UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Referat

Titlu: Evolutia funtiei de audit intern in

Romania

Profesor coordonator:

Prof. Univ. Dr. Gherai Diana Studente: Tabr Alexandra Ioana

Dumea Lacramioara Mihaela

CAGA, an 2

Oradea, Anul 2017

 Evolutia funtiei de audit intern in Romania

Despre audit se vorbete de pe vremea asirienilor, egiptenilor, din timpul domniei lui
Carol cel Mare sau al lui Eduard I al Angliei. Pana in secolul al XVI -lea auditul era solicitata de
catre regi, imparati, biserici si state, iar cei care desfasurau activitatea de audit erau clericii sau
scriitorii legali.

"Din punct de vedere etimologic, termenul audit are origini latine: audio, audiere = a asculta, a
audia de unde provine cuvantul englezesc din zilele noastre, to audit, care este tradus prin a
controla, a verifica, inspecta, a supraveghea.1

Importanta acordata
Modalitatea de
Perioada Obiectivele auditului procedurilor de
verificare
control inetern
Antica - 1500 Detectarea fraudelor Detaliat Nula
1500 - 1850 Detectarea fraudelor Detaliat Nula
Detaliata; se introduce
1850 - 1905 Cercetarea fraudelor si a erorilor Nula
tehnica sondajelor
Exprimarea unei opinii cu privire la
1905 - 1933 validitatea informatiilor financiare; Detaliata si prin sondaj Redusa
Cercetarea fraudelor si a erorilor
Exprimarea unei opinii cu privire la
1933 - 1940 validitatea situatiilor financiare; Prin sondaj In crestere
Cercetarea fraudelor si a erorilor
Exprimarea unei opinii cu privire la
1940 - 1960 sinceritatea si regularitatea Prin sondaj Primordiala
situatiilor financiare
Sursa tabel: Brown, R.G. (1962)

"Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor, din dorina de
a rspunde necesitilor n continu schimbare ale ntreprinderilor. In timp, a avut loc o deplasare

1
Cristina Bota-Adrian, Auditul intern al societatilor comerciale, Ed. RisopPrint, Cluj-Napoca 2009, pag. 21
a obiectivelor auditului de la axarea pe problemele financiar-contabile ale ntreprinderilor la
identificarea riscurilor i evaluarea controlului intern."2 Activiti de audit s-au realizat n
decursul timpului i n Romnia, dar purtau alte denumiri. Utilizarea termenului de audit n
accepiunea folosit n prezent este relativ recent i se plaseaz n perioada crizei economice din
1929 din Statele Unite ale Americii, cnd ntreprinderile erau afectate de recesiune economic i
trebuiau s plteasc sume importante pentru auditorii externi care efectuau certificarea
conturilor tuturor ntreprinderilor cotate la burs.

Aceste lucruri au generat necesitatea luarii unor masuri in vederea diminuarii

implicatiilor acestei crize asupra functionarii organizatiilor. Astfel, toate conturile au fost cu
multa migala analizate, in vederea gasirii unor solutii de reducere a taxelor si a cheltuielilor.

Marile ntreprinderi americane foloseau deja serviciile oferite de Cabinete de Audit

Extern, organisme independente care aveau misiunea de a verifica conturile i bilanurile
contabile i a certifica situaiile financiare finale. "Pentru a-i ndeplini atribuiile cabinetele de
audit efectuau o serie de lucrri pregtitoare de specialitate, i anume: inventarierea
patrimoniului, inspecia conturilor, verificarea soldurilor, diferite sondaje etc., care au crescut
semnificativ costurile auditrii."3

