Modificare Cu Tabel 25.05

Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A.
DIAGNOSTICUL
ÎNTREPRINDERII
S.C. ROMPETROL WELL
SERVICES S.A.
COORDONATOR:
Prof. Univ. Dr. Buglea Alexandru
STUDENT:
Șerbănică Adina-Lavinia, AFC
Agavriloaie Diana-Mirela,AFC
TIMIȘOARA,
Anul 2019
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 2
CUPRINS
1. PREZENTAREA COMPANIEI ROMPETROL WELL SERVICE S.A.........................................5
1.1 INFORMAȚII GENERALE...............................................................................................5

1.1.1 Elemente de identificare și date generale.....................................................................5
1.1.2. Conducerea..................................................................................................................5
1.1.3. Domeniul de activitate...............................................................................................5
1.1.4. Scurt istoric................................................................................................................6
1.1.5. Misiune. Valori. Obiective strategice........................................................................7
1.2. Informații economice......................................................................................................8
1.2.1. Aspecte privind potențialul uman..............................................................................8
1.2.2. Aspecte privind potenţialul comercial.....................................................................12
1.2.3. Astecte privind potențialul tehnic............................................................................17
2. DIAGNOSTICUL POZIȚIEI FINANCIARE....................................................................................19
2.1. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE BONITATE.............................................19
2.1.1. Diagnosticul lichidității...........................................................................................19
2.1.2. Diagnosticul solvabilității........................................................................................24
2.2. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE STRUCTURĂ.........................................27
2.2.1. Diagnosticul structurii activului..............................................................................27
2.2.2. Diagnosticul structurii pasivului..............................................................................36
2.3. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR.....................43
2.3.1. Diagnosticul fondului de rulment............................................................................44
2.3.2. Necesarul de fond de rulment..................................................................................46
2.3.3. Trezoreria netă.........................................................................................................48
2.4. DIAGNOSTICUL RATELOR DE GESTIUNE FINANCIARĂ.................................49
2.4.1. Diagnosticul gestiunii stocurilor..............................................................................50
2.4.2. Diagnosticul gestiunii clienților...............................................................................51
2.4.3. Diagnosticul gestiunii furnizorilor...........................................................................52
2.4.4. Diagnosticul datoriilor pe termen scurt...................................................................54
3. DIAGNOSTICUL PERFORMANȚEI FINANCIARE..................................................................57
3.1. DIAGNOSTICUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE.....................57
3.2. Diagnosticul ratelor de eficiență...................................................................................63
3.2.1. Diagnosticul ratelor de profitabilitate......................................................................63
3.2.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate........................................................................65
4. DIAGNOSTICUL SITUAȚIEI FLUXURILOR DE NUMERAR.................................................69
5. DIAGNOSTICUL RISCULUI........................................................................................................73
5.1. Diagnosticul riscului prin modelul Canon-Holder........................................................73
6. CONCLUZII...................................................................................................................................75
7. BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................79
9. ANEXE...........................................................................................................................................81
PREZENTAREA COMPANIEI ROMPETROL WELL SERVICE S.A.
1.1 INFORMAȚII GENERALE
1.1.1 Elemente de identificare și date generale
Date de identificare:
Denumirea societății comerciale: Rompetrol Well Services
Sediul social: Str. Clopoței, nr. 2 bis, Ploiești, Romania
Numarul de telefon/ fax: -
Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului: 1346607
Numar de ordine în Registrul Comerțului: J29/110/1991
Date generale:
Capital social : 28 557 446 Lei
Cod CAEN: 910 - Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale
Simbol la Bursa de Valori București : PTR
Activitate preponderentă: Rafinărie petrol/ distribuție
1.1.2. Conducerea
Societatea este administrată de un Consiliu de Administrare care este format din cinci
membrii:
 Saduokhas Meraliyev- Presedinte al Consiliului de Administrație;
 Arin Meirenbayev – Director de Grup pentru Dezvoltarea Tradingului(Membru);
 Timur Zhetpisbayev- Directorul Genera Membru al Consiliului de
Administratie(Membru);
 Luiza Moise-Director Economic(Membru);
 Dl Henke - director juridic(Membru).
Conform Regulamentului European privind abuzul de piață (REG EU 596/2014,
articolul
19),persoanele care exercită responsabilități de conducere în cadrul Rompetrol Well Services
S.A., precum și persoanele care au o strânsă legătură cu acestea, trebuie să notifice
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și ROMPETROL WELL SERVICES cu
privire la tranzacțiile efectuate cu instrumentele financiare emise de ROMPETROL WELL
SERVICES S.A.
Capitalul social la 31.12.2016 este de 27.819.090 lei echivalent a 278.190.900 acţiuni
cu o valoare nominală de 0,10 lei/acţiune şi este repartizat pe deţinători astfel: 1. KMG
INTERNATIONAL N.V. Olanda 20.311.015 lei (73,0111 %) 2. KJK FUND II SICAV-SIF
Luxembourg 2.970.995 lei (10,6797 %) 3. Alţi acţionari (2864 acţionari) 4.537.080 lei
(16,3092 %)
1.1.3. Domeniul de activitate
Rompetrol Well Services se prezintă ca un partener competitiv, viabil și serios, cu o variată

gamă de servicii în domeniul industriei petroliere.
Obiectul de activitate al societății constă în principal din: operațiuni speciale la sondele de

