Prietenii Fiscalitatii Nr. 03 PDF

Revistă electronică de excelență în fiscalitate editată în fiecare luni
Nr. 03 / 21 Ianuarie 2019
PF
Anul acesta vreau să găsesc
un aliat în Codul fiscal!
- Ediție 2019 - ISSN–L 2344 – 5939
Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139 www.taxare.ro Cuprins
Cuprins
Revista Prietenii Fiscalității – Editie 2019
I. Reglementări recente în domeniul financiar- contabil și fiscal. Acte

normative publicate în săptămâna anterioară - scadențe fiscale
II. Opinia specialistului într-o speță fiscală remarcabilă

✓ Ce documente ne sunt necesare pentru a fi beneficiarii unei
sponsorizări deduse la calculul impozitului pe profit/venit?
III. Praxis în taxe și impozite – raționamentul expertului

✓ Fiscalitate creativă – achiziție intracomunitară de bunuri cu
recepția după 2 luni de la emiterea facturii. Corelarea datelor de
raportare în VIES.
IV. Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru specialiști

✓ Executarea terțului poprit în cazul procedurii de invocare a
răspunderii în solidar. Reținerea contribuției plătite pentru pensie.
V. Caleidoscop economic – analiză la zi

✓ Cât reprezintă ”traiul rezonabil” în viziunea Comisiei de aplicare a
legii falimentului personal?
VI. Doctrină și practică contabilă

✓ Recunoașterea în contabilitate a unui film, finanțat parțial de
Centrul Național al Cinematografiei.
VII. Jurisprudența Curții Europene de Justiție în materie fiscală

✓ În cauza C-277/14 PPUH Stehcemp. Deducerea TVA de la achizițiile
efectuate de la un furnizor ce nu există.
VIII. Echipa redacției. Prețuri abonamente
2 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

Capitolul I – Reglementări recente în domeniul financiar
❖ Au fost publicate multiple acte normative în ultima săptămână

din anul trecut, iar în acest număr analizăm următoarele:
➢ 1) OMFP nr. 10 din 03 Ianuarie 2019 publicat în Monitorul

Oficial nr. 0035 din 14 ianuarie 2019 - Ordin privind principalele
aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare
anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor
economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor
Publice și pentru reglementarea unor aspecte contabile
➢ 2) Ordin ANAF nr. 50 din 11 Ianuarie 2019 publicat în Monitorul

Oficial nr. 0040 din 15 ianuarie 2019 - Ordin pentru aprobarea
procedurii privind stabilirea de către organul fiscal central a
sumei reprezentând 2% din impozitul anual datorat pentru
susținerea entităților nonprofit care se înființează și
funcționează în condițiile legii și a unităților de cult sau pentru
acordarea de burse private, conform legii, sau a sumei
reprezentând 3,5% din impozitul anual datorat pentru
susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt
furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu
social licențiat, în condițiile legii, precum și a modelului și
conținutului unor formulare
➢ 3) Ordin ANAF nr. 48 din 11 Ianuarie 2019 publicat în Monitorul

Oficial nr. 0038 din 15 ianuarie 2019 - Ordin pentru aprobarea
modelului și conținutului formularelor 205 „Declarație
informativă privind impozitul reținut la sursă și
câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit“ și
207 „Declarație informativă privind impozitul reținut la
sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenți“
➢ 4) Ordin ANAF nr. 51 din 11 Ianuarie 2019 publicat în
Monitorul Oficial nr. 0038 din 15 ianuarie 2019 - Ordin pentru
stabilirea valorii de stingere a creanțelor fiscale prin

operațiunea de dare în plată
➢ 5) Ordin ANAF nr. 49 din 11 Ianuarie 2019 publicat în

Monitorul Oficial nr. 0043 din 16 ianuarie 2019 - Ordin pentru
aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și
de gestionare a formularului „Declarație unică privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice“
➢ 6) Lege nr. 30 din 10 Ianuarie 2019 publicată în Monitorul

Oficial nr. 0044 din 17 ianuarie 2019 - Lege pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind
modificarea și completarea unor acte normative, precum și
pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare
❖ Noutățile și modificările aduse de aceste acte normative

sunt:
1. OMFP nr. 10/2019 adoptă formatul și modul de completare și

depunere pentru situațiile financiare anuale aferente anului
2018. Nu sunt elemente deosebite ca și structură de fond,
situațiile financiare sunt structurate în funcție de ”mărimea”
entității raportoare și de modul de organizare a contabilității, fie
sistemul conform cu directiva europeană adoptat prin OMFP nr.
1802/2014, cu modificări ulterioare, fie sistemul de raportare
financiară IFRS adoptat prin OMFP nr. 2844/2016, cu modificări
ulterioare.

2. Actul normativ adoptă și criteriile prin care se stabilește ce
entități raportoare au obligația auditării situațiilor financiare
anuale. Se păstrează situația deja reglementată, când se iau în
calcul criteriile de mărime existente la data de 31 decembrie 2018
și la 31 decembrie 2017, respectiv:

• Total active = 16.000.000 lei;
• Cifra de afaceri netă = 32.000.000 lei;
• Numărul mediu de salariați în cursul exercițiului = 50.
Auditul statutar este obligatoriu, când aceste criterii se depășesc

pe parcursul a două exerciții consecutive.
3. Formatul situațiilor financiare anuale în funcție de criteriile de

mărime a entității – microentități, entități mici, entități mijlocii și
entități mari:
Entitățile care la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin

două dintre următoarele trei criterii de mărime și anume:
totalul activelor: 1.500.000 lei;

cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10,
întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
• bilanț prescurtat (cod 10);
• cont prescurtat de profit și pierdere (cod 20).
Acestea vor fi însoțite de formularul „Date informative” (cod 30) și
formularul „Situația activelor imobilizate” (cod 40).
4. Entitățile care la data bilanțului nu se încadrează în categoria

microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin două
dintre următoarele trei criterii de mărime și anume:
• totalul activelor: 17.500.000 lei;
• cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;

întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
• bilanț prescurtat (cod 10);
• cont de profit și pierdere (cod 20);
• note explicative la situațiile financiare anuale.
Opțional, ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu

și/sau situația fluxurilor de trezorerie.
formularul „Situația activelor imobilizate” (cod 40).
5. Entitățile care la data bilanțului depășesc limitele a cel puțin

două dintre următoarele trei criterii de mărime și anume:
totalul activelor: 17.500.000 lei;

cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
precum și entitățile de interes public întocmesc situații financiare
anuale care cuprind:
• bilanț (cod 10);
• cont de profit și pierdere (cod 20);
• situația modificărilor capitalului propriu;
• situația fluxurilor de trezorerie;
• notele explicative la situațiile financiare anuale.