"Pentru a usura activitatea firmelor de audit extern, aceste activitati pregatitoare au fost
trasate ca si sarcini personalului entitatii, cu considitia existentei unei anumite supervizari de
4
catre firmele de audit extern, creandu-se astfel premisele aparitiei auditorilor inerni"
ntreprinderile au nceput s-i organizeze propriile Cabinete de Audit Intern, n special pentru
reducerea cheltuielilor, prin preluarea efecturii lucrrilor pregtitoare din interiorul entitii, iar
pentru realizarea activitii de certificare au apelat n continuare la Cabinete de Audit Extern,
care aveau dreptul asupra unei supervizri a activitii ntreprinderilor. Pentru a se distinge ntre
auditorii cabinetelor de audit extern i cei ai organizaiei supuse auditului, primii au fost numii
auditori externi, iar cei din urm au fost numii auditori interni, deoarece fceau parte din
ntreprindere.
2

http://www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/Facultatea%20de%20Medicina/Sanatate%20Publica%20si%20M
anagement%20Sanitar/SANATATE%20PUBLICA%20SI%20MANAGEMENT-
REZIDENTI%20LABORATOR/Auditul%20intern.pdf
3
Marcel Ghi - Auditul intern Ediura Economica, 2009, pag. 39
4
Cristina Bota-Adrian, Auditul intern al societatilor comerciale, Ed. RisopPrint, Cluj-Napoca 2009, pag, 23
 Aceste schimbri au fost benefice deoarece auditorii externi nu mai i ncep activitatea
de la zero i pornesc de la rapoartele auditorilor interni, la care adaug noi constatri rezultate
prin aplicarea procedurilor specifice i apoi efectueaz certificarea conturilor organizaiei
auditate. "Cu timpul, auditorii externi au renunat n totalitate s mai efectueze aciuni de
inventariere i de inspectare a conturile clienilor i au nceput s realizeze analize, comparaii i
s justifice cauzele eecurilor, s dea consultaii i soluii, pentru cei care erau responsabili,
pentru activitatea ntreprinderii. n acest fel, n timp, s-au stabilit obiective, instrumente i tehnici
i sisteme de raportare distincte pentru auditorii interni, comparativ cu auditorii externi."5

Dup trecerea crizei economice, auditorii au fost utilizai n continuare, deoarece

dobndiser cunotinele necesare i foloseau tehnici i instrumente specifice domeniului
financiar-contabil. Astfel in timp au largit domeniul de aplicare si au modificat intr-o anumita
masura obiectivele, ajungndu-se la ideea necesitii existenei unei funcii a activitii de audit
intern n interiorul organizaiilor.

"Auditorii interni erau in primul rand preocupati cu verificarea inregistrarilor contabile si

detectarea erorilor financiare si a nergulilor, auditul intern fiind, in aceasta faza, umbra sau ecoul
activitatii de auditor extern independent."6

Rolul i necesitatea auditorilor interni a crescut continuu i a fost unanim acceptat, motiv
pentru care acetia au simit nevoia de a se organiza i de a-i standardiza activitile practice.
Astfel, n anul 1941, s-a creat n Orlando, Florida, SUA, Institutul Auditorilor Interni I.I.A. ,
care a fost recunoscut internaional. Ulterior, a aderat Marea Britanie, iar n 1951 Suedia,
Norvegia, Danemarca i alte state. "Actualmente, conform ultimelor rapoarte statistice, institutul
a experimentat o crestere spectaculoasa, devenind o organizatie globala care aduna membrii din
peste 165 de tari din lume. In acelasi timp profesia de audit intern continua sa atraga tot mai
mult atentia organizatiilor, devenind tot mai evidenta valoarea pe care functia de audit intern o
adauga oraganizatiilor." 7

Funcia de audit intern s-a instituit n Anglia i Frana la nceputul anilor 60, fiind
puternic marcat de originile sale de control financiar-contabil. Abia dup anii 80 90 funcia

5
Marcel Ghi - Auditul intern Ediura Economica, 2009, pag. 39-40
6
Gupta P.P., 1991
7
Cristina Bota-Adrian, Auditul intern al societatilor comerciale, Ed. RisopPrint, Cluj-Napoca 2009, pag. 24
de audit intern ncepe s se contureze n activitatea entitilor, iar evoluia ei continu i n
prezent. Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor, din dorina de a
rspunde necesitilor n continu schimbare ale ntreprinderilor.

