Proiectul de statistică “Utilizarea sondajului statistic

în caracterizarea fenomenului economico-social”

pe exemplul unei teme din comerț

Rezolvare
1. Extragem un eșantion format din 60 de vinzatori prin procedeul selecției mecanice cu pasul

de numărare
N = volumul colectivității totale ; n = volumul eșantionului
S-au înregistrat date privind sexul, vîrsta (ani), salariul net (mii lei).

Virsta(ani
Nr.Crt. Sex Salariul net
)
(mii lei)
0. 1. 2. 3.
1 F 23 263
2 F 21 237
3 F 24 259
4 F 32 283
5 F 22 265
6 F 15 233
7 F 29 274
8 F 6 254
9 F 5 238
10 M 19 249
11 M 21 249
12 F 35 274
13 M 19 266
14 F 5 251
15 F 22 210
16 F 21 241
17 F 26 252
18 F 20 248
19 F 12 248
20 F 29 279
21 F 9 254
22 F 22 252
23 F 11 238
24 F 22 263
25 F 7 240
26 M 14 258
27 F 32 274
28 M 19 252
29 F 14 255
30 M 14 262
 31 F 15 221
32 M 23 247
33 M 4 240
34 F 1 229
35 M 28 268
36 F 18 224
37 F 16 230
38 M 2 211
39 F 14 251
40 M 21 261
41 F 2 218
42 M 19 274
43 F 22 254
44 F 38 284
45 F 10 228
46 F 27 254
47 F 3 234
48 F 10 242
49 F 24 264
50 M 23 248
51 F 34 272
52 F 32 274
53 F 18 264
54 M 18 253
55 M 20 258
56 M 18 252
57 M 2 227
58 M 9 241
59 M 10 234
60 M 6 245
Total   1057 15023

Am obținut urmatoarea informație cei 60 de vinzatori extrași din baza de sondaj au lucrat in total
1057 ani, iar fondul de salariul net fiind 15023 mii lei.
 2. Gruparea pe intervale egale a vănzătorilor după vârstă
a) amplitudinea variației = 38-1 = 37
Virsta(ani
Frecventa
)

   

1 1

2 3

3 1

4 1

5 2

6 2

7 1

8 0

9 2

10 3

11 1

12 1

13 0

14 4

15 2

16 1

17 0

18 4

19 4

20 2

21 4

22 5

23 3

24 2

25 0

26 1

27 1
 28 1

29 2

30 0

31 0

32 3

33 0

34 1

35 1

36 0

37 0

38 1

Total 60
Salariul net(mii Salariul net(mii Vîrsta Salariul net(mii
Vîrsta (ani) lei) Vîrsta (ani) lei) (ani) lei)
1 229 16 230 26 252
2 211 18 224 27 254
2 218 18 264 28 268
2 227 18 253 29 274
3 234 18 252 29 279
Total
4 240 19 249 5 1327
5 238 19 266 32 283
5 251 19 252 32 274
Total 8 1848 19 274 32 274
6 254 20 248 34 272
6 245 20 258 35 274
Total
7 240 Total 11 2770 5 1377
9 254 21 237 38 284
Total
9 241 21 249 1 284
10 228 21 241  
10 242 21 261  
10 234 22 265  
Total 8 1938 22 210  
11 238 22 252  
12 248 22 263  
14 258 22 254  
14 255 23 263  
14 262 23 247  
14 251 23 248  
 15 233 24 259  
15 221 24 264  
Total 8 1966 Total 14 3513    

b) stabilirea în parametrii într-un anumit număr de grupe ( r ) se poate stabili astfel :

 dacă variația caracteristici este relativ uniformă și volumul de unități nu este suficient de
mare, numărul de grupe se poate fixa anterior (din cerințele proiectului se vor folosi
minim 8 grupe pentru intervale egale);
 iar dacă numărul grupelor nu este anterior cunoscut și volumul unităților este suficient de
mare se recomandă stabilirea grupelor conform relației lui Sturgers : r = 1 + 3,222
, unde : n = nr. caracteristicilor.
r =1+3,222log60=6,000151
c) determinarea mărimii intervalului de grupare ( h ), se calculează ca raport între amplitudinea
absolută a variației și numărul de grupe :

h= sau h = = 6,166511 6

Virsta Frecvente
(ani) Frecvente cumulate  
    crescător descrescător
5 8 8 60
10 8 16 52
15 8 24 44
20 11 35 36
25 14 49 25
30 5 54 11
35 5 59 6
38 1 60 1
Total 60

