Dosar Practica-Petcu Denisa, As, Gr.8, An2

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA”-IASI
F.S.S.P./ASISTENTA SOCIALA
ANUL II/SEM. II/GRUPA 8
STUDENT: PETCU DENISA
Practică de specialitate
Prof. Coord. Loredana Catarau
Autoevaluare: 10
Justificare: Consider ca nota aceasta corespunde implicarii mele
in realizarea caietului de practica deoarece am indeplinit
conditiile specificate in documentul denumit „CAIETUL DE
PRACTICĂ (sem.II)- anul II Practică de specialitate în cadrul
Asociației Centrului Diecezan Caritas Iași”.
IAȘI
2021
CUPRINS
1. Adeverinta de la locul de practica scanata

2. Orarul de practica
3. Prezentarea institutiei
4. Definirea grupului tinta
5. Fise de jurnal
6. Fise de lectura
7. Descrierea unei cercetari stiintifice
8. Eseu stiintific- ,,Dezvoltarea programului social’’
9. Descriere de rezultate si concluzii
10.Raport final de practica

1.Adeverinta de la locul de practica scanata
2.Orarul de practica
Data: Interval Locul Activit Activitati de Observatii Semnat

ul orar ati studiu ura
practic individual SPAS
e
1.03.202 14:00 – Google Aspecte

1 15:00 meet privind Intalnirea a fost una
Centrul benefica,informatiia
Diecezan primita fiind usor de
Caritas din inteles si de
Iasi interpretat.Unele
informatii erau deja
cunoscute de catre mine
întrucat am avut ocazia sa
fac practica in cadrul
Centrului De Resurse
Pentru Copiii si Tineri
Don Bosco.
15.03.20 15:00- Domicili L.292/2011 Aceasta lege pune accentul

21 19:00 u pe tot ceea ce tine de
asistenta sociala ,incepand
de la
beneficii,servicii,beneficia
r,pana
la asigurarea calitatii vietii.
17.03.20 14:00 – Domicili Legea
21 18:00 u 197/2012
22.03.20 15:00- Domicili Legea Aceasta lege este foarte

21 20:00 u 272/2004 importanta deoarece
asigura imbunatarirea
situatiei copiilor din
Romania si asigura cele
mai bune conditii pentru
ca ei sa creasca sanatosi,s
aaiba o ingrijire si o
educatie de calitate si sa
participe activ la viata
comunitatii.
25.03.20 14:00 – Domicili Legea 448 Legea nr. 448 din 6
21 19:00 u din 6 decembrie 2006
decembrie (actualizata 2017), din
2006 Romania, privind protectia
si promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap,
modificata si completata,
cea mai importanta lege in
domeniul dizabilitatii -
reglementeaza in privinta
persoanelor cu handicap,
nu a persoanelor cu
dizabilitati
29.03.20 15:00- Domicili Legea Documentele studiate sunt
21 19:00 u 705/2001 usor de parcurs,informatia
este foarte bine
structurata ,in prim plan
fiind scopul asistentului
social si caracteristicii
specifice meseriei de
asistent social.
05.04.20 14:00- Domicili Ordin
21 20:00 u ANPCA
21/2004
12.04.20 14:00- Domicili Ordin

21 20:00 u 21/2004
26.04.20 14:00- Domicili Ordinul Nr.

21 20:00 u 288 din 2006
03.05.20 16:00- Domicili Legea nr.339

21 20:00 u din 17 iulie
2006
07.05.20 12:00- Amfiteat Informare

21 13:30 rul A 14 privind
valorile a.s. ;
aspecte
organizatoric
e din cadrul
centrului,prec
um si
serviciile
oferite de
fiecare in
parte;
10.05.20 16:00- Domicili Legea
21 20:00 u 195/2001
17.05.20 14:00- Google Informare cu

21 16:00 meet privire la
instrumentele
de lucru
specifice in
domeniul
asistential
21.05.20 14:00- Domicili Legea
21 18:00 u 350/2005
3.Prezentarea institutiei
Obiectiv ales: Sa ma adaptez la un mediu diferit si sa fac fata la difersele situatii noi pe care le
voi intampina, in special in situatia in care practica se va desfasura in mediul online, mediu la
care trebuie sa ma adaptez pe parcurs, as dori sa ma ajute in dezvoltarea mea personala, cat si
profesionala pentru profesia de viitor asistent social.
A.
Scurt istoric
Activitatea Caritasului în Moldova a început, putem spune, înainte de a se înfiinţa propriu-zis.
Cum arăta istoria noastră la începutul anilor ’90, aşa cum ne-a lăsat-o ca moştenire „ctitorul
anilor lumină a socialismului multilateral dezvoltat”? Imaginea de mai jos poate sta drept
mărturie.
De fapt Caritas, cel puţin în primul deceniu al existenţei sale, a fost mai mult îmbrâncit de
evenimente, decât a reuşit să le anticipeze prin planificare şi proiecte. Nevoile erau atât de mari
şi atât de urgente, încât echipa a fost încropită din mers, cu ajutorul unor voluntari entuziaşti,
care deja erau la pensie. Caritasul, ca organism în cadrul diecezei de Iaşi a bisericii catolice, a
trebuit să răspundă imenselor nevoi pastorale pe care le aveau credincioşii, construcţia de
biserici, clădiri pentru educaţie catehetică, recreare şi petrecerea timpului liber, asistenţă socială.
Chiar de la început, Caritasul s-a implicat în această activitate. Alături de preoţii din parohii, care
au mobilizat energia membrilor comunităţilor locale, Caritasul s-a implicat în acest efort imens
contribuind cu fonduri pe care le-a strâns de la binefăcători generoşi, acordând asistenţă tehnică,
intervenind cu sfaturi.
Începutul anului 1990 a debutat cu un val de cereri venite din partea unităţilor de învăţământ şi
spitaliceşti. La acestea se adăugau cele pe care puterea politică le îndrepta tot către Caritas.
Nevoile erau diverse şi mari: dotări, reparaţii capitale la şcoli şi spitale, medicamente, aparatură
medicală. Conducerea Caritas s-a implicat total în aceste cereri. Dovadă stau proiectele şi
intervenţiile făcute la diverşi binefăcători, precum şi răspunsurile concretizate în nenumărate
transporturi de echipamente, aparatură, consumabile medicale.
Caritas Iaşi a încercat să răspundă într-o perioadă grea unor nevoi imense ale comunităţii. Cu
toată lipsa sa de experienţă, echipa improvizată de voluntari, condusă de directorul mons.
Vladimir Petercă, şi-a împlinit misiunea. O nouă organizaţie a apărut în viaţa diecezei de Iaşi. Ea
a preluat în mare parte activitatea caritativă a bisericii, şi-a croit un drum propriu, a fost un ajutor
incontestabil al muncii preoţilor din parohii. Mai mult, Caritasul a avut de combătut o imagine
nefastă pe care, în epocă, un impostor a creat-o prin utilizarea acestui nume pentru înşelarea
oamenilor naivi sau dornici de îmbogăţire. Faptele bune ale acestei organizaţii au încercat să
îndepărteze nemeritatul renume.
Noua echipă de conducere a înţeles că nevoile de construcţie ale societăţii nu se rezumă numai
la construcţiile exterioare, ci şi la reconstrucţia interioară a omului. Gama largă de proiecte
iniţiate în perioada respectivă încearcă să răspundă acestei nevoi. Proiectele, prin instrumentele
lor specifice potenţează resursele individuale, comunitare, ale organizaţiei precum şi ale altor
participanţi externi. Strategia Caritasului diecezan este un document apărut în anul 2005 şi în
care s-a încercat să se răspundă la o serie de întrebări existenţiale legate de rolul, locul şi
obiectivele Caritasului.
Caritasul, prin proiectele sale, este chemat să motiveze această ofertă, după cum este chemat să
deseneze profilul spiritual al acestei comunităţi. O misiune continuă o reprezintă totodată
reconstrucţia individuală a omului.
Promotorii acestei misiuni, directorii Caritas: mons. Vladimir Petercă, mons. Grigore Duma,
pr. Egidiu Condac, pr. Mihai Budău și pr. Marius Adam au făcut posibile toate acțiunile de
binefacere și, mai ales, au reușit să transmită societății care este misiunea noastră de creştini:
iubirea de Dumnezeu si de oameni.
În prezent, activitatea asociației continuă sub îndrumarea directorului general, pr. Iosif Iacob și
este cuprinsă în 2 mari domenii de activitate: Domeniul Copii, Tineri, Familii și Domeniul
pentru Vârstnici și Persoane cu Dizabilități.
Programe
În prezent asociația oferă prin intermediul celor 6 programe servicii de bază sau complexe, prin
echipe mixte formate din specialiști și voluntari. Cele 6 programe sunt: Centrul de resurse pentru
familii defavorizate, centrul de resurse pentru persoane cu dizabilități, centrul de îngrijire la
domiciliu, program socio-educațional pentru copii și tineret, program de intervenții în situații de
calamități naturale și program de incluziune socială pe piața muncii.
Servicii
Caritas promovează caritatea, furnizează servicii sociale persoanelor defavorizate, este un centru
de coordonare si de resurse în dieceza de Iaşi, oferă constant modele de bune practici pentru
societate, răspunzând profesionist prin implicare şi devotament nevoilor cu care se confruntă
societatea, aducând un aport favorabil în educarea, ajutorarea şi dezvoltarea acesteia.
--Centrul de Plasament ,,Sfantul Iosif’’
-Centrul de Resurse pentru Familii
-Centrul de Resurse pentru Copii si Tineri,,Don Bosco’’
-Programul Servicii de Ingrijire la Domiciliu
-Programul de Interventii in Situatii de Urgenta si Calamitati Naturale
Colaborari
Confederația Caritas România este elementul de legătură între organizațiile Caritas din România
și rețeaua Caritas pe plan european și mondial. Organizația noastră se implică în mod activ în
activități și proiecte comune.
*Caritas Austria
Asociația Centrul Diecezan Caritas Iași prin programul Centrul de Resurse pentru Copii și Tineri
„Don Bosco", implementează de pe 1 iunie 2017 Proiectul DARE (Dream-Achieve-Realize-
Expres), finanțat de Caritas Austria. Este un proiect pilot adresat copiilor, de educare și inovație
socială. Modelul de învățare SOLE vine în întâmpinarea micilor exploratori și le oferă o lanternă
care le luminează calea pe tărâmul cunoașterii. Copiii sunt curioși să afle răspunsuri la foarte
multe tipuri de întrebări. Pe de o parte, ei își adresează întrebări „mari” care fac referire la
aspecte abstracte ale vieții, pentru care nu există un răspuns exact, iar pe de altă parte, micuții
cercetași își doresc să deslușească „tainele din manualele școlare”.
*Caritas Munster
O cooperare strânsă s-a realizat prin oportunitatea care ne-a fost oferită în cadrul unui proiect cu
fonduri europene, care ne-a deschis noi perspective de lucru împreună pentru intervenții
caritative. În cadrul acelui proiect am putut beneficia pe de o parte de prezența unor specialiști de
la Münster care ne-au prezentat tehnici inovative de îngrijire la domiciliu, prin cursuri de
formare organizate la Iași, iar pe de altă parte, de o vizită de lucru și de învățare a unei echipe din
Caritas Iași, care a fost pentru câteva zile oaspete la sediul Caritas Münster.
Parteneriate cadrul legislative

Cadrul legal de functionare:
-Ordonanta de guver 26/ 30.01.2000 publicata in Monitorul Oficial pertea I Nr. 39 din
31.01.2000, intrata in vigoare la 30.14.2000 privind asociatiile si fundatiile;
- Ordonanta de guvern 37/30.01.2003 publicata in Monitorul Oficial partea I Nr.62 din
01.02.2003, intrata in vigoare la 03.03.2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei
26/2000.
Organigrama
Regulament de ordine interioara
B.Descrierea serviciului in care se desfăsoara practica
Misiunea şi organizarea serviciului
Centrul de Plasament “Sf. Iosif” a fost înfiinţat pe data de 14.10.1993 cu scopul de a oferi
suport emoţional, consiliere copiilor şi familiilor acestora, suport educaţional, dreptul individual
la o dezvoltare fizică, morală, intelectuală şi toate cele necesare traiului zilnic într-o instituţie de
tip rezidenţial copiilor proveniţi din familii cu situaţii sociale deosebit de dificile.
Legislaţia pe care se bazează

Legea nr. 705 din 03/12/2001
LEGE Nr. 197 din 1 noiembrie 2012
Lege nr. 350 din 02/12/2005
Hotărâre nr. 1438 din 02/09/2004
Lege nr. 195 din 20/04/2001
Legea Nr. 292 din 20 decembrie 2011
Legea Nr. 272 din 21 iunie 2004
Legea Nr. 448 din 6 decembrie 2006
Ordin nr. 21 din 26.02.2004
Ordinul nr. 26 din 3 ianuarie 2019
Proiectul de faţă are în vedere următoarele obiective:
- combaterea excluderii sociale a grupurilor marginalizate, ştiut fiind faptul că tinerii proveniţi
din casele de copii sunt afectaţi de acest stigmat social, de perpetuarea imaginilor şi
stereotipurilor culturale negative legate de “copiii din casele de copii”.
- utilizarea experienţei deja acumulate de către specialiştii centrului precum şi implicarea altor
specialişti cu experienţă în alte domenii de activitate (medicina, educaţie, cultură etc.);
- asigurarea protecţiei sociale a copiilor instituţionalizaţi şi dezvoltarea capacităţii ONG-ului de
a răspunde nevoilor grupurilor marginalizate şi de a le promova interesele;
- pregătirea beneficiarilor centrului pentru “viaţă” şi pentru integrarea în societate: sprijinirea
copiilor şi tinerilor din cadrul centrului să dobândească autonomie personală, socială şi
autonomie în manipularea financiară;
- colaborarea cu familia de origine şi/sau cu cea lărgită a beneficiarilor, pe toată durata
plasamentului în vederea verificării posibilităţii petrecerii vacanţelor în familie. În tot acest timp
se responsabilizează familia în legătură cu viitorul copilului şi se sondează posibilităţile reale ca
acesta să fie reintegrat ulterior în familie. Aceste activităţi facilitează integrarea în viaţa socială a
tinerilor care părăsesc centrul de plasament.
Servicii de asistenţă socială acordate

De ocrotirea Centrului de Plasament “Sf. Iosif” beneficiază 12 copii şi tineri. Celor 12
beneficiari li se oferă: suport educaţional, ce se concretizează în oferirea posibilităţii fiecărui
copil şi tânar de a beneficia de resursele necesare unei adecvate dezvoltări a personalităţii în
toate dimensiunile sale (fizică, psihologică, socială, culturală); consiliere beneficiarilor şi
familiilor acestora; terapie psihologică; suport pedagogic constând în ajutor la efectuarea
temelor, explicarea şi aprofundarea noţiunilor predate la şcoală; suport material, ce constă în
cazare, masă, îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, bani pentru transport şi pentru eventualele
cheltuieli personale; suport igienico-sanitar, constând în educaţie pentru sănătate; organizarea de
activităţi cultural recreative şi de socializare; informare şi suport în orientarea şcolară şi
profesională; formarea deprinderilor de viaţă independentă.
Criterii de admitere în centru a persoanelor asistate

În Centrul de plasament beneficiarii sunt admiși, după recomandarea D.G.A.S.PC Iași, pe baza
unei măsuri de protecție, tinând cont de mai multe criterii sociale dintre care enumerăm: familii
cu situaţii sociale deosebit de dificile (familii cu venit sub salariu minim pe economie, un părinte
decedat şi celălalt alcoolic, un părinte decedat şi celălalt în penitenciar, ambii părinţi decedaţi,
ambii părinţi alcoolici, cazuri de violenta verbală sau fizică) etc. argumentate prin documente
(acte medicale, anchete sociale, certificat de deces, adeverinţă de salariat) fără nici o discriminare
etnică sau religioasă.
Principalele activităţi şi servicii derulate în cadrul centrului:

Activităţi psiho-sociale: evaluare psihologică; consiliere psihologică şi orientare şcolară şi
profesională a beneficiarilor; consiliere psihologică cu aparţinătorii beneficiarilor; menţinerea
relaţiilor cu instituţiile abilitate să sprijine interesele superioare ale copilului etc.
Activităţi educaţionale: monitorizarea evoluţiei şcolare şi menţinerea relaţiei cu cadrele
didactice; supervizare şi îndrumare la pregătirea lecţiilor.
Autonomie personală: formarea autonomiei proprii şi a capacităţi de autogestiune; formarea
autonomiei sociale în cadrul instituţiei şi în exteriorul ei; formarea autonomiei de manipulare
financiară; acordarea unor ocazii concrete de viaţă în care copilul să poată lua singur decizii şi
să-şi asume responsabilitatea actelor sale etc.
Socializare: dezvoltarea relaţiilor între copii şi tineri în cadrul microgrupurilor şi
macrogrupurilor sociale; imbunătăţirea relaţiilor cu părinţii sau cu membrii familiei lărgite.
Ludic: jocuri de divertisment, de antrenament corporal, de exersare a atenţiei şi a comunicării;
realizarea de spectacole susţinute de beneficiari/ vizionări de spectacole pentru copii şi tineri.
Fisa postului asistentului social

Funcţia- Asistent social- Centrul de Plasament "Sf.Iosif"
Studii- Diplomă de asistent social
Cerinţe: experienta in domeniu, operare PC, capacitate de lucru in echipi, bune abilităti de
comunicare, dispombilitate la program prelungit, abilitatea de a coordona, capacitatea de a
lucra cu copii, flexibilitate, utilizarea eficienta a resurselor puse la dispozitia postului,
responsabilitate, punctualitate, permis de conducere cat.B.
Atribuţii:
- actioneaza pentru apararea drepturilor copilului prevazute in Convenţia ONU- cu privire la
-Drepturile Copilului si a celorlalte reglementari in vigoare;
- colaboreaza cu surorile si cu psihologul in stabilirea celor mai adecvate masuri educative
pentru dezvoltarea morala a copiilor, pentru corectarea devierilor de conduita si restabilirea
echilibrului psihic al acestora;
- intretine legatura cu : Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Politia,
familia naturala, scoala, primaria.
- colaboreaza cu familiile beneficiarilor pentru a verifica daca nu exista posibilităţi ca
beneficiarul centrului sa fie reintegrat in familie si pentru a responsabiliza familia in legatura
cu viitorul copilului;
- tine evidenta dosarelor si se ocupa de completarea periodica a documentelor cuprinse în ele;
- coordoneaza programe educationale si recreative pentru beneficiarii centrului de plasament;
- discutii individuale si de grup cu beneficiarii centrului;
- discutii individuale si telefonice cu familiile acestora;
- colaborează cu institutiile abilitate in sprijinul intereselor superioare ale copilului;
- intocmirea dosarului si participarea la sedintele de lucru ale Comisiei de Primire Copii, în
care se hotaraste institutionalizarea sau nu a unui eventual beneficiar;
- inainteaza proiecte catre diferiti finantatori si se ocupa de raportarile necesare;
- întreţine legătura cu diferite instituţii şi diferiţi finanţatori pentru bunul mers al activităţii în
centrul de plasament;
- colaborează cu alte ONG-uri in domeniul protectiei copilului;
- recrutarea si monitorizarea voluntarilor;
- realizarea cumparaturilor, intocmirea si prezentarea raportului lunar pentru Legea 34,
privind utilizarea lunara a subventiei;
- intocmirea rapoartelor lunare si a celorlalte raportari solicitate;
- participarea la sedinţele de lucru periodice in cadrul organizaţiei;
- conduce autovehiculele apartinand Centrului Diecezan Caritas Iasi pentru deplasari in Iasi si
in afara lui in scopul realizarii atributiilor mai sus enumerate.
8
Relaţii de subordonare:- Directorul si Directorul executiv al Centrului Diecezan Caritas Iasi.
Relaţii de colaborare:
- Surorile din Congregaţia Jesu
- Direcţia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi;
- ceilalţi angajaţi ai Centrului Diecezan Caritas Iasi;
- diferite ONG-uri implicate în protecţia copilului si alte institutii; - voluntarii de la
Centrul de Plasament "Sf.Iosif.
Relaţii de supervizare- copii din Centrul de Plasament "Sf.Iosif
- voluntarii de la Centrul de Plasament "Sf.Iosif
Locul unde se desfăşoară munca:
- Centrul Diecezan Caritas Iaşi
- Centrul de Plasament "Sf.Iosif
- Teren
Codulul etic şi deontologic al profesiei de asistent social
Principiile etice adoptate de către Federația Internațională a Asistenților Sociali și de către
Asociația Asistenților Sociali din România sunt următoarele:
1.Recunoașterea demnității umane
Asistenții sociali recunosc și respectă demnitatea și valoarea oamenilor prin atitudine, cuvânt
și faptă.
În același timp, asistenții sociali pun în dezbatere și discuție comportamentele și atitudinile în
care oamenii se pot devaloriza sau stigmatiza pe ei înșiși sau pe cei din jur. Asistenții sociali
înțeleg că diferențierea dintre aceste situații necesită o practica reflectivă și o gândire critică.
2.Promovarea drepturilor omului
Asistenții sociali adoptă și promovează drepturile fundamentale și inalienabile ale oamenilor.
Asistența socială se bazează pe respectul pentru valoarea inerentă a omului, pe respectul pentru
demnitatea tuturor oamenilor și a drepturilor individuale și sociale/civile care decurg din acestea.
Asistenții sociali lucrează frecvent cu oamenii pentru a găsi un echilibru adecvat între propriile
drepturi și valorile celorlalți.
3.Promovarea justiției sociale.
Justiția socială are mai multe dimensiuni, precum:
-Discriminarea provocatoare și opresiunea
-Respectarea diversității
-Accesul la resurse echitabile
-Promovarea politicilor și practicilor nedrepte
-Dezvoltarea solidarității umane
4.Promovarea dreptului la auto-determinare

Asistenții sociali respectă și promovează drepturile persoanelor pentru a face propriile alegeri și
a lua propriile decizii, cu condiția ca acestea să nu amenințe drepturile și interesele legitime ale
altora.
5.Promovarea dreptului la participare
Asistenții sociali lucrează pentru a construi stima de sine și a dezvolta capacitățile oamenilor,
promovând implicarea deplină și participarea lor la toate deciziile și acțiunile care le afectează
viața.
6.Respectarea confidențialității
Asistenții sociali respectă și lucrează în conformitate cu dreptul omului la confidențialitate, cu
excepția cazului în care există riscul ca persoana să-și facă rău sau să facă rău celor din jur,
precum și să încalce anumite prevederile legale.
7.Tratarea oamenilor într-un mod care le respectă integritatea personală
Asistenții sociali recunosc dimensiunile biologice, psihologice, sociale și spirituale ale vieții
oamenilor și înțeleg și tratează toți oamenii în integralitatea lor.
8.Utilizarea etică a tehnologiei și a presei sociale
9.Păstrarea integrității profesionale
10.Susținerea oamenilor în zonele de război
11.Construirea și păstrarea relațiilor profesionale de încredere
•Codul deontologic al profesiei de asistent social