petrol și gaze, închirieri de scule și dispositive speciale pentru sonde, alte prestări de servicii.
Operațiunile includ cimentări, consolidări și împachetări, stimulări de sonde, testări, servicii
slick-line, operațiuni de tubaj coloane,etc. în campurile petroliere din Romania și din
străinătate. Anual, compania cimentează o medie de 400 de coloane și linere, cu adancimea
de la 500 la 4500 de metri și realizeaza operațiuni de consolidare și împachetare pentru mai
mult de 200 de sonde de petrol și gaze.
Servicii de stimulare sonde, serviciile de instrumentații cu sârmă și turbajul coloanelor și
linerelor sunt realizate cu resurse proprii. Pentru optimizarea activităților, compania oferă și
servicii de închiriere pentru scule de foraj.
Portofoliul serviciilor oferite de companie sunt reprezentate de:

 Gaze comprimate și lichefiate, pure;
 Substanțe chimice pentru refrigerare;
 Azot;
 Contractori pentru forări și prospecțiuni, pentru petrol și gaze naturale;
 Contractori de lucrări de tubaj pentru câmpuri petroliere;
 Contractori de lucrări de colmatare și prezervare ale puțurilor de petrol și gaze scose
din uz;
 Contractori de lucrări de regenerare a puțurilor de petrol și gaze naturale;
 Servicii de inginerie pentru fluide (namoluri) de foraj, pentru câmpuri petroliere;
 Contractori de lucrări de cimentare a sondelor de petrol;
 Contractori de lucrări de acidizare a sondelor de petrol;
 Contractori de lucrări de fisurare hidraulică a sondelor de petrol;
 Contractori de lucrări de testare a sondelor de petrol și gaze naturale;
 Servicii de testare a țevilor și tubajelor de foraj pentru câmpuri petroliere;
 Servicii de măsurare pentru industria petrolului și gazelor naturale;
 Servicii de asistență tehnică pentru industria petroliera;
 Transporturi rutiere pentru produse în vrac;
 Servicii de transport în containere pentru produse în vrac.
1.1.4. Scurt istoric
Rompetrol Well Services (RWS) este una din cele mai importante companii din
segmentul de piață specific din România. Cu o experienţă de peste 60 de ani, RWS oferă o
gamă largă de servicii specializate pentru sonde de ţiţei şi gaze naturale ce include cimentări,
Sand Control, stimulări, instrumentaţii cu sârmă, servicii cu azot, tubaj coloane și închirieri
echipamente și scule.
Compania Rompetrol Well Services S.A. a fost înființată în 1951 și în cei 67 de ani
de activitate activitate, deși a funcționat în cadrul unor structuri diferite și denominări
diferite, principalul a fost furnizarea de servicii speciale de bine în România. Prin Hotărârea
Guvernului nr. 1213 din noiembrie 1990, potrivit Legii nr. 15/1990, Compania a fost
transformată într-o societate pe acțiuni, sub denumirea de S.C PETROS S.A., sub care a
funcționat până în septembrie 2001, când a schimbat denominația în S.C. ROMPETROL
WELL SERVICES S.A.
Reducerea drastică a prețurilor petrolului, în perioada 2015-2016, a determinat o

scădere semnificativă a cererii de pe piață pentru servicii de bine în întreaga lume și a afectat
puternic afacerea de bază a companiei și performanța, în timp ce a doua jumătate a anului
2017 a marcat o redresare graduală a pieței
Cifra de afaceri pentru anul 2017: 39.997.068 lei, cu 28,6% mai mare decât în anul
2016. Piaţa de prestări servicii la sondă în România a fost impactată negativ in ultimii ani de
reducerea semnificativă a planurilor operaţionale şi de investiţii ale clienţilor nostri,
determinată de scăderea accentuată a preţului petrolului. Amânarea proiectelor de investiţii
din cauza ieftinirii petrolului a dus la o scadere a proiectelor de foraj cu consecinţe directe
asupra serviciilor de sondă, activitate de bază a companiei. Odată cu angajarea prețului
petrolului pe un trend ascendent și a numeroaselor opinii în ceea ce privește perspectiva
pozitivă pentru contractorii de servicii din industria de petrol, prin proiectele de explorare
care sunt anunțate a fi derulate pe parcursul anului 2018, rezultatele prognozate ale societății
nu vor mai fi afectate semnificativ.
Serviciile sunt furnizate operatorilor şi contractorilor de petrol şi gaze, cu accent pe