Reprezentarea grafică a repartiției vânzătorilor după vârstă se poate ilustra prin poligonul
frecvențelor,
 6 Repartițtia vinzătorilor după vîrstă
5

4
Nr. vinzători

0
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Vîrsta (ani)

și curba cumulativă a frecvențelor , pentru construirea căreia este necesar calculul în prealabil al
frecvențelor cumulate crescător și descrescător.

70
60 59 60 Se-
60 54 ries
52 1
49
50 44 Se-
ries
40 36
35 2

30 24 25
20 16
11
10 8 6
1
0
1 2 3 4 5 6 7 8

Gruparea pe intervale egale a vânzătorilor după salariul net lunar

Amplitudinea variaţiei Axa = Xmax -Xmin = 284-210 =74
Nr. de grupe r = 8
Mărimea intervalului h = Axa = Xmax -Xmin / 8 = 9,25

Repartiţia vânzătorilor în funcţie de salariul net lunar (lei)

Grupe de
vinzatori Nr. Frecvente
dupa salariul vinzatori relative
net
210 - 219 3 5,00
219 - 228 4 6,67
228 - 237 6 10,00
237 - 246 8 13,33
 246 - 255 18 30,00
255 - 264 9 15,00
264 - 273 4 6,67
273 - 284 8 13,33
Total 60 100

Repartitia vinzatorilor dupa salariul net

70
60
50
Nr. vinzatori

40
30
20
10
0
210 - 219 - 228 - 237 - 246 - 255 - 264 - 273 - Total
219 228 237 246 255 264 273 284
Salariul net

Repartitia vinzatorilor dupa salariul net

70
60
50
40
30
20
10
0
219 - 228 228 - 237 237 - 246 246 - 255 255 - 264 264 - 273 273 - 284 Total

Frecvente 3
Frecvente cumulate crescator
Frecvente cumulate descrescator

Grupe de
Frecvente
vinzatori dupa Frecvente
cumulate
salariul net  
210 - 219 3 3 60
219 - 228 4 7 57
228 - 237 6 13 53
237 - 246 8 21 47
246 - 255 18 39 39
255 - 264 9 48 21
264 - 273 4 52 12
273 - 284 8 60 8
Total 60    
Gruparea pe intervale egale permite structurarea colectivităţii pe grupe cât mai omogene, iar
gruparea statistică este cea mai semnificativă modalitate a sistemetizării datelor după o
caracteristică numerică sau nominativă.
Sistematizarea datelor printr-o grupare pe intervale egale răspunde necesităţii de
sistematizare şi omogenizare a datelor unei observaţii statistice de masă şi a caracterizării
independente a fiecărei variabile din propria observare.

Gruparea vânzătorilor pe intervale neegale

Pentru analiza structurii colectivității pe grupe tipice se folosește gruparea pe intervale

neegale.
Gruparea pe intervale neegale presupune regruparea intervalelor egale.
Un prim principiu al grupării pe intervale neegale este trecerea de la variația liniară
(interval de mărime constantă) la variația neuniformă a unor intervale de grupare din ce în ce mai
mari. De exemplu, de la 8 grupe se poate trece la 5 grupe. Analizănd situația concretă se pot
păstra primele 3 grupe, grupa a 4-a se obține cumulând-ocu grupa a 5-a, iar ultimele 3 grupe se
pot cupla. În cazul acesta se poate trece de la grupe pe variante la grupe pe intervale.
Un alt principiu de grupare are în vedere separarea unitățiilor pe 3 grupe : mici, mijlocii
și mari; se pornește de la nivelul mediu al caracteristicii, care se calculează ca o medie aritmetică
simplă sau ponderată pentru fiecare variabilă în parte :