formularul „Situația activelor imobilizate” (cod 40), respectiv o
declarație privind politicile contabile semnificative.
6. Care sunt termenele de depunere pentru situațiile financiare?
Termenele pentru depunerea situațiilor financiare anuale la

unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice sunt
următoarele:

• pentru societățile, societățile/companiile naționale, regiile
autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, 150
de zile de la încheierea exercițiului financiar;
• pentru societățile fără scop patrimonial sau pentru cele aflate
în lichidare înregistrată la Registrul Comerțului, 120 de zile de la

încheierea exercițiului financiar;
• entitățile care nu au desfășurat activitate de la constituire până
la sfârșitul exercițiului financiar de raportare nu întocmesc
situații financiare anuale, urmând să depună în acest sens la
unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice o
declarație pe propria răspundere a persoanei care are obligația
gestionării entității, în termen de 60 de zile de la încheierea
exercițiului financiar.
7. Potrivit art. 79 din Codul fiscal, salariații au dreptul să dispună

asupra unei sume din impozitul pe venit pentru a o transfera la
entități non-profit, unități de cult sau burse private.
8. Procentul diferă în funcție de calitatea beneficiarului, astfel:

• cotă de 2% pentru entități non-profit autorizate, unități de
cult, respectiv burse private;
• cotă de 3,5% pentru entități non-profit și unități de cult, ce
sunt furnizori de servicii sociale acreditate și înregistrează cel puțin
un serviciu social licențiat.
9. Ordinul ANAF nr. 50/2019, reglementează procedura

direcționării acestor sume și adoptă noul formular al declarației
230 Cerere privind destinația sumei reprezentând 2% sau 3,5% din
impozitul anual pe venituri din salarii și din pensii.
10. Termenul până la care poate fi depusă declarația este data de

15 martie 2019, pentru impozitul pe venit aferent anului 2018.

11. Notă: în cazul în care beneficiarul transferului de sume depune
Declarația 230 în numele salariaților/pensionarilor ce efectuează
transferul, organul fiscal va notifica salariații/pensionarii pentru
confirmarea acordului.
12. Virarea sumelor se realizează în maxim 90 de zile de la data

depunerii cererii. Desigur, se impune ca persoanele ce depun
aceste declarații să cunoască și să completeze corect datele de
identificare ale beneficiarilor, contul IBAN al acestora, etc.
Autoritatea fiscală stabilește suma.
13. De reținut:
• Contribuabilul poate să direcționeze această sumă la mai mulți
beneficiari, caz în care va completa o anexa la declarație;
• În cazul burselor private, există o procedură de verificare
documentară, având în vedere faptul că sunt destul de rare
situațiile în care o persoană fizică acordă burse private.
• Există o procedură de recuperare a sumelor transferate în mod
necuvenit.
14. Până pe data de 31 ianuarie inclusiv, plătitorii de venituri au

obligația să depună următoarele declarații:
Formularul 205 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la
sursă şi câştigurile/pierderile din investiţii, pe beneficiari de venit“;
Formularul 207 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la
sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi“.
15. Declarația 205 se depune pentru următoarele categorii de

venituri realizate de persoane fizice:
a)venituri din dividende;
b)venituri din dobânzi;
c) venituri din lichidarea unei persoane juridice;
d) venituri din pensii;
e) venituri din premii;
f) venituri din jocuri de noroc;

g) venituri din alte surse.
De reținut: nici pentru anul 2018, declarația 205 nu se depune

pentru venituri din salarii și asimilate.
16. Se depune un singur formular al declarației, chiar dacă

persoana fizică a realizat mai multe categorii de venituri.
Declarația 205 se depune doar în format electronic, prin
transmitere la distanță, utilizând semnătura electronică.
Dacă se constată erori, se poate depune o declarația rectificativă,
în condițiile Codului de procedură fiscală.
17. Declarația 207 se depune de către contribuabilii români ce au

acordat venituri unor persoane străine – fizice sau juridice, aflate
în sfera impozitării în România. Categoriile de venituri supuse
declarării sunt:
a) venituri din dividende;
b) venituri din dobânzi;
c) venituri din redevenţe;
d) venituri din comisioane;
e) venituri din activităţi sportive şi de divertisment;
f) venituri reprezentând remuneraţii primite de persoane juridice
străine care acţionează în calitate de administrator, fondator sau
membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice
române;
g) venituri din servicii prestate de persoane nerezidente pe
teritoriul României;
h) venituri obţinute de persoane fizice nerezidente din premii
acordate la concursuri organizate în România;
i) venituri din lichidarea unei persoane juridice române, realizate

de persoane nerezidente;
j) venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de
la fiduciar la beneficiarul nerezident.
18. Notă: se vor declara veniturile plătite nerezidenților, chiar și în

cazul în care se beneficiază de vreo scutire de impozit, fie prin
aplicarea Convențiilor de evitare a dublei impuneri, fie printr-o
scutire prevăzută de Codul fiscal.
Declarația 207 se depune doar în format electronic.
19. Potrivit art. 263 și art. 342 din Codul de procedură fiscală,
stingerea obligațiilor fiscale se poate face prin darea în plată prin
trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile
reprezentând construcții cu teren aferent sau numai teren, bunuri
aflate în proprietatea contribuabilului.
20. Darea în plată este posibilă doar la cererea debitorului.

Ordinul ANAF nr. 51/2019 stabilește valoarea la care se sting
creanțele și data de stingere a creanțelor fiscale. Această valoare
este: a) în cazul debitorilor pentru care nu s-a deschis procedura
insolvenţei/debitorului garant persoană juridică, la valoarea cea
mai mică, pentru fiecare bun imobil în parte, dintre valoarea
stabilită prin evaluare a bunurilor imobile şi valoarea de inventar a
bunurilor imobile, evidenţiată în contabilitate, reevaluată în
conformitate cu reglementările aplicabile;

b) în cazul debitorului garant persoană fizică, la valoarea stabilită
prin evaluare a bunurilor imobile;
c) în cazul debitorului pentru care s-a deschis procedura
insolvenţei, la valoarea de lichidare din raportul de evaluare,
stabilită potrivit procedurilor insolvenţei, pentru fiecare bun imobil

în parte.
Data stingerii creanţelor fiscale prin dare în plată este data

procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a statului a
bunurilor imobile.
21. Notă: prin OMFP nr. 1054/2016, a fost aprobat regulamentul și

modul de numire a comisiilor de soluționare a cererilor
contribuabililor privind stingerea de datorii bugetare cu dare în
plată.
22. Persoanele fizice rezidente în România ce au realizat venituri

extrasalariale aflate în sfera impozitului pe venit, în anul 2018, și
realizează sau estimează că vor realiza venituri extrasalariale și în
anul 2019, au obligația să depună până pe data de 15 martie 2019,
Declarația unică pentru impozitare.
23. Ordinul ANAF nr. 49/2019, aprobă modelul şi conţinutul

formularului „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi
contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice“.
24. Scopul acestui formular este de a raporta situația finală a

veniturilor pentru anul 2018, când contribuabilul cunoaște deja
veniturile realizate, având termenul de plată a diferențelor de
impozit data de 15 martie 2019.