cimentare, care reprezintă peste 50 % din cifra de afaceri. În ultimii ani, compania a furnizat
serviciile sale pentru peste 40 de companii petroliere și contractori de foraj din România,
Europa de Est, Kazakhstan, Iraq, Iordania și Turcia.
Rompetrol Well Services oferă suport tehnic și supervizează toate serviciile în derulare
pentru operațiunile sale din Europa și Asia Centrală. Bazele operaţionale sunt complet
echipate şi pun la dispoziţie în permanenţă personal experimentat, instruit de specialişti
europeni.
1.1.5. Misiune. Valori. Obiective strategice
Misiune : Rompetrol tinde să devină cea mai profitabilă companie din industria
petrolieră din regiune prin experiența, expertiza tehnică și întinderea geografică. Țintim spre
o continuă îmbunătățire a nivelului de satisfacție a clienților, oferindu-le produse și servivii
de înaltă calitate. Oamenii sunt cele mai valoroase active ale noastre, iar integritatea
(promisiunea noastră) constituie cel mai important produs pe care îl putem oferii.
Valorile companiei:
Marca Rompetrol este construită pe valorile oamenilor care lucrează și formează Grupul
Rompetrol, o marcă puternică născută din oameni cu personalități puternice. Pe ceea ce fac și
sunt se bazează forța acestei mărci unice.
- Mândrie națională/Succes românesc
Grupul Rompetrol este format din români pasionați de success și curajosi, oameni care au
puterea să ridice o afacere vie și puternică în România. Ceea ce facem pentru țară este
reprezentativ pentru ceea ce transmite România mai departe.
- Independența
Cu o gândire neconvențională și anticipativă, Rompetrol Well Services își urmează drumul
unic. Dezvoltându-se prin puterea proprie, Grupul investește în concepte nonconformiste de
afaceri pe piața locală și pe cele din regiune. Un Grup autonomy având o viziune unică.
- Creativitate pentru calitate

Noi depășim standardele de calitate livrând societății energia pentru o viață mai bună, dar și
mai simplă. Grupul înnoiește și investește permanent în tehnologie, prin produsele și
serviciile sale primind permanent soluții și direcții noi de dezvoltare.
- Dinamism
Rompetrol Well Services a fost, pe rând, compania care a înregistrat cea mai mare creștere
din România, cea mai de succes privatizare, și, acum, este cel mai mare concern privat
industrial al țării. Această metamorfoză se datorează unui mediu de lucru dinamic,
cunostiințe superioare în domeniu, flexibilitate în luarea deciziilor, și nu în cele din urmă,
încrederea în experiența obținută.
- Experiența
Rompetrol se află în industria petrolieră de trei decenii. Echipele noastre au lucrat în multe
tări cu diferite politici de impozitare, unde flexibilitatea constituie cheia succesului. Până
acum, toți managerii noștrii care lucrează în mediul internațional au contribuit la procesul de
formare a cunoștiințelor noilor angajați.
Obiective principale pentru 2017 :

 Menținerea sau creșterea cotei de piață în România pentru principalele servicii de
sondă,
concentrându-se pe:
 Servicii de cimentare – menținere cota de piață peste 60%;
 Servicii de acidizare –creșterea cotei de piață peste 30%;
 Diversificarea serviciilor: Continuă să dezvolte și să implementeze tehnologii
eficiente de
cimentări și stimulări sondă pentru a rezolva problema costului de producție al
clienților,concentrându-se pe:
-Injecție de CO2;
-Acidizare tip matrice cu nanofluide / enzime;
 Utilizarea capacităților : Creșterea coeficientului mediu de utilizare a echipamentelor
de pompare de la 36% în 2016, la peste 50% în 2017;
 Eficiență operațională: continuarea optimizării costurilor de exploatare, în principal
prin:
-Creșterea gradului de subcontractare a serviciilor logistice;
-Dezvoltarea unor soluții alternative eficiente utilizând aditivi de cimentare și acidizare.
1.2.Informații economice
1.2.1. Aspecte privind potențialul uman
Inițierea și desfășurarea cu succes a activității firmei depind într-o covârșitoare

măsură de gradul în care este înteles, motivat și coordonat factorul uman. Această importanță
se explică prin faptul că resursele umane au devenit obiectiv de preocupare majoră, deoarece
o mai buna utilizare a factorului uman conduce la o creștere majoră a eficienței și

profitabilității firmei Rompetrol Well Services.
Tabelul nr. 1- Numărul de personal

Specificaţii Perioada analizată
2013 2014 2015 2016 2017
Număr de 337 328 283 183 164
personal
Se poate constata o scădere destul de marcantă a numărului de personal de la o

perioadă la alta, aceasta datorându-se în mare măsură prețului nefavorabil al țițeiului care a
persistat o perioadă mai îndelungată, perioadă în care compania a anunțat o serie de măsuri
care urmăresc limitarea cheltuielilor de capital și reducerea costurilor operaționale.O serie de
proiecte au fost amânate sau anulate și, prin urmare, în contextul menționat, această problemă
are printre alte măsuri avute în vedere, și reducerea numărului de salariați, aspect vizibil si in
fig. 1 – Evoluția numărului de personal.
Fig. 1- Evoluţia numărului de personal

350
300
250
200
150
100
50
0
2013 2014 2015 2016 2017
Evolutia numărului de personal
Eficienţa utilizării forței de muncă
Eficiența forței de muncă în cadrul societății este apreciată prin utilizarea a doi
indicatori:
 -Productivitatea anuală a muncii;
 -Profitabilitatea muncii.
Productivitatea anuală a muncii, compară efectele activităţii companiei (sub
aspectul cifrei de afaceri şi în măsura posibilităţilor, volumului fizic al producţiei) cu
eforturile depuse în perioada analizată.
În Tabelul nr. 2– Evoluţia productivității muncii, este prezentată evoluția
productivității muncii pentru fiecare an al analizei, dar și modificarea acesteia în dinamică.
Tabelul nr. 2- Evoluţia productivităţii muncii

Specificaţii Simbol/Formulă U.M Perioada analizată
calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de CA Lei 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068
afaceri
Nr. de Np Pers. 337 328 283 183 164
personal
Wm Wm= CA/Np Lei/pers 329.702 268.397 176.590 169.979 243.885
Variaţia Wm ΔWm=Wmn- Lei - -61.305 -91.807 -6.611 74.088