Imaginea functiei de audit intern nu este una omogena, ea diferand de la o tara la alta.
Exista tendinta ca in cazul unor Intreprinderi, anumite specializari care in practica sunt foarte
variate sa fie privilegea pt audit intern, cum ar fi contabilitatea, trezoreria sau alte activitati
financiare din Intreprindere. Functia este noua si in virtutea vocabularului ca si urmare se
folosesc destul de des termini imprumutati de la auditul extern, ceea ce poate crea confuzii.
Nivelul de dezvoltare al acestei functii noi, este determinata la un moment dat si de cultura
Intreprinderii.

"Scopul iniial al Institutului Auditorilor Interni I.I.A. a fost acela de standardizare a

activitii de audit intern, plecnd de la definirea conceptelor, stabilirea obiectivelor i
continund cu organizarea i exercitarea acestuia. n timp, a avut loc o deplasare a obiectivelor
auditului intern, respectiv de la furnizarea de informaii pentru manager, spre o colaborare cu
auditul extern, cruia i asigur o materie prim prelucrat, devenind totodat o activitate de sine
stttoare. " 8 ncepnd din 1950, I.I.A. a emis norme proprii de audit intern, diferite de cele ale
auditului extern. n timp, acestea s-au generalizat i din 1970 au devenit standarde de audit
intern, care sunt ntro permanent micare datorit evoluiei societii ce se confrunt mereu cu
noi provocri. n 1941, J.B.Thurston, primul preedinte al Institutului Internaional al
Auditorilor Interni, declara cu o previziune uimitoare c perspectiva cea mai strlucit a auditului
intern va fi asistena managerial. n 1991, Joseph J. Mossis - preedintele Institutului
Auditorilor Interni din Marea Britanie, reia aceeai remarc, dar n termeni mult mai exaci: este
clar pentru cei care lucreaz n cadrul funciei de Audit Intern c acesta are un rol vital de jucat,
ajutnd conducerea s ia n mn hurile controlului intern.

n ciuda unei evoluii spre o implicare mai mare n asistena managerial, construit
piatr cu piatr, edificiul funciei de audit intern sufer datorit unor contradicii i disfuncii
inerente oricrui nceput. n acest sens, domnul Jacques Renard n cartea sa, avea dou explicaii
foarte plauzibile, i anume:

8
Marcel Ghi - Auditul intern Ediura Economica, 2009, pag. 44
"- un prea mare exces de mediatizare a termenului audit, care are un impact deosebit asupra
tuturor categoriilor de specialiti, cuvnt la mod care d valoare i un aer savant celor care l
folosesc, crendu-le impresia c deja se afl naintea progresului i a tehnicii, prin simpla
utilizare a cuvntului AUDIT. n acest sens, putem confirma c nu exist eveniment tiinific
unde aproape n mod magic s nu i gseasc locul i termenul audit. n universiti au aprut
o serie de discipline a cror denumire ncepe astfel: auditul, spre exemplu, resurselor umane,
iar disciplina respectiv nainte se numea managementul resurselor umane i se refer numai la
management, i exemplele pot continua;

- auditul intern nu se numete ntotdeauna audit intern i deseori n funcie de cultura

organizaiei, de practica n domeniu, de tradiii i, nu n ultimul rnd, de obiceiuri se mai folosesc
termeni ca: inspecie, control financiar, verificare intern, control intern. Utilizarea acestor
termeni, din pcate chiar i de ctre specialiti n domeniu, creeaz multe confuzii pentru
majoritatea oamenilor/practicienilor i n special n rndul managerilor, care atunci cnd aud de
un auditor exclam cu neles: bine ai venit pentru c niciodat un control nu este n plus. "9

IN ROMANIA

n Romnia, auditul intern a fost adoptat ca un termen la mod n domeniul controlului

financiar, ns cu timpul s-a reuit decantarea conceptelor de control intern i audit intern. n
prezent, exist o problem cu nelegerea sistemului de control intern, care fiind obiect al
auditului intern, nglobeaz toate activitile de control intern realizate n interiorul unei entiti
i riscurile asociate acestora.

