Ministerul Educatiei din Republica Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Drept

Recenzie
Manualul juridic al lui Andronache donici

Introducere
Dintre izvoarele dreptului romanesc, apicate in teritoriul Moldovei de Est dupa rapirea ei de catre Imperiul Rus in anul 1812, cel mai important rol l-a avut colectia de legi Adunare cuprinzatoare in scurt din cartile imparatestilor pravile spre inlesnire celor ce se indeletnicesc intru invatatura lor, cu trimitere catre carte, titlu, capul si paragraful imparatestilor pravile, elaborate de renumitul pravilist romin Andronache Donici (1760-182) La inceputul secolului al XIX-lea , intelegind necesitatile acute ale jurisprudentei Statului Moldova si influentat de activitatea juristilor de vaza din Franta, Austria, Rusia si alte state europene, Andronache Donici s-a incadrat active in opera de codificare a izvoarelor dreptului din Principat. El analizeaza destul de minutios actele legislative de origine romano-bizantina Digestele, Novelele si Institutiile lui Iustinian, Bazilicalele, Hexabiblul lui Armenopol s.a. (patrunse pe parcursul secolelor in Principatele Romine) si din imensa multime de norme si institutii juridice ce se contineau in ele selecteaza si traduce in limba romina pe acelea care corespondeau mai mult necesitatilor reglementarii relatiilor socialpolitice si economice ale populatiei Statului Moldova. Concomitent studiaza profound dreptul cutumiar, gramotele si hrisoavele domnitorilor Moldovei, din care de asemenea selecteaza un sir de norme si le include ulterior in colectia sa de legi. Pentru aceasta n-am crutat ostenealele intru indelungata cetire si intru adunarea la un loc si alaturea canoanelor ce privesc tot catre aceeasi pricina.. comunica autorul in predislovia operei sale legislative. Donici a lucrat la colectia sa de legi mai multi ani. Prima ei varianta expusa pe 27 file si continind 40 de titluri si 313 paragrafe, isi gaseste raspindire sub forma de manuscrise in unele tinuturi ale Moldovei inca din iunie 1805. Mai tirziu lucrarea e completata si perfectionata, iar la 3 decembrie 1813 e prezentata spre editare la tipografia Mitropoliei Moldovei, avind titlul Adunare din pravilele imparatesti sau aleagire cuprinzatoare foarte in scurt din cele mai trebuincioase pravile alcatuite cu mare lesnire spre intelegirea si stiinta tuturor. La inceputul anului 1814incepe tiparirea cartii. Insa nu a fost pe placul domnitorului fanariot Scarlat Calimachi, care se pregatea sa efectueze sub auspiciile sale alcatuirea unei colectii de legi pentru Principat. PRin porunca domnitorului de la 25mai 1814, se confisca toate filele lucrarii deja tiparite pina la acea data si se cere schimbarea titulaturii cartii lui Donici. Autorul e nevoit sa se supuna si lucrarea lui se publica in acelasi an, insa sub titlul cerut de domn: Adunarea cuprinzatoare in scurt din cartile imparatestilor pravile spre inlesnre celor ce se indeletnicesc intru invatatura lor, cu trimitere catre carte, titlu, capul si paragraful imparatestilor pravile . Colectia de legi a lui Andronache Donici cuprinde o predislovie in care sunt elucidate principiile jurisprudentei de care s-a calazuit pravilistul, sunostintele lui,

sursele de care s-a servit, precum si scopul urmarit in procesul codificarii izvoarelor dreptului aplicate in Moldova la inceputul secolului al XIX-lea. Materia dreptului este sistematizata de autor in 42 de titluri (capitole) care contin 509 paragrafe (articole). In viata social-economica si culturala a Moldovei aceasta Adunare cuprinzatoare in scurt...si-a gasit o aplicare complexa. In calitate de manual juridic ea, pe parcursul a mai multor decenii, inlesneste doritorilor posibilitatea insusirii materiei dreptului, realizind astfel unul din scopurile nemijlocite pe care le urmarea autorul. Cu toata nedorinta domnitorului Scarlet Callimachi, opera lui Donici si-a gasit aplicarea larga si in calitate de adevarat cod de legi, indeosebi in teritoriile rominesti de la rasarit de Prut, unde instantele judiciare s-au condos de ea pina la 1928, adica pe parcursul a circa 120 se ani.