31. Declarația conține rubricația necesară pentru:
• Declararea și plata contribuției la asigurările sociale de
sănătate, fie în mod obligatoriu, când obligația este generată prin
efectul legii, fie în mod facultativ, când persoana fizică dorește să
fie asigurată în sistemul public de sănătate;

• Declararea și plata contribuției la asigurările sociale – pensii,
fie când această obligație este generată prin efectul legii, fie prin
opțiune.
32. Veniturile supuse declarării sunt:

a) activităţi independente, pentru care venitul net se stabileşte în
sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cu excepţia
contribuabililor pentru care impozitul se reţine la sursă;
c)cedarea folosinţei bunurilor pentru care venitul net se stabileşte
în sistem real sau pe baza cotelor forfetare de cheltuieli;
Notă: Nu au obligaţia completării subsecţiunii contribuabilii care

au realizat venituri din arendă şi/sau din cedarea folosinţei
bunurilor pentru care chiria este exprimată în lei şi care nu au
început activitatea în luna decembrie, nu au optat pentru stabilirea
venitului net anual în sistem real, iar la sfârşitul anului anterior
celui de raportare nu sunt îndeplinite condiţiile pentru calificarea
veniturilor în categoria veniturilor din activităţi independente.
d) activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem

real, pe baza datelor din contabilitate;
e) piscicultură şi/sau silvicultură;
f) transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu
instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate,
precum şi din transferul aurului financiar;
g)alte surse, pentru care contribuabilii au obligaţia depunerii
declaraţiei.
34. Contribuția la asigurările sociale de sănătate se datorează și
în anul 2019 dacă persoana fizică realizează venituri extrasalariale
în sumă anuală mai mare de 12 x salariul minim brut garantat la
plată. Suma de plată este în procent de 10% din această bază de
calcul. Există situația în care persoana fizică nu realizează plafonul

de venituri mai sus amintit, nu datorează plata contribuției, însă
dorește să fie asigurată în sistemul public de sănătate. În acest caz,
se platește asigurare de sănătate pentru un număr de 6 luni, fiind
asigurat pentru un an.
35. Contribuția la asigurările sociale – pensii se datorează pentru

venituri din activități independente și, după caz, pentru veniturile
din drepturi de autor, când persoana ce le realizează nu este
salariată și nici nu este reținută contribuția de plătitorul drepturilor
de autor, când veniturile anuale depășesc suma de 12 x salariul
minim brut garantat la plată. Contribuția este în procent de 25% și
se datorează la o bază stabilită de contribuabil, ce nu poate fi mai
mică lunar de salariul minim brut.
36. Legea nr. 30/2019 modifică substanțial Codul fiscal. Această

lege aduce unele noutăți absolute, dar și schimbare de tratament
fiscal pentru unele situații fiscale deja legiferate. Să dezvoltăm
punctual principalele aspecte fiscale ale acestei legi:
37. Se adoptă o procedură de impozitare a veniturilor realizate de

persoanele fizice din monede electronice (criptomonede).
Câștigul (venituri-cheltuieli) se impozitează cu 10% prin procedura
impozitului pe venitul din alte surse (art. 114-116 Codul fiscal).
38. Persoana fizică ce realizează aceste câștiguri va depune

declarație unică privind impozitul pe venit și asigurările sociale.
39. Legiuitorul acordă și o scutire în sensul că dacă valoarea
câștigului este mai mică de 200 lei/tranzacție, sumele nu se
impozitează cu condiția ca valoarea cumulată anuală a câștigurilor
să nu depășească nivelul de 600 lei.
40. Livrarea de locuințe sociale se facturează în continuare cu

cota de TVA de 5%, se modifică noțiunea de locuință socială în
sensul că este o locuință socială aceea locuință ce poate fi locuită
la momentul vânzării pentru care prețul de vânzare exclusiv TVA
este mai mic de 450.000 lei, iar suprafața utilă este mai mică de
120 mp, exclusiv anexele gospodărești.
41. Se elimină din actuala reglementare condiția ca terenul să fie

în suprafață mai mică de 250 mp și se elimină condiția de a se
deține doar o singură locuință achiziționată cu cotă de 5% de către
cumpărător (persoană fizică singură sau familie)
42. Practic, atâta timp cât se îndeplinesc cele două condiții, de

suprafață – 120 mp și preț 450.000 lei, un cumpărător persoană
fizică singura sau familie poate să dețină mai multe locuințe
achiziționate cu cota de 5%.
43. Se modifică regimul fiscal al sponsorizărilor. Societățile

plătitoare de impozit pe profit pot efectua sponsorizări cu
respectarea condițiilor prevăzute din legea sponsorizării.
44. Aceste sponsorizări reduc impozitul pe profit de plată cu

procentul de 5 la mie din cifra de afaceri, fără a depăși 20% din
impozitul pe profit, iar cheltuiala cu sponsorizarea este
nedeductibilă la calculul impozitului pe profit. În mod similar,
microîntreprinderile pot efectua sponsorizări, ocazie cu care reduc
impozitul pe venitul microîntreprinderii cu procentul de 20%.
14 Tel: .0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

45. Modificarea fiscală constă în faptul că se elimină condiția ca
beneficiarul sponsorizării să fie o entitate autorizată cu un serviciu
social licențiat.
46. Pentru a putea fi aplicate facilitățile fiscale se introduce o altă

condiție, respectiv ca organizația fără scop patrimonial sau
unitatea de cult să fie înregistrate într-un registru al beneficiarilor
de sponsorizări, ținut de ANAF. Acest registru este public. Legea
enumeră și condițiile de înregistrare în registru.
47. Se îmbunătățește impozitarea costului excedentar al

îndatorării față de reglementările din anul 2014. Contribuabilul
plătitor de impozit pe profit are dreptul să deducă în anul fiscal de
raportare costul excedentar al îndatorării în sumă de 1.000.000
euro calculat la cursul BNR din ultima zi a trimestrului sau a anului
fiscal după caz. Anterior acest plafon a fost 200.000 euro.
48. Dacă costul excedentar al îndatorării este mai mare, plătitorul

de impozit pe profit are dreptul să deducă suplimentar la calculul
impozitului pe profit un procent de 30% din baza de calcul
enumerată de art. 40^2 alin. (2) din Codul fiscal. Nu se modifică
baza de calcul, ci procentul ce se majorează de la 10% la 30%.
49. Contribuabilii persoane fizice ce realizează venituri din salarii,

venituri din activități independente, venituri din pensii pentru
care se datorează impozit pe venit, pot direcționa către entități
fără scop patrimonial cu un procent de 3,5% din impozitul pe venit.
50. Condiția este ca beneficiarul sponsorizării să fie înregistrat în

registrul ținut de Autoritatea fiscală la momentul plății sumei de
bani.