"Necesitatea functiei de audit intern a inceput sa se faca tot mai acut simtita pe masura ce
contextul ecnomic al Romaniei a inceput sa se carecterizeze printr-un mediu concurential din ce
in ce mai dinamic. Astfel, tot mai multe entitati au inceput sa se confrunte cu o problema
generata de gasire a unor solutii viabile pentru imbunatatirea performantelor obtinute."10

9
Jacques Renard, Teorie et practique de l'audit interne, Editions d'Organisation, Paris, France 2002, tradusa in
Romania printr-un proiect finantat de PHARE, sub coordonarea MFP Bucuresti, 2003, p. I.
10
Cristina Bota-Adrian, Auditul intern al societatilor comerciale, Ed. RisopPrint, Cluj-Napoca 2009, pag. 47
 In Romania, in perioada economiei planificate, entitatile erau obisnuite cu un sistem in
care Curtea de Conturi a Romaniei, Ministerul Finantelor si alte organisme de control extern,
sistematic, realizau actiuni de fond privind propria activitate. Managerii nu trebuie sa mai astepte
sa vina cineva din afara sa le organizeze sistemul de control intern din cadrul propriilor entitati,
ci trebuie sa intelegea responsabilitatea pe care o au de a-si organiza propriul control intern si sa
se implice in organizarea cat mai eficienta a activitatilor, deoarece responsabilitateale revine lor
(managerilor) in totalitate. Adoptarea functiei de audit intern ii permite managementului sa aiba
mai mult curaj in elaborarea si adoptarea de strategii, si aceasta deoarece profesionistii auditului
intern se deplaseaza pe teren pentru a obtine asigurari referitoare la corecta aplicare a strategiei
de conducere, precum si in ce masura aceasta strategie isi dovedeste eficacitatea.

"Astfel, rolul Ministerului Finantelor si a Curtii de Conturi a Romaniei, este acela de a

aprecia daca sistemul de control intern implementat de management functioneaza si este capabil
sa preintampine sau sa stopeze eventualele utilizari neeconomicioase ale fondurilor si sa
identifice punctele slabe in gestionarea fondurilor pe care le administreaza."11

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana ca si mebru cu drepturi depline, a determinat

necesitatea ca aceasta sa gaseasca noi modalitati de eficientizare a activitatilor economico-
financiare. "Romania a fost nevoita astfel sa ia anumite masuri cum sunt: adoparea Standardelor
Internationale de Contabilitate la nivelul agentilor economici, instituirea in cadrul institutiilor
publice a unui nou sistem contabil, bazat pe Sistemul European de Conturi, precum si modificari
ale legislatiei economice si fiscale."12

Insemnatatea auditului intern este cu atat mai mare, cu cat acesta actionaza intr-un mod
independent, obiectiv, fara acceptarea de compromisurisi fara a avea ca si scop atingerea puterii.

Daca avem in vedere momentul aparitiei in Romania al acestui concept al auditului intern
raportat la contextu mondial, trebuie sa admitem ca recunoasterea importantei acestui domeniu al
auditului intern s-a realizat destul de tarziu; "dar aceasta si in contextul dominatiei regimului
comunist pana in anul 1989. Tranzitia spre economia de piata, care a caracterizat anii '90, s-a
realizat destul de anevoios, drumul spre o oarecare stabilitate economica fiind destul de dificil,

11
Marcel Ghi - Auditul intern Ediura Economica, 2009, pag. 40
12
Cristina Bota-Adrian, Auditul intern al societatilor comerciale, Ed. RisopPrint, Cluj-Napoca 2009, pag. 47
presarat fiind cu anumite falimente ale unor organizatii mamut. La aceste dificultati a contribuit
si instabiliatea politica economica, care nu de puine ori a caracterizat aceasta perioada de
tranzitie."13

Pe masura ce economia romaneasca se indrepta tot mai mult spre o tendinta de stabilitate,
managerii organizatiilor si-au concentrat atentia tot mai mult spre imbunatatirea performantelor
organizatiilor lor cat si gasirea unor solutii eficiente si pertinente.