Intocmirea si publicarea manualului.Izvoarele

Necesitatea de a se intocmi legi scrise, spre a se evita neajunsurile dreptului nescris, se facuse simtita si in tarile noastre. Paharnicul Toma Carra a trades la 1804, in limba neogreaca, Manualul lui Constantin Armenopol. In urma Alexandru Moruzi ii insarcinase sa intocmeasca din Basilicalele un cod civil si penal, dar in 1806, Carra a incetat din viata, dup ace intocmise numai material persoanelor. Andronachi Donici s-a gindit sa intocmeasca un manual de drept in romineste, probabil indemnat si in orice caz ajutat de mitropolitul Veniamin Costache. Tiparirea a inceput in 1814, in tipografia Mitropoliei. Lucrarea acea titlul: Adunare din pravilele imparatesti sau aleagire cuprinzatoare foarte in scurt de cele mai trebuincioase pravile alcatuite cu mare lesnire spre intelegerea si stiinta tuturor.Alcatuita de dumnealui boer A.D.. s-au scris la anul de laHristos 1813. Dup ace s-a tiparit o parte din file, Scarlet Calimach a instiintat pe mitropolit care sprijinise tiparirea ca titlul nu este potrivit cu cuprinsul cartii si ca a hotarit ca toate filele tiparite pina atunci sa se dea lui Mihalache Sturza, aga, si sa se inlocuiasca titlul astfel: Adunarea cuprinzatoare in scurt din cartile imparatestilor pravile spre inlesnre celor ce se indeletnicesc intru invatatura lor, cu trimitere catre carte, titlu, capul si paragraful imparatestilor pravile. Intr-acest chip dar se da voie a se tipari acea carte. Autorul a trebuit sa se supuna si a pus pe coperta numele sau intreg, tinind seama si de dispozitiile ce I s-au dat. Drept multumire pentru sprijinul acordat si ajutorul dat, a inchinat-o mitropolitului printr-o dedicatie scrisa intr-o frumoasa limba a vremii. Lucrarea lui Donici are o mare insemnatate pentru dreptul rominesc.Desi nu era o lege in adevaratul sens al cuvintului, ea a fost intrebuintata aproape ca atare in Moldova pina la 1 octombrie1817, cind a fost pus in vigoare Codul Calimach. Dar si dupa aceasta data a fost mult folosita, pentru ca acel cod era scris in greceste fiind trades si publicat in romineste abia in 1833. Manualul lui Donici a fost utilizat pina tirziu spre jumatatea veacului al XIX-lea. C.Negruzii spunea in prefata editiei