sau

unde : – variabila
n – numărul unitățiilor înregistrate (în cazul nostru n = 60 sau dacă nu avem datele
inițiale folosim media seriei, în care sunt valorile sau centrele de interval și cu frecvențele
seriei)
Algoritmul de stabilire a celor 3 grupe cu intervale neegale este următorul :
 în grupa a II-a sunt cuprinse grupa care conține nivelul mediu al variabilei și intervalele
învecinate cu acesta;
 grupa a I-a este formată din limita inferioară a primului interval și limita inferioară a
intervalului II;
 iar grupa a III-a : între limita superioară a intervalului II și limita superioară a ultimului
interval de grupare.

Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după vârstă

Nivelul mediu : = 1057/60 = 17,62 18

ani/vânz.
 Grupe de
vinzători Nr. Frecvente
Calificativ
dupa vînzători relative
virsta(ani)
01 - 17 25 cei mai tineri 41,67
17 - 34 33 tineri 55,00
mai putin
34 - 38 2 tineri 3,33
Total 60 100,00

Coeficientul de reducere a frecvențelor =

Frecvențele reduse =
Grupe de Coeficient
vinzători Nr. Marimea ul de Frecvent
dupa vînzăto intervalul reducere a e reduse
virsta(an ri (n i) ui (hi) frecventel (nri)
i) or (ki)
01 - 17 25 16 8 3,13
17 - 34 33 17 8,5 3,88
34 - 38 2 4 2 1,00

Repartitia vinzatorilor dupa virsta

34 - 38
Virsta ani

17 - 34

01 - 17

0 5 10 15 20 25 30 35

Nr. vinzatori

Calificativ Nr. vînzători

Gruparea pe intervale neegale a vânzătorilor după salariu net

 n
∑ xi
i=1
x̄= =
Nivelul mediu n 15023/ 60 = 250,34
Distributia
vinzatorilor Nr. Calificativ
dupa vinzatori
salariul net
210 - 237 13 mic
237 - 264 35 mediu
264 - 284 12 mare
Total 60

Distributia vinzatorilor dupa salariul net

40
35
30
Nr. vinzatori

25
20
15
10
5
0
Nr. vinzatori Calificativ
mii lei

210 - 237 237 - 264 264 - 284

Gruparea vânzătorilor după sex (după o variabilă calitativă) :

Structura pe sexe se determină conform relației :

Grupe Nr. Vîrsta

Salariul net
dupa sex vinzatori (ani)
F 40 748 10028
M 20 309 4995
Total 60 1057 15023
 Structura vixatorilor dupa sex

Masculin
33%

Femenin67%

Calculul mărimilor relative de structură :

În statistica intilnim 5 marimi relative aici vom analiza 3;

Mărimile relative de structură – se obțin ca raport între parte și întreg. Forma cea mai
obișnuită de exprimare a mărimilor relative de structură este cea a procentelor care arată câte
unității din indicatorul raportat revin la 100 unități ale indicatorului bază de raportare. Se pot
calcula atât ca baza frecvențelor absolute și în acest caz au sens de frecvențe relative ( ):

Cât și pe baza valorilor centralizate privind : vârsta și salariul net, obținându-se în acest
caz ponderea sau greutatea specifică ( ) a unei valori ( ) în cadrul unei colectivității (
):

Mărimile relative de coordonare – se obțin ca raport între două grupe sau între două
colectivității ce coexista în spațiu.
Pentru o colectivitate împărțită în 2 grupe pentru care nivelul pe grupe a variabilei
studiate este și :

sau

Dacă sunt mai multe grupe, se alege una ca bază de comparație și se raportează, pe
fiecare rând, fiecare bază aleasă.
Mărimile relative de intensitate – se obțin prin raportarea a 2 indicatori cu conținut
diferit dar între care există o relație de interdependență.