Daca ar fi sa facem o paralela intre aparitia si dezvoltarea functiei de audit intern in

contextul economiei mondiale, pe de o parte, iar pe de alta parte, intre aparitia si dezvoltarea
auditului intern in Romania, observam anumite diferente, care, dintr-un anumit punct de vedere,
sunt justificate de particularitatile mediului economic si culturii specifice fiecaruia. In economia
romaneasca traiectoria evolutiei auditului intern, a fost din acest punct de vedere, inversa celei de
pe plan international. In Romania auditul intern a vizat in primul rand organismele si institutiile
din domeniul public, dovada find si legislatia existenta pana in acest moment care reglementeaza
auditul intern public. Ulterior, dezvoltarea investitiilor in economi romaneasca a determinat
influente alea practicilor internationale printre care si recunoasterea necesitatii si eficientei
auditului intern. Prin urmare, cu toate ca inca se fla intr-un stadiu de dezvltare in curs de
maturizare, auditul intern in cadrul organizatiilor romanesti cunoaste treptat o dezvoltare din ce
in ce mai accentuata, evidentiindu-se din ce in ce mai frecvent, utilitatea functiei de audit intern.

"Astfel, in Romnia, activitatea de audit este de dat relativ recent i se nscrie n

procesul de reform a managementului public, a crui cerin este mbuntirea performanelor
activitii entitilor publice, creterea eficacitii i eficienei n utilizarea resurselor alocate."14

Functia de audit intern a cunoscut transformari succesive pana la stabilizarea deficirii

conceptului. Aceste abordari progresive au scos in evidenta o serie de elemente, care trebuie
retinute pentru conturarea cadrului in care se inscrie auditul intern. "Din analiza evoluiei funciei

13
Cristina Bota-Adrian, Auditul intern al societatilor comerciale, Ed. RisopPrint, Cluj-Napoca 2009, pag. 48
14

http://www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/Facultatea%20de%20Medicina/Sanatate%20Publica%
20si%20Management%20Sanitar/SANATATE%20PUBLICA%20SI%20MANAGEMENT-
REZIDENTI%20LABORATOR/Auditul%20intern.pdf
auditului intern, pn n prezent, putem aprecia urmtoarele elemente de implicare n viaa
entitii auditate, i anume:

- consiliere acordat managerului;

- ajutorul acordat salariailor, fr a-i judeca;

- independen i obiectivitate total a auditorilor." 15

a) Consiliere acordat managerului - Auditorul intern consiliaz, asist, recomand, dar nu

decide, obligaia lui fiind de a reprezenta un mijloc care s contribuie la mbuntirea
controlului pe care fiecare manager l are asupra activitilor sale i a celor n coordonare, n
vederea atingerii obiectivelor controlului intern.

b) Ajutorul acordat salariailor fr a-i judeca - ntr-o entitate n care auditul intern face parte din
cultura organizaiei acesta este acceptat cu interes, dar ntr-o entitate care se confrunt cu riscuri
poteniale importante, cu absena conformitii cu reglementrile de baz, cu o eficacitate sczut
i o fragilitate extern a acesteia, datorit deturnrilor de fonduri, dispariiei activelor sau fraud,
este evident c managerul respectiv va fi judecat, apreciat, considerat n funcie de constatrile
auditorului intern. ntr-un caz standard, misiunea de audit intern poate s evidenieze
ineficacitate, redundan n sistem sau posibiliti de mbuntire a activitilor/aciunilor, dar
exist mai multe motive pentru care managementul nu trebuie s fie pus direct n discuie