Codul deontologic al profesiei de asistent social este alcătuit din IX capitole și 42 de articole,
după cum urmează:
-Capitolul I Dispozițiile generale;
-Capitolul II Principiile generale profesionale;
-Capitolul III Independența profesională și responsabilitatea asistentului social;
-Capitolul IV Obligațiile față de profesia de asistent social;
-Capitolul V Obligațiile față de beneficiari;
-Capitolul VI Obligațiile față de membrii corpului profesional
-Capitolul VII Obligațiile asistentului social în relațiile cu instituțiile publice
-Capitolul VIII Sancțiunile disciplinare
-Capitolul IX Dispoziții finale și tranzitorii
4. Definirea grupului tinta
Centrul de Plasament „Sfântul Iosif”, program al Centrului Diecezan Caritas Iaşi a fost
înfiinţat în anul 1993 cu scopul de a oferi suport emoţional, consiliere copiilor şi familiilor
acestora, suport educaţional, dreptul individual la o dezvoltare fizică, psihică, morală şi
intelectuală şi toate cele necesare traiului zilnic într-o instituţie de tip rezidenţial, copiilor
proveniţi din familii cu situaţii sociale deosebit de dificile.
Misiunea centrului este aceea de a asigura beneficiarilor găzduire, educație formală și non-
formală, asistență spirituală, consiliere, asistență medicală, sprijin în dezvoltarea abilităților de
viață independentă. Respectarea interesului superior al copilului, constituie o prioritate pentru
Centrul de Plasament „Sf. Iosif”. Copiii sunt sprijiniți în vederea atingerii pe deplin a
potențialului.
Grupul ţintă: beneficiarii căruia i se adresează programul sunt copiii proveniţi din familii
defavorizate social (unul sau ambii parinţi decedaţi, un părinte decedat şi celălalt alcoolic, un
părinte decedat şi celălalt în penitenciar) şi/sau economic. De asemenea, copiii în a căror familie
le sunt încălcate dreptul la educaţie, dreptul la o viaţă sănătoasă protejată de pericole de orice tip.
Beneficiarii sunt selectaţi răspunzând solicitărilor din judeţele din zona Moldovei, cu precădere
din judeţului Iaşi. În prezent, grupul țintă al centrului este format din 12 tinere adolescente cu
vârste cuprinse între 12 și 22 de ani. Programul de viaţă al beneficiarilor centrului este foarte
asemănător cu cel familial. Toţi copiii merg la școală în funcţie de aptitudini, capacitatea
intelectuală şi opţiunea personală. Acasă îşi fac lecţiile, mănâncă împreună, participă la
activităţile de grup sau au program personal recreativ sau cultural.
Parteneri în proiect şi natura parteneriatului
1. Asociatia Centrul de Plasament „Cămin La Salle”:
Natura perteneriatului: colaborarea celor două instituţii la organizarea de activităţi educativ-

instructive, în favoarea pregătirii şcolare şi profesionale a copiilor, promovarea cunoaşterii
beneficiarilor celor două centre între ei, realizarea de activităţi formative şi cultural-sportive
împreună, împărtăşirea experienţelor educative la nivelul educatorilor şi beneficiarilor, realizarea
împreună a unor proiecte caritabile.
2. D.G.A.S.P.C Iași:
Natura parteneriatului: Protocol de colaborare, având ca obiectiv colaborarea celor două
instituții cu scopul asigurării de servicii tip managemant de caz, respectiv servicii de de tip
rezidențial pentru solicitări viitoare, în limita locurilor disponibile.
3. D.G.A.S.P.C. Neamț:
Natura parteneriatului: Protocol de colaborare, având ca obiectiv colaborarea celor două
instituții cu scopul asigurării de servicii tip managemant de caz, respectiv servicii de de tip
rezidențial pentru solicitări viitoare, în limita locurilor disponibile.
4. Congregaţio Jesu, Popeşti-Leordeni, jud. Ilfov:
Natura parteneriatului: Congregatio Jesu pune la dispoziţia centrului de plasament trei
surori care au îndatorirea de a fi responsabile şi de a coordona în colaborare cu alţi specialişti
laici, activităţile psiho-educative, sociale şi organizatorice.
5. Complexul de Servicii Sociale „Ion Creangă”, Piatra Neamț:
Natura parteneriatului: celaborarea dintre cele două instituții presupune organizarea de
activități cultural-sportive, schimburi de experineță, promovarea cunoașterii beneficiarilor celor
două centre, împărtățirea de experiențe educative, colaborarea specialiștilor.
6. Liceul Tehnologic UCECOM „Spiru Haret”, Iași:
Natura parteneriatului: colaborarea dintre cele două instituții presupune menținerea relației
dintre cele două părți cu privire la evoluția educațională a beneficiarelor înscrise în cadrul
insituției; colaborare cu cadrele didactice în vederea informării beneficiarelor Centrului de
Plasament „Sf. Iosif” cu privire la specificul liceului prin realizarea unor prezentări tematice;
colaborare în vederea înscrierii copiilor în cadrul insituției de învățământ.
5.Fise de jurnal
FISA DE JURNAL 1
Data: 1.03.2021
Locul: Google meet
Ora: 14:00 – 15:00
Persoanele prezente: Prof. Catarau Loredana-Florentina, D-na. Jeanina Babuta si colegii

Descrierea activitatilor:
Astazi, 1.03.2021 cum bine am mentionat anterior, a avut loc o prima intalnire de practica din
anul 2 ,semestrul 2, insa avand in vedere circumstantele nefavorabile inca prezente in decursul
acestui an, aceasta a fost bineinteles online, sperand ca pe urmatoarele sa le desfasor in mediul
fizic corespunzator, alaturi de toate persoanele implicate in aceasta activitate din semestrul acesta
la centrul Diecezan Caritas din Iasi.
Intalnirea a inceput la ora programata, majoritatea persoanelor au fost prezente ,totul s-a
desfasurat intr-o maniera extrem de bine pusa la punct, organizata, detaliata , fiind de adaugat
aici si prezentarea unor informatii care te captivau in sensul de a fi cat mai interesat de ce se
discuta de-a lungul prezentarii doamnei Jeanina Babuta, alaturi de doamna profesor Catarau
Loredana-Florentina, aceste aspecte au foat foarte interesante mai ales pentru mine deoarece in
primul an de facultate am avut norocul de a putea face practica la Centrul Diecezan Caritas din
Iasi, respectiv la Centrul de Copii si Tineri „Don Bosco”, unde am apucat sa merg de cateva ori
si sa interactionez cu copiii si restul personalului de acolo, avand niste amintiri foarte frumoase
pe care sper ca si anul acesta sa le castig in limita posiblitatilor, in cea mai mare parte prin
intermediul online.
La aceasta prima intalnire ni s-au prezentat o serie larga de aspecte privind Centrul Diecezan
Caritas din Iasi, aspecte precum locurile in care este pozitionata activitea acestui centrul, foarte
multe activitati desfasurandu-se in mai multe orase precum Iasi, Suceava,Bacau, etc. Mai apoi, ni
s-a adus la cunostinta faptul ca Caritas Romania este inspirata din invatatura sociala a Bisericii
Catolice, iar misiunea organizatiilor Caritas este de a-i sprijinii si ajuta pe cei saraci si
marginalizati social sa se exprime si sa isi recastige dreptul la o viata cat mai decenta si demna
prin anumite programe complexe de asistenta sociala si prin actiuni caritabile si umanitare.
S-au prezentat si aspecte privind visiunea Centrului Caritas, viziune care se bazeaza pe crearea
unei civilizatii a iubirii si solidaritatii intre oameni. De asemenea , s-a mentionat ca toate
organizatiile Caritas din Romania au parteneriate cu autoritatile locale si furnizeaza servicii
copiilor din mediilecare sunt defavorizate aflati in risc, persoanelor cu nevoi speciale, batranilor
si familiilor numeroase cu venituri mici. Prin aceste programe complexe in domeniul asistentei
sociale derulate de Caritas din Romania, se raspunde anual nevoilor unui numar de aproximativ
70.000 de beneficiari.
S-au prezentat informatii esentiale despre Centrul Caritas din Iasi, precum si cateva fotografii
cu echipa Caritas, sectoarele de activitate , aspecte despre domeniul varstnici si persoane cu
dizabilitati, prin care ni s-a adus la cunostinta faptul ca scopul programului „Servicii de ingrijiri
la domiciliu” este acela de a acorda asitenta sociala si ingrijire medicala la domiciliul persoanelor
care prin conditia lor fizica si/sau psihica sunt izolate la pat sau la domiciliu.
In finalul prezentarii doamnei Jeanina, ni s-a aratat si un mic videoclip, cu un mesaj simbolic
si foarte important. Videoclipul avea in esenta niste perechi de pantofi , insa ideea mesajului era
sa apreciem ceea ce avem si la randul nostru sa ajutam pe cat posibil putem persoanele care au
nevoie de tot suportul si grija altor persoane pentru a putea duce un trai cat mai decent.
Dupa aceasta prezentare, doamna profesor Catarau Loredana-Florentina, ne-a adus la cunostinta
infomatii detaliate despre modul in care a fost repartizat fiecare student la practica in cadrul
Centrului Diecezan Caritas din Iasi. Asadar, am aflat ca eu impreuna cu majoritatea colegilor din
grupa mea, respectiv grupa 8 , am fost repartizati la Plasamentul Sfantul Iosif, veste ce ma
incanta deoarece imi place sa diversific , iar acum sunt bucuroasa ca este oarecum o noua
experienta pentru mine fata de cea de anul trecut.
Asadar, aceasta zi a decurs prin inlantuirea de informatii esentiale pe care trebuie sa le cunosc
pentru a putea face practica intr-un mod cat mai adecvat si profesionist. A fost o zi in care am
aflat foarte multe aspecte care nu sunt atat de observabile probabil din exterior, precum toata
munca si responsabilitatea de care trebuie sa dea absolut toata lumea dovada in acest centru
pentru a se mentine o armonie si o buna desfasurare a tututor activitatilor ce au loc, precum si
clarificarea unor aspecte organizatorice privind desfasurarea practicii pe acest nou semestru.
Observatii personale asupra intalnirii/ asupra materialelor studiate:

Observatiile personale asupra intalnirii au fost faptul ca profesia de asistent social presupune o
relație de comunicare si incredere între asistentul social și beneficiarii de asistență socială,
asistentul social trebuie să posede o serie de abilități și deprinderi cu ajutorul cărora să se
realizeze procesul de comunicare funcțională cu beneficiarii si sa depaseasca dificultățile cu care
se confruntă profesionistul în relația de comunicare cu beneficiarii serviciilor de asistență socială
si nu in ultimul rand, asistentul social trebuie sa se adapteze la conditiile din jur, respectiv avand
in vedere situatia pandemica, trebuie sa incerc sa fac fata provocarilor ce intervin in mediul
online si sa imi desfasor practica intr-o maniera cat mai frumoasa.
Abilitati si tehnici de lucru observate si exersate:

Abilitatile si tehnicile de lucru observate si exersate au fost modul de a înțelege, a asculta, a avea
rabdare și a aplica cunoștințele deprinse pana in momentul de fata, în practică, dezoltarea unei
viziuni despre ce ar presupune desfasurarea practicii deoarece dupa cum am invatat in aceasta
prima intalnire, un bun practician nu se va limita la o acțiune simplistă, ci va încerca să înglobeze
în schema de intervenție atât modelele și teoriile necesare înțelegerii fenomenului, cât și pe cele
necesare acțiunii practice.
Nume și prenume student:
Petcu D.
FISA DE JURNAL 2
Data: 15.03.2021
Locul: Domiciliu
Ora: 15:00-19:00
Persoane prezente: Activitate individuală.
Descrierea activităților:
Activitatea a constat în studiul legislației privind asistența socială.
Text lecturat: Legea Nr. 292 din 20 decembrie 2011 privind asistența socială
În urma lecturării am realizat fișa de lectură.

Este un material interesantă și ușor de parcurs, cu termeni foarte bine definiți și exemple utile, iar
în urma studierii textului mi-am adus mai multe clarificări.
Abilități și tehnici de lucru observate și exersate (se numesc și se descriu teoretic și practic)
Studiind acest text mi-am adus clarificări în ceea ce privește asistența socială și tot ce ține de
acest domeniu.
Nume si prenume student:
Petcu D.
FISA DE JURNAL 3
Data: 17.03.2021
Locul: Domiciliu
Ora: 14:00-18:00
Persoanele prezente: Activitate individuală.

Descrierea activitatilor: Activitatea a constat în studiul individual al legislației privind
asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale.
Text lecturat: Legea Nr. 197 din 1 noiembrie 2012 privind asigurarea calităţii în domeniul
serviciilor sociale
În urma lecturii am realizat fișa de lectură.
Ca observație asupra materialului studiat ar fi faptul că au existat anumiți termeni mai greu de
înțeles, dar nu a fost imposibil să parcurg această lege.
Sudiul legislației privind privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale mi-a adus
clarificări și informații noi folositoare în practica de specialitate.
\

Petcu D.
FISA DE JURNAL 4
Data: 22.03.2021
Locul: Domiciliu
Persoanele prezente: Activitate individuala.
Ora: 15:00–20:00
Astazi, 22.03.2021 am hotarat sa citesc si sa ma documentez cu privire la LEGEA nr. 272 din
21 iunie 2004 (*actualizata*) privind protectia si promovarea drepturilor copilului deoarece este
un interes privind cunoasterea protectiei si promovarii drepturilor categoriei de beneficiari la care
voi face practica in acest semestru, respectiv in cadrul Centrul de plasament Sf. Iosif,din judetul
Iasi.
Pentru inceputul studierii acestei legi , am luat la cunoastinta informatii despre Autorităţile
publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice
responsabile de protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze
drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei
Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990,
republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care
România este parte. Documentarea cu privire la prezenta lege a fost in principal pentru a
cunoaste faptul ca toți copiii sunt diferiti,insa trebuie sa aiba drepturi egale de care sa se tina cont
de fiecare data de catre persoanele din jurul lor, in special de catre personalul autorizat care
detine studii superioare,iar privind copiii, un aspect important este ca nevoile lor neîndeplinite
sunt uneori adevărate obstacole în procesul de dezvoltare psiho- socială a acestora. Acest fapt
este explicat de maniera,disponibilitatea și capacitatea părinților de a - i asculta și interpreta
comportamentul copiilor. De multe ori cererile ori se ascund în umbra unor comportamente
deviante, prin care încearcă să atragă atenția. De multe ori, nevoile copilului depășesc
capacitățile părinților făcându -i neputincioși în lupta mai grea sau mai ușoară de satisfacere a
nevoilor copilului. Tocmai de aceea, prin convingerea că familia reprezintă o unitate de bază a
societății și că mediul natural destinat creșterii și bunăstării tuturor membrilor familiei, în special
a copiilor, trebuie să beneficieze de protecția și asistența necesare asumării responsabile a rolului
de adult în societate,precum si cunoasterea asistentului social a drepurilor copiilor pentru a folosi
aceste cunostinte in realizarea si executarea profesiei intr-un mod cat mai responsabil si complex.
Protecția și promovarea drepturilor copilului are ca și cadru legislativ Convenția ONU cu
privire la drepturile copilului care stabilește responsabilități ce revin guvernelor și indivizilor în
ceea ce privește protecția și promovarea drepturilor indiv izibile ale omului, respectiv ale
copilului. Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 (*actualizata*)privind protectia si promovarea
drepturilor copilului prezinta respectarea şi garantarea drepturilor copilului care se realizează
conform anumitor principii insirate precum: egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor
părinteşti; primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi garantarea
drepturilor copilului; descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului, intervenţia
multisectorială şi parteneriatul dintre instituţiile publice şi organismele private autorizate;
asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare copil; respectarea
demnităţii copilului; ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont
de vârsta şi de gradul său de maturitate; asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea,
creşterea şi educarea copilului, ţinând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală şi
lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecţie; celeritate în luarea oricărei decizii cu privire
la copil; asigurarea protecţiei împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi oricărei forme de
violenţă asupra copilului.
Aceste principii trebuie cunoscute de catre un asistent social , iar acesta trebuinta m-a indemnat
sa lecturez legea 272/2004, avand drept scop obtinerea a cat mai multe informatii privind aceste
aspecte esentiale in domeniul asistential din care imi doresc sa fac parte.
Drepturile copilului sunt foarte bine enumerate in prezenta lege, incepand cu sectiune numarul
1, la care am memorat principalele drepturi esentiale de care trebuie sa dispuna un copil si care
trebuie sa fie respectate de catre persoanele care il inconjoara. Drepturile mentionate, precum:
dreptul copilului la o identitate; dreptul copilului in a-si cunoaste familia,rudele; dreptul de a
mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de
care copilul a dezvoltat legaturi de atasament; dreptul la protejarea imaginii sale publice si a
vietii sale intime, private si familiale; dreptul la libertate de exprimare ; dreptul de a-si exprima
liber opinia asupra oricarei probleme care il priveste ; dreptul de a fi ascultat confera copilului
posibilitatea de a cere si de a primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima
opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este
respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste , sunt doar cateva din
principalele aspecte lecturare si care mi-au ramas implementate in minte , pe langa altele la fel de
importante , insa care m-au facut sa constientizez faptul ca un copil are nevoie ca celelalte
persoane care fac parte din viata sa , sa tina cont de aceste aspecte pe care acesta le merita si care
trebuie sa ii fie rspectate cu strictete pentru ca acesta sa reuseasca sa se dezvolte intr-o maniera
cat mai buna de-a lungul timpului, sa fie crescut cu iubire si respect si bineinteles, la randul sau,
acesta sa aiba un model pe care sa il urmeze mai tarziu, un model care a tinut cont de ceea ce
inseamna drepturile lui in perioada de viata a copilariei, care este cea mai importanta pentru o
evolutie pozitiva a acestuia.
In concluzie, lecturarea Legii nr. 272 din 21 iunie 2004 (*actualizata*) privind protectia si
promovarea drepturilor copilului (actualizata pana la data de 1 ianuarie 2006*), mi-au adus la
cunostinta foarte multe informatii esentiale privind in primul rand, drepturile si masurile de
protectie speciala de care trebuie sa se tina cont si care trebuie respectate atunci cand vine vorba
despre contactul cu un copil. Aceste informatii au fost de o insemnatate foarte mare pentru mine
deoarece ma vor ajuta foarte mult in domeniul asistential atunci cand voi fi fata in fata cu aceasta
categorie de beneficiari in cadrul locului in care voi face practica, si nu numai.
Am observat aspecte importante privind protectia si promovarea drepturilor copiilor din

perspectiva unui asistent social. Fiecare asistent social trebuie sa cunoasca drepturile pe care le
are categorie de beneficiari de care dispune si trebuie sa respecte si sa informeze beneficiarul cu
privire la acestea ori de cate ori este nevoie.

Abilitatile si tehnicile de lucru observate si exersate prin cadrul aceste lecturi au fost
aprofundarea unor informatii,o buna memorare, precum si orientarea cu privire la modul de
aplicare si respectare a drepturilor copiilor .

Petcu D.
FISA DE JURNAL 4
Data: 25.03.2021
Locul: Domiciliu
Ora: 14:00-19:00
Persoane prezente: Activitate individuala
Descrierea activității:
Activitatea a constat în studiul legislației privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor
cu handicap.
Text lecturat: Legea Nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap

Nu am avut probleme în parcurgerea acestui material, mi-a adus clarificări și a fost foarte
accesibil și explicit.
Abilități și tehnici de lucru observate și exersate:
În urma studierii textului am înțeles mult mai bine în ce constă protecția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap.

Petcu D.
FISA DE JURNAL 5
Data: 29.03.2021
Locul: Domiciliu
Ora:15:00–19:00
Persoanele prezente: Activitate individuala

Astazi, 29.03.2021,am ales sa parcurg si sa ma documentez cu privire la Legea nr. 705 din
03/12/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 814 din 18/12/2001, deoarece consider ca pentru un asistent social este foarte important sa
cunoasca aspecte esentiale si de baza despre ceea ce inseamna mai exact sistemul de asistenta
sociala, care sunt obectivele, care sunt principalele principii de pe care se intemeiaza asistenta
sociala, precum si multe alte informatii care trebuie sa faca parte din cunostintele deprinse de
catre un asistent social, in special de catre un asistent social in devenire.
Pentru inceputul documentarii mele cu privire la Legea nr. 705 din 03/12/2001 privind
sistemul naţional de asistenţă socială Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 814 din
18/12/2001, pot sustine ca am citit sau mai exact recitit , ceea ce semnifica asistenta sociala,
reespectiv mi-am reimprospatat memoria cu privire la definitia de baza a asistentei sociale, ea
fiind definita ca ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, autorităţile publice ale
administraţiei locale şi societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor
temporare sau permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluderea socială
a unor persoane, asa cum bine este mentionat in prezenta lege. In continuarea parcurgeerii acestei
legi, am ajuns la obiectivul propriu-zis al asistentei sociale, si acela de a proteja persoanele care,
datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi
asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrare socială.
Acest obiectiv m-a facut din nou sa constientizez ca meserie in domeniul asistential este una in
care trebuie sa se acorde ajutor persoanelor, pana in punctul in care acele persoane se pot
descurca singure. Acest lucru este unul foarte important si de tinut minte deoarece cu siguranta
ma va ajuta foarte mult si in practica pe care o voi realiza, unde mai mereu trebuie sa tin cont ca
trebuie sa acord cat de mult ajutor pot pentru a face anumite persoane care nu se pot descurca
singure sa devina cu timpul cat mai independente si autonome in viata de zi cu zi.
Un alt aspect important pe care l-am desprins parcurgand aceasta lege este faptul ca sistemul
de asistenta sociala se intemeiaza pe anumite principii generale, iar aceste principii sunt foarte
importante ca asistenta sociala realizata sa fie una cat mai adecvata si potrivita pentru fiecare
persoana care este implicata in diversele actiuni ale acestui domeniu asistential, de la asistent
social, pana la beneficiar. Aceste principii precum: respectarea demnităţii umane, potrivit căruia,
fiecărei persoane îi este garantată dezvoltare liberă şi deplină a personalităţii; universalitatea,
potrivit căruia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege;
solidaritatea socială, potrivit căruia comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu îşi
pot asigura nevoile sociale, pentru menţinerea şi întărirea coeziunii sociale, sunt doar cateva
dintre principiile de valoare care trebuie sa fie respectate cu sfintenie pentru ca sistemul de
asistenta sociala sa fie unul cat mai profesionist. Toate aceste aspecte mentionate in prezenta lege
sunt esentiale si foarte importante ca pe viitor, dorind sa activez in domeniu, sa stiu exact de ce
anume trebuie sa tin cont pentru ca ativitatea asistentiala pe care o exercit sa fie una cat mai
potivita cu putinta.
Alte informatii importante pe care le-am parcurs citind prezenta lege sunt faptul ca au
dreptul la asistenţă socială, în condiţiile legii, toţi cetăţenii români cu domiciliul în România, fără
deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de
apartenenţă politică, de avere sau de origine socială. Acest aspect este unul la fel d improtant
deoarece am invatata faptul ca in asistenta sociala fiecare persoana este importanta in felul sau si
trebuie sa fie tratat cu respect si fara nicio urma de discriminare. In continuarea acestei legi, am
acumulat informatii cu privire la serviciile de asistenta sociala, mai exact , am invatat faptul ca
acestea se acordă la domiciliu, în instituţii specializate de zi sau în instituţii rezidenţiale, pot fi
servicii de îngrijire social-medicală şi servicii de asistenţă, acestea au drept obiectiv refacerea şi
dezvoltarea capacităţilor individuale şi ale celor familiale necesare pentru a depăşi cu forţe
proprii situaţiile de dificultate si se realizează prin metode şi tehnici specifice de diagnoză a
nevoii de asistenţă şi de intervenţie socială şi constau, în principal, din informare, consiliere,
terapie individuală şi colectivă. Sunt informatii foarte valoroase deoarece este extrem de
important ca un asistent social sa stie de la bun inceput ceea ce inseamna servicii sociale, care
sunt tipurile, cum se realizeaza, etc. deoarece cu siguranta acesta va fi pus in situatia in care sa
‘jongleze’ cu astfel de lucruri in domeniul asistential pe care il practica.
In continuare, un alt aspect foarte important desprins din aceasta lege este faptul ca
organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială este una foarte complexa si
importanta. Mi s-a adus la cunostinta faptul ca in vederea coordonării sistemului naţional de
asistenţă socială se constituie Comisia interministerială privind asistenţa socială, coordonată de
ministrul muncii şi solidarităţii sociale, mai apoi cateva dintre principalele atribuţii ale
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale în domeniul asistenţei sociale, care ar fi :sa
coordoneze şi sa controleaze funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială; s elaboreaze
proiecte de acte normative, norme metodologice şi reglementări privitoare la funcţionarea
sistemului de asistenţă socială; sa elaboreaze planul naţional prin care se stabilesc direcţiile
prioritate de acţiune în raport cu configuraţia concretă a nevoilor şi a resurselor existente, etc.
Toate aceste informatii m-au ajutat sa realizez faptul ca in ceea ce tine de organizarea şi
funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială este nevoie de foarte multe aspecte bine
puse la punct, precum si de foarte multe implicare si responsabilitate pentru ca toate aceste
informatii regasite in prezenta lege, precum atributii sau modalitati de functionare propriu-zise sa
fie respectate in permanenta.
Inca un aspect esential desprins in continuarea parcurgerii acestei legi tine de personalul din
sistemul de asistenţă socială, la care am acumulat informatii cu privire la faptul ca in domeniul
asistenţei sociale activează personal angajat şi voluntari, specialişti cu diverse calificări, care au
competenţe, responsabilităţi şi atribuţii specifice domeniului de activitate.
Aspect ce il constientizam destul de bine, insa cu siguranta m-a facut din nou sa realiez faptul ca
asistenta sociala cuprinde foarte multe arii de persoane care detin unostinte din diverse domenii,
iar pentru a putea indeplini si solutiona anumite probleme sau sarcini, este foarte important ca
fiecare categorie de persoane sa fie cat mai pregatita si specializata pentru a putea interveni de
fiecare data cand apar anumite situatii care necesita interventia asistentiala.
In continuare, am parcurs informatia cu privire la faptul ca personalul şi voluntarii care activează
în domeniul asistenţei sociale au obligaţia: să asigure confidenţialitatea informaţiilor obţinute
prin exercitarea profesiei; să respecte intimitatea persoanei, precum şi libertatea acesteia de a
decide; si să respecte etica profesională.
In concluzie, parcurgand Legea nr. 705 din 03/12/2001 privind sistemul naţional de asistenţă
socială Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 814 din 18/12/2001, am invatat foarte multe
aspecte despre ceea ce inseamna asistenta sociala in esenta. Am parcurs aspecte ce tin de
organizarea si functionarea sistemului de asistenta sociala care este unul foarte complex si care
are nevoie de implicare profesionistilor ce trebuie sa detina informatii importante care se
regasesc in prezenta lege pentru ca domeniul asistential exercitat sa fie unul la un nivel foarte
inalt de profesionism.