Wmn-1
Indicele Wm IWm=Wmn/Wmn Procent - 81% 66% 96% 143%
-1 *100
Se poate constata o fluctuație negativă a productivității muncii de la un an la altul,

cunoscând o scădere cu 15 % în anul 2015 comparativ cu anul 2014, iar în anul 2017
reușind sa înregisteze o creștere de 43% peste 100 de procente, aspecte prezentate și în Fig.
2- Evoluția productivității muncii, creşterea cea mai mare fiind înregistrată tot în ultimul an
aferent analizei (143%).
Fig. 2 – Evoluţia productivităţii muncii
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0
2013 2014 2015 2016 2017
Productivitatea muncii
Tabelul nr. 3- Profitabilitatea muncii

Specificații Simbol/ U.M. Perioada analizată
Formulă 2013 2014 2015 2016 2017
calcul
Rezultatul RE Lei 29.674.214 8.464.589 -30.541.537 -7.645.248 -449.225
exploatării
Nr. de personal Np pers 337 328 283 183 164
Profitabiliatetea Wm= RE/Np lei/pers 88.054 25.807 -107.921 -41.777 -2.739

muncii
Variația Wm ∆Wm= Wmn- lei - -62.247 -133.728 66.144 39.038

Wmn-1
Indice Wm Iwm= % - 29% -418% 39% 6,56%

Wmn/Wmn-1
*100
Din punct de vedere al profitabilităţii muncii, se poate observa că întreprinderea a

înregistrat o scădere considerabilă în anul 2014 faţă de anul 2013, ajungând la un indice de
-418%, iar în următorii ani deşi profitabilitatea muncii înregistrează valori negative se poate
observa o ușoară creştere, respectiv de 39% în 2015-2016 şi 6,56% în 2016-2017, efect
datorat de creşterea rezultatului exploatării şi scăderea numărului de personal.
Dinamica profitabilităţii muncii se poate observa şi în figura 3- Evoluţia profitabilităţii
muncii.
Fig. 3 – Evoluţia profitabilităţii muncii

Profitabilitatea muncii
100,000
50,000
0
2013 2014 2015 2016 2017
-50,000
-100,000
-150,000
Profitabilitatea muncii
Cheltuielile cu personalul
Analiza în dinamică a acestor cheltuieli sub aspectul mediei pe angajat permite
aprecierea preocupării societății pentru bunăstarea angajaţilor, dar analiza trebuie corelată cu
eficienţa înregistrată în aceeaşi perioadă, pentru a caracteriza în mod real coerenţa între
munca angajaţilor şi recunoaşterea acesteia de către companie.
Tabelul nr. 4- Evoluţia cheltuielilor pe angajat

Specificații Simbol/Formu U.M Perioada analizată
lă calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Chelt. cu 27.310.967 25.918.725 21.205.208 15.763.596 14.653.645
personalul ChPers lei
Numar de
personal Np pers 337 328 283 183 164
Cheltuieli pe lei/per 81.041 79.021 74.930 86.140 89.351

angajat ChPers/Np s
ICh/angajat I CH/ang - - 98% 95% 115% 104%

I Ch pers I ChPers - - 95% 82% 74% 93%
I Np I Np - - 97% 86% 65% 90%
Cu excepţia anului 2017, în comparaţia an/an, cheltuielile cu personalul au scăzut în medie

pe angajat până în anul 2016 ajungând la un nivel de 86.140 lei cheltuiţi de companie pentru
un angajat. Făcând o paralelă cu productivitatea muncii putem trage concluzia că scăderea
indicelui cheltuieli pe angajat din perioada analizată este una dintre consecinţele reducerii
productivităţii muncii .
Putem presupune că motivul pentru care indicele cheltuieliilor pe persoană creşte într-
o proporţie mai mare decât indicele numărului de personal este acela că întreprinderea a decis
să angajeze personal mai calificat crescând astfel şi onorariile acestora.
Fig. 4 – Evoluţia cheltuielilor pe angajat

90,000
85,000
80,000
75,000
70,000
65,000
2013 2014 2015 2016 2017
Cheltuieli/angajat
1.2.2. Aspecte privind potenţialul comercial
Aprecierea potențialul comercial presupune identificarea pieței de desfacere și a