-la nivel parțial : =

-la nivelul ansamblului : x =
Calculul mărimilor relative pe baza repartiţiei vânzătorilor după vârstă
Grupe de
vinzători Nr. Frecvente
Calificativ
dupa vînzători relative
virsta(ani)
01 - 17 25 cei mai tineri 41,67
17 - 34 33 tineri 55,00
mai putin
34 - 38 2 tineri 3,33
Total 60 100,00

Interpretare :
Cei mai tineri alcătuiesc 41,67% din totalul angajațiilor, tineri 55% respectiv 33,43% din totalul
anilor lucrati.
Caracterizarea statistică a repartițiilor obținute
Caracterizarea statistică în cazul dat se referă la determinarea:
a) Indicatorii tendinței centrale:
 Mediana aritmetică

 Modulu (modulul, dominanta)

Mo = +h
 Mediana (Me)

Me = +h

b) Indicatorii sintetici ai variației și a asimetriei :

 Abaterea medie liniară ( ):

 Dispersia
  Abaterea medie pătratică

 Coeficientul de variație (ʋ)

ʋʼ = respectiv ʋ =

 Coeficientul de asimetrie

= sau =

Repartiția vânzătorilor după vârstă :

Frecvențe
Virsta Nr.vinzato
cumulate
(ani) ri crescător
     
1 1 1 1 16,62 276,22
2 3 6 4 46,86 731,95
3 1 3 5 14,62 213,74
4 1 4 6 13,62 185,50
5 2 10 8 25,24 318,53
6 2 12 10 23,24 270,05
7 1 7 11 10,62 112,78
9 2 18 13 17,24 148,61
10 3 30 16 22,86 174,19
11 1 11 17 6,62 43,82
12 1 12 18 5,62 31,58
14 4 56 22 14,48 52,42
15 2 30 24 5,24 13,73
16 1 16 25 1,62 2,62
18 4 72 29 1,52 0,58
19 4 76 33 5,52 7,62
20 2 40 35 4,76 11,33
21 4 84 39 13,52 45,70
22 5 110 44 21,90 95,92
23 3 69 47 16,14 86,83
24 2 48 49 12,76 81,41
26 1 26 50 8,38 70,22
27 1 27 51 9,38 87,98
28 1 28 52 10,38 107,74
29 2 58 54 22,76 259,01
32 3 96 57 43,14 620,35
34 1 34 58 16,38 268,30
35 1 35 59 17,38 302,06
38 1 38 60 20,38 415,34
Total 60 1057   448,80 5036,18
a) Calculul indicatorilor tendinței centrale :
 Media aritmetică

= 1057/ 60 = 17,62 ani/vânzători

 Modul (dominanta)
Fiind o serie pe variante Modulul este valoarea cu frecvența maximă : Mo = 18 ani/vânzători

 Mediana ( Me )

Locul medianei : U ( Me ) = = (60+1)/2 = 30,5

Variabila de 18 ani este prima a cărei frecvență cumulată crescător este mai mare de 30,5
Me = 18 ani/vânzători

b) Calculul indicatorilor sintetici ai variației și ai asimetriei :

 Abaterea medie liniară ( ):

= 448,80/60= 7,48

 Dispersia :

= 5036,18/60 = 83,9364

 Abaterea medie pătratică :

= √83,9364 = 9,16

 Coeficientul de variație (ʋ) :

ʋʼ = = (7,48/17,62)*100 = 42,45

ʋ= = (9,16/17,62)*100 = 51,98
`
v şi v < 35% - seria este omogenă şi media este reprezentativă pentru serie

 Coeficientul de asimetrie :

= = (17,62-18)/9,16 = -0,04

= = 3*(17,62-18)/9,16= -0,12
Repartiția vînzătorilor după salariul net( mii lei)
 Grupe de
vinzatori Nr. Centrul Frecvenţe
Xi ni
dupa salariul vinzatori intervalulu cumulate
net i Xi crescător    
210-219 3 214,5 643,5 3 -107,65 3862,12
219-228 4 223,5 894 7 -107,53 2890,14
228-237 6 232,5 1395 13 -107,30 1918,17
237-246 8 241,5 1932 21 -71,07 630,84
246-255 18 250,5 4509 39 4509,00 0,26
255-264 9 259,5 2335,5 48 82,05 748,57
264 -273 4 268,5 1074 52 72,47 1313,34
273 -284 8 278,5 2228 60 224,93 6325,88
Total 60       4494,90 17689,30