Observatiile personale asupra intalnirii au fost faptul ca asistenta sociala este una foarte
complexa si valoaroasa ce detine foarte multe aspecte organizatorice si de functionare foarte bine
puse la punct, iar pentru ca aceasta sa continue sa fie una bine organizata si implementata este
nevoie de respectarea a o serie larga de valori, principii,responsabilitati,atributii si un personal
foarte bine calificat, fie ca este vorba de voluntari sau de asistenti sociali profesionisti.
Abilitatile si tehnicile de lucru observate si exersate au fost memoria, deoarece parcurgand
aceasta lege mi s-au reimprospatat anumte informatii pe care deja le-am parcurs de-a lungul
timpului, mai apoi rabdarea deoarece am fost nevoita sa parcurs fiecare detaliu si sa extrag ceea
ce este mai important si semnificativ pentru a pastra informatiile cat mai bine structurate in
minte, si in final capacitatea de a-mi focaliza atentia asupra unor aspecte mai mult organizatorice
pe care le-am „atins” la un momendat in prezenta lege.

Petcu D.
FISA DE JURNAL 6
Data: 05.04.2021
Locul: Domiciliu
Ora: 14:00-20:00
Astazi,05.04.2021, am ales sa citesc Ordinul nr. 21 din 26/02/2004 pentru aprobarea
standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 222 din 15/03/2004 deoarece consider ca acest ordin
ofera foarte multe informatii importante cu privire la serviciile pentru protecţia copilului de tip
rezidenţial,informatii care imi vor fi de mare folos in exercitarea profesiei de viitor asistent
social.
Pentru inceput, pot spune ca prezentul ordin mi-a oferit informatii esentiale cu privire la
serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial care pot fi de mai multe tipuri, în funcţie de
o serie de factori, cum ar fi: modul de organizare, misiunea serviciului, resursele furnizorului de
servicii ,dar si grupul ţintă de clienţi, respectiv copii aflaţi în dificultate, copii abuzaţi, copii cu
dizabilităţi, neglijaţi şi exploataţi, copii delincvenţi, tineri etc. O informatie importanta deoarece
este necesar sa se cunoasca diersele aspecte de baza ce tin de serviciile pentru protectia copilului
de tip rezidential. Alt aspect important pe care l-am retinut din citirea acestui ordin, este faptul ca
misiunea serviciilor pentru protecţia copilului de tip rezidenţial, este furnizarea sau asigurarea
accesului copiilor, pe o perioadă determinată, la găzduire, îngrijire, educaţie şi pregătire în
vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio-profesionale. Acest lucru este esential de
cunoscut deoarece trebuie sa se stie care este cu adevarat si ce se intampla mai exact atunci cand
se solicita aplicarea acestor servicii de tip rezidential. Totodata, am desprins faptul ca serviciile
de tip rezidential asigura la randul lor, activităţile de găzduire,educaţie non-formală şi informală,
sprijin emoţional, îngrijire,consiliere, precum şi dezvoltarea majorităţii deprinderilor de viaţă
independentă şi a unora dintre activităţile legate de reintegrarea sau integrarea familială.
In continuarea citirii acestui ordin, am acumulat informatia cu privire la faptul ca fiecare
serviciu pentru protecţia copilului de tip rezidenţial are la dispoziţie o prezentare a sistemului de
servicii sociale de la nivel judeţean sau local al sectoarelor municipiului Bucureşti, care
precizează foarte clar locul ocupat de serviciul în cauză şi relaţiile de colaborare cu celelalte
servicii. Aceste aspecte sunt foarte bine organizate si descrise intr-o maniera foate clara si
detaliata in prezentul ordin. Inca un lucru important pe care l-am parcurs este faptul ca fiecare
copil este admis în cadrul serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial (SR) în baza
unei hotărâri a comisiei pentru protecţia copilului, care se asigură înainte de luarea deciziei, că
serviciul în cauză poate oferi serviciile potrivite acestuia. Fiecare copil este sprijinit cu căldură,
să se integreze în cadrul serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial în care a fost
admis. Mi s-a adus la cunostinta faptul ca este foarte important sa se respecte anumite reguli, sa
se tina cont cu o mare responsabilitate de nevoile copilului si sa se asigura cu exacitate faptul ca
serviciile oferite acestuia sunt cele mai adecvate pentru fiecare copil in parte. La fel de important
in acest ordin este si faptul ca in cadrul acestor servicii pentru protecţia copilului de tip
rezidenţial, fiecare copil sau tanar este ocrotit în baza unui plan individualizat de protecţie, care
este organizat în programe de intervenţie pentru anumite aspecte,precum:nevoile de îngrijire,
nevoile de sănătate şi promovare a sănătăţii ,inclusiv de securitate şi promovare a bunăstării;
nevoile fizice şi emoţionale,etc. Acest lucru este esential deoarece una dintre prioritatile de baza
este sa se asigure necesitatile pe care le are copilul sau tanarul in cauza, de la hrana, caldura,
pana la nevoile emotionale si baza afectiva de care acesta are nevoie. In cadrul acestor servicii
pentru protecţia copilului de tip rezidenţial,copiilor li se oferă sprijin concret şi sunt încurajaţi să
menţină legăturile cu părinţii, familia lărgită şi alte persoane importante sau apropiate faţă de ei
deoarece este foarte important in dezvoltarea si evolutia acestora ca relatiile cu persoanele dragi
sa fie mentinute si sa se pastreze o legatura intre copil si familie, respectiv persoanele importante
sau apropiate acestuia. De asemenea, mi s-a adus la cunostinta faptul ca se asigură pregătirea
adecvata a ieşirii copilului sau tanarului din serviciu, prin dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă şi a altor condiţii utile pentru reintegrarea sau integrarea familială si/sau socio-
profesională. Un aspect extrem de important deoarece am acumulat informatii cu privire la
faptul ca pentru un copil sau tanar este important ca pe parcursul in care acesta primeste anumite
servicii de tip rezidential, sa se tina cont de nevoia acestora de a deveni cat mai autonomi si de a
putea ca la un momendat sa se descurce singuri fiind cat mai independeti posibil.
Inca un aspect important pe care l-am retinut parcurgand prezentul ordin este faptul ca copiii,
părinţii acestora sau reprezentanţii lor legali cunosc destul de bine procedurile privind
modalităţile de a realiza sesizări sau reclamaţii, dar şi drepturile pe care le au cu privire la
informarea asupra demersurilor pentru rezolvarea si primirea răspunsului. O informatie la fel de
importanta deoarece consider ca este esential sa se cunoasca atat elementele de baza ce tin de
serviciile de tip rezidential, dar si maniera in care se pot solutiona anumite reclamatii in cazul in
care anumite situatii impun acest lucru. Ceea ce am mai acumulat prin citirea acestei legi, este
faptul ca serviciul pentru protecţia copilului de tip rezidenţial promovează şi aplică
măsuri de protejare a copiilor împotriva oricărei forme de discriminare , intimidare,
abuz,exploatare, neglijare, tratament inuman sau degradant. Un aspect foarte important deoarece
fiecare asistent social trebuie sa cunoasca ca serviciul pentru protectia copiului de tip rezidential
pune un mare accent pe aceste aspecte ce tin de protectia copilului, ferindu-l de toate foarmele de
abuz care il pot afecta. Ca ultima informatie esentiala pe care am adaugat-o in „bagajul” propriu
de cunostinte este faptul ca personalul este selectat cu mare atenţie şi responsabilitate prin
intermediul unui proces de recrutare şi angajare care se desfăşoară în acord cu legislaţia şi care
răspunde nevoilor copiilor şi misiunii serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial. Un
detaliu semnificativ deoarece importanta personalului in cadrul acestor servicii de tip rezidential
este esentiala in dezvoltarea, evolutia,precum si in raspunderea adecvata a nevoilor copilului sau
tanarului care se afla in cadrul acestor servicii.
In concluzie, Ordinul nr. 21 din 26/02/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii
privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 222 din 15/03/2004 mi-a adus la cunostinta foarte multe aspecte ce tin de
modalitatile de functionare si organizare a serviciilor pentru portectia copilului de tip rezidential.
Toate informatiile acumulate m-au ajutat sa inteleg mult mai bine ceea ce inseamna aceste
servicii, cum trebuie aplicate, de ce anume trebuie sa se tina cont, care sunt aspecte de baza pe
care se pune accent , precum si multe alte date semificative care imi vor fi de mare folos in
domeniul asistential din care doresc sa fac parte pe viitor.
Observatiile personale sunt faptul ca serviciile de tip rezidential pun un mare accent pe nevoile
copilului sau tanarului. Se pune un mare accent atat pornind de la oferirea nevoilor de baza ,
nevoi precum hrana,caldura, imbracaminte, pana la nevoile afective, emotinale, chiar si
asigurarea unui personal cat mai calificat care sa indeplineasca toate sarcinile in maniera cea mai
adecvata.

Abilitatile si tehnicile de lucru observate si exersate in cadrul acestei documentari sunt modul de
a intelege aspectele de baza in acordarea serviciilor de tip rezidential, analizarea si focalizarea pe
aspectele teoretice privind organizarea si implementarea acestora, precum si abilitatea de a avea
rabdarea necesara sa parcurg toate informatiile esentiale care s-au regasit in prezentul ordin.

Petcu D.
FISA DE JURNAL 7
Data: 12.04.2021
Locul: Domiciliu
Ora: 14:00-20:00

Astazi,26.04.2021, am ales sa citesc Ordinul nr. 21 din 26/02/2004 pentru aprobarea
standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 222 din 15/03/2004 deoarece consider ca acest ordin
ofera foarte multe informatii importante cu privire la serviciile pentru protecţia copilului de tip
rezidenţial,informatii care imi vor fi de mare folos in exercitarea profesiei de viitor asistent
social.
Pentru inceput, pot spune ca prezentul ordin mi-a oferit informatii esentiale cu privire la
serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial care pot fi de mai multe tipuri, în funcţie de
o serie de factori, cum ar fi: modul de organizare, misiunea serviciului, resursele furnizorului de
servicii ,dar si grupul ţintă de clienţi, respectiv copii aflaţi în dificultate, copii abuzaţi, copii cu
dizabilităţi, neglijaţi şi exploataţi, copii delincvenţi, tineri etc. O informatie importanta deoarece
este necesar sa se cunoasca diersele aspecte de baza ce tin de serviciile pentru protectia copilului
de tip rezidential. Alt aspect important pe care l-am retinut din citirea acestui ordin, este faptul ca
misiunea serviciilor pentru protecţia copilului de tip rezidenţial, este furnizarea sau asigurarea
accesului copiilor, pe o perioadă determinată, la găzduire, îngrijire, educaţie şi pregătire în
vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio-profesionale. Acest lucru este esential de
cunoscut deoarece trebuie sa se stie care este cu adevarat si ce se intampla mai exact atunci cand
se solicita aplicarea acestor servicii de tip rezidential. Totodata, am desprins faptul ca serviciile
de tip rezidential asigura la randul lor, activităţile de găzduire,educaţie non-formală şi informală,
sprijin emoţional, îngrijire,consiliere, precum şi dezvoltarea majorităţii deprinderilor de viaţă
independentă şi a unora dintre activităţile legate de reintegrarea sau integrarea familială.
In continuarea citirii acestui ordin, am acumulat informatia cu privire la faptul ca fiecare
serviciu pentru protecţia copilului de tip rezidenţial are la dispoziţie o prezentare a sistemului de
servicii sociale de la nivel judeţean sau local al sectoarelor municipiului Bucureşti, care
precizează foarte clar locul ocupat de serviciul în cauză şi relaţiile de colaborare cu celelalte
servicii. Aceste aspecte sunt foarte bine organizate si descrise intr-o maniera foate clara si
detaliata in prezentul ordin. Inca un lucru important pe care l-am parcurs este faptul ca fiecare
copil este admis în cadrul serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial (SR) în baza
unei hotărâri a comisiei pentru protecţia copilului, care se asigură înainte de luarea deciziei, că
serviciul în cauză poate oferi serviciile potrivite acestuia. Fiecare copil este sprijinit cu căldură,
să se integreze în cadrul serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial în care a fost
admis. Mi s-a adus la cunostinta faptul ca este foarte important sa se respecte anumite reguli, sa
se tina cont cu o mare responsabilitate de nevoile copilului si sa se asigura cu exacitate faptul ca
serviciile oferite acestuia sunt cele mai adecvate pentru fiecare copil in parte. La fel de important
in acest ordin este si faptul ca in cadrul acestor servicii pentru protecţia copilului de tip
rezidenţial, fiecare copil sau tanar este ocrotit în baza unui plan individualizat de protecţie, care
este organizat în programe de intervenţie pentru anumite aspecte,precum:nevoile de îngrijire,
nevoile de sănătate şi promovare a sănătăţii ,inclusiv de securitate şi promovare a bunăstării;
nevoile fizice şi emoţionale,etc. Acest lucru este esential deoarece una dintre prioritatile de baza
este sa se asigure necesitatile pe care le are copilul sau tanarul in cauza, de la hrana, caldura,
pana la nevoile emotionale si baza afectiva de care acesta are nevoie. In cadrul acestor servicii
pentru protecţia copilului de tip rezidenţial,copiilor li se oferă sprijin concret şi sunt încurajaţi să
menţină legăturile cu părinţii, familia lărgită şi alte persoane importante sau apropiate faţă de ei
deoarece este foarte important in dezvoltarea si evolutia acestora ca relatiile cu persoanele dragi
sa fie mentinute si sa se pastreze o legatura intre copil si familie, respectiv persoanele importante
sau apropiate acestuia. De asemenea, mi s-a adus la cunostinta faptul ca se asigură pregătirea
adecvata a ieşirii copilului sau tanarului din serviciu, prin dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă şi a altor condiţii utile pentru reintegrarea sau integrarea familială si/sau socio-
profesională. Un aspect extrem de important deoarece am acumulat informatii cu privire la
faptul ca pentru un copil sau tanar este important ca pe parcursul in care acesta primeste anumite
servicii de tip rezidential, sa se tina cont de nevoia acestora de a deveni cat mai autonomi si de a
putea ca la un momendat sa se descurce singuri fiind cat mai independeti posibil.
Inca un aspect important pe care l-am retinut parcurgand prezentul ordin este faptul ca copiii,
părinţii acestora sau reprezentanţii lor legali cunosc destul de bine procedurile privind
modalităţile de a realiza sesizări sau reclamaţii, dar şi drepturile pe care le au cu privire la
informarea asupra demersurilor pentru rezolvarea si primirea răspunsului. O informatie la fel de
importanta deoarece consider ca este esential sa se cunoasca atat elementele de baza ce tin de
serviciile de tip rezidential, dar si maniera in care se pot solutiona anumite reclamatii in cazul in
care anumite situatii impun acest lucru. Ceea ce am mai acumulat prin citirea acestei legi, este
faptul ca serviciul pentru protecţia copilului de tip rezidenţial promovează şi aplică
măsuri de protejare a copiilor împotriva oricărei forme de discriminare , intimidare,
abuz,exploatare, neglijare, tratament inuman sau degradant. Un aspect foarte important deoarece
fiecare asistent social trebuie sa cunoasca ca serviciul pentru protectia copiului de tip rezidential
pune un mare accent pe aceste aspecte ce tin de protectia copilului, ferindu-l de toate foarmele de
abuz care il pot afecta. Ca ultima informatie esentiala pe care am adaugat-o in „bagajul” propriu
de cunostinte este faptul ca personalul este selectat cu mare atenţie şi responsabilitate prin
intermediul unui proces de recrutare şi angajare care se desfăşoară în acord cu legislaţia şi care
răspunde nevoilor copiilor şi misiunii serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial. Un
detaliu semnificativ deoarece importanta personalului in cadrul acestor servicii de tip rezidential
este esentiala in dezvoltarea, evolutia,precum si in raspunderea adecvata a nevoilor copilului sau
tanarului care se afla in cadrul acestor servicii.
In concluzie, Ordinul nr. 21 din 26/02/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii
privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 222 din 15/03/2004 mi-a adus la cunostinta foarte multe aspecte ce tin de
modalitatile de functionare si organizare a serviciilor pentru portectia copilului de tip rezidential.
Toate informatiile acumulate m-au ajutat sa inteleg mult mai bine ceea ce inseamna aceste
servicii, cum trebuie aplicate, de ce anume trebuie sa se tina cont, care sunt aspecte de baza pe
care se pune accent , precum si multe alte date semificative care imi vor fi de mare folos in
domeniul asistential din care doresc sa fac parte pe viitor.
Observatiile personale sunt faptul ca serviciile de tip rezidential pun un mare accent pe nevoile
copilului sau tanarului. Se pune un mare accent atat pornind de la oferirea nevoilor de baza ,
nevoi precum hrana,caldura, imbracaminte, pana la nevoile afective, emotinale, chiar si
asigurarea unui personal cat mai calificat care sa indeplineasca toate sarcinile in maniera cea mai
adecvata.
Abilitatile si tehnicile de lucru observate si exersate in cadrul acestei documentari sunt modul de
a intelege aspectele de baza in acordarea serviciilor de tip rezidential, analizarea si focalizarea pe
aspectele teoretice privind organizarea si implementarea acestora, precum si abilitatea de a avea
rabdarea necesara sa parcurg toate informatiile esentiale care s-au regasit in prezentul ordin.

Petcu D.
FISA DE JURNAL 8
Data: 26.04.2021
Locul: Domiciliu
Ora: 14:00-20:00
Persoane prezente: Activitate individuală
Descrierea activităților
Activitatea a constat în studiul legislației privind managementul de caz în domeniul protecției
drepturilor copilului.
Text lecturat: Ordinul Nr. 288 din 2006 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind
managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului.

Textul a fost accesibil, plin de explicații și multe informații noi importante .
Abilități și tehnici de lucru observate și exersate ( se numesc și se descriu teoretic și practic)
În urma lecturării textului am aflat că managementul de caz aplicat în domeniul protecției

drepturilor copilului, reprezintă o metodă de coordonare a tuturor activităților de asistență socială
și protecție specială desfășurate în interesul superior al copilului de către profesioniști din diferite
servicii sau instituții publice private.
Nume si prenume student:
Petcu D.
FISA DE JURNAL 9
Data: 03.05.2021
Locul: Domiciliu
Ora: 16:00-20:00
Astazi, 03.05.2021, am ales sa citesc si sa ma documentez cu privire la Legea nr.339 din 17 iulie
2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001deoarece consider ca
in domeniul asistential trebuie sa se cunoasca si aspecte referitoare la activitatea de voluntariat,
avand o importanta foarte mare pentru oricine doreste sa progreseze intr-un anumit domeniu din
care face parte.
In inceputul acestei legi, am reusit sa acumulez informatii referitoare la definirea anumitor
termeni de baza, respectiv, am invatat cu exacitate la ce se refera voluntariatul, acesta insemnand
o activitate in folosul altora care se desfasoara din propria dorinta sau initiativa de catre orice
persoana fizica fara a se astepta sau a primi o compensatie materiala sau de orice alt fel.
Activitatea de interes public, este alt termen asupra caruia am deprins semnificatia propriu-zisa,
si anume, aceasta reprezinta o activitate care se realizeaza in anumite domenii precum: asistenţa
şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar,si multe altele de asemenea.
Bineinteles, am reusit sa invat si despre semnificatia mai multor termeni, ca de exemplu:
organizaţia gazda, contractul de voluntariat,precum si beneficiarul voluntariatului. Toti acesti
teremni exemplificati sunt foarte importanti deoarece atunci cand vine vorba de voluntariat si
toate activitatile care se desfasoara in cadrul acestuia, este necesar sa se cunoasca definitia
acestor elemente care sunt folosite foarte des in mediul respectiv.
In continuare, am trecut prin exemplificarea anumitor principii pe care se fundamenteaza
prezenta lege, principii precum: participarea propriu-zisa ca voluntar, implicare a voluntarului în
viata comunitatii, realizarea voluntariatului fara orice fel de contraprestaţii materiale din partea
beneficiarului,precum si egalitatea de sanse, fara niciun fel de discriminare. Acestea fiind cele
mai importante principii pentru ca activitatea de voluntariat sa se poata realiza in maniera cea
mai adecvata si calitativa cu putinta. Alt aspect pe care l-am invatat parcurgand prezenta lege
este faptul ca tanarul care este voluntar trebuie sa fie cuprins cu varsta între 18 şi 25 de ani care
încheieun contract de voluntariat pentru o perioadă limitată, la care mai apoi se urmareste
dezvoltarea aptitudinilor si formarea experienţei personale şi interculturale, contribuind în acelaşi
timp la binele comunităţii,iar la finalul stagiului de voluntariat, în cadrul programului de acţiune
comunita se va realiza de către Comisia Europeana un certificat nominal care sa aprobe prestarea
activităţiilor de voluntar, dar si experienţa şi aptitudinile aacumulate de-a lungul timpului.
Prezenta lege mi-a oferit informatii valoroase cu privire la Contractul de voluntariat, la care
ca prim aspect esential, am invata faptul ca voluntariatul se realizeaza cu ajutorul unui contract
încheiat in scris , între voluntar şi organizaţia gazdă, în condiţii de libertate contractuală a
ambelor parti şi cu respectarea dispoziţiilor legii. Privind acest contract de voluntariat, am retinut
faptul ca un alt aspect semnificativ este ca in continutul acestuia sa fie specificate cateva dintre
drepturile ale voluntarului, drepturi precum: asigurarea de către organizaţia gazdă a desfăşurării
activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, eliberarea de către organizaţia gazda a unui
certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar,precum si altele mentionate
in prezenta lege. Toate aceste drepturile consider ca sunt esentiale de specificat deoarece trebuie
sa se tina cont de acestea pentru ca voluntarul sa isi poate desfasura activitatile intr-un mediu
corespunzator si in care se simte in siguranta si protejat. In continuare mi s-a adus la cunostinta
faptul ca sunt necesare anumite obligatii care trebuie sa fie specificate in contractul de
voluntariat, obigatii precum: să păstreze confidenţialitatea informaţiilor, sa se participe la
cursurile de instruire organizate, sa se îndeplinească sarcinile din partea organizaţiei gazda, etc.
Toate aceste obligatii sunt la fel de important de mentionat ca si drepturile pe care le are un
voluntar, deoarece fara acestea toate activitatile si organizarea pe care o implica voluntariatul nu
ar fi atat de profesioniste si calitative. Privind dispozitiile finale, am retinut informatia cu privire
la faptul ca la concursurile organizate pentru ocuparea de posturi, daca sunt doi sau mai mulţi
candidaţi obţin punctaje identice, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cele private pot sa
aloce un punctaj suplimentar persoanelor care prezintă unul sau mai multe certificate nominale
de voluntariat. Un aspect foarte important si satisfacator deoarece este un plus pentru cei care fac
voluntariat si care poate se vor intalni cu o asemenea situatie, sa le fie recunoscute munca si
interesul in cadrul vountariatului pe care l-au facut.
In concluzie, Legea nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii
voluntariatului nr. 195/2001, mi-a oferit foarte multe informatii valoroase cu privire la tot ceea ce
tine activitatea de voluntariat. Am invatat multe aspecte pe care nu le stiam pana la momentul
acesta despre un contract de voluntariat, despre drepturile si obligatiie voluntarilor, precum si
multe alte aspecte ce sunt baza desfasurarii voluntariatului in maniera cea mai potrivita.

Observatiile personale sunt faptul ca activitatea de voluntariat implica foarte multa dedicare,
precum si respectarea anumitor drepturi si obligatii care nu trebuie sa lipseasca din contractul de
voluntariat.

Abilitatile si tehnicile de lucru observate si exersate in cadrul acestei documentari sunt maniera
de a vizualiza posibile viitoare activitati desfasurate in baza voluntariatului, respecand in acelasi
timp obligatiile si cunoscand drepturile mentionate. Mai apoi, modul de a intelege in detaliu
anumite aspecte referitoare la ceea ce implica in esenta sa fii un voluntar implicat, iar in final, am
exersat abilitatea de a analiza si implementa informatii valoroase referitoare in special la
contractul de voluntariatmentionat in prezenta lege.