locului ocupat de companie pe aceasta piața, precum și a elementelor care condiționează și
acționează pe piață: spațiile hoteliere și de alimentație publică, modalitatea de atragere a
turiștilor(clienții), concurența, furnizorii.
Rompetrol Well Services SA este o companie cu sediul în România, care se ocupă în
principal de furnizarea de servicii de asistență pentru industria de explorare a petrolului și
gazelor naturale. Serviciile companiei includ operațiuni de cimentare, consolidare și învelire,
stimulare, testare, instrumentare și operațiuni de tubajare a puțurilor, printre altele. Compania
cimentă în medie 500 de țevi de foraj anual, la adâncimi cuprinse între 500 și 4500 de metri.
În plus, compania este activă în închirierea de unelte de foraj. Rompetrol Well Services SA
operează la nivel național și internațional, inclusiv Kazahstan, Bulgaria și Ungaria, printre
altele. Oferă suport tehnic pentru 17 locații din România, Kazahstan, Irak și Iordania. La 31
decembrie 2011, Grupul Rompetrol NV a deținut o participație de 71,74% la Rompetrol Well
Services SA.
Rompetrol Well Services SA este unul dintre principalii furnizori de servicii din
România, compania oferă o gamă largă de servicii pentru puţuri de petrol şi gaze, aceste
servicii includ servicii de cimentare, consolidare şi control al nisipului, stimularea, testarea,
operaţiuni tabulare de funcţionare, etc., compania are un potential real de diversificare şi de
creştere a complexităţii serviciilor prestate ca tehonologii în domeniul dezvoltării.
Compania ROMPETROL WELL SERVICES și-a menținut poziția pe piața internă,
fiind în permanență interesată de îmbunătățirea calității serviciilor prestate. Având capacități
operaționale răspândite în toată țara, precum și forța de muncă calificată și bine pregătită în
domeniul serviciilor petroliere și gaziere, ROMPETROL WELL SERVICES oferă prompt
serviciile cerute de clienții săi, indiferent de locația în interiorul teritoriului. Pe piața externă,
compania a furnizat în anul 2017 servicii de bine în Ungaria, Ucraina și Bulgaria (prin
WEATHERFORD ATLAS GIP SRL).
Compania Rompetrol Well Services S.A. iși obține în prealabil veniturile din
comercializarea pe piata petrolieră a carburanților și a gazenor naturale, dar și prin extracția
acestora. În totalul cifrei de afaceri in anul 2017 în valoare de 39.997.068 lei compania a
inregistrat urmatoarele venituri din serviciile prestate:
• Servicii cimentare-pompare: 26.102.648 lei, acesta valoare reprezentând un procent

de 65,3% din totalul cifrei de afaceri la sfarsitul anului;
• Servicii stimulare: 7,820.854 lei, reprezentând un procent de 19,6% din totalul
cifrei de afaceri la sfarșitul anului;
• Servicii azot: 1.991.771 lei, reprezentând un procent de 5% din totalul cifrei de
afaceri la finalul anului;
• Servicii tubaj: 1.635.565 lei, reprezentând un procent de 4,1% din totalul cifrei de
afaceri la finalul anului;
• Închiriere scule și echipamente: 926.321 lei, reprezentând un procent de 2,3% din
totalul cifrei de afaceri la finalul anului;
• Servicii sand control: 148.913 lei, reprezentând un procent de 0,4% din totalul cifrei
de afaceri la sfarșitul anului;
• Servicii slickline: 22.282 lei, reprezentând un procent de 0,1% din totalul cifrei de
afaceri la sfarșitul anului;
• Alte servicii: 1.348.714 lei, reprezentând un procent de 3,4% din totalul cifrei de
afaceri la finalul anului.
Din schema anterioară putem trage concluzia că cel mai profitabil dintre serviciile
oferite de companie este cel ce se ocupă de cimentare-pompare acaparând un procent
majoritar de 65,3% din cifra de afaceri obținută.
Tabel nr. 5- Evoluţia cifrei de afaceri, veniturilor totale, profitului brut și profitului net
Perioada analizată
Specificații Simbol U.M 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de CA lei 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068
afaceri
Venituri VT lei 114.972.414 91.452.760 53.381.381 33.464.751 43.086.066
totale
Profit brut Pb lei 32.376.873 10.401.127 -28.821.480 -5.718.271 2.471.740
Profit net Pn lei 27.599.019 8.856.745 -29.622.639 -5.820.561 2.442.446
Din punct de vedere al potenţialului comercial se poate observa o scădere drastică a cifrei de
afaceri în perioada 2013-2016, urmând ca în anul 2017 firma să înregistreze o creştere de
28% faţă de anul anterior, creştere direct proporţională cu variaţia veniturilor totale pe
parcursul perioadei analizate. Serviciile executate în tări din Europa conduc la o cifră de
afaceri de 505.976 lei. Acest trend al evoluţiei cifrei de afaceri şi a veniturilor totale se poate
remarca şi în figura nr. 5-Evoluţia cifrei de afaceri şi a veniturilor totale.
Fig 5. -Evoluția cifrei de afaceri şi a veniturilor totale

120,000,000
100,000,000
80,000,000
60,000,000
40,000,000
20,000,000
0
2013 2014 2015 2016 2017
CA VT
Produse comercializare
Obiectul principal de activitate al companiei este reprezentat de furnizarea de servicii pentru
extragerea și comercializarea de petrol și gaze naturale, acesta furnizând urmatoarele servicii:
 Gaze comprimate și lichefiate, pure substante chimice pentru refrigerare;
 Azot;
 Contractori pentru forări și prospecțiuni, pentru petrol și gaze naturale;
 Contractori de lucrări de tubaj pentru câmpuri petroliere;
 Contractori de lucrări de colmatare și prezervare ale puțurilor de petrol și gaze scose din uz;
 Contractori de lucrări de regenerare a puțurilor de petrol și gaze naturale;
 Servicii de inginerie pentru fluide (namoluri) de foraj, pentru câmpuri petroliere;
 Contractori de lucrări de cimentare a sondelor de petrol;
 Contractori de lucrări de acidizare a sondelor de petrol;
 Contractori de lucrări de fisurare hidraulică a sondelor de petrol;
 Contractori de lucrări de testare a sondelor de petrol și gaze naturale;
 Servicii de testare a țevilor și tubajelor de foraj pentru câmpuri petroliere;
 Servicii de măsurare pentru industria petrolului și gazelor naturale;
 Servicii de asistență tehnică pentru industria petroliera;
 Transporturi rutiere pentru produse în vrac;
 Servicii de transport în containere pentru produse în vrac
Tabelul nr. 6 – Piaţa pe produse

