ISA 700.

Formularea unei opinii și raportarea cu privire la situațiile

financiare

Prezentul Standard Internațional de Audit (ISA) tratează responsabilitatea auditorului de a

formula o opinie cu privire la situațiile financiare. Acesta tratează forma și conținutul raportului
auditorului, emis ca urmare a unui audit al situațiilor financiare.
Prezentul ISA promovează consecvența din raportul auditorului. Atunci când auditul a fost
efectuat în conformitate cu ISA-urile, promovează credibilitatea pe piața globală, facilitând
identificarea acelor audituri care au fost efectuate în conformitate cu standarde recunoscute la nivel
global. Acesta ajută, de asemenea, la promovarea întelegerii de către utilizator și la identificarea
circumstanțelor extraordinare, când acestea au loc.
ISA 700 este în vigoare petnru auditurile situațiilor financiare pentru perioadele care încep
cu data de 15 decembrie 2009 sau ulterior acestei date.

Obiectivele auditorului sunt:

a) Formularea unei opinii cu privire la situațiile financiare pe baza evaluării concluziilor
trase de pe urma probelor de audit și obținute; și
b) Exprimarea clară a acelei opinii prin intermediul unui raport scris care descrie, de
asemenea, baza pentru acea opinie.

Formarea unei opinii cu privire la situațiile financiare

Auditorul trebuie să își formeze o opinie cu privire la măsura în care situațiile financiare
sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative.
Pentru formarea acelei opinii, auditorul trebuie să ajungă la o concluzie cu privire la
asigurarea rezonabilă obținută de auditor privind măsura în care situațiile financiare, luate în
ansamblu, nu conțin denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.
Auditorul trebuie să evalueze măsura în care situațiile financiare sunt întocmite, din toate
punctele de vedere, în conformitate cu cerințele cadrului de raportare financiară aplicabil.
Evaluarea realizată de către auditor cu privire la măsura în care situațiile financiare
realizeaza o prezentare fidelă trebuie să includă luarea în considerare a:
a) Prezentării generale, structurii și continutului situațiilor financiare; șî
b) Măsurii în care situațiile financiare, inclusiv notele aferente, prezintă tranzacțîile și
evenimentele de bază într-o manieră care realizează prezentare fidela.

Forma opiniei
Auditorul trebuie să exprime o opinie nemodificată atunci când acesta ajunge la concluzia
că situațiile financiare sunt întocmite, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate
cu acel cadru de raportare financiara aplicabil.
Dacă auditorul ajunge la concluzia că, pe baza probelor de audit obținute, situațiile
financiare luate în ansamblu nu sunt lipsite de denaturări semnificative sau nu poate obține probe
de audit suficiente și adecvate pentru a ajunge la concluzia că situațiile financiare luate în ansamblu,
sunt lipsite de denaturări semnificative, auditorul trebuie sa modifice opinia din raportul auditorului,
în conformitate cu ISA 705.

Raportul auditorului
Raportul auditorului trebuie să fie în format scris, trebuie să aibă un titlu care să indice clar
că este un raport al unui auditor independent și să fie adresat așa cum prevăd circumstanțele
misiunii. Paragraful introductiv din raportul auditorului trebuie să:
a) Precizeze entitatea ale cărei situații financiare au fost auditate;
 b) Precizeze faptul că situațiile financiare au fost auditate;
c) Precizeze titlul fiecărei componente din sutiațiile financiare;
d) Facă referire la sumarul politicilor contabile semnificative și la alte informații
explicative; și
e) Specifice data sau perioada acoperită de fiecare situație financiara din situațiile
financiare.
Raportul auditorului trebuie să includă o secțiune cu titlul „Responsabilitatea conducerii
[sau alt termen adecvat] pentru situatiile financiare.”
Raportul auditorului trebuie să descrie resposabilitatea conducerii pentru întocmirea
situațiilor financaire. Descrierea trebuie să includă o explicație a faptului că membrii conducerii
sunt resposabili de întocmirea situațiilor financaire, în conformitate cu acel cadru de raportare
financiară aplicabil și pentru acel control intern pe care îl consideră necesar pentru a permite
întocmirea de situații financiare lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de
eroare.
Raportul auditorului trebuie sa descrie un audit prin prceizarea următoarelor:
a) Un audit implică efectuarea de proceduri pentru obținerea probelor de audit referitoare la
valorile și prezentările din situațiile financiare;
b) Procedurile selectate depind de raționamentul auditorului, inclusiv de evaluarea riscului
ca situațiile financiare să prezinte denaturări semnificative cauzate fie de fraudă, fie de eroare. În
efectuarea acelor evaluări ale riscului, auditorul ia în considerare controlul intern relevant pentru
întocmirea situațiilor financiare ale entității, în vederea proiectării de proceduri de audit adecvate
circumstanțelor, dar fără a avea scopul de a exprima o opinie asupra eficacității controlului intern.
c) Un audit trebuie să includă, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor
contabile utilizate și a caracterului rezonabil al estimărilor contabile realizate de către conducere,
precum și prezentarea generală a situațiilor financiare.
Raportul auditorului trebuie să precizeze dacă auditorul crede că probele de audit pe care
le-a obținut sunt suficiente și adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia auditorului.
Raportul auditorului trebuie să fie semnat și trebuie sa specifice locul din jurisdicția în care
auditorul își desfașoara activitatea.

Opinia auditorului
Atunci când se exprimă o opinie nemodificată cu privire la situațiile financiare, întocmite
în conformitate cu un cadru de prezentare fidelă, opinia auditorului trebuie sa precizeze că situațiile
financiare sunt întocmite.
Dacă referința la cadrul de raportare financiara aplicabil din opinia auditorului nu este
reprezentată de Standardele Internaționale de Raportare Financiară emise de Consiliul pentru
Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, opinia auditorului trebuie să
identifice jurisdicția de origine a cadrului.