Petcu D.
FISA DE JURNAL 11
Data: 07.05.2021
Locul: Amfiteatrul A 14
Ora: 12:00-13:30
Persoanele prezente: Doamna profesor Catarau Loredana-Florentina, Preotul Iosif Iacob, doamna
Olga impreuna cu doamna Marina, doamna Alina, precum si majoritatea colegilor de la
specializarea a.s.
Astazi,07.05.2021, a fost o zi plina de entuziasm deoarece eram foarte nerabdatoare sa particip,
in sfarsit, fizic la ora de practica programata. Tinand cont de toata pandemia inca prezenta in ziua
de astazi, aceasta intalnire a fost conceputa intr-o maniera foarte bine pusa la punct, organizata,
repsectand bineinteles regulile de distantare sociala astfel incat toata lumea prezenta sa fie cat
mai protejata si relaxata in acelasi timp.
Prima intalnire de practica de specialitate, desfasurata in modul fizic a decurs pentru inceput
cu un cuvant din partea Preotului Iosif Iacob,directorul general al Asociatiei Centrului diecezan
Caritas din Iasi, care a tinut un discurs impresionant si de-a dreptul coplesitor pentru mine.
Parintele a pus un mare accent pe valorile ce trebuie sa stea la baza oricarui asistent social,
cateva dintre acestea evidentiate de catre dansul sunt urmatoarele:
responsabilitate,vocatie,implinire. Acesta a mentionat faptul ca este extrem de important ca
oameni sa avem mereu prezente valorile fundamentale in noi deoarece pana la a se ajunge sa
primim ce meritam trebuie sa tinem cont de valorile noastre ,de demnitatea noastra,sa cream o
relatie autentica cu misiunea asistentului social, sa tratam fiecare beneficiar in functie de valorile
pe care ne bazam, sa avem o maniera adecvata in fata beneficiarului, sa tin cont de faptul ca
printre cele mai importante aspecte in domeniul asistential este faptul ca de cele mai multe ori
responsabilitatea este „cap de afis” in toate circumstantele intalnite, aceasta ducand mai apoi la
increderea pe care o capata beneficiarul in noi. In final, acesta a subliniat faptul ca trebuie sa
traim prezentul deoarece azi trebuie sa fim fericiti, nu maine. Aceasta fraza a fost una ce mi-a
ramas clar in minte deoarece a fost de o profunzime si un adevar remarcabil, la care s-a adaugat
si mentiunea cum ca obiectivele noastre ne indreapta spre ceea ce dorim si anume fericirea.
In continuarea intalnirii, doamna Olga impreuna cu doamna Marina de la Centrul pentru
copii „Don Bosco”, ne-a adus la cunostinta aspecte atat organizatorice din cadrul centrului, cat si
aspecte mai practice, acestea facand un desen reprezentativ. Mi s-a adus la cunostinta faptul ca
echipa in cadrul centrului este organizata din: 2 asistenti sociali, un psiholog,si un
coordonator,iar misiunea o reprezinta reintegrarea,educatia, reecreerea cat si consilierea.
Prezentarea s-a focalizat pe ceea ce inseamna copilarie si cat de importante sunt toate etapele
vietii pentru un copil, exemplificand totul intr-un desen in care o floare reprezinta copilul,
soarele este mediul social, partea de jos este familia, iar stropii de ploaie sunt serviciile acordate
in cadrul centrului. Un alt aspecte extrem de important ce s-a mentionat este faptul ca voluntarii
au un rol foarte important in dezvoltarea copiilor din cadrul centrului deoarece ei devin un
exemplu pentru copii, iar maniera in care se realizeaza relatie dintre acestia este una definitorie
pentru evolutia acestuia.Totodata, s-au secificat si cateva dintre activitatile reprezentative,
acestea fiind: in luna ianuarie este ziua Don Bosco, festivalul Clatitelor, martioarele,o floare
pentru o viata, deschiderea anului scolar, festivalul toamnei, Mos nicolae si Mos Craciun,
precum si sarbatorirea zilei de nastere a fiecarui beneficiar in parte.
Continuand cu urmatoarea prezentare, doamna Loredana impreuna cu o beneficiara din cadrul
Centrului de Plasament „Sf. Iosif” ne-au adus la cunoastinta foarte multe aspecte despre ceea ce
inseamna viata in cadrul centrului, cum se organizeaza anumite aspecte si ce anume ofera
centrul. S-a mentionat faptul ca serviciile in centrul de plasament ar fi: un mediu cat mai
sanatos, nevoile de baza, petrecerea timpului liber, activitati de dezvoltare personala, precum si
multe altele. Scopul il reprezinta sprijinirea copiilor si familiilor din statului dezavantajat, in
cadrul centrului facnd parte fete cu varsta cuprinsa intre 13-20 de ani, in numar de 20 de
beneficiari pana in prezent. In continuare , beneficiara din cadrul centrului ne-a povestit
amanunte cu privire la viata intr-un asemenea mediu. Aceasta a mentionat faptul ca a primit
mereu sprijin in luarea deciziilor fiind in centru de la varsta de 12 ani. Sprijinul a ffost pe partea
afectva , mai exact aceasta a primit apreciere ,ocrotire, in temeiul faptului ca a exitat mereu un
program care au ferit-o de anumite pericole. Centrul a ajutat-o si in cultivarea valorilor
importante, valori precum:respectuul,punctualitatea,disciplina ,etc.
George, colegul nostru, a continuat sa ne aduca informatii cu privire la descrierea Centrului
de resurse pentru familii, mentionand anumite servicii pe care centrul le ofer, specificand ca in
cadrul acestuia se ajuta in jur de 30 de familii din judetul Iasi, iar in final punand un accent
deosebit pe faptul ca experienta de voluntar te ajuta sa te dezvolti pe toate planurile, te face sa
devii mult mai dezinvolt , mult mai deschis si sociabil, fiind o baza importanta in evolutia atat
personala,cat si profesionala. Doamna Alina , coordonator al centrului de ingrijire la domiciliu a
continuat sa ne aduca cateva aspecte despre o intamplare cu usa in cadrul careia un beneficiar a
luat prin surpindere echipa care se afla atunci la domiciuliu acesta, subliniand mai exact faptul ca
profesia de asistent social este una extrem de omplexa, imprevizibila si in care trebuie sa fim cat
mai flexibili si reponsabili pentru fiecare actiune pe care o facem. Intalnirea s-a terminat cu o
activitate propusa de doamna Amalia Hrubaru, la care eu impreuna cu toti colegi mei a trebuie sa
adresam intrebari si sa gasim si sa impartasim valori comune,urmand mai apoi sa se realizeze
prezenta de catre doamna Loredana.
In concluzie,aceasta intalnire a fost una extrem de placuta, toate activitatile realizate pe
parcursul acestei intalniri au fost interesante si bine organizate, iar intreaga zi mi-a lasat un
sentiment de bine deoarece fraza „fa bine de cate ori se poate si de fiecare data se poate”
mentionata de doamna Loredana mi-a ghidat in continuare restul timpului ramas din aceata zi.
Observatiile personale asupra intalnirii au fost faptul ca profesia de asistent social este un pe cat
de grea si complexa, la fel de minuntata si interesanta. Fiecare activitate care se realizeaza in
domeniul asistentia trebuie sa implice responsbilitate si dorinta ,iar valorile fundamentale nu
trebuie sa lipseasca.
Abilitatile si tehnicile de lucru observate si exersate au fost mentinerea atentiei de-a lungul
intregilor prentari, dezvoltarea simtului observatiei, sumarizarea anumitor informatii, extregerea
informatiilor de baza, precum si modul de a intelege anumite aspecte ce tin mai mult de aplicarea
teoriei in practica propriu-zisa.

Petcu D.
FISA DE JURNAL 12
Data: 10.05.2021
Locul: Domiciliu
Ora: 16-20
Persoanele prezente: Activitate individuală
Descrierea activitatilor: Activitatea a constat în studiul individual al legislației privind

voluntariatul.
Text lecturat: Lege nr. 195 din 20/04/2001, Legea voluntariatului

Textul a fost foarte interesant și explicit, ușor de înțeles și l-am parcurs fără probleme realizând
și fișa de lectură.
Sudiul legislației privind activitatea de voluntariat mi-a adus clarificări și informații noi
folositoare ce le pot folosi în practica de specialitate.

Petcu D.
FISA DE JURNAL 13
Data: 17.05.2021
Locul: Google meet
Ora: 14:00-16:00
Persoanele prezente: Doamna profesor Catarau Loredana-Florentina, precum si colegii de

facultate din grupa numarul 8, specializarea AS.
Astazi, 17.05.2021, am avut o a treia intalnire de practica, insa de data aceasta desfasurata in
mediul online. Intalnirea a inceput foarte bine, intr-un mod organizat in care fiecare dintre noi
ne-am putut integra pe platforma Google meet, iar intalnirea a putut incepe cu claritate si interes
din partea tuturor.
Pentru inceput, aceasta intalnire a inceput prin a se prezente si a se pune accent pe anumite
instrumente de lucru specifice in domeniul asistential. Unul dintre primele documente de o
importanta majora discutat a fost ancheta sociala, in cazul unui beneficiar nou venit in centrul
rezidential, mai apoi contractul de acordare a serviciilor sociale. Privind contractul individualizat
gandit in special pentru Centrul de Plasament „Sf. Iosif”, s-a mentionat faptul ca acesta poate sa
fie adaptat in functie de fiecare insitutie rezidentiala in parte. Asadar, exista doua parti
contractuale ca furnizori de servicii sociale, de asemenea, beneficiarul efectiv cu specificarea ca
beneficiarul care are varsta mai mare sau egale cu 10 ani are dreptul de a semna acest contract,
acesta neincheandu-se cu familia deoarece s-a evidentiat faptul ca de foarte multe ori familia este
cea care poate sa nu pastreze legatura cu copilul si atunic, contractul se incheie cu beneficiarul.
Acest contract se semneaza odata cu intrara copilului in centru , insa acesta nu are un anumit
termen deoarece acesta este valabil atata timp cat se mentine hotararea judecatoreasca sau in
principiu pana la varsta de 18 ani, dupa care se poate crea un altfel de contract.
In continuare, s-a discutat despre un alt instrument de lucru, acesta fiind ancheta sociala.
Privind ancheta sociala, s-a mentionat ca in aceasta sunt specificate cateva date de identificare a
beneficiarului, mai apoi, date despre familia beneficiarului, istoricul social al beneficiarului,
starea de sanatate,situatia materiala financiara,relatiile din familie,dar si din coumnitate,cateva
observatii,concluzii si recomandari. S-a pus accent pe faptul ca in general copiii, atunci cand vin
in cadrul centrului rezidential „Sf.Iosif” vin deja cu anchete sociale realizate nefiind necesar sa
se realizeze alte anchete sociale decat in situatia in care se impune direct acest lucru pentru un
anumit serviciu care trebuie acordat copilului, spre exemplu solicitarea directa de la scoala.
Asadar, privind ancheta sociala, am invatat si faptul ca aceasta poate sa fie adaptata in functie de
fiecare institutie in parte, insa detine si anumite particularitati generale specificate anterior.
Alte instrumente de lucru discutate la aceasta intalnire care se poate folosi atunci cand un
copil se integreaza in cadrul centrului rezidential este planul de interventie, raportul de evaluare,
dar in special un programul de acomodare. Privind acest plan de acomodare s-a mentionat faptul
ca se foloseste doar o singura data, spre deosebire de ancheta sociala. Acesta se face doar la
inceput, de 2 sau 3 ori pana cand copilul s-a acomodat in centru, iar scopul sau este, precum
reiese foarte clar si din titlu, acomodarea copilului. In continuare, privind planul individualizat de
protectie (PIP), s-a specificat faptul ca se face la inceput atunci cand intra un nou beneficiar in
centru, insa acesta se repeta odata la 6 luni sau atunci cand se schimba nevoile bbeneficiarului si
apar anumite schimbari in situatia sa. Planul individualizat de protectie este impartit in partea de
prestatii si de servicii pentru copil, familie, precum si alte servicii pentru care copilul a dezvoltat
relatii de atasament,iar scopul sau este de a vedea care sunt demersurile pentru a scoate copilul
din situatia de dificultate in care se afla.
Privind planul individualizat de servicii, s-au specificat informatii precum faptul ca acesta are
specificul mai in detaliu privind ceea ce tine interventia asupra unui beneficiar din plasament. In
acest plan individualizat de servicii se incearca gasirea obiectivelor care sunt pe termen scurt,
mediu si termen lung, insa incercam sa le dezvoltam pentru a fi cat mai clare si de ansamblu. Un
exemplu de obiectiv pe termen scurt discutat in cazul unui copil de clasa a 8-a si urmeaza sa
sustina examene , acesta este de a-l sprijini educational in vederea pregatirii acestuia. Ca si
activitati privind acest plan individualizat de servicii s-au mentionat importanta consilierii,
mediatiile scolare, intalnirile cu voluntarii, sprijinul din partea specialistilor,a
pedagogului,activitati ocazionale ca de exemplu: anumite discutii cu copilul, etc. persoanele
implicate fiind asistentul social, coordonatorul,pedagogul,voluntarii, etc. Resursele mentionate
de care este nevoie pentru a se indeplinii acest obectiv sunt pixul, caietul,video proiectorul,
precum si multe altele.
Modalitatile de evaluare este la fel de importanta pentru a putea constata situatia in care
beneficiarul se afla pe parcursul timpului. Pe termen mediu, ca si alt obiectiv s-a mentionat pe
acelasi caz anterior, pregatirea copilului in vederea schimbarii mediului scolar deoarece s-a
subliniat importanta adaptabilitatii copilului la diferitele medii in care acesta urmeaza sa treaca
pe parcursul dezvoltarii sale. Aici, ca si activitatii am invatat ca se pot realiza in primul rand
sedintele de consiliere, activitatie de petrecerea timpului liber in care copilul sa isi formeze
adaptabilitatea de care copilul are nevoie, integrarea sociala cu accent pe grupul de prieteni,
persoanele noi intalnite, in care sa aiba parte de anumite schimburi de experiente, acestea fiind
insa, mai mult ocazionale. Totodata, un obiectiv pe termen lung mentionat este imbunatatirea
relatiilor cu familia pentru ca acesta este foarte important ,mai ales pentru ca in general copilul
ajunge in cadrul centrelor rezidentiale pe fondul relatiilor tensionate cu familia din care face
parte. Activitatile periodice evidentiate sunt contactul telefonic,vizitele, invitarea familiei la
diferite activitati, iar cele ocazionale pot fi invitarea parintilor la o sesiune de discutare pe baza
anumitor aspecte. O alta parte la fel de importanta care a fost discutata este legata de activitatea
non-formala care au un rol important in dezvoltarea si evolutia beneficiarului.
In continuare s-au prezentat informatii referitoare la fisa de evaluare medicala, educationala
si psihologica, aceasta fiind o fisa de evaluare care se realizeaza de catre specialisti diferiti:
asistent social, medic de familie,psiholog, etc. aceasta reinnoindu-se odata la 3 luni. Acestea
trebuie mentionate de catre fiecare specialist in parte si de catre beneficiar care are varsta mai
mare de 10 ani sau de catre membrii familiei. Fisa de monitorizare a evolutiei scolare se
completeaza cu datele pe care le are beneficiarului, date de identificare,institutia de
invatamant,etc. Scopul acesteia este bineinteles, monitorizarea evolutiei scolare a copilului in
maniera cea mai adecvata cu putinta. Trecand mai departe, s-au adus la cunostinta si aspecte
privind raportul de intrevedere , la care s-a mentionat faptul ca acesta este facut in urma fiecarei
sedinte de consiiere cu beneficiarul aducandu-se anumite obeservatii, specificatii si concluzii in
cadrul discutiei cu beneficiarul. Totodata, s-a evidentiat si instrumentul de lucru numit proces
verbal care poate fi adaptat sub orice forma, insa trebuie sa se dovedeasca ca exista intalniri intre
specialistii centrului in care se discuta aspecte cu privire la beneficiari. Raportul de intalnire
copi-familie trebuie sa se tina cont de atitudinea copilului inainte de intalnirea cu familia, daca
este nerabdator,trist, rusinat, energic, speriat sau poate chiar sa refuze intalnirea cu familia
acestuia, sa respinga intalnirea propriu-zisa. Pe perioada discutiei copilul poate sa aiba emotii pe
perioada discutiei cu familia sau poate sa fie foarte afectuos si atasat la terminarea acestei
intalniri, aceste aspecte pot sa varieze de la beneficiar la beneficiar. Alt aspect esential disutat
este raportul trimestrial,la care se specifica partea de evolutie a copilului din ultimele 3 luni,
acesta este unul tip, se bifeaza in functie de ceea ce corespunde copilului , iar aspectele esentiale
care trebuie retinute sunt faptul ca trebuie sa mentionam exact cum s-a comportat copilul in
utlimele 3 luni.
In final , s-au discutat aspecte cu privire cele 3 tipuri de reintegrare. S-a mentionat faptul ca
reintegrarea in familie se realizeaza atunci cand situatia familiala s-a schimbat in bine si familia
ar putea sa sprijine tanarul in cateva demersuri, mai apoi, reintegrarea comunitara se sprijina
tanarul sa isi gaseasca un loc de munca, devenind cat mai independent, iar in final, reintegrarea
sociala la care se ajuta copilul acordandu-i un loc de munca si anumite resurse financiare prin
care acesta sa se poata descurca cu ajutorul centrului multifunctional.
In concluzie, aceasta intalnire mi-a oferit foarte multe informatii cu privire la instrumentele de
lucru mentionate anterior, am invatat foarte multe aspecte organizatorice , precum si multe
informatii de baza care imi vor fi de folos in exercitarea profesiei de asistent social.
Observatiile personale sunt faptul ca toate instrumentele de lucru specificate la aceasta intalnire
sunt extrem de importante pentru a putea activa in domeniul asistential, iar toate informatiile
prezentate trebuie sa alcatuiasca baza de cunostinta ca si viitor asistent social.

Abilitatile si tehnicile de lucru observate si exersate in cadrul acestei intalnirii au fost analiza
informatiilor prezentate, modalitatea de a intelege anumite aspecte noi intalnite, am exersat
rabdarea deoarece toate aspectele prezentate sunt destul de bogate in informatii valoroase care
trebuie cunoscute, precum si abilitatea de a putea lucra pe un exemplu imaginar in scopul
intelegerii anumiitor instrumente de lucru specifice.

Petcu D.
FISA DE JURNAL 14
Data: 25.05.2021
Locul: Domiciliu
Ora: 14:00-18:00
Persoanele prezente: Activitate individuală
Descrierea activitatilor: Activitatea a constat în studiul individual al legislației privind regimul

finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes
general.
Text lecturat: Legea 350 din 02.12.2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri
publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
Materialul studiat a fost puțin dificil, l-am parcurs mai greu dar nu a fost imposibil și am realizat
fișa de lectură.

Sudiul legislației privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru
activităţi nonprofit de interes general mi-a adus informații noi și de folos.

Petcu D.
6.Fise de lectura
FISA DE LECTURA 1
1.Legea Nr. 292 din 20 decembrie 2011 Legea asistenţei sociale
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 905 din 20 decembrie 2011
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Fișa Nr. 5
2.Cuvinte cheie:
-servicii
-beneficii
-nevoi sociale
-excluziune social
-marginalizare
3.Scopul studierii textului:
Scopul studierii textului este de a înțelege mai bine ce este asistența socială, cu ce se ocupă
aceasta și cum trebuie să procedez cu persoanele vulnerabile în timpul practicii de specialitate
dar și ca viitor asistent social.
4.Analiza textului:
Sistemul naţional de asistenţă socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor
de asigurări sociale şi se compune din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de
servicii sociale.
Asistenţa socială, prin măsurile şi acţiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităţilor
individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi
promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială.
Responsabilitatea privind dezvoltarea propriilor capacităţi de integrare socială şi implicarea

activă în soluţionarea situaţiilor de dificultate revine fiecărei persoane, precum şi familiei
acesteia, autorităţile statului intervenind prin crearea de oportunităţi egale şi, în subsidiar, prin
acordarea de beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate. Autorităţile administraţiei
publice centrale asigură elaborarea cadrului legislativ în domeniul asistenţei sociale, pentru
susţinerea categoriilor defavorizate, combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială,
dezvoltarea politicilor de susţinere a familiei pe parcursul întregului ciclu de viaţă a membrilor
acesteia, precum şi transferul către autorităţile administraţiei publice locale şi societatea civilă,
inclusiv către instituţiile de cult recunoscute de lege, a atribuţiilor şi mijloacelor financiare
necesare acţiunilor de asistenţă socială, prevăzute prin legile speciale.
Toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România,
cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii
Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în
România au dreptul la asistenţă socială, în condiţiile legislaţiei române, precum şi ale
reglementărilor Uniunii Europene şi ale acordurilor şi tratatelor la care România este parte.
Persoanele prevăzute la alin. (1) au dreptul de a fi informate asupra conţinutului şi modalităţilor
de acordare a măsurilor şi acţiunilor de asistenţă socială.
Dreptul la asistenţă socială se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, în conformitate cu
prevederile legii.
Sistemul naţional de asistenţă socială se întemeiază pe următoarele valori şi principii generale:
a) solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor

vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor
situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie;
b) subsidiaritatea, potrivit căreia, în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura
integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar,
statul;
c) universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile
prevăzute de lege;
d) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea
liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la
intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;
e) abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei
particulare de viaţă a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor
situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi
nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă
inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului;
f) parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private,
organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii
comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare
pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile;
g) participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea
politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social
şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin
activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile;
h) transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei
publice centrale şi locale faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor
la procesul de luare a deciziilor;
i) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de
protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,
religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică,
dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie
defavorizată;
j) eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor
programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul
proiectat;
k) eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun
raport cost-beneficiu;
l) respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face
propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă
drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi.
Beneficiile de asistenţă socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor
individuale/familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal,
precum şi o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii
anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
Beneficiile de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale se acordă atât
pentru asigurarea nevoilor de bază ale vieţii, cât şi în scopul promovării şi garantării exercitării
de către acestea a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi participării depline la viaţa societăţii.
Principalele categorii de beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi

speciale sunt următoarele:
a) alocaţii pentru persoanele cu dizabilităţi;
b) indemnizaţii de îngrijire;
c) facilităţi, în condiţiile legii.
Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde
nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii
situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării
incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii. Serviciile sociale sunt servicii de interes general şi
se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie de specificul activităţii/activităţilor derulate
şi de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari.
Beneficiază de servicii sociale persoanele şi familiile aflate în situaţii de dificultate, cu

respectarea condiţiilor prevăzute la art. 4. Grupurile şi comunităţile aflate în situaţii de dificultate
beneficiază de servicii sociale, în cadrul programelor de acţiune comunitară destinate prevenirii
şi combaterii riscului de marginalizare şi excluziune socială, aprobate prin hotărâri ale consiliilor
judeţene/locale.
5.Concluzie:
Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii, măsuri şi acţiuni prin
care statul, reprezentat de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi
societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori
permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei,
familiei, grupurilor ori comunităţilor. Sistemul naţional de asistenţă socială intervine subsidiar
sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale şi se compune din sistemul de
beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale.
În concluzie, prezenta lege reglementează cadrul general de organizare, funcţionare şi finanţare a
sistemului naţional de asistenţă socială în România.
6.Semnatura studentului:
Petcu D.
FISA DE LECTURA 2
1.LEGE Nr. 197 din 1 noiembrie 2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale,
publicat în Monitorul Oficial al României
2.Cuvinte cheie:
-servicii sociale
-asigurarea calității
-monitorizare
-evaluare
-control
3.Scopul studierii textului
Am studiat acest text din dorința de a înțelege mai bine întreg domeniul asistenței sociale și
pentru a aplica aceste informații în practica de specialitate.
4. Analiza textului
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale este responsabil de organizarea, coordonarea,
implementarea procesului privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, precum şi
de realizarea controlului în domeniu.
Calitatea în domeniul serviciilor sociale reprezintă ansamblul de cerinţe şi condiţii ce sunt
îndeplinite de furnizori şi de serviciile sociale acordate de aceştia pentru a răspunde nevoilor şi
aşteptărilor beneficiarilor.
Calitatea în domeniul serviciilor sociale reprezintă o preocupare permanentă pentru furnizori,
pentru personalul serviciilor sociale, precum şi pentru autorităţile publice.
Evaluarea şi monitorizarea calităţii în domeniul serviciilor sociale se realizează în baza unor
standarde, criterii şi indicatori. La elaborarea standardelor, criteriilor şi indicatorilor prevăzuţi la
alin. (1) se au în vedere principiile calităţii în domeniul serviciilor sociale, axate, cu precădere,
pe aspecte referitoare la:
a) acordarea serviciilor sociale: asigurarea, fără niciun fel de discriminare, a unor servicii sociale
eficace, accesibile, comprehensive, sustenabile, centrate pe nevoile individuale ale
beneficiarului;
b) relaţia dintre furnizori şi beneficiarii acestora: utilizarea de mijloace de informare şi
comunicare corecte, transparente şi accesibile, asigurarea confidenţialităţii şi securităţii datelor şi
informaţiilor personale, utilizarea mecanismelor de prevenţie şi combatere a riscului de abuz
fizic, psihologic sau financiar asupra beneficiarului;
c) participarea beneficiarilor: implicarea activă a beneficiarilor şi a familiilor acestora în
planificarea, acordarea şi evaluarea serviciilor sociale;
d) relaţia dintre furnizori şi autorităţile administraţiei publice, partenerii sociali şi alţi
reprezentanţi ai societăţii civile de la nivelul comunităţii: coordonarea eficientă dintre sectorul
public şi privat, încurajarea parteneriatelor pentru asigurarea sustenabilităţii şi continuităţii
serviciilor sociale, promovarea dezvoltării serviciilor sociale de proximitate/comunitare şi a
integrării acestora cu serviciile de sănătate, educaţie şi alte servicii de interes general;
e) dezvoltarea resurselor umane implicate în acordarea serviciilor sociale şi îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă: recrutarea de personal calificat şi asigurarea formării continue a acestuia,
implicarea voluntarilor, asigurarea condiţiilor de lucru adecvate şi a echipamentelor specifice
activităţilor derulate, asigurarea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă. Standardele, criteriile şi
indicatorii, elaboraţi cu respectarea prevederilor alin. (2), conţin elemente cu caracter general,
precum şi elemente specifice, în funcţie de tipul serviciilor sociale şi de categoriile de
beneficiari.
Asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale este centrată pe beneficiar, soluţionarea
nevoilor şi respectarea drepturilor acestuia fiind prioritare.
În domeniul serviciilor sociale se acreditează atât furnizorii, cât şi serviciile sociale, în condiţiile
prezentei legi.
Acreditarea furnizorilor se realizează în baza criteriilor specifice, denumite în continuare criterii,
ce reprezintă cerinţele de bază prin care se evidenţiază capacitatea acestora de a înfiinţa, a
administra şi a acorda servicii sociale. Respectarea criteriilor este atestată prin certificat de
acreditare.
Acreditarea serviciilor sociale se realizează în baza standardelor minime de calitate, ce reprezintă
cerinţele minimale privind eficacitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate în raport cu nevoile
beneficiarilor, obiectivele asumate, rezultatele aşteptate. Standardele minime de calitate,
denumite în continuare standarde minime, constituie nivelul de referinţă a calităţii serviciilor
sociale, iar îndeplinirea acestora este obligatorie şi se atestă prin licenţă de funcţionare.
Nivelul de calitate a serviciilor sociale se evaluează în baza unor indicatori de performanţă,
pornind de la nivelul de referinţă, reprezentat de standardele minime definite la art. 5 alin. (3),
corespunzător clasei a III-a, până la clasa I, care reprezintă cel mai înalt nivel de calitate şi se
evidenţiază prin încadrarea în clase de calitate.
Nivelele de calitate se atestă printr-o siglă distinctivă corespunzătoare fiecăreia din cele 3 clase
prevăzute la alin. (1). (3) Încadrarea în clasele de calitate II - I atestă gradul de excelenţă a
serviciului social şi este opţională.
Scopul prezentei legi este de a contribui la:
a) respectarea drepturilor beneficiarilor de servicii sociale;
b) asigurarea, menţinerea şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii serviciilor sociale;
c) promovarea celor mai bune practici, a performanţei, precum şi a concurenţei dintre furnizori;
d) facilitarea accesului beneficiarilor la servicii sociale de calitate;
e) asigurarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu al beneficiarilor;
f) asigurarea gestionării eficiente a fondurilor publice, precum şi a resurselor umane şi materiale;
g) respectarea principiului transparenţei privind calitatea serviciilor sociale.