Servicii Perioada analizata
2013 2014 2015 2016 2017

Cimentare- 54.389.196 52.550.524 33.846.474 19.525.563 26.102.648
pompare
Stimulare 25.251.275 14.416.447 8.881.709 8.670.803 7.820.854
Azot 1.801.226 892.822 139.733 100.074 1.991.771
Tubaj 4.323.000 2.804.145 1.910.788 1.228.915 1.635.565
Închirieri
scule și 5.055.068 3.745.433 2.046.919 922.418 926.321
echitamente
Sand control 333.506 54.569 69.101 35.275 148.913
Slickline 2.504.521 1.921.580 984.388 512.455 22.282
Alte servicii 17.561.690 12.541.481 2.095.914 110.607 1.348.714
Total cifra 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.109 39.997.068

de afaceri
Poziţia ocupată pe piaţă

Cota de piață ROMPETROL WELL SERVICES SA pe județul Prahova și pe țară
(cod caen 0910)
12.00%
10.00%
8.00%
6.00%
4.00%
2.00%
0.00%
2013 2014 2015 2016 2017
ROMÂNIA PRAHOVA
Cota de piață 2013 2014 2015 2016 2017

PRAHOVA 9,55% 7,01% 5,76% 9,05% 10,67%
ROMÂNIA 3,16% 1,88% 1,33% 1,72% 2,04%
Principalii clienţi
Principalul client al societăţii pe piaţa internă este OMV PETROM S.A. Bucureşti,
prestaţiile către acesta reprezentând la nivelul anului 2016 un procent de aprox. 50,5% din
totalul prestaţiilor executate de societate. Alţi clienţi interni către care ROMPETROL WELL
SERVICES S.A. prestează servicii sunt S.N.G.N. ROMGAZ S.A. pentru care volumul
lucrărilor executate în cursul anului 2016 reprezintă un procent de aprox 19,2%, Schelele de
Foraj – 13% şi alţi operatori din domeniul petrolier.
Societatea a prestat servicii în cursul anului 2016 pe piaţa internă şi către operatori
independenţi precum:
 AMROMCO ENERGY SRL,
 WEATHERFORD ATLAS GIP SRL,
 PETROFAC SOLUTIONS & FACILITIES SUPORT SRL
 STRATUM ENERGY ROMANIA LLC,

 TACROM DRILLING SRL,
 HALLIBURTON ENERGY SERVICES SRL,
 LOTUS PETROL SRL, etc.
Activitatea pe piaţa externă, ce reprezintă 0,2% din veniturile companiei în 2016, s-a
desfăşurat în Bulgaria (prin WEATHERFORD ATLAS GIP SRL).
Fig.6- Structura clienţilor

STRUCTURA CLIENŢILOR
2%
7%
4%
8%
7%
52%
20%
OMV PETROM ROMGAZ AMROMCO CONTRACTORI FORAJ

STRATUM ENERGY ALŢII ROMANIA CLIENŢI EXTERNI
Principalii competitori
O cotă variind între 15% şi 55% din piaţa serviciilor specifice este deţinută de
societatea noastră. În domeniul operaţiilor de cimentare, serviciile care au ponderea cea mai
mare în domeniul nostru de activitate, concurenţii sunt: SCHLUMBERGER LOGELCO
INC. SUC. BUCUREŞTI, HALLIBURTON ROMANIA şi SIRCOSS. Deasemeni există
concurenţi şi în domeniul operaţiilor de stimulare a sondelor, cum ar fi WEATHERFORD
ATLAS GIP S.R.L., BAKER OIL TOOLS şi TACROM SERVICES iar în domeniul
închirierilor de scule şi echipamente, ODJFELL, TESCO, DOSCO PETROSERVICES
S.R.L.
.Relația companiei cu furnizorii
Precizarea de informaţii cu privire la siguranţa surselor de aprovizionare şi la preţurile

materiilor prime şi la dimensiunile stocurilor de materii prime şi materiale. Principalele tipuri
de materiale necesare desfăşurării activităţii sunt: piese de schimb pentru autoturisme şi
echipamente tehnologice, carburanţi şi lubrifianţi, anvelope şi acumulatori precum şi ciment
şi aditivi. În calitate de beneficiar, societatea noastră a încheiat contracte de vânzare-
cumpărare cu furnizori de combustibili, piese de schimb şi alte materiale:
 S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM SRL,
 S.C. UPETROM S.A. PLOIEŞTI,

 SICET SERVICES, S.C. CONFIND CÂMPINA,
 ADASI MORAVA, AUBIN,
 S.C. GEOMET INDUSTRIAL SRL
 DYCKERKOFF AKTIENGESELLSCHAFT,
 S.C. MULTISUD PROD SRL
 ELKEM AS MATERIALS,
 BEGA MINERAL INDUSTRIAL S.A.,
 ANGHELOIU TRANS S.R.L.
precum şi cu prestatori de servicii specializaţi pentru reparaţii şi întreţinere. Furnizorii sunt
selecţionaţi în conformitate cu procedurile specifice de achiziţie şi sunt permanent evaluaţi in
termeni de siguranţă şi stabilitate. Nivelurile stocurilor de materii prime şi piese de schimb
asigură în mod obişnuit activitatea pentru 10 zile. Preţurile de achiziţie sunt preţurile
practicate pe piaţă.
1.2.3. Astecte privind potențialul tehnic
Activele patrimoniale de natura imobilizărilor corporale permit o organizare flexibilă

