Sunteți pe pagina 1din 3

Tribunalele Comunitatii Rome

Stabor Judecator de stabor Juramant Tribunalul de la Sibiu Indirom Comitetul European al Romilor Krisnitori

Stabor Staborul este o instan neoficial organizat de comunitile de romi de pe teritoriul Romniei, o instituie cu caracter nchis, cu legi foarte clare, doar pentru igani. Cutuma reprezinta izvor de drept, iar legea igneasc nu ncalc n nici un fel legile Statului Romn, ci este un soi de cale mai rapid de a rezolva conflictele. La baza oricrei comuniti tradiionale de romi st judecata igneasc. Dreptatea mprit de judectorii clanurilor este singurul lucru care i ine unii. Tradiia igneasc afirm c fiecare comunitate igneasc trebuie sa aib cel puin un btrn judecator de care s asculte cu sfinenie toat lumea. Staborul are rol de decizie n cazuri civile, dar i penale. n funcie de gravitatea cazului, trebuie s participe ntre unul i trei judecatori de stabor. n cazuri mai speciale, cel care se consider nedreptit poate face recurs la o alt instan igneasc. Dac i acea instan d aceeai sentin, prile n conflict trebuie s respecte decizia. Altfel, risc excluderea din comunitate. n cazul n care judectorii au greit, ei decad din statutul pe care l au n comunitate. Judecator de Stabor Judectorul de stabor este o persoan cu rol de decizie ntr-un stabor. Viitorul judector trebuie s fie Rrom pakivalo, barvalo ai godiaver, adic igan cinstit, de incredere, bogat, detept i nstrit. Bogat trebuie s fie pentru a nu avea nici un motiv s se lase cumprat de vreuna dintre prile implicate n procese. Nu judec un krisnitor un caz n care se regaseste o rud, fie ct de ndeprtat. O judecat dureaz trei zile, iar daca sunt cazuri dificile, cel mult o sptmn. Rar cnd face vreun mpricinat recurs, adic cere alt stabor i este i mai rar cnd al doilea complet d o sentin diferit fata de primul. Dac, totui, se ntmpl ruinea, krisnitorul care a greit nu mai judec n viaa lui, iar el i familia lui decad n ochii iganilor.

Juramantul Teoretic, tinerii igani care aspir la funcia de judector nu sunt obligai s presteze vreun jurmnt, dar dac-l depun, ctig mai uor ncrederea comunitii. Jurmntul se face cu mna pe cruce i invocnd sntatea i viaa copiilor si. n cazul n care n comunitate exist vreun bolnav de epilepsie, aspirantul la postul de judector aduce n jurmint i propria-i persoan, blestemndu-se: s pesc i eu la fel cum a pit acel om. Jurmntul se face cu crucea ntr-o mn i cu o halc de carne crud, de porc, n cealalt. n semn de umilin juratul trebuie s aib picioarele vrte ntr-un lighean cu ap. n plus, tnrul aspirant la funcia de Krisnitor mai trebuie, obligatoriu, s fie curat. Adic s nu fi avut probleme cu justiia oficial, pentru c el trebuie s fie un exemplu pentru comunitate. n general se jur pe carne de porc i un ban pus deasupra sau pe o igar rupt n dou i pus cruce. Aceste obiecte sunt considerate diabolice, un lucru pctos. Jurmntul se rostete: Aa cum se topete untura din carne, aa s se topeasc zilele mele dac....

Tribunalul de la Sibiu (echivalentul Curtii de Apel) Staborul de la Sibiu a fost infiintat pentru a oferi tuturor celor care sunt in cautarea dreptatii, o institutie moderna care sa corespunda cerintelor secolului XXI, unde acestia sa aiba parte de un proces civilizat , de judecatori impartiali, intr-o sala moderna in care fiecare parte poate beneficia si de un aparator, fie din oficiu, fie ales de catre parti, dar si un fapt inedit este acela ca in aceasta institutie cei veniti sa-si caute dreptatea beneficiaza si de o echipa de juristi care vor asista la procese, iar inainte de a da verdictul membri staborului, presedintele acestui tribunal va expune partilor situatia juridica in care se afla acestia conform codului civil prezentandu-le si o lista detaliata a cheltuielilor ce vor urma cu un eventual proces civil. In acel moment partile vor putea sa opteze fie pentru impacare in fata staborului, fie pentru cotinuarea procesului pe parte civila. In aceasta institutie va functiona un birou de informare si consultanta juridica, cabinet de avocatura unde viitori juristi romi isi pot face stagiatura si vor putea sa-i reprezinte pe romi in instanta, atunci cand sunt cazuri care depasesc competenta staborului romilor.(cauze penale, conflicte de munca,etc)

Comitetul European al Romilor Kristinitori n anul 2007, judectorii de stabor au nfiinat Liga Krisnitorilor Romanipen, iar in ianuarie 2008 un fel de instan superioar a staboarelor numita Comitetul European al Romilor Krisinitori. Un fel de CSM ignesc. n total, Comitetul European al Romilor Krisnitori are aproape 40 de lideri, n acest numr intrnd i liderii locali, un soi de efi de filiale.

Indirom Asociatia romilor nomazi si caldarari INDIROM pune la dispozitia cetatenilor romii o institutie juridica pentru medierea si aplanarea conflictelor in randul comunitatilor de romi. Staborul romilor a fost infiintat cu secole in urma , fiind compus din oamenii intelepti ai comunitatii care si-au castigat respectul fata de acestia prin impartialitatea de care au dat dovada atunci cand erau solicitati sa medieze si sa judece anumite conflicte ivite in comunitatile de romii. Staborul se intrunea in mod obligatoriu pe un teren neutru si era alcatuit din persoane care nu erau in grad de rudenie cu cei implicati .Stateau cu toti in jurul unui foc, ascultand partile chemate, iar in urma consultarilor intre acestia luau o hotarare astfel incat sa fie multumite ambele parti. Staborul nu se retragea pana cand cei implicati nu-si dadeau mana ca semn de impacare. Evoluand odata cu societatea din care faceau parte, romii renuntand sa mai locuiasca in corturi, si-au construit case, staborul se intrunea pe strada, in mijlocul cartierelor de romii, procedand de asemesea la impacarea partilor. Romii avand un mod specific de a vorbi mai tare, cand sunt astfel de evenimente, trecatorii, sau cei care locuiesc in zona sunt deranjati de modul de rezolvare al conflictelor.

In concluzie, ca orice judecata, cea tiganeasca poate intampina anumite dificultati, insa faptul ca a rezistat de-a lungul istoriei nu poate sa denote decat o efcienta demna de apreciat. Chiar daca nu exista legi scrise care sa ii organizeze si sa determine buna functionare a comunitatii, membri acesteia sunt dispusi in procent absolut sa respecte decizia conducatorului lor, in caz contrar apelandu se la excludere. Se poate afirma chiar ca uneori aceasta lege exclusiva este respectata si evaluata la un rang mult mai ridicat fata de cel al unei legi scrise apartinand altei societati. In acelasi timp, tribunalele comunitatii rome sunt intr o oarecare masura cazute in desuetudine si uneori prezentand masuri severe cu efecte puternice. Acest fapt se incearca a fi schimbat prin crearea acestor tribunale oficiale ale romilor, superioare staborului obisnuit.