din 1858 ca nu mai putin e trebuitoare si ar ocupa un foarte onorabil loc pe masa oricarui tribunal Manualul lui Donici cuprinde o predoslovie in care se arata multe din principiile dupa care s-a calazuit autorul, cunostintele lui, izvoarele de care s-a servit, precum si scopul urmarit. Partea I a acestei prefete, in care se arata bazele unei adevarate pravile, cuprinde referinte la dreptul natural, conceptie foarte raspindita atunci. Donici da lamuriri si exemple despre ceea ce este fireasca dreptate, care trebuie sa stea ca temei al oricarei pravile. Apoi arata pe scurt istoria dreptului roman, indicindu-i diferitele izvoare. Despre cele 6 carti ale lui Constantin Armenopol, pe care il numeste intelept el arata ca acea adunare de legi a fost bine facuta in limba elina, dar ca s-a trades apoi in limba proasta greceasca care a intunecat slova cartii, neglasuind cu textul si abatindu-se de la noima cea adevarata. Autorul se referea probabil la traducerea in limba neogreaca a Exabiblos-ului lui Armenopol facuta de Spanos, la 1766. Donici arata ca evolutia dreptului roman a continuat, facindu-se hrisoave si asezaminturi si hotariri asupra multor pricini si novele. Pravila, spune el, trebuie sa se alcatuiasca pe intelesul tuturor, astfel incit san u mai fie vreo nevoie de vreo talmacire El adauga ca adunarea sa de legi a fost facuta cu scopul de a se asigura o mai buna impartire a dreptatii in tara si de a se inlesni invatarea stiintei pravilelor, adaogind si obiceiurile cele aprobaluite a pamintului Moldovei. Autorul socotea ca lucrarea lui va folosi tinerilor ca sa inteleaga imparatestile pravile si va ajuta pe judecatori sa gaseasca cartea, titlul, capul si paragraful din acele pravile. Lucrarea mai era insa destinata sa serveasca si impricinatilor la judecata, precum si in genere, celor care voiesc a se apara de strimbatati si de viclesuguri. Manualul lui Donici are 43 capitole, care cuprind 509 paragrafe. Aproape toate privesc materii de drept civil,afara de captolul despre vinovatii care are dispozitii penale. In primele cinci capitole s-au inscris principii asupra pravilelor in general si interpretarea lor , asupra judecatorilor si datoriilor lor, cum si scurte norme despre organizarea judecatoreasca si despre judecata, jaluitor si pirit, despre forma jalbelor si reprezentarea prin vechili. Trimiterile indicate pe marginea textului arata izvoarele: Dreptul roman si Greco-roman, in special Institutele ,Novelele lui Iustinian, Basilicalele, Manual lui Armenopol, Manual lui Mihail Ataliatis, cartea lui Leunclavius, Cirja arhieasca. A folosit apo Sobornicescul Hrisov a lui Alex. Mavrocordat, precum si obiceiurile pamintului. Trimiterile la izvoare din Manual sint exacte in ce priveste Institutele lui Iustinian si Exabiblos-ul lui Armenopol, afara de unele din cele referitoare la Imparatestile Pravile carenu se potrivesc cu Basilicalele publicate de C. AN.

Fabrotus. A doua editie a Manualului a fost tiparita, tot cu trimiteri la izvoare, de Costache Negruzii la 1858. A treia editie s-a publicat de Constantin Hamangiu in 1907, dar cu oarecare greseli de tipar si fara indicarea izvoarelor. Editia ultima s-a tiparit la Chisinau 1920 sub titlul: Codul Andronache Donici Manualul a fost tradus si in limba rusa in 1831, 1850, 1904. Pentru intocmirea editiei de fata a fost folosita editia din 1814, tiparita sub supravegherea autorului, autorizata de domn si care reprezinta textul authentic al acestei adunari de pravile. Editia mai cuprinde si principalele indicatii bibliografice, indice de cuvinte, indice de materii. In ceea ce priveste redactarea, Donici a urmat cele expuse in precuvintare si a intrebuintat o forma clara, precisa, - dar nu prea succinta, care sa aibanevoie de interpretare ci mai dezvoltata, insa mai usor de inteles si de cei fara multa pregatire juridical. Donici a intocmi planul lucrarii sale intr-un mod deosebit de acela intrebuintat de codurile cunosccute pe atunci.Opera sa nu cuprinde sistematizarea clasica: personae , bunuri, obligatii si contracte, la care se mai adauga ceva actiuni.Urmarindu-si scopul de a face un manual care sa ajute pe justitiabili sip e judecatori, autorul a inceput cu o introducere in material dreptului, cu indicatiuni privitoare la organizarea judecatoreasca, cu norme desprevalorificarea dreptului in justitie si apoi a intrat in material dreptului civil propriu-zis.S-a ocupat de drepturile reale si accesoriile lor, de obligatii si mai pe larg de contracte;apoi de material persoanelor, a legaturilor de familie, de contractu de zestre, testamente si succesiuni, iar in citeva capitole s-a ocupat si de probe. El a orinduit materiile intr-un mod logic si intucitva mai apropiat de tendintele moderne.Desi asupra realizarii planului pot fi facute oarecare obiectiuni, atit generale, cit si ca mod de intocmire a capitolelor, trebuie sa recunoastem, totusi, ca acest plan are o nota originala fata de legiuirile aparute la noi, in acea vreme si chiar fata de multe din cele straine. Donici a inscris idei foarte inaintate,care apareau pentru intiia oara intr-o lege din Moldova, cum a fost aceea cu privire la interpretarea legilor , recomandind ca judecatorul sa talmaceasca, in caz de indoiala, cu bunatate si cu iubire de oameni; san u caute cum au hotarit altii asemenea pricini, ci insusi sa socoteasca sad ea hotarirea. In pricini penale- de vinovatie- cere judecatorului san u se grabeasca a da hotarirea, dar nici san u prelungeasca pricina. Vorbind despre avocati, cere ca judecatorii sa aiba grija ca nu cumva o parte impricinata sa aiba avocati priceputi si cu experienta, iar cealalta parte numai nepriceputi ; de asemenea sa nu se intimple intelegere intre avocati pentru implinirea dreptatii