în teritoriu pentru a onora operativ comenzile beneficiarilor. Locul prestării serviciilor se
identifică la beneficiari, nu în perimetrul organizatoric al societăţii, utilizarea capacităţilor de
producţie fiind dependentă de comenzile primite de la beneficiari. Amplasamentul terenurilor
şi construcţiilor pe aria geografică se identifică în următoarele localităţi: Ploieşti (Jud.
Prahova), Câmpina (Jud. Prahova), Boldeşti - Scăieni (Jud Prahova), Răzvad (Jud.
Dâmboviţa), Leordeni (Jud. Argeş), Mihăeşti – Stupărei (Jud. Vâlcea), Potcoava (Jud. Olt),
Craiova (Jud. Dolj), Tg. Cărbuneşti (Jud. Gorj), Slobozia – Conachi (Jud. Galaţi), Ianca (Jud.
Brăila), Timişoara (Jud. Timiş), Tg. Mureş (Jud. Mureş ), Mediaş (Jud. Sibiu), Moineşti (Jud.
Bacău), Tecuci (Jud. Galaţi), Videle (Jud. Teleorman).
Principalele capacităţi de producţie sunt reprezentate de existenţa în patrimoniu a
activelor imobilizate, precum: agregate de cimentare, containere, blendere,
cisterne,echipamente pentru laborator de cimentare şi alte tipuri de autoutilitare şi scule de
foraj.
2. DIAGNOSTICUL POZIȚIEI FINANCIARE
Relațiile în cadrul bilanțului, dintre sursele de finanțare (capitaluri proprii și datorii) și

activele societății T.H.R. Marea Neagră, sunt reflectate prin analiza poziției financiare pentru
de societate (resursele economice), echilibrul financiar și modul de gestiune a activității.
2.1. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE BONITATE

Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de plată a firmei, respectiv
modul
în care firma poate satisface la termen obligaţiile de plată cu mijloacele băneşti de care
dispune, fiind necseasar sa se calculeze:
- lichiditatea, care reflectă capacitatea de plată a datoriilor pe termen scurt;
- solvabilitatea, care reflectă capacitatea de plată a datoriilor totale, pe termen mediu şi lung.
2.1.1. Diagnosticul lichidității
Analiza lichidității arată gradul în care obligațiile cu termen de exigibilitate mai mic de un an sunt
achitate de societate pe seama elementelor cele mai lichide ale activului, măsurând practic
capacitatea societăţii de a-și onora obligaţiile asumate pe termen scurt, evaluând riscul
incapacității de plată.
Analiza lichidității se realizează cu ajutorul ratelor de lichiditate, și anume:
- Rata lichidității generale sau curente;
- Rata lichidității reduse;
- Rata lichidității imediate.
Rata lichidității generale sau curente (Rlg)

Rata lichidității generale arată măsura în care enitatea își poate onora datoriile pe termen
scurt pe seama activelor circulante. Această rată compară ansamblul lichidităţilor potenţiale,
asociate activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an).
Intervalul de referință al indicatorului este cuprins înre [1, 2).
Rata lichidității generale ( Rlg)= Active circulante (Ac)/Datorii pe termen scurt (Dts)
Tabelul nr.7- Analiza ratei lichidităţii generale

Specificaţii Simbol / U.M Perioada analizata
Formulă calcul
2013 2014 2015 2016 2017
Stocuri St Lei 6.171.457 5.016.645 4.154.903 2.849.530 4.229.589
Creanţe Cr Lei 95.289.073 181.031.142 76.847.927 82.091.884 95.224.459
Disponibilităţi Db Lei 17.026.759 6.069.540 3.817.211 6.573.982 3.513.305
băneşti
Active circulante Ac Lei 118.716.667 93.446.200 87.381.462 94.150.504 103.406.545
Datorii pe termen Dts Lei 16.727.821 13.055.736 9.066.368 10.348.722 10.265.612
scurt
Rata lichidităţii Rlg=Ac/Dts - 7,10 7,16 9,64 9,10 10,07
generale
Indicele ratei Irlg=Rlg1/Rlg0* - 100% 101% 135% 94% 111%
lichidităţii 100
generale
Indicele activelor Iac=Ac1/Ac0* - 100% 79% 94% 108% 110%
circulante 100
Indicele Dts Idts=Dts1/Dts0* - 100% 78% 69% 114% 99%
100
Nivelul limită 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
inferioară
Nivelul limită 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
superioară
Rata lichidităţii generale calculată în cei 5 ani de analiză, depăşeşte intevalul optim admis
[1,00;2,00). Valoarea cea mai ridicată înregistrându-se în anul 2017, fiind de 10,7, iar
valoarea minima în anul 2013, fiind de 7,10.
Din tabelul nr. 7- Analiza ratei lichidităţii generale putem deduce faptul că întreprinderea îşi
poate onora datoriile pe termen scurt, utilizând activele deţinute şi fără să contracteze resurse
împrumutate.
Cauzele pentru care indicatorul prezintă valori superioare limitei optime pot fi :
-utilizarea necorespunzătoare a activelor circulante;
-niveluri mari de numerar, stocuri supradimensionate sau management defectuos;
Fig.7- Evoluţia ratei lichidităţii generale