Centrul de interval al unei grupe poate fi calculat prin formula:

Xi = Xi inferior + Xi superior / 2;

în care: - ' Xi este centrul de interval al grupei i;

a) Calculul indicatorilor tendinței centrale :

 Media aritmetică

= 15023 / 60 = 250,38

 Modul (dominanta)
Fiind o serie pe variante Modulul este valoarea cu frecvența maximă :

= 250,73
 Mediana ( Me )

Locul medianei : U ( Me ) = = (60+1)/2 = 30,5

= 267,05

b) Calculul indicatorilor sintetici ai variației și ai asimetriei :

 Abaterea medie liniară ( ):

=4494.90 /60= 74,92

  Dispersia :

=17689,30 /60 = 294,82

 Abaterea medie pătratică :

= √17689,30 = 133,00

 Coeficientul de variație (ʋ) :

ʋʼ = = (74,92/250,38)*100 = 29,92

ʋ= = (294,82/250,38)*100 = 117,75

 Coeficientul de asimetrie :

= = (250,38-250,73)/133 = - 46,11

= = 3*(250,38-250,73)/133= - 0,01
Rezultă asimetrie negativă moderată

Pentru interpretarea rezultatelor se vor trece indicatorii obţinuţi într-un tabel sintetic.
Indicatorii tendinţei centrale, de variaţie totală şi de asimetrie pentru variabilele înregistrate în
eşantion.

Denumirea indicatorului Virsta (ani) Salariul net (mii lei)

Media aritmetică 17,62 250,38

Modulul 18 250,73
Mediana 30,5 267,05
Abaterea medie liniară 7,48 74,92

Abaterea medie pătratică 9,16 133

Dispersia 83,94 294,82
Coeficientul de variaţie % d̄ 42,45 29,92

σ 51,98 117,75
Coeficientul de variaţie %

Coeficientul de asimetrie Mo -0,04 -46,11

Coeficientul de asimetrie Me -0,12 -0,01
Aplicarea regulilor de adunare a dispersiilor și verificarea gradului de semnificațiea factorului
de grupare

Grupe de                
vânzător Subgrupe de vânzători după salariul net ( mii lei)
i după 210 219 228 237 246 255 264 273
Total fx
virsta 219 228 237 246 255 264 273 284
(ani) 232,5 268,
lucrati 214,5 223,5 241,5 250,5 259,5 5 278,5
5 2 1 1 3 1       8
10   1 1 4 2       8
15   1 1 1 2 3     8
20   1 1   5 2 1 1 11
25 1   2   6 4 1   14
30         2   1 2 5
35             1 4 5
38               1 1
Total fy 3 4 6 8 18 9 4 8 60

Mediile de grupă

= 232,50; 240,38; 247,13; 252,23; 249,21; 265,30; 276,50; 278,50;

Media pe total (generală)

- pe baza mediilor de grupă

=2041,74/60 =34,03

Dispersia de grupă sau dispersia parţială

= 101,25; 102,04; 121,03; 202,31; 140,27; 80,70; 13,60; 0;

Dispersie cea mai mică apare pentru grupa 8, respectiv grupa de vechime este 0 ani. Urmează
grupele 7, 6, 1, 2,5,3, și 4 (în grupa 4 dispersia fiind maximă). Deci, pentru ultimele două grupe
factorii întâmplători au influenţat puternic nivelul salariului.

Media dispersiilor de grupă

= 147,91

Dispersia dintre grupe

Pentru determinarea acestui indicator avem nevoie de media generală care este egala = 250,18

146,87
Comparând nivelul dispersiei dintre grupe cu nivelul mediei dispersiilor de grupă constatăm faptul că
factorii întâmplători, la nivelul întregii colectivităţi, au exercitat o influenţă mai puternică decât factorii
consideraţi esenţiali (vechimea în muncă).