Incheiere
Andronache Donici a continuat munca inceputa de T.Carra.El nu a trades mechanic legile bizantine din greaca, dar le-a acomodat la conditiile socialeconomice si politice din Moldova de la inceputul sec.al XIX-lea. Unii cercetatori ai dreptului, studiind creatia legificatorului A.Donici, calificau gresit Manualul juridic al lui A.Donici ca o simpla compilare a monumentelor juridice romano-bizantine.Exceptie a facut doar cercetatorul rus A. Egunov, care scria, ca U Donicia nemalo oceni sushestvinih peredeloc..norm prava. Deci sintem convisi ca Donici a transformat si modificat normele si institutiile dreptului bizantin in mod creator. Despre rolul Manualului juridic al lui Andronache Donici ne vorbeste utilizarea lui in calitate de izvor de drept in instantele judiciare din Moldova de peste Prut pina la traducerea Codului Calimah din limba greaca in romina si publicarea acestuia in 1833, iar in Basarabia inclusiv pina la sfirsitul sec.al XIXlea .Majoritatea articolelor si titlurilor s-au inclus dupa 1812 in Codul de legi al Imperiului Rus . Asadar,la inceputul sec. al XIX-lea A.Donici a izbutit sa creeze un impunator izvor de drept, care a fost alcatuit in bazaar trei sisteme in vigoare in Moldova:obiceiul pmintului, normele scrise alcatuite in Divan si de catre domnitor, si codificatiile bizantine.Fara a-si pune scopul de-a infaptui o transformare radicala a dreptului, A.Donici a izbutit sa creeza un cod de legi national dupa continut si popular dupa forma. Manualul lui Donici are si meritul de a fi prima lucrare juridical mai cuprinzatoare scrisa in romineste, daca lasam la o parte pravilele lui Vasile Lupu si Matei Basarab, care sint in alt gen. Lucrarea are o deosebita valoare stiintifica, atit prin felul cum sint asezate materiile despre care trateaza, cit si prin ideile cuprinse in text. Trebuie sa semnalam sentimentele patriotice aratate in predoslovie. Acest manual constituie si o foarte insemnata manifestare culturala , intr-o vreme cind se credea de unii ca in limba noastra nu s-ar putea exprima rindurile de drept.

Bibliografie: Revista de filozofie si drept. 1993 ,nr.1 Manual juridic Andronache Donici Istoria dreptului romanesc Elena Arama