Furnizorii pot solicita evaluarea calităţii serviciilor sociale, în scopul încadrării în clasele de
calitate prevăzute la art. 6 alin. (3).
Procedura de evaluare pentru stabilirea nivelelor de calitate şi încadrarea serviciilor sociale în
cele două clase superioare nivelului de referinţă reprezentat de standardele minime parcurg
următoarele etape:
a) evaluarea serviciilor sociale pe baza indicatorilor de performanţă, denumiţi în continuare
indicatori;
b) stabilirea nivelelor de calitate pentru încadrarea în clasele de calitate corespunzătoare, în baza
cărora a fost acreditat serviciul social respectiv;
c) înscrierea claselor de calitate în Registrul electronic unic al serviciilor sociale.
Evaluarea pentru încadrarea serviciilor sociale în clase de calitate se realizează la cererea
furnizorului acreditat şi constă în verificarea documentelor justificative şi evaluare de teren.
Odată cu stabilirea nivelului de calitate se acordă dreptul furnizorului de a utiliza sigla, prevăzută
la art. 6 alin. (2), corespunzătoare clasei de calitate, atât pe toate documentele de prezentare şi
informare aferente serviciului social, cât şi pe clădirea în care funcţionează acesta.
Furnizorul are obligaţia de a notifica orice modificare care ar determina schimbarea clasei de
calitate acordate într-o clasă inferioară şi de a solicita reevaluarea serviciului social.
În situaţia în care, în cadrul procesului de monitorizare sau, după caz, în urma acţiunilor de
control, se constată că serviciul social nu mai îndeplineşte indicatorii care au stat la baza
încadrării în una dintre cele două clase de calitate superioare nivelului de referinţă reprezentat de
standardele minime, încadrarea în clasă se revizuieşte şi se înscrie în mod corespunzător în
Registrul electronic unic al serviciilor sociale.
Furnizorul are obligaţia de a face publică încadrarea în clasele de calitate, precum şi de a
schimba sigla corespunzătoare clasei de încadrare, dacă aceasta s-a modificat.
Încadrarea în clase de calitate a serviciilor sociale are în vedere doar acele servicii sociale pentru
care se pot elabora indicatori detaliaţi pentru stabilirea mai multor nivele de calitate.
La elaborarea indicatorilor se au în vedere prevederile art. 9 alin. (3), cu raportare la nivelul de
referinţă reprezentat de standardul minim de calitate.
Categoriile de servicii sociale şi indicatorii în baza cărora se evaluează nivelele de calitate a
acestora se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.
Încadrarea în clase de calitate a serviciilor sociale prevăzute la art. 15 alin. (1) constituie un
criteriu pentru calcularea cuantumului contribuţiei beneficiarului, prevăzută la art. 132 lit. f) din
Legea nr. 292/2011, în funcţie de gradul de performanţă/excelenţă a serviciului social respectiv.
Pentru evaluarea în teren a serviciilor sociale în scopul stabilirii nivelelor de calitate, furnizorii
asigură din bugetul propriu cheltuielile de deplasare ale personalului prevăzut la art. 21 alin. (1)
lit. b).
Procedura de evaluare a nivelelor de calitate şi încadrarea în clasele corespunzătoare,
documentele solicitate, etapele şi termenele de evaluare, modelul siglei aferente clasei de calitate
se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
5.Concluzie
Serviciile sociale constituie o componentă a sistemului naţional de asistenţă socială şi au
drept scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depăşirea situaţiilor de dificultate,
prevenirea şi combaterea riscului de excluziune socială, creşterea calităţii vieţii şi
promovarea incluziunii sociale a acestora.
În concluzie, prezenta lege reglementează procesul de evaluare, certificare, monitorizare şi
control pentru asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, iar prevederile acestei legi
se aplică tuturor serviciilor sociale, precum şi furnizorilor de servicii sociale, publici şi
privaţi, care funcţionează pe teritoriul României, denumiţi în continuare furnizori.
6.Semnătura studentului :
Petcu D.
FISA DE LECTURA 3
1.Titlul volumului,textului, cercetarii etc., Editura, Localitatea ,Anul,Pag.
2.Autorul (si cu alte referinte bibliografice);
3.Cuvinte cheie-min 5
5.Analiza textului (minim 2 pagini)
6.Concluzii (minim jumătate de pagină)
7.Semnatura studentului (nume și prenume)
LEGE nr. 272 din 21 iunie 2004 (*actualizata*)

privind protectia si promovarea drepturilor copilului
Am ales sa lecturez si sa ma documentez in detaliu asupra Legii nr. 272 din 21 iunie 2004
(*actualizata*) privind protectia si promovarea drepturilor copilului (actualizata pana la data de 1
ianuarie 2006*), deoarece aceasta lege cuprinde foarte multe aspecte de baza pe care un asistent
social in devenire si mai ales , un practicant care va avea contact cu aceasta categorie de
beneficiari trebuie sa le cunoasca, sa le analizeze , sa le reflecte si sa respecte tot ceea ce se
evidentiaza in acesta lege.
Scopul studierii acestei legi este acela de a invata cat mai multe aspecte ce tin de protectia si
promovarea drepturilor copilului deoarece consider ca un asistent social in devenire trebuie sa
cunoasca tot ceea ce tine de aceasta categorie de beneficiari, respectiv, copiii , fiind foarte
important sa parcurca Legea nr. 272 din 21 iunie 2004, pentru a acumula cat mai multe
informatii valoroase pe care mai apoi sa le puna in practica in maniera cea mai adecvata.
La inceputul acestei legii, respectiv in Capitolul 1, sunt prezentate o serie larga de dispozitii
generale si definitii, mentionandu-se foarte concret faptul ca de prezenta lege beneficiaza copiii
cetateni romani aflati pe teritoriul Romaniei; copiii cetateni romani aflati in strainatate; copiii
fara cetatenie aflati pe teritoriul Romaniei; copiii care solicita sau beneficiaza de o forma de
protectie in conditiile reglementarilor legale privind statutul si regimul refugiatilor in Romania;
copiii cetateni straini aflati pe teritoriul Romaniei, in situatii de urgenta constatate, in conditiile
prezentei legi, de catre autoritatile publice romane competente. Mai apoi, sunt prezentati de
enumerati o serie de termeni care trebuie sa fie cunoscuti si intelesi de catre un asistent social
bine informat, mai exact termeni precum: copil ,care semnifica acea persoana care nu a implinit
varsta de 18 ani si nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, in conditiile legii; familie ;
familie extinsa;familie substitutiva;planul individualizat de protectie - documentul prin care se
realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si a masurilor de protectie speciala a copilului, pe
baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii copilului care a fost
separat de familia sa intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt timp posibil;planul
de servicii care este documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si a
prestatiilor, pe baza evaluarii psihosociale a copilului si a familiei, in vederea prevenirii separarii
copilului de familia sa;reprezentant legal al copilului; A.N.P.D.C. - Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului;C.P.C. - comisia pentru protectia copilului;D.G.A.S.P.C. -
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului;S.P.A.S. - serviciul public de asistenta
sociala;O.R.A. - Oficiul Roman pentru Adoptii. In continuare sunt prezentate principiile potrivite
respectarii si garantarii drepturilor copilului, acestea fiind: respectarea si promovarea cu
prioritate a interesului superior al copilului; egalitatea sanselor si nediscriminarea;
responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor siindeplinirea obligatiilor
parintesti; primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea
drepturilor copilului; descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia
multisectoriala si parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autorizate;
asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare
copil; respectarea demnitatii copilului; ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a
acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate;asigurarea stabilitatii si continuitatii
in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de originea sa etnica, religioasa,
culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie; celeritate in luarea oricarei decizii
cu privire la copil; asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului; interpretarea
fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul
reglementarilor din aceasta materie.
In continuarea acestei legii, sunt prezentate incepand cu Capitolul numarul 2, Drepturile
fundamentale ale copilului; drepturi care trebuie cunoscute si respectate cu strictete de catre un
asistent social, mai ales atunci cand acesta va avea constat direct cu aceasta categorie de
beneficiari. Drepturile mentionate in aceasta lege sunt in primul rand Drepturi si libertati civile,
la care sunt aduse la cunostinta o serie larga de drepturi pe care le detine un copil. Princialele
sunt : dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale ; dreptul de a dobandi o cetatenie si, daca
este posibil, de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, crescut si educat de acestia ; dreptul de a-si
pastra cetatenia, numele si relatiile de familie, in conditiile prevazute de lege, fara nici o
ingerinta ; dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si
cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in masura in care acest
lucru nu contravine interesului sau superior, etc.
In sectiunea a doua, se pune accent pe mediul familial si ingrijirea alternativa, la care sunt
mentionate aspecte importante despre faptul ca un copil are tot dreptul sa creasca alaturi de
parintii sai , ma apoi alt aspect important este ca parintii au obligatia sa asigure copilului, de o
maniera corespunzatoare capacitatilor in continua dezvoltare ale copilului, orientarea si sfaturile
necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor prevazute in prezenta lege ; parintii copilului
au dreptul sa primeasca informatiile si asistenta de specialitate necesare in vederea ingrijirii,
cresterii si educarii acestuia , precum si multe alte informatii esentiale ce tin de mediul familial
pe care trebuie sa il aiba un copil pentru ca dezoltarea sa sa fie una cu un caracter pozitiv. Sunt
evidentiate aici, o serie de obligatii ale parintilor, obligatii precum : sa supravegheze copilul; sa
coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea; sa informeze copilul
despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si
sa ia in considerare opinia acestuia; sa intreprinda toate masurile necesare pentru realizarea
drepturilor copilului lor; sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita
atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului. Sanatatea si
bunastarea copilului este la fel de importanta , iar privind aceasta, in continuarea prezentei legii
sunt metionate informatii precum ca, copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de
sanatate pe care o poate atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare
pentru asigurarea realizarii efective a acestui drept, dar si faptul ca organele de specialitate ale
administratiei publice centrale, autoritatile administratiei publice locale, precum si orice alte
institutii publice sau private cu atributii in domeniul sanatatii sunt obligate sa adopte, in
conditiile legii, toate masurile necesare. Educatie, activitati recreative si culturale, reprezinta un
detaliu semnificativ care nu trebuie sa lipseasca din viata niciunui copil,iar in aceasta sectiune
este mentionat foarte concret faptul ca, copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita
dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale deoarece educatie,
precum si activitatile recreative sunt esentiale in viata unui copil pentru ca acesta sa se dezvolte
si sa evolueze intr-o maniera adecvata.
Unul dintre cele mai importante aspecte regasite in aceasta lege , il reprezinta masurile de
protectie speciala ale copilului, respectiv : plasamentul; plasamentul in regim de urgenta si
supravegherea specializata. Privind acest lucru, fiecare masura este evidentiata pe larg in
prezenta lege , aducandu-se la cunostinta toate informatiile necesare care trebuie sa fie cunoscute
atunci cand vine vorba despre masurile de protectie speciala. Cateva dintre aceste informatii
esentiale sunt faptul ca plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, care are
un caracter temporar, care poate fi dispusa, in conditiile prezentei legi, dupa caz, la:o persoana
sau familie; un asistent maternal; un serviciu de tip rezidential. Mai apoi, plasamentul copilului
in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu caracter temporar, care se stabileste in
situatia copilului abuzat sau neglijat, precum si in situatia copilului gasit sau a celui abandonat in
unitati sanitare, si totodata, supravegherea specializata care se mentioneaza ca se dispune in
conditiile prezentei legi fata de copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal.
In concluzie, in prezenta lege nr. 272 din 21 iunie 2004 (*actualizata*) privind protectia si
promovarea drepturilor copilului (actualizata pana la data de 1 ianuarie 2006*), se pune un
accent pe drepturile esentiale ale copilului care trebuie cunoscute in detaliu si respectate cu
strictete si responsabilitate, se mentioneaza aspecte importante privind masurile de protectie
speciala ale copilului, respectiv:plasamentul, plasamentul in regim de urgenta si supravegherea
specializata , se aduc la cunostinta informatii cu privire la protectia speciala a copilului lipsit,
temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai; protectia copiilor refugiati si protectia copiilor
in caz de conflict armat ; protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal ;
protectia copilului impotriva exploatarii ; protectia copilului impotriva exploatarii economice ;
protectia copilului impotriva consumului de droguri ; protectia copilului impotriva abuzului sau
neglijentei ; protectia copilului impotriva rapirii sau oricaror forme de traficare ; precum si
protectia copilului impotriva altor forme de exploatare, urmand ca in finalul acestei legi sa fie
aduse si informatii cu privire la institutiile la nivel central,
institutiile si serviciile la nivel local, organismele private, finantarea sistemului de protectie a
copilului, regulile speciale de procedura, raspunderile si sanctiunile, precum si dispozitiile
tranzitoriile si finale.
Semnatura studentului:
Petcu D.
FISA DE LECTURA 4
1.Legea Nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protectia si promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap
Text în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2009 Text actualizat în baza actelor normative
modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pâna la 19 decembrie 2008.
Cuvinte cheie:
-persoane
- protecție
-handicap
-combaterea discriminarii
-drepturi
Scopul pentru care am studiat acest text a fost pentru de a înțelege mai bine această categorie de
beneficiari, drepturile de care aceștia dispun și totodată am studit pentru a ști cum să lucrez cu ei
în practica de specialitate.
3.Analiza textului:
Persoanele cu handicap, în întelesul prezentei legi, sunt acele persoane carora, datorita unor
afectiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitatile de a desfasura în mod normal
activitati cotidiene, necesitând masuri de protectie în sprijinul recuperarii, integrarii si incluziunii
sociale. De dispozitiile prezentei legi beneficiaza copiii si adultii cu handicap, cetateni români,
cetateni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori resedinta
în România.
Protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la baza urmatoarele principii:
a) respectarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului;
b) prevenirea si combaterea discriminarii;
c) egalizarea sanselor;
d) egalitatea de tratament în ceea ce priveste încadrarea în munca si ocuparea fortei de munca;
e) solidaritatea sociala;
f) responsabilizarea comunitatii;
g) subsidiaritatea;
h) adaptarea societatii la persoana cu handicap;
i) interesul, persoanei cu handicap;
j) abordarea integrata;
k) parteneriatul;
l) libertatea optiunii si controlul sau decizia asupra propriei vieti, a serviciilor si formelor de
suport de care beneficiaza;
m) abordarea centrata pe persoana în furnizarea de servicii;
n) protectie împotriva neglijarii si abuzului;
o) alegerea alternativei celei mai putin restrictive în determinarea sprijinului si asistentei
necesare;
p) integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap, cu drepturi si obligatii egale ca toti
ceilalti membri ai societatii.
Promovarea si respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, autoritatilor
administratiei publice locale unde îsi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap si, în
subsidiar, respectiv complementar, autoritatilor administratiei publice centrale, societatii civile si
familiei sau reprezentantului legal al persoanei cu handicap.
În baza principiului egalizarii sanselor, autoritatile publice competente au obligatia sa asigure
resursele financiare necesare si sa ia masuri specifice pentru ca persoanele cu handicap sa aiba
acces nemijlocit si neîngradit la servicii.
Pentru protecţia sănătăţii fizice şi mentale a persoanelor cu handicap, autorităţile publice au
obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:
a) să includă nevoile persoanelor cu handicap şi ale familiilor acestora în toate politicile,
strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană sau locală, precum şi în programele
guvernamentale de ocrotire a sănătăţii;
b) să creeze condiţii de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructură, reţele de

comunicare, a serviciilor medicale şi sociomedicale;
c) să înfiinţeze şi să susţină centre de reabilitare specializate pe tipuri de handicap;
d) să creeze condiţii pentru asigurarea tehnologiei asistive şi de acces;
e) să dezvolte programe de prevenire a apariţiei handicapului;
f) să sprijine accesul la tratamentul balnear şi de recuperare;
g) să includă şi să recunoască sportul ca mijloc de recuperare, dezvoltând programe specifice.
Persoanele cu handicap, familiile acestora sau reprezentanţii lor legali au dreptul la toate
informaţiile referitoare la diagnosticul medical şi de recuperare/reabilitare, la serviciile şi
programele disponibile, în toate stadiile acestora, precum şi la drepturile şi obligaţiile în
domeniu.
Persoanele cu handicap beneficiază de asistenţă medicală gratuită, inclusiv de medicamente

gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru.
În vederea asigurării asistenţei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la:
a) dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, conform listei şi în condiţiile prevăzute în

Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor
sociale de sănătate şi a normelor sale de aplicare;
b) servicii gratuite de cazare şi masă şi pentru însoţitorul copilului cu handicap grav sau
accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat în unităţile sanitare cu paturi, sanatorii
şi staţiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de
la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, conform Contractului-cadru privind
condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
c) un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, pe baza programului individual de
reabilitare şi integrare socială şi a recomandării medicului de familie sau a medicului specialist.
4.Concluzie:
În concluzie persoanele cu handicap, în înţelesul prezentei legi, sunt acele persoane cărora,
datorită unor afecţiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod
normal activităţi cotidiene, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul recuperării, integrării şi
incluziunii sociale. De dispoziţiile prezentei legi beneficiază copiii şi adulţii cu handicap,
cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii,
domiciliul ori reşedinţa în România. Prin urmare, prezenta lege reglementează drepturile şi
obligaţiile persoanelor cu handicap acordate în scopul integrării şi incluziunii sociale a acestora.
Petcu D.
FISA DE LECTURA 5

Legea 705/2001
(privind sistemul naţional de asistenţă socială)
Asistenţa socială, componentă a sistemului de protecţie socială, reprezintă ansamblul de

instituţii şi măsuri prin care statul, autorităţile publice ale administraţiei locale şi societatea civilă
asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situaţii
care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane.
Asistenţa socială are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, datorită unor motive
de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale,
să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrare socială.
Sistemul naţional de asistenţă socială se întemeiază pe următoarele principii generale:
a) respectarea demnităţii umane, potrivit căruia, fiecărei persoane îi este garantată dezvoltare
liberă şi deplină a personalităţii;
b) universalitatea, potrivit căruia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile
prevăzute de lege;
c) solidaritatea socială, potrivit căruia comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu
îşi pot asigura nevoile sociale, pentru menţinerea şi întărirea coeziunii sociale;
d) parteneriatul, potrivit căruia instituţiile publice şi organizaţiile societăţii civile cooperează în
vederea organizării şi dezvoltării serviciilor sociale;
e) subsidiaritatea, potrivit căruia statul intervine atunci când iniţiativa locală nu a satisfăcut sau
a satisfăcut insuficient nevoile persoanelor.
Serviciile de asistenţă socială au drept obiectiv refacerea şi dezvoltarea capacităţilor individuale

şi ale celor familiale necesare pentru a depăşi cu forţe proprii situaţiile de dificultate.
Serviciile de asistenţă socială sunt servicii profesionalizate şi sunt efectuate de persoane cu
calificare în domeniu.
Serviciile de asistenţă socială se realizează prin metode şi tehnici specifice de diagnoză a

nevoii de asistenţă şi de intervenţie socială şi constau, în principal, din informare, consiliere,
terapie individuală şi colectivă.
În cadrul administraţiei publice centrale Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale este

autoritatea care elaborează politica de asistenţă socială, stabileşte strategia naţională de
dezvoltare în domeniu şi promovează drepturile familiei, copilului, persoanelor singure,
persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi ale oricăror alte persoane aflate în nevoie. În
elaborarea strategiei de dezvoltare în domeniu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale se va
consulta cu principalii reprezentanţi ai societăţii civile.
Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Administraţiei

Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Copilului, precum şi alte instituţii şi organisme guvernamentale elaborează în domeniul lor de
competenţă politici şi programe de asistenţă socială.
Principalele atribuţii ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale în domeniul asistenţei

sociale sunt următoarele:
a) coordonează şi controlează funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială;
b) elaborează proiecte de acte normative, norme metodologice şi reglementări privitoare la

funcţionarea sistemului de asistenţă socială;
c) elaborează planul naţional prin care se stabilesc direcţiile prioritate de acţiune în raport cu
configuraţia concretă a nevoilor şi a resurselor existente;
d) elaborează standardele de calitate pentru serviciile sociale, în colaborare cu instituţiile

universitare şi de cercetare din domeniu, cu organizaţiile profesionale de profil, cu specialiştii
din sistemul de asistenţă socială şi din sistemul de sănătate;
e) elaborează, implementează şi evaluează programele naţionale de asistenţă socială;

f) îndrumă şi controlează activitatea instituţiilor de asistenţă socială, publice sau private, în
ceea ce priveşte aplicarea măsurilor de asistenţă socială;
g) elaborează programe de formare şi perfecţionare a personalului din domeniul asistenţei

sociale, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii şi Familiei,
asociaţiile profesionale şi cu instituţiile universitare;
h) organizează procesul de acreditare, elaborează metodologia de acreditare şi criteriile de

evaluare a instituţiilor de asistenţă socială, publice şi private, precum şi a organizaţiilor
neguvernamentale care activează în domeniu;
i) îndrumă şi controlează activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor în vederea respectării drepturilor

de asistenţă socială ale persoanelor aflate în situaţie de nevoie;
j) dezvoltă relaţii de colaborare şi cooperare cu organisme internaţionale, încheie convenţii de

colaborare cu acestea pentru derularea de programe cu finanţare externă;
k) finanţează programele naţionale de asistenţă socială;
l) administrează şi gestionează fondurile alocate, conform legii, pentru asistenţă socială ;
Semnatura student :
Petcu D.
FISA DE LECTURA 6