52. În cazul în care intrarea în faliment a avut loc anterior datei
de 01 ianuarie 2019 și nu există o hotărâre a instanței, ajustarea
TVA este permisă într-o perioadă de 5 ani, începând cu 01
ianuarie 2019. Din punct de vedere procedural, odată ce se
efectuează ajustarea TVA pentru o creanță pierdută aferentă unei

perioade din trecut, se permite Autorității fiscale efectuarea unei
inspecții asupra acelei perioade.
53. Contribuabilii se clasifică după categoria de risc:

• Risc fiscal mic
• Fisc fiscal mediu
• Risc fiscal ridicat.
54. Clasificarea în categoria de risc ține cont de comportamentul

contribuabilului privind depunerea declarațiilor fiscale și plata
impozitelor, de datoriile la buget de înregistrarea fiscală și de
corelarea datelor declarate de contribuabil cu celelalte sume
declarate de terți.
55. În termen de 90 de zile de la publicarea legii, vor fi adoptate

procedurile efective de clasificare. Se introduce o procedură a
medierii. Înainte de executarea silită a contribuabilului debitorul
bugetar poate să solicite procedura medierii în termen de 15 zile
de la primirea somației de plată.
56. Autoritatea fiscală are obligația să organizeze procedura

medierii în termen de maxim 10 zile de la primirea notificării
contribuabilului. În urma medierii se va proceda în consecință.
57. Vă recomandăm să analizați cu maximă atenție termenele de

intrare în vigoare a prezentei legi, întrucât unele dintre aceste
prevederi se aplică cu dată de 01 ianuarie 2019, iar altele se aplică
cu dată de 01 aprilie 2019.

Capitolul II: Opinia specialistului într-o speță fiscală
remarcabilă
❖ Ce documente ne sunt necesare pentru a fi beneficiarii unei

sponsorizări deduse la calculul impozitului pe profit/venit?
➢ Asociația PRIETENII ȘAHULUI este o persoană fără scop

patrimonial, înființată conform OG nr. 26/2000 privind asociațiile și
fundațiile. Aceasta are ca obiect de activitate organizarea în școli de
competiții ale jocului de șah. Organizația se finanțează în mod
exclusiv din sponsorizări încasate sau din cota impozitului pe venit
direcționată de persoanele fizice conform procedurilor obișnuite.
Veniturile încasate sunt exclusiv cheltuite pe premiile acordate
elevilor. Asociația înregistrează un serviciu social licențat. Ce condiții
trebuie să îndeplinească această asociație pentru a beneficia de
sponzorizări începând cu 01 aprilie 2019?
➢ Până la data de 31 martie 2019, sunt aplicabile prevederile

normative în vigoare, respectiv microîntreprinderile pot efectua
sponsorizări ce se deduc din impozitul pe venit, doar dacă
beneficiarul are un serviciu social acreditat. Pentru plătitorii de
impozit pe profit, nu există această restricție. Într-un articol publicat
anterior, am prezentat tratamentul fiscal. Începând cu data de 01
aprilie 2019, printr-o modificare adusă la art. 25 din Codul fiscal,
respectiv la art. 56 din Codul fiscal, de către Legea nr. 30/2019, s-a
stabilit un tratament fiscal unitar, în sensul că pot fi efectuate
sponsorizări cu reducere de impozite către unități de cult sau
entități fără scop patrimonial, care se regăsesc înscrise în Registrul
cu beneficiari de sponsorizare. Registrul entităţilor/unităţilor de cult
pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de către
autoritatea fiscal, este public și se afişează pe site-ul ANAF.

Ce documente și ce condiții sunt necesare pentru înregistrarea în
Registru?
Înscrierea în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se

acordă deduceri fiscale se realizează pe baza solicitării entităţii, dacă
sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele
condiţii:
a) desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită,
pe baza declaraţiei pe propria răspundere;
b) şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de
lege;
c) nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, mai
vechi de 90 de zile;
d) a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege;
e) nu a fost declarată inactive fiscal.
Observăm că aceste condiții sunt relativ ușor de îndeplinit și probabil

în perioada următoare se va publica ordinal Președintelui ANAF din
care să rezulte formularele de cerere și ce documente trebuie
prezentate punctual.
Trebuie să amintim și faptul că și persoanele fizice pot direcționa o

cotă de 3,5% din impozitul pe venit datorat (impozitul pe venitul din
salarii, impozitul pe venitul din activităţi independente, impozitul pe
venituri din drepturi de proprietate intelectuală etc.), către aceste
entități, dacă sunt cuprinse în același Registru, cu beneficiarii
sponsorizării, reglementare ce se aplică tot cu data de 01 aprilie
2019.
În concluzie, primesc sponsorizări/direcționări de impozit pentru care

plătitorul are un avantaj fiscal, doar entitățile ce se regăsesc în acest
Registru.
Regimul
sponsorizării de
la 01 aprilie
2019
Beneficiari
înscriși în
Registrul ANAF
Se reduce impozitul
pe profit cu 5 la mie Se reduce impozitul
din CA fără a depăși pe veitul
20% din impozitul microîntreprinderii
pe profit cu 20%

Capitolul III: Praxis în taxe și impozite – raționamentul
expertului
❖ Fiscalitate creativă – achiziție intracomunitară de bunuri cu

recepția după 2 luni de la emiterea facturii. Corelarea datelor de
raportare în VIES.
Societatea BUJOR DE LA MOLDOVA SRL este persoană juridică

română, înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile,
înregistrată în scopuri de TVA. Aceasta achiziționează mărfuri de la
furnizorul FRANCEZUL ÎNCURCAT SRL, persoană înregistrată în
scopuri de TVA în Franța. Bunurile sunt achiziționate în luna
noiembrie 2018. În condiție exworks furnizor, iar transportul și
recepția în România se realizează în data de 15 ianuarie 2019.
Bunurile sunt însoțite de factură, iar aceasta a fost emisă cu dată de
noiembrie 2018. La o analiză suplimentară, s-a aflat că societatea
din Franța a declarat factura în sistemul VIES pentru luna noiembrie
2018. Ce procedură ar trebui să urmărească societatea din România
cu scopul de a diminua riscul fiscal generat de neconcordanța
termenelor din sistemul VIES?
➢ În opinia noastră, trebuie identificată o soluție care să țină cont

atât de realitatea faptică cât și de obligația înregistrării în
contabilitate a documentelor, cronologic și sistematic. Pentru luna în
care a fost emisă o factură de către furnizorul din celălalt stat
membru, respectiv pentru luna noiembrie 2018, apreciem că
intervine faptul generator al TVA. conform art. 284 din Codul fiscal.
Stocul însă nu este intrat în patrimoniul societății, iar înregistrarea
contabilă va ține cont de condiția de livrare și de momentul la care
se transferă de la furnizor la cumpărător riscul asupra stocului.
20 Tel:➢.0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

