovirii,dar se poate vorbi indirect despre tentative in cazul
omorului->daca incercarea de ucidere esueaza ->tentative de omor raportat la
ultraj.
VARIANTE
Avem o varianta asimilata.Particularitatea ei este data de savarsirea unei
infractiuni,alta decat cea de la alin. 1 si teoretic,poate fi orice alta infractiune,cu
conditia ca aceasta sa fie apta sa indeplineasca scopul cerut de textul de lege>sa fie apta de intimidare sau de razbunare.

23 februarie 2016
Var de la alin 3 este si ea tot o varianta asimilata.Se refera la comiterea unei
infractiuni(faptele indicate la alin 2)daca acestea privesc un membru de familie a
functionarului public.
Var de la alin 4 este o varianta agravata,care se raporteaza la toate alin
anterioare si care are drept caracteristica o circumstantiere suplimentara a
sb pasiv->pe lg calitatea de functionar public,sb pasiv tb sa fie politist sau
jandarm aflat in exercitarea atributiilor de serviciu.
SANCTIUNI
Prin modul in care este conceputa infractiunea,ea imprumuta de la normele
completatoare inclusive pedeapsa,pedeapsa majorata ,diferente la fiecare
varianta.
PROCEDURA
Sunt incidente dispozitiile privind normele completatoare.
UZURPAREA DE CALITATI OFICIALE
Art. 258 NCP
Correspondent VCP:art. 240 si art. 241
Deosebiri:
La alin 1 ,asistam la o restrangere a sferei de aplicare a infractiunii>dezincriminare partial:in VCP,referirea era la calitati oficiale pur si simplu=orice
calitati oficiale.Pe NCP->calitate oficiala care implica exercitiul autoritatii de stat.
OBIECTUL JURIDIC
=relatiile privind autoritatea,care presupun printre altele,interzicerea utilizarii
fara drept a unei calitati oficiale ce implica exercitiul autoritatii de stat sau a unor
uniforme sau semne distinctive
OBIECT MATERIAL
Nu avem in varianta tip.
In var de la alin 3,var agravata,pot fi considerate ob material uniformele sau
formele distinctive.
SUBIECTII
SB ACTIV:nu avem un sb activ circumstantiat in var tip,exista insa o
circumstantiere in var atenuata->este vorba de functionarul public,in aceleasi
conditii ca la ultraj si sunt valabile explicatiile.
SB PASIV:este institutia lezata
LATURA OBIECTIVA
4

23 februarie 2016
El MATERIAL
Consta intr-o actiune=folosirea sau invocarea fara drept a unei calitati oficiale
care implica exercitiul autoritatii de stat in varianta tip.Tot in varianta tip exista
o conditie atasata el material,respectiv ca fapta sa fie insotita sau urmata de
indeplinirea unui act legat de calitatea respectiva.In legatura cu exercitarea
autoritatii de stat in acest caz si actele legate de aceasta calitate sunt valabile
explicatiile de la ultraj ptr functionarul public cu acea dubla calitate.Avem o sfera
a infractiunii restransa fata de codul trecut din perspective elementului material.
Ptr varianta agravata:el material se refera la purtarea fara drept a unor
uniforme sau semne distinctive.
In practica,in legatura cu varianta tip:2 ipoteze:
-daca se invoca calitatea de politist,se cere portofelul si faptuitorul fuge cu
portofelul-concurs intre uzurpare si furt
-daca se pretind aceste calitati(inselaciune in var agravata)si sub pretextul unui
control ii sustrage o suma de bani-inselaciune
LATURA SUBIECTIVA
Intentie in ambele modalitati
FORME
Se consuma in momentul realizarii elementului material.Tentativa nu se
pedepseste.
Variante
Ex o var asimilata,de la alin 2,unde avem un sb activ circumstantiat.Varianta
este nou introdusa
Ex o var agravata,de la alin 3,fiind creata pe structura art. 241 din VCP.
PROCEDURA
Procedura comuna,nu sunt aspecte deosebite.
SANCTIUNI
Sanctiuni normale
SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE INSCRISURI
Correspondent in art. 242 VCP
O modificare esentiala se refera la faptul ca actualul text nu se mai refera si la
fapta din culpa,ca in textul vechi.O alta modificare este exprimarea mai concisa a
obiectului material,in sensul ca textul vechi,pe lg inscrisuri,se referea si la
registre,documente
5

23 februarie 2016
OB JURIDIC
=relatiile privind autoritatea,relatii ce presupun protejarea inscrisurilor ce
provin de la aceasta autoritate
OB MATERIAL
=acele inscrisuri care provin fie de la persoanele prevazute in art. 176,fie
inscrisuri care emana de la persoanele prevazute in art 175 alin 2->persoane
asimilate functionarilor.Este vorba despre orice inscrisuri care emana de la aceste
institutii,dar altele decat cele prevazute la art. 275,unde este vorba despre
inscrisuri utilizate in cursul unei proceduri judiciare,existand o incriminare
separata.
SUBIECTI
Sb activ nu e circumstantiat la var tip
Sb activ e circumstantiat la var agravata->un functionar public in exercitarea
atributiilor de serviciu.NU este dubla circumstantiere de la ultraj!!
Sb pasiv este institutia publica care detine sau pastreaza inscrisul respectiv(una
dintre cele de la 175 sau 176)
LATURA OBIECTIVA
El material coincide fie cu el material de la furt,fie de la distrugere
URMAREA IMEDIATA
=stare de pericol,ca urmare principala ptr inscrisurile ce provin de la
autoritate.In secundar,ex aceeasi urmare imediata specifica furtului sau
distrugerii
LATURA SUBIECTIVA
Fapta se comite cu intentie,in ambele modalitati.Este exclusa culpa!!!
FORME
Consumarea are loc in aceleasi conditii ca la furt sau distrugere.Cf alin
3,tentativa se pedepseste,ex aceleasi caracteristici ale tentativei de la furt si de
la distrugere.
VARIANTE
Var asimilata la alin 2,care se distinge prin calitatea sb activ.
PROCEDURA
Procedura comuna.Sanctiuni in limitele normale.
RUPEREA DE SIGILII
6

23 februarie 2016
Art. 260-are drept corespondent art 243 din VCP.Nu sunt probleme de analiza a
infractiunii.
Infractiunea intra in concurs cu infractiunea de furt
Art 261-are drept corespondent art 244 VCP.
Chestiuni de practica legate de concursul cu infractiunea de furt sau abuz de
incredere
Ipoteza 1:Concurs cu infractiunea de furt,daca proprietarul sustrage propriul
bun care fusese sub sechestru si dat altei persoane in custodie->este acelasi
rationament ptr care la furt este incriminata fapta proprietarului dintr-o detentie
legala a altcuiva
Ipoteza 2:proprietarul este el insusi custode-infractiunea de la 261
Ipoteza 3:bunul sub sechestru dat in custodie unei persoane care nu este in
acelasi timp si proprietar->daca are loc sustragerea de catre custode,pe langa
infractiunea de la 261,savarseste si infractiunea de abuz de incredere.