Ordin 21/2004
(pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile
pentru protecţia copilului de tip rezidenţial)
Serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial pot fi de mai multe tipuri, în funcţie de o
serie de factori, cum ar fi:
a) misiunea serviciului;
b) modul de organizare;
c) grupul ţintă de clienţi, respectiv copii aflaţi în dificultate, copii cu dizabilităţi, copii abuzaţi,
neglijaţi şi exploataţi, copii delincvenţi, tineri etc. În anumite situaţii, unele din aceste grupuri
ţintă pot locui în cadrul aceluiaşi serviciu de tip rezidenţial - de exemplu, copii de diferite vârste,
inclusiv tineri, cu şi fără diferite tipuri de dizabilităţi - numai dacă se respectă concomitent
prevederile standardelor minime obligatorii prezente şi cele specifice acestor categorii de copii.
d) resursele furnizorului de servicii ş.a.
MISIUNEA
Serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial, denumite în continuare SR, au drept
misiune generală furnizarea sau asigurarea accesului copiilor, pe o perioadă determinată, la
găzduire, îngrijire, educaţie şi pregătire în vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio-
profesionale.
Activităţile de găzduire, îngrijire, educaţie non-formală şi informală, sprijin emoţional,

consiliere, precum şi dezvoltarea majorităţii deprinderilor de viaţă independentă şi a unora dintre
activităţile legate de reintegrarea sau integrarea familială se acordă obligatoriu în locaţia SR.
Celelalte activităţi se pot acorda de către acelaşi furnizor sau de alţi furnizori de servicii, în
aceeaşi locaţie sau în alte locaţii decât cea în care are loc găzduirea copilului, însă accesul la
aceste activităţi este asigurat şi monitorizat de SR în responsabilitatea căruia se află copilul şi
care îi asigură găzduire.
Cartografierea serviciilor existente într-o unitate teritorială şi specificarea relaţiilor dintre
ele sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei locale care aplică o strategie coerentă în
domeniul protecţiei copilului. Precizând care este locul SR în această schemă a serviciilor se
asigură accesul personalului şi al beneficiarilor la o viziune de ansamblu asupra sistemului, fiind
mai clare relaţiile de colaborare, dar şi perspectivele de evoluţie a SR.
Planul individualizat de protecţie, denumit în continuare PIP, este elaborat de managerul de

caz de la SPSPC în parteneriat cu personalul de specialitate al SR, pe baza evaluării iniţiale şi
recomandărilor CPC. Managerul de caz poate delega această responsabilitate unui profesionist
din cadrul unui organism privat autorizat, care este denumit în continuare OPA, însă va fi
consultat în continuare în elaborarea PIP.
Serviciul pentru protecţia copilului de tip rezidenţial asigură copiilor o alimentaţie

corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ, ţinând cont de vârsta, nevoile şi
preferinţele acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Totodată, unitatea oferă copiilor
posibilitatea de a participa la alegerea alimentelor şi a meniurilor zilnice, precum şi în activităţile
de pregătire şi servire a mesei, conform programului de intervenţie pentru dezvoltarea
deprinderilor pentru viaţa independentă.
SR asigură fiecărui copil sprijin adecvat, inclusiv resursele materiale necesare pentrua avea
acces, a se integra şi a frecventa în mod regulat unitatea de învăţământ. Unitatea de învăţământ
se stabileşte de către educator/educator specializat împreună cu coordonatorul SR şi cu
consultarea managerului de caz, cu respectarea procedurilor stabilite de sistemul educaţional.
Activităţile de petrecere a timpului liber sunt orientate către cunoaşterea mediului fizic şi
social din jurul copilului, inclusiv a serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial,
precum şi către cunoaşterea şi relaţionarea cu ceilalţi copii, reprezentând o formă de socializare
în grupul de egali. De asemenea, aceste activităţi contribuie la formarea unor abilităţi şi
deprinderi pentru care copilul manifestă interes, precum şi la dezvoltarea şi cultivarea unor
talente, crearea unor oportunităţi pentru copii pentru a avea opţiuni şi iniţiativă.
Petcu D.
FISA DE LECTURA 7

Ordin nr. 21 din 26/02/2004

pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile
pentru protecţia copilului de tip rezidenţial
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 222 din 15/03/2004
Astazi am ales sa lecturez Ordinul nr. 21 din 26/02/2004 pentru aprobarea standardelor minime
obligatorii privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 222 din 15/03/2004 deorece consider ca acest ordin ofera informatii esentiale
despre serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial, informatii care trebuie sa fie
cunoscute de catre orice asistent social.
Scopul lecturarii acestui ordin este de a invata cat mai multe aspecte ce tin de protectia unui
copil sau tanar in cadrul serviciilor de tip rezidential, acumuland aspecte esentiale cu privire la
modul de organizare,functionare si respectiv, tot ceea ce inseamna aceste servicii de tip
rezidential si maniera cea mai adecvata in care se realizeaza.
In inceputul prezentului ordin se mentioneaza aspecte despre serviciile pentru protecţia
copilului de tip rezidenţial care pot fi de mai multe tipuri, în funcţie de o serie de factori, cum ar
fi: misiunea serviciului; grupul ţintă de clienţi; modul de organizare;precum si resursele
furnizorului de servicii etc. Se specifica faptul ca aceste serviciile pentru protecţia copilului de
tip rezidenţial, SR, au drept misiune generală furnizarea sau asigurarea accesului copiilor, pe o
perioadă determinată, la găzduire, îngrijire, educaţie şi pregătire în vederea reintegrării sau
integrării familiale şi socio-profesionale. Aceasta misiune este reevaluată, actualizata si totodata,
dacă este necesar, modificată cu regularitate, cel puţin o dată pe an.
Privind locul de servicii sociale, se prezinta faptul ca copiii sau tinerii beneficiari cunosc la ce
alte servicii şi instituţii din comunitate pot avea acces pe parcursul sederii lor în cadrul
serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial,iar parintii si toate persoanele
interesate,precum şi profesioniştii din cadrul serviciului şi din alte institutii sau servicii din
comunitate au acces la o prezentare schematică a locului pe care serviciul în cauză îl ocupă în
sistemul de servicii sociale. La planificarea protectiei copilului sunt aduse la cunostinta
informatii importante cu privire la faptul ca fiecare copil este admis în cadrul serviciului pentru
protecţia copilului de tip rezidenţial în baza hotărârii comisiei pentru protecţia copilului. Aceasta
comisie se asigură că serviciul în cauză poate oferi serviciile adecvate,iar copilul este sprijinit să
se integreze în cadrul serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial în care a fost admis.
Tot aici, se mentioneaza ca se realizeaza un plan individualizat de protectie la care fecare copil
beneficiază de o intervenţie speciala în funcţie de nevoile aflate la admiterea în serviciul pentru
protecţia copilului de tip rezidenţial şi adaptată evoluţiei sale ulterioare şi, totodată, îşi cunoaşte
conţinutul planului individualizat de protecţie, în funcţie gradul sau de maturitate.
In continuarea lecturarii prezentului ordin, se evidentiaza accentul pus pe mentinerea relatiilor
copilului sau tanarului cu familia, asigurand copiilor sprijin concret si incurajare să menţină
legăturile cu părinţii, familia lărgită şi alte persoane importante sau apropiate faţă de ei,iar
totodata, acestia participă la viaţa socială a comunităţii ,iar membrii comunităţii sunt
activ implicati în viaţa copiilor. Privind calitatea ingrijirii, socializarii si educatiei, se
mentioneaza faptul la nivelul serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial opiniile
copiilor sau tinerilor, in relatie cu vârsta şi gradul lor de maturitate, dar si ale familiilor acestora
şi ale altor persoane importante pentru copil sunt solicitate şi luate în considerare în luarea
deciziilor care îi privesc pe copii. Astfel,fiecare copil sau tânăr este sprijinit să│participe la
activitătile din cadrul serviciului şi de asemenea, să-şi asume responsabilităţi conform dezvoltării
şi gradului de maturitate. Trecand la aspectele legate de intimitate si confidentialitate, prezentul
ordin aduce in vedere faptul ca SR asigură copiilor dreptul la intimitate,un spaţiu personal şi
confidenţialitate într-un mod cât mai asemanator de mediul familial, acestia beneficiand de
sprijin,incurajare si incredere pe tot parcursul sederii lor.
Asigurarea hranei, aici se evidentiaza faptul ca se asigura o alimentaţie adecvata din punct de,
ţinându-se cont de vârsta, nevoile şi preferinţele acestora, în conformitate cu legislaţi în
vigoare,iar totodată, unitatea oferă copiilor oportunitatea de a participa la alegerea alimentelor şi
a meniurilor zilnice. Standardul 11, aspectul exterior, îmbrăcămintea, echipamentul personal şi
banii de buzunar, aici se sustine faptul ca fiecare copil sau tanar beneficiaza de, încălţăminte,
îmbrăcăminte, rechizite, echipament pentru uzul propriu, dar şi de bani de buzunar şi, de
asemenea, exista abilitaţi să aleagă lucrurile necesare de ordin personal, în conformitate cu
gradul lor de maturitate. Starea de sănătate a copiilor şi prevenirea îmbolnăvirilor este alt aspect
important prezentat in acest ordin, la care se mentionaza ca se asigură condiţiile necesare pentru
identificarea şi evaluarea permanentă a nevoilor fizice, emoţionale şi de sănătate ale fiecărui
copil, precum şi măsurile corespunzătoare pentru satisfacerea acestor nevoi, igiena
personală,supravegherea şi menţinerea stării de sănătate. In continuare, se specifica faptul ca
securitatea şi sănătatea copiilor sunt protejate şi supravegheate permanent de personalul
serviciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial,iar tot personalul al SR urmează cursuri de
pregătire în acordarea primului ajutor.
Privind educatia, in prezentul ordin se specifica faptul ca fiecare copil sau tanar beneficiaza
de activitatile educationale necesare dezvoltării si pregătirii pentru viaţa o de adult,activitati
precum: pregatire si orientare spre scoala; comunicare, socializare; autoingrijire si
autogospodărire s.a.d. Totodata, acest serviciu pentru protecţia copilului de tip rezidenţial
asigură copiilor posibilitati de petrecere a timpului liber,respectiv de recreere şi socializare, care
contribuie la dezvoltarea fizică, cognitivă, socială,preum şi cea emoţională a copiilor. Trecand la
aspectele legate de reclamatii, se aduce la cunostinta faptul ca furnizorul de servicii şi serviciul
pentru protecţia copilului de tip rezidenţial realizeaza un sistem de primire şi soluţionare a
anumitor sesizărilor cu privire la serviciile care se ofera. Reclamaţiile sunt soluţionate cu
seriozitate, iar persoana în cauză este informată de progresul realizat pentru soluţionare în mod
periodic şi primeşte răspunsul in maxim 30 de zile. Fiecare copil traieste în condiţii de
siguranta,iar orice suspiciune privind aparitia unui abuz este solutionata corect de catre
personal. Relatiile personalului cu copiii, conform prezentului ordin sunt firesti, bazate pe
sinceritate ,dar şi respect reciproc, iar acestea se desfăşoară în baza unor reguli cunoscute,reguli
care permit realizarea unui control adecvat al comportamentului copiilor. Alte aspecte importante
prezentate in acest ordin tin de mediu, mentionandu-se faptul ca copii sau tinerii traiesc intr-un
mediu asemanator celui de tip familial, asigurandu-se toate conditiile necesare unei bune
dezvoltari pentru fiecare beneficiar,iar totodata, acestia au acces la spaţii igienico-sanitare, in
toate condiţiile de siguranţă si confort. In final, un ultim aspect esential evidentiat in prezentul
ordin se refera la faptul ca se asigură ca întregul personal este calificat şi pregătit corespunzător,
conştient de responsabilităţile care îi revin prin fişa postului şi capabil sa lucreze în echipă.
In concluzie, prezentul Ordinul nr. 21 din 26/02/2004 pentru aprobarea standardelor minime
obligatorii privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 222 din 15/03/2004 aduce in vedere o serie larga de aspecte esentiale ce tin
de serviciile de tip rezidential, aspecte referitoare la modul de organizare, functionalitate,
activitatile desfasurate, de ceea ce se tine cont pentru ca calitatea serviciilor sa fie una la un nivel
cat mai inalt, aspecte referitoare la mediul copilului sau tanarului, securitatea si sanatatea sa,
educatia, ingrijirea personala, misiunea şi locul serviciului pentru protecţia copilului de tip
rezidenţial, admiterea în cadrul serviciului pentru protecţia copilului, implicarea comunităţii,
intimitatea şi confidenţialitatea, asigurarea hranei, aspectul exterior, îmbrăcămintea,
echipamentul ,dar si banii de buzunar,reclamatiile, importanta mentinerii legaturilor cu familia
sau persoanele apropiate, relaţia personalului cu copiii, condiţiile de locuit, formarea iniţială si
continuă a personalului,precum si multe alte aspecte esentiale de tin de calitatea dezvoltarii
serviciilor de tip rezidential. Toate aceste informatii trebuie sa fie cunoscute in detaliu de catre
oricine doreste sa aplice in domeniul asistential deoarece este foarte importat ca un asistent social
sa cunoasca tot ceea ce tin de serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial asigurand la
randul sau o exercitare cat mai potrivita a abilitatilor in cadrul acestora.
Semnatura student:
Petcu D.
FISA DE LECTURA 8
1.Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind

managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului
Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 637 din 24 iulie 2006.
În vigoare de la 24 iulie 2006
2.Cuvinte cheie:
-standarde minime obligatorii
-manager de caz
-protecția drepturilor copilului
-interes superior
-familie
Am studiat acest text din dorința de a obține cât mai multe informații cu privire la standardele
minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului
pentru practica de specialitate.
4.Analiza textului:
Standardele minime obligatorii prezente sunt complementare tuturor celorlalte aternal minime
obligatorii din domeniul protecției drepturilor copilului. În consecință, indicatorii din documentul
aterna se verifică de către aternal odată cu cei prevăzuți în celelalte aternal aprobate.
Managerul de caz (MC) este profesionistul care, îndeplinind condițiile menționate de prezentele
aternal, asigură coordonarea activităților de asistență atern și protecție aterna desfășurate în
interesul superior al copilului, având drept scop principal elaborarea și implementarea:
a) planului individualizat de protecție (PIP) pentru copiii separați de familie, prevăzut de art. 53
din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
b) planului de recuperare pentru copiii cu dizabilități, prevăzut de art. 21 din Hotărârea de
Guvern (HG) nr. 1.437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru
protecția copilului; pentru copiii cu dizabilități din familie, managerii de caz (cu precădere din
cadrul serviciului evaluare aterna) completează planul de recuperare atât pentru cei care necesită
încadrare într-un grad de handicap, cât și pentru cei care necesită orientare școlară/profesională
sau care necesită ambele acțiuni; pentru copiii cu dizabilități aflați în protecție aterna, aternal
copii plasați în familia lărgită, familia substitutivă (familii de plasament și asistent maternal) sau
în servicii rezidențiale, managerii de caz completează planul individualizat de protecție care îl
conține pe cel de recuperare;
c) planului de reabilitare și/sau reintegrare atern pentru copiii abuzați, neglijați și/sau exploatați,
aternal atern ale traficului, exploatării prin muncă, exploatării atern în scop aternal; acest plan se
întocmește în baza art. 92 din Legea nr. 272//2004, precum și a prevederilor HG nr. 1.295/2004
privind aprobarea Planului național de acțiune pentru prevenirea și combaterea traficului de
copii; pentru copiii abuzați, neglijați și/sau exploatați, aternal atern ale traficului, care rămân în
familie, managerii de caz (cu precădere din cadrul compartimentul de intervenție în situații de
abuz, neglijare, aterna și migrațiune prevăzut în HG nr. 1.434/2004 privind atribuțiile și
Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a Direcției Generale de Asistență Socială și
Protecția Copilului) completează planul de reabilitare și/sau reintegrare atern; pentru copiii
abuzați, neglijați și/sau exploatați aflați în protecție aterna, aternal copii refugiați, managerii de
caz completează planul individualizat de protecție care îl conține pe cel de reabilitare și/sau
reintegrare atern.
MC este numit, în scris, de către directorul adjunct cu atribuții în domeniul protecției copilului al
direcției generale de asistență atern și protecția copilului (DGASPC) și poate să fie angajat al
acesteia, al unui organism privat acreditat (OPA) sau al unor forme independente de exercitare a
profesiei de asistent social recunoscute de lege. Cu acest scop, directorul adjunct cu atribuții în
domeniul protecției copilului al DGASPC va avea la dispoziție o listă cu toți managerii de caz de
pe plan județean/al sectorului municipiului București, cu coordonatele acestora.
În îndeplinirea atribuțiilor sale, MC colaborează cu responsabilii de caz din protecția aterna și
din centrele maternale.
> Responsabilii de caz din protecţie specială sunt profesioniştii din cadrul serviciilor rezidenţiale
(cu excepţia centrelor maternale) care, îndeplinind condiţiile menţionate de prezentele standarde,
prin delegarea atribuţiilor de către MC, asigură coordonarea activităţilor legate de elaborarea şi
implementarea tuturor programelor de intervenţie specifică (PIS) ; în îndeplinirea atribuţiilor lor,
responsabilii de caz din protecţia specială colaborează cu profesioniştii care elaborează şi
implementează PIS numiţi generic responsabili de PIS, aceştia putând fi din cadrul serviciilor
aflate în protecţia copilului (de ex. centre specializate de consiliere, servicii pentru dezvoltarea
deprinderilor de viaţă, centre de reintegrare în familie) sau în alte domenii (de ex. sănătate,
educaţie) ;
> Responsabilii de caz din centrele maternale sunt profesioniştii din cadrul acestor centre care,
îndeplinind condiţiile menţionate de prezentele standarde, prin delegarea atribuţiilor de către
MC, asigură coordonarea activităţilor legate de elaborarea şi implementarea programelor
personalizate de intervenţie.
Responsabilul de caz prevenire este profesionistul care, îndeplinind condiţiile menţionate de
prezentele standarde, asigură coordonarea activităţilor de asistenţă socială desfăşurate în
interesul superior al copilului din familie, având drept scop principal elaborarea şi implementarea
planului de servicii pentru prevenirea separării copilului de familie. Responsabilul de caz
prevenire este angajat al serviciului public de asistenţă socială (SPAS). În cazul comunelor,
acesta este persoana cu atribuţii în asistenţa socială dacă îndeplineşte condiţiile menţionate de
prezentele standarde. În cazul sectoarelor municipiului Bucureşti, acesta este angajat al
DGASPC.
Responsabilul de caz prevenire beneficiază de coordonare metodologică din partea unui
manager de caz, dar nu este subordonat acestuia. Cu acest scop, directorul adjunct cu atribuţii în
domeniul protecţiei copilului al DGASPC va numi, în scris, managerii de caz care asigură
coordonare metodologică şi pentru care responsabili de caz, urmărindu-se o distribuire teritorială
echitabilă, în funcţie de încărcătură şi natura cazurilor.
În îndeplinirea atribuţiilor lor, responsabilii de caz prevenire colaborează cu profesioniştii care
elaborează şi implementează programele personalizate pentru copii în cadrul serviciilor de
prevenire (de ex. program personalizat de intervenţie în centrele de zi, program personalizat de
consiliere în centrele de consiliere) profesionişti numiţi generic responsabili de intervenţie.
Standardele minime obligatorii (SMO) sunt grupate pe următoarele arii de interes :
Utilizarea metodei managementului de caz
1.Condiţiile de utilizare a metodei
2. Etapele managementului de caz

3. Identificarea, evaluarea iniţială şi preluarea cazului
4. Evaluarea detaliată/complexă
5. Echipa multidisciplinară
6. Planul individualizat de protecţie şi planul de servicii
7. Monitorizare şi re-evaluare
8. Monitorizarea post-servicii şi închiderea cazului
9. Recrutare şi angajare
10. Rolul şi locul managerului de caz, respectiv ale responsabilului de caz prevenire
11. Formarea iniţială/de iniţiere şi continuă
12. Supervizare
5.Concluzie:
În concluzie managementul de caz, aplicat în domeniul protecției drepturilor copilului,
reprezintă o metodă de coordonare a tuturor activităților de asistență socială și protecție specială
desfășurate în interesul superior al copilului de către profesioniști din diferite servicii sau
instituții publice și private. Standardele minime obligatorii prezente sunt complementare tuturor
celorlalte standarde minime obligatorii din domeniul protecţiei drepturilor copilului. În
consecinţă, indicatorii din documentul prezent se verifică de către inspectori odată cu cei
prevăzuţi în celelalte standarde aprobate.
Semnătura studentului:
Petcu D.
FISA DE LECTURA 9
1. Titlu: LEGE nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii
voluntariatului nr. 195/2001
Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la acţiuni de voluntariat organizate

de persoane juridice de drept public şi de drept privat, fără scop lucrativ, în România.
În sensul prezentei legi:
a) voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice
persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială;
b) activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi
serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de
învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi
comunitar şi altele asemenea;
c) organizaţia gazdă este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat,
fără scop patrimonial, care administrează activitatea de voluntariat. În raport cu natura activităţii
desfăşurate, complexitatea acesteia, riscurile pe care le implică, impactul produs, respectiv
răspunderea pe care o implică, între părţi se poate încheia un contract de voluntariat;
d) contract de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică,
denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, în temeiul căreia prima
persoană se obligă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o
contraprestaţie materială;
e) beneficiarul voluntariatului este persoana fizică sau juridică în folosul căreia se desfăşoară
activitatea de voluntariat. Organizaţia gazdă poate fi identică sau diferită de beneficiarul
voluntariatului;
2.Autorul: Parlamentul Romaniei
3.Cuvinte cheie
-voluntar
-sarcini
-confidentialitate
-activitate
-aptitudini
Am studiat aceasta lege pentru a lua la cunostinta ce presupune noua lege a voluntariatului.
5.Analiza textului
Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii:
a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat;
b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;

c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea
beneficiarului activităţii;
d) participarea persoanelor la activităţile de voluntariat se face pe baza egalităţii de şanse, fără

niciun fel de discriminare.
Activităţile voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice

prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, nu fac obiectul
prezentei legi.
Autorităţile locale oferă sprijin în derularea stagiilor de voluntariat, acordând prioritate

activităţilor care se adresează tinerilor din categoriile sau zonele defavorizate.
Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract
individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract
civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective.
Sunt lovite de nulitate absolută contractele de voluntariat încheiate cu aplicarea dispoziţiilor

prezentei legi de persoanele juridice prevăzute la art. 1, în scopul evitării încheierii unui contract
civil cu titlu oneros.
Participarea ca voluntar nu poate substitui serviciul militar sau alte formule alternative care
înlocuiesc serviciul militar şi nu poate reprezenta un echivalent pentru un loc de muncă
remunerat.
Voluntarilor cetăţeni străini le este garantată rezidenţa pe durata stagiului de voluntariat.
În sensul programului de acţiune comunitar «Tineret», tânăr voluntar este persoana cu vârsta
cuprinsă între 18 şi 25 de ani care încheie, în condiţiile legii, un contract de voluntariat pentru o
perioadă limitată, urmărindu-se dezvoltarea aptitudinilor şi formarea experienţei personale şi
interculturale, contribuind în acelaşi timp la binele comunităţii.
Tânărul voluntar participă într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în care îşi are
reşedinţa ori domiciliul, sau într-un stat terţ la o activitate nelucrativă şi neremunerată, care
prezintă importanţă pentru comunitate şi are o durată limitată de maximum 12 luni, în cadrul
unui proiect recunoscut de statul respectiv şi de Comunitatea Europeană.
Stagiile comunitare de voluntariat pentru tineri, în funcţie de durata prevăzută, se diferenţiază în

stagii pe termen lung, cu durata între 3 luni şi un an, şi stagii pe termen scurt, cu durata între 3
săptămâni şi 3 luni.
Pentru programul de acţiune comunitar «Tineret» organizaţia gazdă asigură tânărului voluntar
acoperirea cheltuielilor de transport intern, cazare şi masă completă. Din fonduri de la Comisia
Europeană se asigură transportul extern şi o indemnizaţie de deplasare neimpozabilă, sub formă
de bani de buzunar, pe întreaga durată a stagiului de voluntariat.
Dacă părţile convin că este oportun un contract de voluntariat, acesta se încheie în două
exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice.
6.Concluzii
Prin urmare, legea voluntariatului reglementează participarea persoanelor fizice la acţiuni de

voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat, fără scop lucrativ,
în România. Contractul de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană
fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, în temeiul căreia
prima persoană se obligă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o
contraprestaţie material. Legea enuntata activeaza pe baza urmatoarelor principii: participarea ca
voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat; implicarea activă a voluntarului în viaţa
comunităţii; desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din
partea beneficiarului activităţii; participarea persoanelor la activităţile de voluntariat se face pe
baza egalităţii de şanse, fără niciun fel de discriminare.
7.Semnatura studentului:
Petcu D.
FISA DE LECTURA 10
1.Lege nr. 195 din 20/04/2001, Legea voluntariatului, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
206 din 24/04/2001
2.Cuvinte cheie
-voluntariat
-solidaritate civilă
-persoană fizică
-beneficiar
-contract
Scopul studierii acestui text este de a mă ajuta pe mine ca viitor practicant în domeniul asistenței
sociale să înțeleg mai bine tot ce ține de voluntariat, pentru a putea folosi aceste informații în
viitorul apropiat.
4.Analiza textului
Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii:
a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat;
b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;
c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea
beneficiarului activităţii;
d) recrutarea voluntarilor pe baza egalităţii şanselor, fără nici un fel de discriminări.
Activităţile voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice

prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, nu fac obiectul
prezentei legi.
Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract
civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective.
Sunt lovite de nulitate absolută contractele de voluntariat încheiate cu aplicarea dispoziţiilor
prezentei legi de persoanele juridice prevăzute la art. 1, în scopul evitării încheierii unui contract
civil cu titlu oneros.
Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea
nulităţii absolute, între voluntar şi beneficiarul voluntariatului, în condiţii de libertate
contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
Contractul de voluntariat se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod
obligatoriu în evidenţa persoanei juridice.
În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului:
a) participarea activă la elaborarea şi derularea programelor în considerarea cărora a încheiat

contractul;
b) desfăşurarea activităţii în concordanţă cu pregătirea sa profesională;
c) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale

de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;
d) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva

riscurilor de accident şi de boală ce decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării costul
prestaţiilor medicale se suportă integral de către beneficiarul voluntariatului;
e) eliberarea de către beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care să ateste
calitatea de voluntar;
f) rambursarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile convenite în contract, potrivit

legii, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii;
g) durata timpului de lucru, stabilită, în condiţiile legii, să nu afecteze sănătatea şi resursele
psihofizice ale voluntarului;
h) beneficiază de titluri onorifice, decoraţii, premii, în condiţiile legii.
Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului:
a) să îndeplinească sarcinile primite din partea beneficiarului voluntariatului;
b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de

voluntariat;
c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de către beneficiarul
voluntariatului;
d) să ocrotească bunurile pe care le foloseşte în cadrul activităţii de voluntariat.
În executarea contractului de voluntariat voluntarul se subordonează conducerii persoanei

juridice cu care a încheiat contractul.
Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.

Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor,
o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi
renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta este
reziliat de plin drept.
Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, formulată
în termen de 15 zile de la data la care a intervenit situaţia prevăzută la art. 12. Denunţarea
unilaterală a contractului de voluntariat are loc din iniţiativa voluntarului sau a beneficiarului
voluntariatului, cu un preaviz de 15 zile, fără obligaţia prezentării motivelor.
Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat
sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile contractului nu le pot rezolva pe cale
amiabilă. Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.
5.Concluzie
În concluzie, prezenta lege reglementează promovarea şi facilitarea participării cetăţenilor

români, în spiritul solidarităţii civice, la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de
drept public şi de drept privat fără scop lucrativ.
6. Semnătura studentului:
Petcu D.
FISA DE LECTURA 11
1. Lege nr. 350 din 02/12/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice
alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
1128 din 14/12/2005
2. Cuvinte cheie
-fonduri publice
-finanțări
-nonprofit
-autorități
-cheltuieli eligibile
3. Scopul studierii textului
Scopul studierii textului prezent a fost pentru îmbogățirea informațiilor în ceea ce privește
domeniul asistenței sociale și folosirea acestora în practica de specialitate.
4. Analiza textului
Pentru a putea participa la procedura privind atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă,

solicitanţii trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial - asociaţii ori
fundaţii constituite conform legii - sau culte religioase recunoscute conform legii.
Prevederile prezentei legi se aplică pentru atribuirea oricărui contract de finanţare

nerambursabilă din fondurile publice, cu excepţia celor finanţate din fonduri externe
nerambursabile.
Regimul juridic instituit prin prezenta lege pentru finanţările nerambursabile nu este aplicabil
fondurilor speciale de intervenţie în caz de calamitate şi de sprijinire a persoanelor fizice
sinistrate şi nu aduce atingere procedurilor stabilite prin legi speciale.
Finanţările nerambursabile nu se acordă pentru activităţi generatoare de profit şi nici pentru

activităţi din domeniile reglementate de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor
clasificate, cu modificările ulterioare.
Potrivit dispoziţiilor prezentei legi, nu se acordă finanţări nerambursabile pentru activităţi ce

presupun dezvoltarea infrastructurii solicitantului, cu excepţia cazului în care aceasta reprezintă o
componentă indispensabilă proiectului.
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă sunt:
a) libera concurenţă, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca persoana fizică sau juridică ce
desfăşoară activităţi nonprofit să aibă dreptul de a deveni, în condiţiile legii, beneficiar;
b) eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurenţial şi a
criteriilor care să facă posibilă evaluarea propunerilor şi a specificaţiilor tehnice şi financiare
pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă;
c) transparenţa, respectiv punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare
la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă;
d) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecţie şi a

criteriilor pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, astfel încât orice persoană
fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă şanse egale de a i se atribui contractul
respectiv;
e) excluderea cumulului, în sensul că aceeaşi activitate urmărind realizarea unui interes
general, regional sau local nu poate beneficia de atribuirea mai multor contracte de finanţare
nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare;
f) neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilităţii destinării fondurilor nerambursabile unei

activităţi a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de
finanţare;
g) confinanţarea, în sensul că finanţările nerambursabile trebuie însoţite de o contribuţie de

minimum 10% din valoarea totală a finanţării din partea beneficiarului.
Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de

proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fonduri
publice, prin selectarea acestuia de către o comisie, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 4.
Procedura de selecţie de proiecte cuprinde următoarele etape:
a) publicarea programului anual pentru acordarea finanţărilor nerambursabile;
b) publicarea anunţului de participare;
c) înscrierea candidaţilor;
d) transmiterea documentaţiei;
e) prezentarea propunerilor de proiecte;

f) verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea
tehnică şi financiară;
g) evaluarea propunerilor de proiecte;
h) comunicarea rezultatelor;
i) încheierea contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă;
j) publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă.
Proiectele vor cuprinde informaţii despre scopul, obiectivele specifice, activităţile, costurile
asociate şi rezultatele urmărite, evaluabile pe baza unor indicatori precişi, a căror alegere este
justificată.
Evaluarea în sistem competitiv a proiectelor se va face în conformitate cu criteriile generale de

evaluare prevăzute în prezenta lege, precum şi cu criteriile specifice de evaluare care vor fi
elaborate de fiecare autoritate finanţatoare.
Orice persoană fizică sau persoană juridică fără scop patrimonial care desfăşoară activităţi
nonprofit menite să sprijine realizarea unor obiective de interes public general, regional sau local
are dreptul de a participa, în condiţiile prezentei legi, la procedura pentru atribuirea contractului
de finanţare nerambursabilă.
Atribuirea de contracte de finanţare nerambursabilă se va face în limita fondurilor publice

alocate programelor aprobate anual în bugetele autorităţilor finanţatoare.
Procedurile de planificare şi executare a plafoanelor fondurilor destinate finanţării

nerambursabile, procedurile de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă, contractele
de finanţare nerambursabilă încheiate de autoritatea finanţatoare cu beneficiarii, precum şi
rapoartele de execuţie bugetară privind finanţările nerambursabile constituie informaţii de interes
public.
Pentru aceeaşi activitate nonprofit un beneficiar nu poate contracta decât o singură finanţare
nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare în decursul unui an fiscal. În cazul în care un
beneficiar contractează, în cursul aceluiaşi an calendaristic, mai mult de o finanţare
nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare, nivelul finanţării nu poate depăşi o treime
din totalul fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetul autorităţii
finanţatoare respective.
În vederea participării la o procedură de selecţie, solicitanţii sunt obligaţi să prezinte autorităţii

finanţatoare o declaraţie pe propria răspundere care să dovedească încadrarea în prevederile alin.
(1) şi (2).
Cheltuielile eligibile vor putea fi plătite în baza unui contract de finanţare nerambursabilă numai
în măsura în care sunt justificate şi oportune şi au fost contractate în perioada executării
contractului.
Numărul de participanţi la procedura de selecţie de proiecte nu este limitat. Autoritatea

finanţatoare trebuie să repete procedura de selecţie de proiecte în cazul în care există un singur
participant. În cazul în care în urma repetării procedurii numai un participant a depus propunerea
de proiect, autoritatea finanţatoare are dreptul de a atribui contractul de finanţare nerambursabilă
acestuia, în condiţiile legii.
5. Concluie: În concluzie, prezenta lege are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a
procedurii pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, precum
şi căile de atac al actului sau deciziei autorităţilor finanţatoare care aplică procedura de atribuire
a contractelor de finanţare nerambursabilă.
6.Semnătura studentului:
Petcu D.
7.Descrierea unei cercetari stiintifice
EVALUARE RAPIDĂ A SITUAȚIEI COPIILOR ȘI FAMILIILOR, CU ACCENT PE

CATEGORIILE VULNERABILE, ÎN CONTEXTUL EPIDEMIEI DE COVID-19 DIN
ROMÂNIA
În contextul actualei pandemii de COVID-19 care a afectat și România, populația se confruntă cu
o serie de probleme de ordin economic și social, determinate de reducerea activității agenților
economici și a instituțiilor publice, reorganizarea activității serviciilor de sănătate, de asistență
socială și a celor de educație. În aceste condiții, vulnerabilitățile copiilor, familiilor și
comunităților pot duce la exacerbarea riscurilor preexistente: acces limitat la servicii sociale, de
sănătate, inegalități în accesul la educație, sărăcie.
Evaluarea rapidă a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în

contextul pandemiei de COVID-19 din România, este realizată de UNICEF în parteneriat cu
Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Terre des hommes România,
Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, Înaltul
Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), Asociația Serviciul Iezuiților pentru
Refugiați din România (JRS România), Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) și
Fundația Star of Hope România. Banca Mondială şi Organizația Mondială a Sănătăţii au oferit
comentarii tehnice pentru elaborarea notei conceptuale şi a instrumentului inițial de colectare a
datelor.
Scopul acesteia este evaluarea situației copiilor și familiilor, cu accent pe grupurile vulnerabile,
în contextul pandemiei de COVID-19, pentru a permite UNICEF și altor actori relevanți să
stabilească în mod avizat măsuri de prevenire și răspuns, vizând impactul pandemiei de COVID-
19 în vederea reducerii consecințelor umane ale pandemiei.
Evaluarea rapidă are la bază date calitative culese prin intermediul actorilor relevanți de la nivel
comunitar și județean: lucrători comunitari (asistent social/lucrător social, asistent medical
comunitar, mediator sanitar, consilier școlar, mediator școlar), actori relevanți la nivel local
(primar, medic, director de școală și cadre didactice, preot) și județean (Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția Copilului - DGASPC, Direcția de Sănătate Publică- DSP,
Inspectoratul Școlar Județean - ISJ, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională -
CJRAE, Consiliul Județean - CJ), reprezentanți ai societății civile (care lucrează cu categorii
vulnerabile), personal al instituțiilor de tip rezidențial – centre de plasament (șef de centru,
asistent social, educator), reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), inclusiv
ai Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil (CRCPSA), administrate
de IGI, și ai centrelor de tip rezidențial, administrate de DGASPC, și ai ONG-urilor care oferă
protecție sau lucrează cu copii solicitanți de azil sau refugiați și cu copiii neînsoțiți. În contextul
actualelor restricții, evaluarea rapidă se realizează telefonic, utilizând un instrument online, cu
respectarea prevederilor privind etica în cercetare (acord informat, participare voluntară etc.),
confidențialitatea datelor (Regulamentul General privind Protecția Datelor - GDPR), datele fiind
anonimizate înaintea prelucrării statistice.
Principalele aspecte abordate de instrumentul online sunt: identificarea celor mai vulnerabile
categorii în situația actuală, principalele provocări cu care se confruntă copiii și familiile
vulnerabile, barierele în accesarea serviciilor medicale, sociale, educaționale și soluțiile pentru
depășirea acestora.
Evaluarea vizează comunități din județele Bacău (Moinești, Corbasca, Buhuși), Brașov (Săcele,
Brașov, Budila), Ilfov (Pantelimon, Mogoșoaia, Ștefăneștii de Jos), Dolj (Goiești, Coțofenii din
Față, Vârtopu) și Botoșani (Botoșani, Dimacheni, Dorohoi). De asemenea, sunt vizate și centre
de plasament din județele respective. Alte localități vizate de evaluarea rapidă sunt București,
Rădăuți (județul Suceava) și Timișoara (județul Timiș), localități în care există centre de cazare,
administrate de IGI, și centre de tip rezidențial, administrate de DGASPC, care oferă protecție și
copiilor solicitanți de azil sau refugiați și copiilor neînsoțiți, precum și organizații ale societății
civile care furnizează servicii pentru aceștia. Evaluarea se va realiza în patru runde de interviuri
derulate în momente diferite ale crizei COVID-19 pentru a urmări schimbările produse. Acest
raport prezintă analiza datelor culese în runda 3 a evaluării rapide, în perioada 12 – 15 mai 2020.
Perioada de colectare a datelor pentru runda 3 a evaluării rapide precedă sfârșitul stării de
urgență și începutul declarării stării de alertă (din 15 mai 2020). Starea de alertă presupune o
relaxare a restricțiilor de deplasare existente la nivelul populației, încetarea suspendării unor
activități economice și a furnizării unor servicii (ex. serviciile stomatologice). Instituirea stării de
alertă din data de 15 mai 2020 poate avea o influență asupra percepțiilor respondenților la studiu.
Perioada derulării evaluării rapide din runda 3 se caracterizează prin creșterea șomajului,
reînceperea unor activități economice, ceea ce a presupus și încetarea suspendării contractelor de
muncă ale angajaților, continuarea măsurilor de distanțare socială, perpetuarea unor inegalități în
accesul la serviciile medicale și educaționale, determinate de restricțiile introduse odată cu
instaurarea stării de urgență pentru limitarea răspândirii virusului. De asemenea, în această
perioadă, autoritățile centrale au pregătit măsurile de relaxare care vor fi introduse după încetarea
stării de urgență și începerea celei de alertă.
Declararea stării de urgență, începând cu data de 16 martie 2020, a presupus o serie de ajustări în
furnizarea principalelor servicii publice (medicale, educaționale, sociale), cum ar fi suspendarea
tuturor serviciilor care presupuneau activități de grup, transferarea în mediul online sau telefonic
a serviciilor care se puteau oferi în acest mod, limitarea furnizării serviciilor care nu erau absolut
necesare persoanelor în această perioadă. Aceste măsuri de ajustare a furnizării serviciilor
publice au fost necesare pentru a reduce riscul de răspândire a COVID-19. Pe parcursul stării de
urgență, au fost adoptate o serie de măsuri suplimentare specifice fiecărui tip de serviciu public,
care să îmbunătățească furnizarea serviciilor publice, dar și să reducă riscul contractării virusului.
Astfel, pentru prevenirea riscului infectării beneficiarilor din serviciile sociale destinate
protecției speciale a copilului separat temporar sau definitiv de familie, a fost adoptată măsura
izolării preventive a personalului la locul de muncă și la domiciliu. De asemenea, pentru
serviciile de educație a fost introdusă obligativitatea organizării învățării asistate de tehnologie,
iar pentru a reduce inegalitățile privind accesul la educație, în cazul copiilor din familii
vulnerabile, s-a decis identificarea cazurilor care nu au acces la dispozitive IT și la internet și
punerea la dispoziția acestora a dispozitivelor necesare de către unitățile de învățământ sau
autoritățile locale. În perioada rundei 3 a evaluării rapide, au continuat să fie adoptate măsuri în
domeniul educației pentru reducerea inechităților de acces ale elevilor din mediile defavorizate
(programul „Școala de acasă“), organizarea și funcționarea programelor de formare continuă ale
cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, înscrierea copiilor în învățământul preșcolar
și primar pentru anul școlar 2020 – 2021, desfășurarea Evaluării Naționale pentru absolvenții
clasei a VIII-a.
În cele trei runde ale evaluării rapide principalele categorii afectate de pandemia de COVID-19
sunt reprezentate de copiii provenind din familii care trăiesc în sărăcie și copiii de etnie romă. În
runda 3, datele indică o scădere a ponderii respondenților care plasează copiii ai căror părinți se
întorc din străinătate în categoria grupurilor afectate de contextul generat de pandemia de
COVID-19, dar și o creștere a ponderii celor care apreciază că sunt mai vulnerabili în această
perioadă copiii din familii cu risc de violență. Ca urmare a extinderii categoriilor de respondenți,
comparativ cu rundele anterioare, în această rundă au fost menționați în proporție mai mare ca
grup vulnerabil și copiii solicitanți de azil/refugiați și copiii neînsoțiți, solicitanți de azil sau
refugiați.
Și în runda 3 a evaluării rapide, principalele probleme cu care se confruntă comunitățile în

contextul pandemiei de COVID-19 sunt cele asociate reducerii considerabile a activității
economice: pierderea locurilor de muncă și lipsa oportunităților de lucru cu ziua. Din aceeași
categorie, respondenții menționează și dificultățile la plata utilităților și pe cele la plata chiriei
sau a ratelor la locuință. Dintre problemele specifice contextului epidemiologic actual,
respondenții semnalează lipsa materialelor de protecție pentru personalul administrației publice
locale și pentru populație, dar și nerespectarea regulilor de izolare de către membrii comunității,
aceasta din urmă fiind menționată în mai mică măsură în această rundă. Acestora li se adaugă
reducerea numărului de servicii educaționale specializate pentru copiii cu cerințe educaționale
speciale și creșterea cazurilor de violență domestică.
În runda 3 a evaluării rapide, ponderea respondenților care consideră că furnizarea serviciilor

medicale în comunitățile/județele în care își derulează activitatea a fost afectată, în contextul
pandemiei de COVID-19, a ajuns la 61%, comparativ cu 46% în runda 2 și 34% în runda 1.
Vorbim despre efecte negative ce s-au manifestat, în mod special, în privința consultațiilor
realizate la nivelul cabinetelor medicilor de familie (36% dintre cazuri), a consultațiilor de
specialitate (44% din cazuri), consultațiilor stomatologice (44% din cazuri), precum și a
serviciilor de reabilitare și recuperare pentru copiii cu dizabilități (20% din cazuri) și a serviciilor
de consiliere psihologică (20% din cazuri).
Cele mai importante bariere care afectează furnizarea serviciilor medicale sunt reprezentate de
accesul dificil, prin prisma limitării duratei programului de lucru în comunitate, la consultațiile
realizate de către medicii de familie (36%), de accesul îngreunat la consultațiile de specialitate,
realizate în cadrul spitalelor (44%), de decizia de închidere aproape totală, pe perioada stării de
urgență, a cabinetelor stomatologice (44%), precum și de un anumit nivel de reticență, existent
atât în rândul populației, cât și în rândul personalului medical, legat de riscul de contractarea
virusului COVID-19 în urma interacțiunilor pe care le presupune furnizarea serviciilor medicale
(33%).Principalele măsuri identificate pentru îmbunătățirea furnizării serviciilor medicale
implică, pe de o parte, creșterea prezenței în comunități a personalului medical (medici de
familie, asistenți medicali, asistenți medicali comunitari), furnizarea în comunități de
medicamente și echipamente de protecție copiilor și familiilor vulnerabile, iar, pe de altă parte,
dezvoltarea furnizării online a serviciilor medicale, ca modalitate alternativă la modelul clasic, ce
presupune interacțiunea directă medic-pacient.
Runda 3 a evaluării rapide ne arată că procesul de predare, evaluarea și examinarea elevilor sunt
în continuare afectate. Mai mult, față de rundele anterioare, mai mulți respondenți afirmă că
serviciile de educație au fost afectate (90% în runda 3, comparativ cu 79% în runda 2 și 70 % în
runda 1).
Ca și în runda 2, principalele bariere care afectează predarea și evaluarea sunt problemele de

acces la tehnologie și internet pe care le au copii din familiile care trăiesc în sărăcie. În plus, mai
vizibil în contextul pandemiei de COVID-19, în runda 3, se pune accentul pe competențele
digitale limitate ale părinților, ca barieră în furnizarea serviciilor de educație. Ca efect al
închiderii școlilor, din cauza pandemiei, este semnalată întreruperea furnizării de cursuri de
limba română pentru copiii cu un nivel scăzut al cunoașterii acesteia, cum sunt copiii
refugiați/solicitanți de azil, copiii străini sau aparținând minorităților etnice sau lingvistice.
La nivelul recomandărilor, sunt menținute măsurile de sprijin pentru achiziționarea/distribuția de

echipamente, cât și facilitarea accesului la internet a copiilor provenind din familii vulnerabile,
cu o atenție mai ridicată pentru dezvoltarea competențelor digitale ale acestora, specifice pentru
accesarea conținutului educațional. În plus, pentru că au fost realizate interviuri cu reprezentanți
ai instituțiilor publice și ai organizațiilor neguvernamentale care lucrează cu copii
refugiați/solicitanți de azil și cu copii neînsoțiți, în runda 3 este făcută recomandarea de a adresa
nevoile educaționale ale copiilor al căror nivel de cunoaștere a limbii române este mai scăzut
(copii refugiați/solicitanți de azil, copii neînsoțiti sau cei aparținând minorităților etnico-
lingvistice), prin dezvoltarea unui conținut online care să fie adecvat pentru aceștia și care să nu
creeze bariere suplimentare de înțelegere.
Servicii sociale
Datele din cele trei runde ale evaluării rapide arată că percepțiile asupra serviciilor sociale și
celor destinate protecției speciale, afectate de pandemie, sunt similare. De asemenea, cauzele
deficiențelor întâmpinate în furnizarea acestor servicii, ca și măsurile sugerate pentru depășirea
problemelor care apar cel mai des în opiniile respondenților sunt consistente de la o rundă la alta.
În runda 3 a evaluării rapide, a crescut ponderea persoanelor care consideră că furnizarea
serviciilor sociale și a celor destinate protecției speciale a fost afectată de pandemia de COVID-
19. Astfel, 49% dintre respondenții din runda 3 consideră că serviciile sociale au fost afectate de
pandemia de COVID-19, comparativ cu 38% (runda 2), respectiv 34% (runda 1). În cazul
serviciilor sociale destinate protecției speciale, 41% dintre respondenți consideră că acestea au
fost afectate, comparativ cu 21% în runda 2, respectiv 12% în runda 1. În continuare, cele mai
multe răspunsuri pozitive vin din mediul urban. Din rândul serviciilor sociale destinate prevenirii
separării copilului de familie, centrele de zi și serviciile de abilitare/reabilitare pentru copii cu
dizabilități au fost menționate de cele mai multe ori ca fiind afectate de pandemia de COVID-19,
fiind menționate de 71, respectiv 53 de ori. Din rândul serviciilor sociale destinate protecției
speciale a copilului separat temporar sau definitiv de familie, centrele de primire în regim de
urgență (30 de mențiuni) și activitatea de evaluare complexă (32 de mențiuni) au fost cel mai des
menționate. Cu privire la furnizarea serviciilor sociale, cele mai menționate bariere s-au referit la
suspendarea temporară a activității unor servicii sociale și la imposibilitatea beneficiarilor de a se
deplasa, ca urmare a restricțiilor oficiale care au fost impuse. În cazul serviciilor destinate
protecției speciale a copilului separat temporar sau definitiv de familie, lipsa echipamentelor de
protecție pentru personal, precum și necesitatea izolării noilor beneficiari au fost barierele care
au fost menționate cel mai des.
Măsurile pentru depășirea problemelor întâmpinate în furnizarea serviciilor sociale au vizat, cel
mai adesea, asigurarea echipamentelor de protecție pentru personal, realizarea de analize de
nevoi sociale la nivelul fiecărei comunități, precum și suplimentarea personalului. În ceea ce
privește serviciile destinate protecției speciale, asigurarea echipamentelor de protecție pentru
personal, finanțarea publică a serviciilor oferite de ONG-uri și realizarea de parteneriate public-
private au fost menționate de respondenți.
Pentru a eficientiza accesul copiilor refugiați/solicitanți de azil la serviciile sociale, a fost

sugerată asigurarea de documente în limbi străine, precum și de servicii de
traducere/interpretariat.
Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopție a elaborat o

serie de măsuri specifice pentru asistența socială a copiilor: prelungirea certificatelor de handicap
ale copiilor pe perioada stării de urgență; realizarea evaluărilor pentru încadrarea în grad de
handicap pe baza dosarului și telefonic sau online; acordarea de zile libere conform legii
părintelui copilului cu handicap neșcolarizat; prelungirea atestatelor de asistent maternal care
expirau pe perioada stării de urgență; continuarea activității DGASPC-urilor prin utilizarea unor
mijloace alternative celor ce presupun contactul direct cu beneficiarii; suspendarea activităților
de potrivire practică între copil și familia adoptatoare; suspendarea activităților de teren care
vizează monitorizarea împrejurărilor care au stat la baza luării unei măsuri de protecție specială
și a celor care vizează activitatea de repatriere; suspendarea activităților cu beneficiarii serviciilor
de zi la sediul serviciului (ANDPDCA, 2020 b).
În scopul eficientizării furnizării de servicii sociale și a limitării răspândirii virusului,