➢ În ipoteza în care riscul asupra stocului a fost transferat de la
furnizor la cumpărător la data facturii, apreciem că este posibilă
înregistrarea în contabilitate a stocului pe seama contului de mărfuri

în curs de aprovizionare, având în vedere prevederile de la art. 283
alin. (1) din OMFP nr. 1802/2014 privind contabilitatea, cu modificări
ulterioare, astfel:
„283. - (1) Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se

efectuează la data transferului riscurilor şi beneficiilor.”
➢ Înregistrări contabile:
✓ 327 „Mărfuri în curs de aprovizionare” = 401 „Furnizori” cu
valoarea facturii la cursul de achimb de la emiterea facturii.
✓ 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” cu suma aferentă

TVA
➢ Societatea va depune o declarație rectificativă pentru Declarația

recapitulativă 390 privind achizițiile și livrările intracomunitare.
Sumele aferente TVA se vor înregistra la Decontul de TVA formular
300 al perioadei curente, luna ianuarie la rubrica de regularizări TVA,
achiziții intracomunitare, respectiv la rândul 6 și 19.
➢ La momentul recepției bunurilor, în luna ianuarie 2019 se va

efectua înregistrarea:
✓ 371 „Mărfuri” = 327 „Mărfuri în curs aprovizionare”
➢ Notă: cursul de schimb este cursul valabil la data recepției.
➢ Sunt posibile diferențe de curs valutar ce vor fi contabilizate în

mod corespunzător.

Capitolul IV: Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru
specialiști
❖ Executarea terțului poprit în cazul procedurii de invocare a

răspunderii în solidar. Reținerea contribuției plătite pentru pensie.
Domnul Dorel Dorelică Dordescu este persoană fizică rezidentă

cu domiciliul în România. Acesta este asociat unic al societății Dorel
Specialistul SRL persoană juridică română înființată conform Legii
nr. 31/1990. În ultimii ani, societatea înregistrează foarte mari
datorii la buget și la furnizor, astfel încât în luna ianuarie 2019 un
creditor solicită și obține deschiderea procedurii insolvenței
împotriva societății. Tot în ultimii ani persoana fizică administrator
al societății este asigurat în sistemul public de pensii, în baza unui
contract de asigurare prin care persoana fizică plătește contribuția
la pensii pentru a beneficia de dreptul la pensie, conform legislației
specifice.
Autoritatea fiscală acceptă planul de reorganizare prin care o
parte din creanțele bugetare sunt anulate, dar în același timp
invocă procedura răspunderii în solidar a persoanei fizice – a
administratorului societății. Una dintre măsurile dispuse de
Autoritatea fiscală este transferul plăților făcute de persoana fizică
ca și contribuție la pensii în contul bugetului de stat pentru
achitarea obligațiilor fiscale ale societății. În ce măsură este legală o
astfel de procedură prin care contribuția la pensii a unei persoane
fizice plătită în baza unui contract de asigurare este transferată la
bugetul de stat cu titlu de stingere a societății în procedura
răspunderii în solidar a persoanei fizice față de obligațiile societății?
Persoana fizică se consideră nedreptățită și se adresează instanței
de judecată.

➢ Ca și regulă generală, prevederile de la art. 25 din Codul de
procedură fiscală reglementează dreptul organului fiscal de a

invoca răspunderea în solidar cu debitorul pentru mai multe
categorii de persoane, cum ar fi administratorul societății sau terțul
poprit.
➢ Prin urmare, pe fondul situației fiscale, deschiderea procedurii

răspunderii în solidar este legală și este permisă.
➢ Invocarea răspunderii în solidar a administratorului persoană

fizică, sau a terțului poprit sunt proceduri permise de lege și unele
dintre aceste măsuri au fost supuse analizei de constituționalitate.
➢ Toate aceste sesizări au fost respinse de către Curtea

Constituțională, cum ar fi decizia nr. 474/2018 ce constată că este
constituțional să se solicite responsabilitatea în solidar a
administratorului când acesta cu rea credință nu a solicitat la timp
procedura insolvenței.
➢ În speța noastră, o instituție a statului, în baza unui alt act

normativ, respectiv Legea nr. 263/2010 încasează o sumă de bani
de la persoana fizică, reprezentând contribuția la pensie.
➢ Autoritatea fiscală o consideră un terț poprit și emite o

poprire pentru suma încasată de la persoana fizică.
➢ Această poprire este reglementată de art. 236 alin. (1) din

Codul de procedură fiscală, astfel:

„(1) Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile
reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută,
titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute
și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane
sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul

unor raporturi juridice existente.”
➢ Dacă analizăm ad-literam textul normativ observăm că

legiuitorul stabilește poprirea sumelor cuvenite „debitorului”.
Debitorul este societatea și astfel doar la o primă analiză
procedura autorității fiscale este eronată.
➢ Cu toate acestea, trebuie să ținem cont și de alte principii a

interpretării legii fiscale, în sensul că legea fiscală trebuie
interpretată în ansamblul său și în sensul de a produce efecte.
➢ Procedura răspunderii în solidar a administratorului sau a

terțului poprit există, iar existența popririi terțului este prevăzută.
➢ Prin urmare, interpretarea termenului de debitor de la art.

236 va fi înțeleasă ca un termen de aplicare pentru care răspund și
persoanele la care s-a dispus procedura răspunderii în solidar.
➢ În esență, poate părea injustă decizia de reținere a

contribuției la pensie de către persoana fizică cu transferul banilor
pentru plata datoriilor, însă este legală.
➢ Elementul cheie pe care ar trebui să îl aibă persoana fizică

este să invoce buna credință în administrarea societății, fapt ce
face neaplicabilă aplicarea procedurii de răspundere în solidar.
➢ Suntem foarte curioși la decizia instanței de judecată.

Capitolul V: Caleidoscop economic – analiză la zi
❖ Cât reprezintă ”traiul rezonabil” în viziunea Comisiei de

aplicare a legii falimentului personal?
➢ La data de 01 ianuarie 2018, a intrat în vigoare Legea

falimentului personal, ce instituie proceduri juridice pentru
redresarea situației financiare a debitorului, persoană fizică de bună
credință.
➢ Legea nr. 155/2015 privind falimentul personal stabilește trei

proceduri de aplicare, astfel:
a) Procedura de insolvență pe baza unui plan de rambursare a
datoriilor.
b) Procedura de insolvență simplificată.
c) Procedura de insolvență bazată pe lichidarea de active.
➢ Structura juridică cu competență în aplicarea legii insolvenței

este Comisia de insolvență, din cadrul Autorității Naționale pentru
Protecția Consumatorului.
➢ Primele două proceduri, respectiv rambursarea de datorii și

insolvența simplificată, permit persoanei fizice un grafic de
eșalonare a datoriilor, concomitent cu o reducere de datorii.
Desigur, din veniturile viitoare ale persoanei fizice, se va preleva o
sumă de bani acordată creditorilor. În același timp, și debitorul
trebuie să rămână cu o sumă de venituri pentru a se putea întreține
pe el sau familia. Prin Decizia nr. 7/2018, publicată în Monitorul
oficial nr. 41/16.01.2019, Comisia centrală de insolvență a stabilit
câte venituri sunt necesare pentru un ”trai rezonabil”, la persoanele
aflate în sfera aplicării legii falimentului personal.