c) Independena total a auditorilor interni - Funcia de audit intern nu trebuie s suporte

influene i presiuni care ar putea fi contrare obiectivelor fixate. "Standardele profesionale de
audit intern definesc principiul independenei sub dou aspecte: - independena compartimentului
n cadrul organizaiei, de aceea el trebuie s funcioneze subordonat celui mai nalt nivel ierarhic;
- independena auditorului intern, prin practicarea obiectivitii, adic auditorii interni trebuie s
fie independeni de activitile pe care le auditeaz." 16

In cele ce urmeaza, vom puncta principalele norme legale care au marcat evolutia
cadrului normativ al auditului intern in Romania, evidentiind principalele prevederi si modificari
aduse de fiecare reglementare legala in parte:

15
Marcel Ghi - Auditul intern Ediura Economica, 2009, pag. 50
16
Marcel Ghi - Auditul intern Ediura Economica, 2009, pag. 51-52
1. Ordonanta nr. 119/31 august 1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv,
publicate in Monitorul Oficial nr.430/1.08.1999. Aceasta reglementare legala a legiferat
auditul intern la institutiile publice in care se "reglementeaza controlul intern, auditul intern si
controlul financiar preventiv la institutiile publice si cu privire la fondurile publice si
administrarea patrimoniului pulic."17

2. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/1 iunie 1999 privind activitatea de audit
financiar, publicata in Moniorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 256/4 iunie 1999. Aceasta
reglementare legala prevedea urmatoarele:

Termenii si conditiile de aplicare a auditului intern

Definitia auditului intern: "auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a
ansamblului activitatilor entitatii economice in scopul furnizarii unei evaluari
independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a
acestuia;"18
Obiectivele auditului intern: a) verificarea conformitatii activitatilor din entitatea
economica audiata cu politicile, programele si managementul acestuia, in conformitate cu
prevederile legale; b) evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor finnciare si
nefinanciare dispuse si efecuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei
activitatii entitatii economice; c) evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si
nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii; d) protejarea elementelor
patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a
fraudelor si pierderilor de orice fel.

3. Ordinul Ministerului Finantelor nr. 1267/21 septembrie 2000, pentru aprobarea

Normelor minimale de audit intern (cadru general), publicat in Monitorul Oficial nr. 480/2
octombrie 2000.

"Scopul normelor minimale de audit intern este:

17
Ordonanta nr. 119/31 august 1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv,
publicate in Monitorul Oficial nr.430/1.08.1999, articolul 1.
18
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/1 iunie 1999 privind activitatea de audit financiar,
publicata in Moniorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 256/4 iunie 1999
 definirea principiilor de baza privind modul in care trebuie sa se execute auditul intern;
furnizarea cadrului de lucru pentru exercitarea si promovarea activitatilor de audit intern;
stabilirea bazelor pentru evaluarea exercitarii auditului intern;
supravegherea proceselor stucturilor organizatorice si a managementului organizatoric,
precum si a operatiunilor enitatii."19

4. Ordonanta nr. 72/200120 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv
pentru modificarea si completaea OG nr.119/31 august 1999 privind auditul intern si
controlul financiar preventiv, publicata in Monitorul Oficial nr. 30/22 mai 2002.

Acest act normativ a facut o schimbare de fond a conceptiilor si sferei de activitate prevazute de
catre OG mentionat , insa normalizatorii nu au schimbat si sfera de cuprindere, fapt ce a format o
serie de nelamuriri care abea apoi prin legea nr. 672/24 decembrie 2002 au fost claificate.
Nelamuririle constau in faptul ca nu se stia daca acest act normativ isi extinde sfera de
cuprindere si asupra entitatilor economice sau asupra carora dintre ele.

5. Legea nr. 301/2002 privind aprobarea OG nr.119/31 august 1999 privind auditul public
intern si controlul financiar preventiv, publicata in Monitorul Oficial nr. 339/22 mai 2002.