ANDPDCA a emis o serie de recomandări și măsuri pentru prevenirea și managementul situației
generate de pandemia de COVID-19 pentru relația cu beneficiarii din comunitate (comunicarea
cu aceștia, flexibilizarea procedurilor, organizarea/managementul intrărilor și ieșirilor, controlul
intern), pentru serviciile rezidențiale (organizare, managementul intrărilor și ieșirilor din
serviciul rezidențial, sprijinul beneficiarilor, măsuri de prevenire pentru beneficiari, control
intern, demersuri în cazul apariției cazurilor suspecte, folosirea dezinfectaților (ANDPDCA,
2020 c). Acest document cuprinde recomandări, măsuri, proceduri de lucru, putând fi utilizat în
toate serviciile sociale cu cazare.
8.Eseu stiintific- ,,Dezvoltarea programului social’’
Asistenţa socială este ansamblul de instituţii, programe, măsuri, activităţi profesionalizate

de protejare a unor persoane, grupuri, comunităţi cu probleme soaciale, aflate temporar
îndificultate, în criză şi deci vulnerabile. Acestea datorită unor motive personale de
naturăeconomico-financiară, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a
seintegra prin mijloace şi eforturi proprii în colectivitate , în limitele unui mod normal, decent
deviaţă. Pentru o anumită perioadă de timp, ele nu pot duce o viaţă activă, auto-suficientă, fără
unajutor economico-material sau fără un suport fizic, moral, social din exterior. Asistenţa
socialăoferă celor în nevoie posibilităţi de cunoaştere şi de acces la srvicii specializate de
protecţiesocială, îi orientează către înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie
socială,mobilizează comunitatea, persoanele şi grupurile în dificultate de a influenţa activ
politicilesociale.Ea furnizează celor în nevoie ajutor finnaciar, material, moral, psihoterapie,
consiliere.;
Centru de plasament reprezintă un grup social permanent constituit,

instituţionalizat,organizat menit să asigure prin statutul său substitut al familiei protecţie,
ocrotire socială,şcolarizare completă, asistenţă medicală, psihopedagogică copiilor ocrotiţi,
dispune de toatecondiţiile unei dezvoltări optime până la integrarea lor socio-profesională .
Centrul de Plasament “Sf. Iosif” a fost înfiinţat pe data de 14.10.1993 cu scopul de a oferi
suport emoţional, consiliere copiilor şi familiilor acestora, suport educaţional, dreptul individual
la o dezvoltare fizică, morală, intelectuală şi toate cele necesare traiului zilnic într-o instituţie de
tip rezidenţial copiilor proveniţi din familii cu situaţii sociale deosebit de dificile.
De ocrotirea Centrului de Plasament “Sf. Iosif” beneficiază 12 copii şi tineri. Celor 12

beneficiari li se oferă: suport educaţional, ce se concretizează în oferirea posibilităţii fiecărui
copil şi tânar de a beneficia de resursele necesare unei adecvate dezvoltări a personalităţii în
toate dimensiunile sale (fizică, psihologică, socială, culturală); consiliere beneficiarilor şi
familiilor acestora; terapie psihologică; suport pedagogic constând în ajutor la efectuarea
temelor, explicarea şi aprofundarea noţiunilor predate la şcoală; suport material, ce constă în
cazare, masă, îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, bani pentru transport şi pentru eventualele
cheltuieli personale; suport igienico-sanitar, constând în educaţie pentru sănătate; organizarea de
activităţi cultural recreative şi de socializare; informare şi suport în orientarea şcolară şi
profesională; formarea deprinderilor de viaţă independentă.În Centrul de plasament beneficiarii
sunt admiși, după recomandarea D.G.A.S.PC Iași, pe baza unei măsuri de protecție, tinând cont
de mai multe criterii sociale dintre care enumerăm: familii cu situaţii sociale deosebit de dificile
(familii cu venit sub salariu minim pe economie, un părinte decedat şi celălalt alcoolic, un
părinte decedat şi celălalt în penitenciar, ambii părinţi decedaţi, ambii părinţi alcoolici, cazuri de
violenta verbală sau fizică) etc. argumentate prin documente (acte medicale, anchete sociale,
certificat de deces, adeverinţă de salariat) fără nici o discriminare etnică sau religioasă.
Centrul de plasament “Sf.Iosif” ofera copiilor condiţii cât mai apropiate de mediul
familial, fiind un serviciu centrat pe copil, activitatea se desfăşoară conform unui proiect
individualizat bazat pe evaluarea situaţiei specifice a nevoilor fiecărui copil, tratat ca subiect unic
şi complex, cu identitatea şi istoria sa.
În anii 2018-2019 s-au dezvoltat serviciile oferite beneficiarelor care fac parte din cadrul
Centrului de Plasament „Sf. Iosif”, prin diversificarea activităților, prin organizarea mai multor
excursii și prin informarea continuă și motivare a beneficiarelor în vederea înscrierii la cursuri
specializate de formare personală, conform vârstei și nevoilor.
Principiile ce stau la baza Centrului deplasament ‘Sfantul Iosif” sunt :nevoia de

formare(să fim conştienţi că obiectivul central al perioadei de prezenţă în CP Sf. Iosif este
formarea noastră umană şi creştină în vederea bunei reintegrări în societate);preţuirea
resurselor(să fim conştienţi că prezenţa noastră în această casă consumă resurse umane şi
materiale pe care le vom preţui în mod corespunzător);punctualitatea(suntem conştienţi că
respectarea orarului cu punctualitate este o necesitate pentru toţi);prezenţa la locul indicat(ne
vom afla totdeauna în locul şi la activitatea prevăzute de programul general şi de cel
personal.);participarea activă(vom participa cu responsabilitate, seriozitate şi respect la
îmbunătăţirea activităţilor din centru, programul zilnic de activităţi precum studiu, muncă,
curăţenie, rugăciune, sport.);grija pentru baza materială(vom avea grijă de încăperile, mobila,
materialele diverse, instalaţiile sanitare și electrice, calculatoarele, etc care ni se oferă şi le vom
păstra curate şi în stare bună.
În acest caz particular, copilul ocrotit intr-un centru de plasament nu trebuie sa sufere DE
discriminari indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau de altanatura,
nationalitatea, apartenenta etnica si sociala, averea, infirmitatea, nasterea sau situatia sa, saua
parintelui sau tutorelui.Dezvoltarea copilului in centrul de plasament este asigurata in conditii cât
mai apropiate demediul familial.Un aspect important este amenajarea si dotarea unitatii precum
si organizarea activitatilor colectivitatii formate din copiii rezidenti si personalul centrului de
plasament astfel incât sa fie posibila aplicarea proiectului individualizat de protectie a fiecarui
copil,in care exigentele create deasigurarea unui mediu securizant si de nevoile psihoafective ale
copiilor sa se armonizeze cu tendintele de deschidere catre societate.Astfel, relatiile care se
dezvolta in cadrul colectivitatii centrului de plasament trebuie sa asigure copilului protejat - ca
individ si ca membru al unui grup - sentimentul apartenentei si integrarii intr-un mediu de tip
familial.Valoarea modului de ingrijire si de asigurare a dezvoltarii copilului intr-un centru de
plasament nu este o valoare intrinseca: ea se exprima in cadrul proiectului institutional si al
proiectului individualizat de protectie a copilului.Toate aceste lucruri enumerate constituie
punctele tari ale acestui centru.
Spre deosedire de vechile institutii de tip rezidential, in care ingrijirea si educatia se derulau
dupa un model colectiv, in centrul de plasament fiecare copil este abordat individual, interventia
complexa in favoarea (re)integrarii familiale si sociale fiind bazata pe evaluarea initiala a
situatiei sale specifice si proiectarea unei interventii coerente, permanent adaptate evolutiei
nevoilor copilului.Protectia asigurata de centrul de plasament are un caracter temporar: proiectul
individual de protectie a fiecarui copil prevede solutii pentru (re)integrarea sa familiala in termen
cât mai scurt.
Centrul de plasament - prin definitie - face parte dintr-un sistem judetean de

servicii,destinate protectiei copilului, care sunt oferite de Directia Judeteana pentru Protectia
Drepturilor Copilului. El nu mai este o institutie cu personalitate juridica in subordinea unui
minister, ci un serviciu al comunitatii, cunoscut si sprijinit de comunitate.
Tinerii proveniţi din instituţii de asistenţă socială sunt expuşi unui risc ridicat de a fi atraşi
în lumea delincvenţei, consumului de alcool şi drogurilor, prostituţiei, reţelele de cerşit.Găşti de
cartier sau grupuri de tineri ai străzii. Unii dintre aceştia nu au familie care să le asigure suport ,
iar cei mai mulţi nu se pot baza pe ele, datorită perioadei mari de întrerupere a legăturii,mulţi
dintre ei fiind abandonaţi de la naştere.Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie socială şi în
mod special cei cu dificultăţi reprezintăun grup vulnerabil, datorită faptului că după ieşirea din
sistem care este bruscă şi timpurie(16-19ani), aceştia sunt lipsiţi de asistenţă acordată în mod
normal de către părinţii tinerilor care pleacăde acasă. Ei sunt lipsiţi de un sprijin social(contact
regulat prin telefon, scrisori sau vizite),emoţional(încurajare, simpatie), consultativ(consiliere,
sfaturi practice) şi/sau sprijin finaciar (bani, cadouri). Tinerii instituţionalizaţi trăiesc într-o stare
de incertitudine în legătură cu viitorul lor.
Instituţionalizarea determină o serie de efecte negative în ceea ce priveşte
integrareasocio-profesională. Se ştie că în perioada instituţionalizării copiii şi tinerii dobândesc
comportamente mai puţin valorificate social şi profesional. Sunt „obişnuiţi” să primească
totulde-a gata, nu ştiu de cele mai multe ori să folosescă banii. Referitor la timp şi la alte
resursemateriale, aceşti tineri sunt nesiguri, ajung să deprindă în permanenţă de cineva (educator
sauinstructor din centrul de plasament). În planul creativităţii sunt rigizi şi mai greu
adaptabili.După terminarea studiilor şi părăsirea instituţiei aceşti tineri se trezesc în mijlocul unei
societăţiiincapabile să le asigure un suport de care au nevoie în perioada de tranzit de la viaţa de
instituţiela viaţa liberă, fapt care îi fac pe cei mai slabi dintre ei să cadă în zona delincvenţei.
Chiar dacă în instituţii, condiţiile de viaţă uneori sunt mai bune decât cele în familie, lipsa
părinţilor şi asusţinerii emoţionale exercitate de aceştia asupra copiilor are efecte greu de
compensat pe termen lung.
Integrarea sau neintegrarea în colectivul clasei are legătură directă cu

dezvoltareaulterioară a adolescentului. De cele mai multe ori integrare în colectivul clasei este
deficitară şieste rezultatul marginalizării, etichetării acestora. Aceşti tineri dezvoltă complexe de
inferioritate, teamă şi ruşine în a se prezenta celorlalţi, existând teama etichetării ca fiind
„copiidin casa de copii”. Unor asemeni atitudini de respingere li se „răspunde” de către
adolescenţi cu comportamente violente, limbaj agresiv, lipsă de interes faţă de procesul de
învăţare, dezvoltarea unor forme de „apărare”.
Regulile de funcţionare a acestor centrenu au permis implicarea acestor tineri în activităţi

de formare a deprinderilor de viaţă, nu suntimplicaţi în gospădărirea centrelor(ca de exemplu,
aranjarea mesei, strângerea mesei, prepararea,sub supravegherea adultului, a unui fel de mâncare
preferat ş.a). Supra-protecţie poate fi unelement negativ în dezvoltarea adolescenţilor din
instituţiile de asistenţă socială: pregătirea si servirea centralizată a mesei, spălarea hainelor de
către personal, împiedică dezvoltareaautonomiei şi responsabilităţii copilului.Dupa implinirea
vârstei de 18 ani legea spune că tinerii care au fost instituţionalizaţi trebuiesă părăsească centrul
de plasament, dacă tinerii nu îşi continuă studiile. În situaţia în care untânăr alege să îşi termine
studiile la o instituţie de stat, acesta va rămâne instituţionalizat până lafinalizarea anilor de
învăţământ. În acest timp, le sunt asigurate condiţiile de studiu de către Direcţia Generală de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. O situaţie specială este atunci cândtânărul decide să
urmeze şi o a doua facultate sau studii post-universitare, cum ar fi masterul. Înastfel de cazuri se
caută colaborări externe pentru obţinerea sprijinului şi sponsorizărilor.Dacă tânărul nu doreşte să
urmeze studii universitare după terminarea liceului, pentru o perioadă între 6 luni şi un an, acesta
este consiliat vocaţional şi se încearcă o integrare socio- profesională. Dacă tânărul are familie şi
dacă doreşte, se încearcă integrarea în mediul familial,dacă nu vrea să se întoarcă în familie,
reprezentanţii DGASPC se preocupă de găsirea uneilocuinţe sociale sau a unei gazde şi apoi de
găsirea unui loc de muncă care să corespundă abilităţilor tânărului. In toată perioada în care sunt
instituţionalizaţi, tinerii beneficiază deconsiliere în alegerea unui loc de muncă şi sunt îndrumaţi
în acest sens este importantă evaluarea pregătirii profesionale pe care tinerii o urmează sau au
urmat-oşi a calificărilor obţinute în urma absolvirii unei unităţi de învăţământ. Totodată este
necesar săfie identificate abilităţile deosebite, talentele sau preocupările preferenţiale ale
tinerilor. Toate aceste elemente sunt deosebit de importante în procesul de inserţie socio-
profesională a beneficiarilor .Alegerile pe care le fac tinerii au character vag şi tranzitoriu,
acestea suntadesea abandonate în momentul în care apare o altă alternativă, fără a fi evaluate
avantajele şidezavantajele alegerii, costurile şi beneficiile deciziei. O altă problem care se iveşte
adesea estelipsa asumării responsabilităţilor pe care le presupune un loc de muncă, tânărul
abandonându-l imediat ce se confruntă cu un obstacol. Stilul lor decizional nu este unul
planificat, de cele mai multe ori deciziile sunt amânate, tinerii sunt uneori impulsive în luarea
unei decizii, alteori suntfoarte ezitanţi. Nivelul scăzut al stimei de sine determină sentimental de
imposibilitate în efectuarea unei anumite specializări. O caracteristică preponderentă este
tendinţa de a urmat rasee scurte şi de a alege profesia care nu necesită o pregătire şcolară de
lungă durată. Chiar şi cei care înregistrează rezultate şcolare bune prefer întreruperea studiilor în
favoarea unui loc de muncă prin intermediul căruia să obţină un venit imediat şi care să le ofere
sentimental libertăţii şi al independenţii. Unii dintre ei reuşesc să plece din ţară cu ajutorul altor
tineri din sistem, care lucrează ilegal peste hotare sau alţi specialişti care se ocupă cu recrutare de
forţă de muncă.Datorită lipsei de informaţii referitoare la condiţiile peste hotare, a lipsei de
maturitate şi responsabilitate pentru propriile decizii, aceşti tineri cedează mirajului lumii de
dincolo de graniţe însă adesea se întorc dezamăgiţi de realitate.Majoritatea acestor tineri nu pot
să îşi planifice cheltuielile în perspectiva unei vieţi independente, nu pot să îşi ierarhizeze
necesităţile.
In concluzie ,Centrul de plasament”Sf.Iosif” contribuie la o buna dezvoltare a tinerilor
aflati in cadrul centrului orientandu-i spre o cale dreapta,spre meserii si profesii benefice vieti
lor,spre un trai mai bun.De asemenea acestii copiii sunt sustinuti si consiliati atunci cand
intampina dificultati,iar in cazul in care desfasoara diverse activitati neadecvate principiilor lor
sunt pedepsiti conform regulamentului.Acesti copiii primesc totodata si un suport financiar atat
pentru traiul zilnic ,cat si pentru desfasurarea studiilor,iar rezultatele sunt considerabile.
Bibliografie
1.Istoricul social al Centrului de plasament “Sf.Iosif”
2.http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/L272-2004-R.pdf
3.https://mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/Assistenta-sociala-2018/
Legea_asistentei_sociale_18012018.pdf
4.https://caritas-iasi.ro/
9.Descriere de rezultate si concluzii
A fost un an greu din toate punctele de vedere din cauza pandemiei dar practica a fost
bine coordonata , mi-as fi dorit sa luam mai mult legatura cu beneficiarul si sa interactionam cu
ei . La buna desfasurare a activitatilor serviciului nu cred ca am contribuit avand in vedere ca
intalnirile au fost online . Sper ca anul viitor sa interactionam mai mult cu beneficiarii.
Am fost plăcut surprinsă să constat la finalul practicii, că am rămas cu multe informații

care mă vor ajuta mai târziu într-un centru. Informații de folos, pe care nu le puteam învăța doar
din teorie, mulțumiri coordonatorului pentru implicare și dedicare.
10.Raport final de practica
Nume si prenume: Petcu Denisa

An /grupa: An 2, Grupa 8
Institutia / locul de practica: Centrul de Plasament „Sf. Iosif” – Iași
Indrumator practica(profesionist): Cătărău Loredana
Perioada de practica: 19.02.2021-26.06.2021
Continutul caietului de practica prezentat spre evaluare(fise, rapoarte, documente stampilate etc):
1. Adeverința de la locul de practică
2. Orarul de practică
3. Prezentarea instituției
4. Definirea grupului țintă
5. Fișe de lectură (11)
6. Fișe de jurnal (14)
7. Descrierea unei cercetări științifice realizate internațional în conformitate cu domeniul

social
8. Eseu științific ”DEZVOLTAREA PROGRAMULUI SOCIAL”
9. Descriere a rezultatelor și concluziilor activităților efectuate
10. Raport final practică
Observatii asupra activitatii de practica privind:
-dezvoltarea personala si a competentelor profesionale individuale(invatarea sau exersarea

abilitatilor specifice muncii asistentului social, )
Ce am invatat:
Observatiile asupra activitatilor de practiva privind dezvoltarea persoanala si a
competentelor profesionale individuale au fost invatate si exersate in permanenta in cadrul
desfasurarii practicii online in Centrul de Plasament “Sf.Iosif”.
Aceasta practica m-a ajutat si m-a invatat sa imi dezvolt o functie orientativa, de orientare a
activitatii asistentului social privind orice situatie intampinata, un simt pe care trebuie sa il
detina oricine doreste sa practice aceasta profesie. Mai apoi o functie cognitiva , de cunoastere
prin intermediul evaluarii persoanelor si a situatiilor problematice in care acestia se afla, si o
functie critica „prospectiva” si „actionalist-trasformatoare”, cu referire la atitudinea critica
fata de aspectele faptice/ factuale , iar nu fata de actorii sociali implicati in situatiile de viata
problematice, de asemena o cunoastere mult mai buna a aspectelor de ordin teoretic ce releva
anumite efecte in plan psihosocial al atitudinilor si comportamentelor benficiarilor.
Am invatat cat de important este sa se cunoasca o serie larga de aspecte teoretice, iar ca un
aspect extrem de important il consider faptul ca adaptabilitatea este esentiala pentru un asistent
social. Avand in vedere aceasta situatie a pandemiei, un element important in mentinerea
evolutiei muncii si a activitatilor unui asistent social este modul in care acesta se poate adapta
la orice situatie. Acesta a fost unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am invatat prin
intermediul desfasurarii acestei practici de specialitate.
Ce ma asteptam sa invat:
Puncte tari: Aspecte privind modalitatile de solutionare a diferitelor dificultati sau situatii
nemaintalnite.
Puncte slabe: Rabdarea si exersarea concentrarii atentiei pe o perioada mai lunga de timp, in
combinatie cu implicarea in celelelate activitati didiactice.
Recomandari: O realizarea a practicii mai mult in mediul fizic decat in cel online.
-colaborarii cu personalul institutiei de practica(raspunsul la cerintele studentului, urmarirea
obiectivelor didactice propuse, disponibilitate, atitudine etc.)
Puncte tari:
Puncte slabe:
Recomandari:
-colaborarea cu coordonatorul de practica al facultatii;
Toti studentii spera sa avem parte de intelegere ca si pana acum deoarece am fost in situatia
de imposibilitate a efectuarii activitatii de practica,iar simtul practicii in sine nu a fost atat de
mult exersat, punandu-se un accent mai deosebit pe partea teoretica.
- colaborarea cu colegii practicanti;
Colaborarea cu colegii practicanti a fost una de la distanta, de asemenea, prin intermediul

mediului online. In acest sens, colaborarea a fost una bine organizata, a fost intelegere si o
permanenta implicare.
Impresii personale:
Impresia personala privind activitatea de practica din acest semestru este ca mi-a oferit foarte
multe informatii valoroase pe care doream sa le cunosc din domeniul asistentei sociale, am reusit
sa cunosc si sa ma adaptez la un nou mediu in care am contribuit si asistat la o serie larga de
intalniri online cunoscand aspecte importante de dezvoltare in acestui domeniu.
Recomandari:
Mi-as dori ca pe viitor sa se poata desfasura activitati fizice in ceea ce implica practica de
specialitate. Sper ca cat de curand sa se poata puna un mai mare accent pe simtul practicii,
impreuna cu cunostintele teoretice acumulate pana acum.

Dosar Practica-Petcu Denisa, As, Gr.8, An2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dosar Practica-Petcu Denisa, As, Gr.8, An2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA”-IASI

Prof. Coord. Loredana Catarau

1. Adeverinta de la locul de practica scanata

10.Raport final de practica

Data: Interval Locul Activit Activitati de Observatii Semnat

1.03.202 14:00 – Google Aspecte

15.03.20 15:00- Domicili L.292/2011 Aceasta lege pune accentul

22.03.20 15:00- Domicili Legea Aceasta lege este foarte

12.04.20 14:00- Domicili Ordin

26.04.20 14:00- Domicili Ordinul Nr.

03.05.20 16:00- Domicili Legea nr.339

07.05.20 12:00- Amfiteat Informare

17.05.20 14:00- Google Informare cu

Parteneriate cadrul legislative

Legislaţia pe care se bazează

Proiectul de faţă are în vedere următoarele obiective:

Servicii de asistenţă socială acordate

Criterii de admitere în centru a persoanelor asistate

Principalele activităţi şi servicii derulate în cadrul centrului:

Fisa postului asistentului social

4.Promovarea dreptului la auto-determinare

•Codul deontologic al profesiei de asistent social

4. Definirea grupului tinta

1. Asociatia Centrul de Plasament „Cămin La Salle”:

Natura perteneriatului: colaborarea celor două instituţii la organizarea de activităţi educativ-

Locul: Google meet

Ora: 14:00 – 15:00

Persoanele prezente: Prof. Catarau Loredana-Florentina, D-na. Jeanina Babuta si colegii

Observatii personale asupra intalnirii/ asupra materialelor studiate:

Abilitati si tehnici de lucru observate si exersate:

Nume și prenume student:

Persoane prezente: Activitate individuală.

Observatii personale asupra intalnirii/ asupra materialelor studiate:

Nume si prenume student:

Persoanele prezente: Activitate individuală.

Nume și prenume student:

Am observat aspecte importante privind protectia si promovarea drepturilor copiilor din

Abilitati si tehnici de lucru observate si exersate:

Nume și prenume student:

Persoane prezente: Activitate individuala

Observatii personale asupra intalnirii/ asupra materialelor studiate:

Abilități și tehnici de lucru observate și exersate:

Nume și prenume student:

Persoanele prezente: Activitate individuala

Observatii personale asupra intalnirii/ asupra materialelor studiate:

Nume și prenume student:

Persoanele prezente: Activitate individuala

Abilitati si tehnici de lucru observate si exersate:

Nume și prenume student:

Persoanele prezente: Activitate individuala

Nume și prenume student:

Persoane prezente: Activitate individuală

Observatii personale asupra intalnirii/ asupra materialelor studiate:

Abilități și tehnici de lucru observate și exersate ( se numesc și se descriu teoretic și practic)

În urma lecturării textului am aflat că managementul de caz aplicat în domeniul protecției

Nume si prenume student:

Persoanele prezente: Activitate individuala

Observatii personale asupra intalnirii/ asupra materialelor studiate:

Abilitati si tehnici de lucru observate si exersate:

Nume și prenume student:

Nume și prenume student:

Persoanele prezente: Activitate individuală

Descrierea activitatilor: Activitatea a constat în studiul individual al legislației privind

LEGE nr. 272 din 21 iunie 2004 (actualizata)