➢ Potrivit actului normativ, valoarea coşului minim lunar de
consum diferenţiată pentru debitorul care trăieşte în mediul urban
şi membrii familiei sale în procedura de insolvenţă pe bază de plan

de rambursare a datoriilor sau procedura simplificată de insolvenţă
este:
a) 797 lei pentru fiecare adult;
b) 587 lei pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani;
c) 419 lei pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.
➢ Valoarea coşului minim lunar de consum diferenţiată pentru

debitorul care trăieşte în mediul rural şi membrii familiei sale în
procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor
sau procedura simplificată de insolvenţă este:
a) 644 lei pentru fiecare adult;
b) 473 lei pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani;
c) 339 lei pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani.
➢ Acest lucru înseamnă că o familie cu 2 adulți și 2 copii de la

oraș, poate ”trăi rezonabil” cu suma de 2.600 lei/lună, iar aceeași
familie dacă ar locui în mediu rural, s-ar descurca rezonabil cu suma
de 2.100 lei.
➢ Am fost foarte curioși să vedem ce cheltuieli sunt acoperite, în

opinia Comisiei, de suma de 797 lei pentru fiecare adult și am
descoperit cu surprindere nu numai faptul că această sumă este
suficientă, dar familia respectivă poate face și economii.
➢ Cum s-a ajuns la aceste valori? Comisia de Insolvenţă la Nivel

Central a adoptat sumele pe baza studiului realizat de către grupul
de lucru pentru elaborarea criteriilor generale pentru stabilirea
nivelului de trai rezonabil, constituit din reprezentanţi ai:

➢ Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Institutului Naţional de
Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” al Academiei Române,
Comisiei Naţionale de Prognoză, Institutului Naţional de Cercetare
Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Institutului de

Cercetări pentru Calitatea Vieţii al Academiei Române, Institutului
Naţional de Statistică şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor.
➢ Ce cheltuieli sunt acoperite? Să urmarim structura cheltuielilor

cu exemplificare pentru un debitor din mediu urban:
Familia de 2 adulţi activi şi 2

Structura cheltuielilor totale Familia din mediul urban
copii în întreţinere din
de consum pentru: (INS)
mediul urban (ICCV)
Structura cheltuielilor de
ICCV - CMLC INS
consum
1. Produse alimentare şi
41,1% - 1.069,8 lei 41,4%
băuturi
2. Îmbrăcăminte,
5,4% - 139,2 lei 7,6%
încălţăminte
3. Locuinţă, apă,
electricitate, gaze şi alţi
15,6% - 405,4 lei 16,7%
combustibili, abonament
radio, TV, internet, telefonie
4. Mobilier, dotarea
2,8% - 71,9 lei 4,8%
locuinţei
5. Sănătate 5,1% - 132,2 lei 3,3%
6. Transport 8,3% - 215,5 lei 7,5%
7. Poştă şi telecomunicaţii 0,8% - 20,9 lei 5,6%
8. Educaţie, recreere şi
2,1% - 53,4 lei 5,3%
cultură
9. Diverse produse şi servicii 5,1% - 132,2 lei 5,6%

4,7% - 122,9 lei -
11. Hoteluri, cafenele,

- 2,2%
restaurante
12. Fond de siguranţă şi
9,0% - 236,3 lei -
economii
13. Valoarea coşului
100,0% - 2.600 lei 100,0% - 2.299,11 lei
minim lunar de consum
Sumele alocate pentru
fiecare membru al
familiei:
- Adult - soţ 797 lei
- Adult - soţie 797 lei
- Copil cu vârsta de peste 587 lei
14 ani 419 lei
- Copil cu vârsta sub 14
ani
- Alt adult aflat în
797 lei
componenţa familiei
➢ Respectăm munca persoanelor ce au lucrat la determinarea

acestor sume, suntem convinși că au participat oameni cu bună
pregătire profesională, ce și-au asumat prin semnătură și publicarea
în Monitorul oficial a acestor sume. Însă nu suntem de acord cu
aceste valori și nici cu termenul de ”trai rezonabil”, deoarece aceste
sume sunt valori apropiate de sărăcie și nu de un trai decent.
➢ Înțelegem că persoanele acestea au datorii și au provocat

pierderi în patrimoniul altor persoane, dar aceasta nu este o scuză
pentru a stabilii niște valori insuficiente pentru o familie.

Capitolul VI: Doctrină și practică contabilă
❖ Recunoașterea în contabilitate a unui film, finanțat parțial de

Centrul Național al Cinematografiei.
➢ Societatea PRODUCȚIE ARTISTICĂ SRL este persoană juridică

română, înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile, ce
aplică reglementările contabile adoptate prin OMFP nr. 1802/2014
privind contabilitatea. Aceasta are ca obiect de activitate realizarea
de filme de desene animate, filme artistice și filme documentare.
Societate are drept obiectiv să realizeze un film documentar privind
Munții Carpați. Conform unui deviz estimativ, suma necesară pentru
finanțarea proiectului este de 2.000.000 lei.
După realizarea filmului, dreptul de distribuție al acestuia va fi cedat

mai multor lanțuri de cinematografe, televiziuni și altor canale de
distribuție, societatea estimând realizarea unui profit. Societatea
obține o finanțare – împrumut rambursabil de la Centrul Național al
Cinematografiei, reprezentând 50% din costul cu realizarea filmului,
împrumut acordat în baza OG nr. 39/2005 privind cinematografia.
Restituirea împrumutului se face lunar, din fiecare venit realizat de
societate din exploatarea filmului. La realizarea filmului, se
înregistrează următoarele cheltuieli:
a) Cheltuieli cu salarii = 1.000.000 lei;
b) Cheltuieli cu drepturi de autor plătite unor persoane
îndreptățite = 200.000 lei;
c) Cheltuieli cu prestări de servicii – filmări efectuate de o
societate de profil = 300.000 lei;
d) Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar =
200.000 lei;
e) Cheltuieli cu amortizarea echipamentelor folosite = 100.000 lei;

f) Cheltuieli cu cazarea și transportul operatorilor = 200.000 lei.
Recepția filmului se face în data de 31 decembrie 2019, iar primul