Acest act complecteaza prevederile referitoare la atributiile compartimentului de audit public

intern si se concretizeaza activitatile si operatiunile pe care compartimentul de audit public intern
este obligat sa le auditeze.

6. Legea 672/19 decembrie 2002 privind auditul public intern publicata in Monitorul
Oficial nr. 953/24 decembrie 2002 este structurata in "6 capitole principale:

Generalitati: prin care se defineste auditul public intern, entitatea publica, se stabilesc
obiectivele auditului intern si sfera auditului public intern;
Organizare: prevederi privind organizarea compartimentelor de audit public intern din
cadrul entitatilor publice, precum si organizarea structurilor organizatorice centrale
(UCAAPI, CAPI);

19
Cristina Bota-Adrian, Auditul intern al societatilor comerciale, Ed. RisopPrint, Cluj-Napoca 2009, pag. 50
20
Reglementare respinsa de Legea nr. 12/19 martie 2002
 Atributii: ierarhizeaza atributiile la nivelul compartimentelor de audit public din cadrul
entitatilor publice si la nivelul structurilor organizatorice centrale;
Desfasurarea auditului public intern: se reglementeaza tipurile de audit (de sistem, al
performantei, de regularitate) si activitatile de auditat cel putin o data la trei ani;
Auditorii interni: prevederi referitoare la selectarea, drepturile, obligatiile si
incompatibilitatile;
Contraventii si sanctiuni."21

7. Legea nr. 84/18 martie 2003 de modificare si completare a OG nr. 119/31 august 1999
privind auditul public intern si controlul financiar preventiv, publicata in Monitorul
Oficial nr. 195/26 martie 2003. Datorita faptului ca auditul public intern a fost legiferat printr-
un act normativ distinct, prin aceasta noua reglementare s-a uramarit reglementarea separata a
notiunilor de control intern si audit public intern.

8. Ordinul Ministrului Finantelor nr. 38/2003 pentru aprobara Normelor generale privind
exercitarea activitatii de audit public intern publicata in Monitorul Oficil nr. 130 bis/27
februarie 2003. Acest act structureaza normele general privind exrcitarea activitatii de audit
public intern in cinci parti: Partea 1 - Aplicarea normelor generale de audit public intern in
Romania; Partea 2 - Normele metodologice privind misiunea de audit public intern; Partea 3 -
Ghid procedural; Partea 4 - Carta auditului public intern; Partea 5 - Glosarul.

9. Ordinul Ministerului Finanatelor Publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului

privind conduita etica a auditorului intern, publicat in Monitorul Oficial nr. 128/12
februarie 2004.

"Codul de conduita etica are urmatoarele elemente:

Considerente generale: se precizeaza ca acest cod de conduita etica a auditorului intern

reprezinta ansamblul de principii si reguli de conduita care trebuie sa guverneze
activitatea auditorului intern;
Obiectivele: performanta, profesionalismul, calitatea serviciilor, increderea, conduita
ireprosabila si credibilitatea;

21
Cristina Bota-Adrian, Auditul intern al societatilor comerciale, Ed. RisopPrint, Cluj-Napoca 2009, pag. 51-52
 Principiile fundamentale: integritatea, independenta si obiectivitatea, confidentialiatatea,
competenta profesionala si neutralitatea politica;
Reguli de conduita: reprezinta normele de comportament pentru auditorii interni,
reprezentand un suport pentru interpretarea principiilor si aplicarea lor in practica,
indrumand auditorii interni, din punct de vedere etic."22

10.Ordinul Ministerului Finnatelor publice nr. 423/15 martie 2004 pentru modificarea si
completarea Normelor generale privind exercitarea activitatii de audit intern aprobate
prin OMFP nr. 38/2003, publicat in Monitorul Oficial nr. 245/19 martie 2004.