Dispersia totală

294,78
sau regula de adunare a dispersiilor:

; 294,78 = 147,91+146,87

Pe baza regulii de adunare a dispersiilor se pot calcula alţi doi indicatori statistici cu
caracter de mărimi relative de structură, care exprimă ponderea celor două categorii de factori.

 Coeficientul de determinaţie

147,91/294,78=0,502

 Coeficientul de nedeterminaţie după relaţia:

= 146,87/294,78=0,498
Pe baza mediilor şi a abaterilor medii pătratice, determinate pe grupe şi pe total, se pot
obţine informaţii referitoare la gradul de omogenitate al acestora cu ajutorul coeficienţilor de
variaţie corespunzători, calculaţi după relaţiile:
 Coeficientul de variaţie se calculează ca raport între abaterea medie pătratică şi media
variabilei respective şi se exprimă în procente:
 unde
 Coeficientul de variaţie pe total

= 6,86

unde

Pentru interpretarea rezultatelor se vor trece indicatorii obţinuţi într-un tabel sintetic

Indicatorii tendinţei centrale şi de variaţie

Grupe de Media de
vinzatori dupa grupa Dispersia Dispersia^2
Vi (%)
virsta(ani) (mi lei/ de grupa (mii lei/ vinz.)
lucrati vinz.)

       
5 232,50 101,25 10251,56 43,55
10 240,38 102,04 10412,37 42,45
15 246,00 113,91 12974,63 46,30
20 253,05 202,72 41097,13 80,11
25 249,21 140,27 19676,81 56,29
30 265,30 80,70 6513,14 30,42
35 276,50 13,60 184,96 4,92
38 278,50 0,00 0,00 0,00
 Analiza corelației dintre virsta in ani și salariu net
Colerația liniară simplă (date negrupate)

Se aplică pentru primele 10 unități din eșantion, privind numărul de ani lucrati ( ) și
salariul net lunar ( ) – mii lei. Seria se va ordona crescător după numărul de ani lucrati (
) menținându-se salariul net lunar ( ) corespunzător.

Dintre metodele simple de cercetare a legăturilor statistice recurgem la :

a) Metoda seriilor paralele interdependente

Virsta(ani)
Nr.crt
Xi Salariul net Yi
1. 1 229
2. 2 227
3. 3 234
4. 4 240
5. 5 251
6. 6 245
7. 7 240
8. 9 254
9. 10 242
10. 11 238

Concluzie : Valorile fiind ordonate crescător se poate observa că și valorile

cresc în cea mai mare parte, ceea ce sugerează o legătură directă.

b) Metoda grafică este o altă cale de a stabili legătura dintre fenomene.

Pentru a obtine graficul de colerație, denumit și colerogramă, valorile caracteristicii
factoriale ( ) sau intervalele acesteia se trec pe abscisă, iar pe ordonată valorile caracteristicii
rezultative ( ) sau intervalele respective. Fiecare unitate observată a celor două caracteristici
se reprezintă grafic printr-un punct.
 Corelatia dintre anii lucrati si salariul net
260
255
250
245
240
mii lei

235
230
225
220
215
210
0 2 4 6 8 10 12
ani lucrati

Graficul de asemenea confirmă o legătură directă de formă liniară.