venit este realizat în luna ianuarie 2020, în sumă de 1.000.000 lei, din
care se restituie 500.000 lei reprezentând restituire parțială
împrumut. Ce monografie contabilă este aplicabilă? Ce aspecte
importante urmărim? Vom face abstracție de aplicarea regimului
TVA.
Pentru a adopta o monografie contabilă, trebuie să identificăm ce

reprezintă un film, din punctul de vedere al planului de conturi. Noi
apreciem că un film reprezintă un activ necorporal, chiar dacă el este
salvat într-o memorie electronică sau pe o peliculă. Prin natura sa, un
film are valoare prin faptul că reflectă un drept de proprietate asupra
conținutului și nu forma de stocare îi dă caracteristica principală.
➢ Prin urmare, apreciem că din punct de vedere contabil, discutăm

despre o monografie de realizare a unui activ necorporal, iar la
recepția filmului, vom înregistra un activ necorporal amortizabil.
Potrivit art. 138 din OMFP nr. 1802/2014 privind contabilitatea,
înregistrarea în contabilitate a activelor imobilizate necorporale se
face la costul de producție.
➢ Un alt aspect al monografiei pornește de la faptul că respectivul

împrumut este scutit de dobândă, însă trebuie restituit
finanțatorului, deci nu putem aplica procedurile contabile privind
subvențiile.
➢ Astfel, primirea în bancă a împrumutului se va înregistra prin

articolul contabil:
✓ 5121 ”Conturi la bănci în lei” = 167 ”Alte împrumuturi și datorii
asimilate” cu suma de 1.000.000 lei.

➢ Înregistrarea cheltuielilor:
a) Cheltuieli cu salarii = 1.000.000 lei:
✓ 641 ”Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 ”Personal – salarii
datorate” cu suma de 1.000.000 lei.
b)Cheltuieli cu drepturi de autor plătite unor persoane îndreptățite

= 200.000 lei:
✓ 628 ”Cheltuieli cu alte servicii executate de terți” = 401
”Furnizori” cu suma de 200.000 lei.
c) Cheltuieli cu prestări de servicii – filmări efectuate de o societate

de profil = 300.000 lei:
✓ 628 ”Cheltuieli cu alte servicii executate de terți” = 401
”Furnizori” cu suma de 300.000 lei.
d)Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar = 200.000
lei:
✓ 603 ”Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar” =
303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar” cu suma de
200.000 lei.
e) Cheltuieli cu amortizarea echipamentelor folosite = 100.000 lei:

✓ 6811 ”Cheltuieli de exploatare privind amortizările” = 2813
”Amortizarea echipamentelor” cu suma de 100.000 lei.
f) Cheltuieli cu cazarea și transportul operatorilor = 200.000 lei:
✓ 625 ”Cheltuieli cu deplasări” = 401 ”Furnizori” cu suma de
200.000 lei.
➢ Notă: actualul plan de conturi nu mai conține un cont contabil

distinct pentru evidența imobilizărilor în curs de execuție. În acest
sens, apreciem că această imobilizare necorporală se va contabiliza
direct în contul 208 ”Alte imobilizări necorporale – analitic distinct în
curs de execuție”, iar la recepție se va înregistra tot în același cont
208 ”Alte imobilizări necorporale – analitic distinct imobilizări
realizate”.

Realizarea filmului:
✓ 208 ”Alte imobilizări necorporale – analitic distinct în curs de
execuție” = 721 ”Venituri din producția de imobilizãri

necorporale” cu suma de 2.000.000 lei.
Recepția filmului:
✓ 208 ”Alte imobilizări necorporale – analitic distinct imobilizări
realizate” = 208 ”Alte imobilizări necorporale – analitic distinct în
curs de execuție” cu suma de 2.000.000 lei.
➢ După cum se cunoaște, catalogul mijloacelor fixe nu prevede o

durată de amortizare pentru activele necorporale. Nici Codul fiscal
nu stabilește o perioadă în care să se amortizeze un film.
➢ Legislația stabilește că acele imobilizări necorporale

recunoscute din punct de vedere contabil, se amortizează pe durata
de utilizare. Durata de utilizare a unui film nu poate fi cunoscută,
astfel ne raportăm la legislația ce garantează dreptul de proprietate
intelectuală asupra filmului, respectiv la Legea nr. 8/1996 privind
drepturile de autor.
➢ Potrivit art. 111 din Legea nr. 8/1996, drepturile patrimoniale

ale producătorilor de materiale audio vizuale sunt protejate 50 de
ani.
➢ Astfel, apreciem că amortizarea acestui film se va face pe o

perioadă de 50 ani.
Restituirea parțială a împrumutului:

✓ 167 ”Alte împrumuturi și datorii asimilate” = 5121 ”Conturi la
bănci în lei” cu suma de 500.000 lei.

Capitolul VII: Jurisprudența Curții Europene de Justiție în
materie fiscală
❖ În cauza C-277/14 PPUH Stehcemp. Deducerea TVA de la

achizițiile efectuate de la un furnizor ce nu există.
Am ales astăzi să prezentăm o decizie a Curții europene de justiție

dată după un termen de 10 ani de procese pe dreptul național dintr-
un stat membru – Polonia. În plus, este una dintre cele mai
interesante decizii ale Curții Europene de Justiție și prin termenul
îndelungam de proces intern ne aflăm în situația în care decizia se
raportează la precedenta Directivă a TVA, directiva nr. 388/1977
modificată prin Directiva 38/2002.
Rezumatul speței: o întreprindere familială înregistrată în scopuri de

TVA în Polonia „PPUH Stehcemp” are activități în agricultură. Acesta
efectuează achiziții de motorină de la un furnizor societatea Finet sp.
z o.o. întreprinderea individuală a procedat la deducerea TVA pentru
aceste achiziții de carburant.
O inspecție fiscală efectuată la întreprinderea individuală anulează

dreptul de deducere la TVA de la achiziții, considerând că această
societate este un operator inexistent ce nu poate efectua livrări de
bunuri.
Această societate nu este înregistrată în scopuri de TVA, nu depunea

situații fiscale și plătea taxe, nu a depus situațiile fiscale anuale și nu
avea licență de comercializare a carburanților. La sediul declarat era
imposibilă desfășurarea unei activități și orice încercare de a identifica
un reprezentat al societății Finet nu s-a dovedit reușită.
Întreprinderea individuală se adresează instanței de judecată
solicitând acordarea dreptului de deducere.