Principalele modificari prevazute de acet act normativ sunt: semodifica partial definitia auditului
de regularitate; se aduc modificari si completari referitoare la organizarea si desfasurarea
auditului intern in cadrul institutiilor publice de mici dimensiuni, etc..

11. Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 37/2004 pentru modificarea si completarea

reglementarilor privind auditul public intern public intern, publicata in Monitorul Oficial
nr. 91/31 ianuarie 2004 si Legea nr. 106/2004 pentru aprobarea acesteia, publicata in
Monitorul Oficial nr. 332/16 aprilie 2004.

Aceasta noua reglemnetare reprezinta un pas inainte in perfectionarea cadrului juridic si a

dispozitiilor legale privind auditul intern.

12. Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 1702/2005 pentru aporbrarea Normelor
privind organizarea si exercitarea activitatii de consiliere, publicat in Monitorul Oficial nr.
154/17 februarie 2006. Reglementeaza partea de activitatea de consiliere din cadrul activitatii de
audit intern.

22
Cristina Bota-Adrian, Auditul intern al societatilor comerciale, Ed. RisopPrint, Cluj-Napoca 2009, pag. 53
 Concluzii:

In perioada de timp pana in 1941:

- In aceasta perioada nu putem identifica functia de audit intern in perimetrul nationl al
Romaniei
In perioada 1941 - 2000:
- Spre sfarsitul perioadei (1999) se disting primele semne de introducere a auditului
intern in Romania, acest efort fiind o compomenta a efotului generat de perfectionare si
imbunatatire a managementului organizatiilor;
- O confuzie care a marcat introducerea auditului intern in Romania a fost punerea
semnului de egaliatate intre audit intern si control intern, care reprezinta de fapt obiectul
auditului intern.
In perioada 2000 - prezent:
- Este reglementat cu preponderenta auditul intern in cadrul entitatilor publice, fiind
oarecum mai putin abordata organizarea si reglementarea auditului in cadrul
organizatiilor private.
- Daca aven in vedere stadiul actual al implementarii auditului intern la entitatile publice,
apreciem ca ne aflam pe drumul cel bun, fiind generate premisele pentru crearea unei
functii efective de audit intern, conform practicilor din tarile Uniunii Europene;
- Datorita factului ca manaementul devine din ce in ce mai constient de necesitatea si
importanta auditului intern, consideram ca ne aflam intr-o etapa de consolidare a functiei
de audit intern.
In viitor:
- Avand in vedere caracterul spectaculos si rapid al evolutiei functiei de audit intern pe
plan international, in contextul national, specialistii romani vor trebuii sa depuna eforturi
deosebite, pentru a imprima funciei de audit intern din Romania evolutia necesara pentru
a ajunge ca pe planul international.
- Mutatiile importante ale obiectivelor de audit intern care au loc pe plan international, vo
trebuii intr-o forma sau alta sa se regaseasca si in contextul national, bineinteles adaptate
specificului Romaniei.
Bibliografie

Cristina Bota-Adrian, Auditul intern al societatilor comerciale, Ed. RisopPrint,

Cluj-Napoca 2009

Marcel Ghi - Auditul intern, Ediura Economica, 2009

Jacques Renard, Teorie et practique de l'audit interne, Editions d'Organisation,

Paris, France 2002, tradusa in Romania printr-un proiect finantat de PHARE, sub
coordonarea MFP Bucuresti, 2003, p. I.

http://www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/Facultatea%20de%20Medicina/
Sanatate%20Publica%20si%20Management%20Sanitar/SANATATE%20PUBLI
CA%20SI%20MANAGEMENT-
REZIDENTI%20LABORATOR/Auditul%20intern.pdf

Gupta P.P., 1991

Ordonanta nr. 119/31 august 1999 privind auditul intern si controlul financiar
preventiv, publicate in Monitorul Oficial nr.430/1.08.1999, articolul 1.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/1 iunie 1999 privind activitatea de audit
financiar, publicata in Moniorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 256/4 iunie
1999