Metoda grafică este utilizată cu bune rezultate pentru alegerea funcției analitice care se
studiază (în cazul regresiei și colerației).
Metodele de studiere a legăturilor prezentate anterior au ca deficineță principală faptul că
deși permit constatarea legăturii și caracterul ei, nu o pot măsura printr-un indicator sintetic.
Acest inconvenient este înlăturat prin utilizarea metodei regresiei.
Metoda regresiei constituie o metodă statistică analitică de cercetare a legăturii dintre
variabile cu ajutorul unor funcții denumite funcții de regresie.
Notând cu Y variabilele dependente și cu , , ... , variabilele
independente, obținem ecuația de regresie Y = f ( , , ... , ).
În cazul de față am apelat la modelul de regresie unifactorială liniar, considerând legătura
dintre y si x de tipul =a+b . Parametri ecuației în acest caz se determină prin
rezolvarea următorului sistem de ecuații :

Dacă se folosește metoda determinanților se obține :

a= =

b= =
a = (2400*442-14074*58) / (10*442-58^2) = 1060800-816292 /4420-3364 = 231,54
b = (10^14074-58*2400) / (10*442-58^2)= 14074-139200/4420-3364 = 1,46

Funcția de regresie este : 231,54+ 1,46 .

Valorile funcției de regresie se obțin înlocuind cu valorile empirice.
Parametrul b = 1,46 se interpretează astfel : se determina o creștere a salariului net, în medie cu
1,46 lei.

Datele necesare calculării celor doi parametri sunt prezente în tabel

Nr.crt XiYi Yxi=231,54+1,46

 
Xi Yi xi
1. 1 229 1 229 233
2. 2 227 4 454 234,46
3. 3 234 9 702 235,92
4. 4 240 16 960 237,38
5. 5 251 25 1255 238,84
6. 6 245 36 1470 240,3
7. 7 240 49 1680 241,76
8. 9 254 81 2286 244,68
9. 10 242 100 2420 246,14
10. 11 238 121 2618 247,6
Total 58 2400 442 14074 2400,08

Raportul de colerație liniară simplă se va calcula cu formula :

Nr.crt      
Xi Yi Yxi
1. 1 229 233 16,00 121 52441
2. 2 227 234,46 55,65 169 51529
3. 3 234 235,92 3,69 36 54756
4. 4 240 237,38 6,86 0 57600
5. 5 251 238,84 147,87 121 63001
6. 6 245 240,3 22,09 25 60025
7. 7 240 241,76 3,10 0 57600
8. 9 254 244,68 86,86 196 64516
9. 10 242 246,14 17,14 4 58564
10. 11 238 247,6 92,16 4 56644
Total 58 2400 2400,08 451,42 676 576676
 unde : = 2400 / 10 = 240 mii/ vinz.

= √ 1- (451,42/672) = √1-0,668 = √0,332 = 0,573

Se poate spune că legătura este strânsă ( = 0,573) și gradul de determinație

( = 0,573^2) este de 0,328 sau de 33%.

Metoda coeficientului de corelaţie

Intensitatea legăturii se măsoară prin coeficientul de corelaţie (r y/x).

0,576
Rezultă că legătura dintre aceste două variabile este directă (r z/x>0) şi puternică. Există
legătură liniară intensă deoarece ry/x=Ry/x.

a) Calculul coeficientului de corelaţie a rangurilor

Coeficienul de corelaţie a rangurilor propus de Spearman:

= 0,661
în care: di - reprezintă diferenţa între rangurile perechii de valori (xi,yi);
n - numărul de perechi de valori.
Coeficientul de corelaţie a rangurilor propus de Kendall :

= 2 ( Pi -Qi) / n(n-1) =0,933

în care
în care: Pi - numărul rangurilor mai mari care urmează rangului curent pentru variabila
dependentă;
Qi - numărul rangurilor mai mici care urmează rangului curent pentru variabila
dependentă

Nr.crt Xi Yi Ranguri (rxi) Ranguri(ryi) di=rxi-ryi di 2 Pi Qi Pi - Qi

 1. 1 229 4 6 -2 4 9 0 9
2. 2 227 5 4 1 1 8 1 7
3. 3 234 10 10 0 0 6 0 6
4. 4 240 9 9 0 0 6 0 6
5. 5 251 6 5 1 1 5 1 4
6. 6 245 7 7 0 0 4 0 4
7. 7 240 8 8 0 0 3 0 3
8. 9 254 2 2 0 0 2 0 2
9. 10 242 3 3 0 0 1 0 1
10. 11 238 1 1 0 0 0 0 0
Total 58 2400       6     42