Autoritatea fiscală recunoaște existența combustibilului utilizat în
activitățile agricole însă consideră că acesta este furnizat de un alt
operator economic, probabil introdus prin contrabandă. Curtea
supremă din Polonia solicită Curții Europene de Justiție emiterea unei
Hotărâri.
Curtea Europeană de justiție declară:

„Dispozițiile celei de A șasea directive 77/388/CEE a Consiliului din 17
mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre
referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei
pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost
modificată prin Directiva 2002/38/CE a Consiliului din 7 mai 2002,
trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale,
precum cea în discuție în litigiul principal, prin care nu i se recunoaște
unei persoane impozabile dreptul de deducere a taxei pe valoarea
adăugată datorate sau achitate pentru bunuri care i-au fost livrate
pentru motivele că factura a fost emisă de un operator care trebuie
considerat, având în vedere criteriile prevăzute de această
reglementare, drept un operator inexistent și că este imposibil să se
stabilească identitatea adevăratului furnizor al bunurilor, cu excepția
cazului în care se stabilește, în raport cu elemente obiective și fără a
se solicita din partea persoanei impozabile verificări a căror sarcină
nu îi revine, că această persoană impozabilă știa sau ar fi trebuit să
știe că livrarea menționată era implicată într-o fraudă privind taxa pe
valoarea adăugată, aspect a cărui verificare este de competența
instanței de trimitere.”
În concluzie, Curtea Europeană de Justiție stabilește că nu poate fi

anulat dreptul de deducere al TVA chiar dacă nu poate fi stabilită
identitatea furnizorului, atâta timp cât cumpărătorul nu a efectuat o
fraudă. Întreaga decizie a Curții Europene de Justiție poate fi
vizualizată aici:
http://itva.ro/documents/ÎncauzaC-277din2014PPUHStehcemp.pdf

Capitolul VIII: Echipa redacției. Prețuri abonamente.
❖ Prețuri și opțiuni
➢ În afară de continuţul revistei, un abonat poate să descarce

legislaţia prezentată în revistă de pe site-ul redacției și poate primi
răspunsuri personalizate la întrebări adresate de acesta. Se pot
contracta următoarele opţiuni:
*calculat in lei, la cursul BNR din data emiterii facturii.

❖ Cum mă abonez?
1) Sunați la numărul 0765 216 760 – Marketing Prietenii
Fiscalității și cereți un formular de contract, moment în care

puteți afla mai multe amănunte ce v-ar putea interesa.
2) Descărcați formularul de contract de pe site-ul www.taxare.ro
sau prin click aici!
3) Trimiteți un email la adresa office@taxare.ro prin care solicitați
un formular de contract sau mai multe informații.
4) Transmiteți contractul semnat și ștampilat prin:
➢ E-mail la: office@taxare.ro
➢ Fax: 0311.043.869
➢ Poștă destinatar: Revista Prietenii Fiscalității, adresa: Str.
Aleea Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5,
București, cod poștal 051414.
❖ Echipa redacțională Prietenii Fiscalității
➢ Manager produs: Adrian Bența

➢ Manager Calitate: Mihaela Bența
➢ Consilier contabilitate: Alina Rizea
➢ Consultant afaceri: Horațiu Sasu
➢ Consultant fiscal: Dragoș Pătroi
➢ Manager proiect Roxana Ivașcu
Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la urmatoarele

numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795

Prietenii Fiscalitatii Nr. 03 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prietenii Fiscalitatii Nr. 03 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revistă electronică de excelență în fiscalitate editată în fiecare luni

Nr. 03 / 21 Ianuarie 2019

I. Reglementări recente în domeniul financiar- contabil și fiscal. Acte

II. Opinia specialistului într-o speță fiscală remarcabilă

III. Praxis în taxe și impozite – raționamentul expertului

IV. Excelență în fiscalitate. Spețe numai pentru specialiști

V. Caleidoscop economic – analiză la zi

VI. Doctrină și practică contabilă

VII. Jurisprudența Curții Europene de Justiție în materie fiscală

VIII. Echipa redacției. Prețuri abonamente

2 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

❖ Au fost publicate multiple acte normative în ultima săptămână

din anul trecut, iar în acest număr analizăm următoarele:

➢ 1) OMFP nr. 10 din 03 Ianuarie 2019 publicat în Monitorul

➢ 2) Ordin ANAF nr. 50 din 11 Ianuarie 2019 publicat în Monitorul

➢ 3) Ordin ANAF nr. 48 din 11 Ianuarie 2019 publicat în Monitorul

stabilirea valorii de stingere a creanțelor fiscale prin

➢ 5) Ordin ANAF nr. 49 din 11 Ianuarie 2019 publicat în

➢ 6) Lege nr. 30 din 10 Ianuarie 2019 publicată în Monitorul

❖ Noutățile și modificările aduse de aceste acte normative

1. OMFP nr. 10/2019 adoptă formatul și modul de completare și

4 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

și la 31 decembrie 2017, respectiv:

Auditul statutar este obligatoriu, când aceste criterii se depășesc

3. Formatul situațiilor financiare anuale în funcție de criteriile de

Entitățile care la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin

totalul activelor: 1.500.000 lei;

4. Entitățile care la data bilanțului nu se încadrează în categoria

5 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

Opțional, ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu

5. Entitățile care la data bilanțului depășesc limitele a cel puțin

totalul activelor: 17.500.000 lei;

Acestea vor fi însoțite de formularul „Date informative” (cod 30) și

6. Care sunt termenele de depunere pentru situațiile financiare?

Termenele pentru depunerea situațiilor financiare anuale la

6 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

în lichidare înregistrată la Registrul Comerțului, 120 de zile de la

7. Potrivit art. 79 din Codul fiscal, salariații au dreptul să dispună

8. Procentul diferă în funcție de calitatea beneficiarului, astfel:

9. Ordinul ANAF nr. 50/2019, reglementează procedura

10. Termenul până la care poate fi depusă declarația este data de

7 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

12. Virarea sumelor se realizează în maxim 90 de zile de la data

14. Până pe data de 31 ianuarie inclusiv, plătitorii de venituri au

15. Declarația 205 se depune pentru următoarele categorii de

f) venituri din jocuri de noroc;

De reținut: nici pentru anul 2018, declarația 205 nu se depune

16. Se depune un singur formular al declarației, chiar dacă

17. Declarația 207 se depune de către contribuabilii români ce au

i) venituri din lichidarea unei persoane juridice române, realizate

18. Notă: se vor declara veniturile plătite nerezidenților, chiar și în

20. Darea în plată este posibilă doar la cererea debitorului.

10 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

stabilită potrivit procedurilor insolvenţei, pentru fiecare bun imobil

Data stingerii creanţelor fiscale prin dare în plată este data

21. Notă: prin OMFP nr. 1054/2016, a fost aprobat regulamentul și

22. Persoanele fizice rezidente în România ce au realizat venituri

23. Ordinul ANAF nr. 49/2019, aprobă modelul şi conţinutul

24. Scopul acestui formular este de a raporta situația finală a

11 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

fie asigurată în sistemul public de sănătate;

32. Veniturile supuse declarării sunt:

Notă: Nu au obligaţia completării subsecţiunii contribuabilii care