12
10
0
2013 2014 2015 2016 2017
Rata lichidităţii generale Nivel limită superioară Nivel limită inferioară
În dinamică, are loc o creştere a ratei cu un indice de 101% în anul 2014 datorită indicelui de
creştere a activelor circulante superior indicelui datoriilor pe termen scurt ( Iac= 79% > Idts=
78%). Analizând anii 2016-2017 se înregistrează o creştere a indicelui ratei lichidităţii
generale cu aproximativ 16%.
Observăm o creştere semnificativă a valorii ratei lichidităţii generale, de la 7,16 aferenta
anului 2014 la 10,07 în ultimul an.
Analizând indicele lichidităşii generale putem trage concluzia că întreprinderea nu
înregistrează valori optime în nici un an al perioadei analizate.
Rata lichidității reduse (Rlr)
Rata lichidității reduse sau rapide (Rlr) măsoară capacitatea de plată a datoriilor curente din
creanție, disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt, stocurile fiind
eliminate deoarece pot fi transformate cel mai lent în lichidități.
Rata lichidității reduse (Rlr)=[Active circulante(Ac)- Stocuri (St)]/Datorii pe termen scurt

(Dts)
Intervalul de referință este cuprins între [0,60; 1,00). Un nivel inferior pragului minim poate
reprezenta creșterea riscurilor de incapacitate de plată a datoriilor curente, o pondere prea
mare a stocurilor în activele circulante și implicit o structură necorespunzătoare a acestora.
Un nivel superior pragului maxim poate exprima de asemenea structura necorespunzătoare a
activelor curente datorită unei ponderi prea ridicate a creanțelor sau disponibilităților sau o
gestionare necorespunzătoare a datoriilor curente.
În tabelul nr. 10 – Analiza ratei lichidității reduse, sunt prezentate elementele pentru calculul
indicatorului și valorile acestuia:
Tabel nr. 8- Analiza ratei lichidităţii reduse

Formulă calcul
2013 2014 2015 2016 2017
Stocuri St Lei 6.171.457 5.016.645 4.154.903 2.849.530 4.229.589
Creanţe Cr Lei 95.289.073 181.031.142 76.847.927 82.091.884 95.224.459

băneşti
Datorii pe termen Dts Lei 16.727.821 13.055.736 9.066.368 10.348.722 10.265.612

scurt
Rata lichidităţii Rlr=(Ac-St)/Dts - 6,73 6,77 9,18 8,82 9.66

reduse
Indicele ratei Irlr=Rlr1/Rlr0*10 - 100% 101% 136% 96% 110%

lichidităţii reduse 0
Indicele Idb= - 100% 36% 63% 172% 53%

disponivilităţilor Db1/Db0*100
băneşti
Indicele Dts Idts=Dts1/Dts0* - 100% 78% 69% 114% 99%
100
Nivelul limită 0,60 0,60 0,60 0,60 0,60
inferioară
Nivelul limită 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
superioară
După cum se poate observa şi din tabelul anterior rata lichidităţii rapide calculate în
cei 5 ani de analiză este cu mult peste nivelul superior de referinţă [0,60;1.00), ceea ce indică
riscuri scăzute de neplată a datoriilor, astfel că întreprinderea îşi poate acoperi datoriile
curente din activele circulante excluzând stocurile.
Deoarece nivelul datoriilor pe termen scurt este mult mai mic decât nivelul creanţelor
putem presupune că întreprinderea poate întâmpina dificultăţi in recuperarea unor creanţe.
Cea mai ridicată valoare este reprezentată de anul 2017, fiind de 9,66, iar cea mai scăzută
valoare de 6,73 aferentă anului 2013.
În dinamică, valorile ratei lichidităţii rapide fluctuează. Comparativ cu primul an, în
anul 2014 a avut loc o creştere a ratei la 6,77, iar in ultimul an ajungând la valoarea de 9,66
acesta fiind şi cel mai ridicat indice inregistrat în perioada analizată.
Fig.8 – Evoluţia ratei lichidităţii reduse

12
10
0
2013 2014 2015 2016 2017
Rata lichidităţii reduse Nivelul limitei superioare Nivelul limitei inferioare
Lichiditatea curentă (Lc) pune în corespondeţă elementele cele mai lichide ale activului cu
datoriile pe termen scurt, respectiv apreciază măsura în care datoriile exigibile pe termen
scurt pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti şi a investiţiilor financiare pe termen
scurt.
Limita minim acceptabilă este de 0,40 (sub acest nivel se consideră că firma se află în
pericol de incapacitate de plată), iar nivelul maxim acceptabil este 0,60 (peste acest nivel se
consideră că firma nu utilizează corespunzător resursele).
Compania Rompetrol Well Services nu a detinut in perioada analizata investiţii

financiare pe termen scurt, in aceasta situatie, dispunand doar de mijloace banesti in perioada
analizata, compania a calculat lichiditatea imediata, prezentata in continuare.
RLC=St+Cr+InvFinTS+Casa+Conturi la bănci/ DTS
Lichiditatea imediată (Li) caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa

prompt datoriile, ținând cont de disponibilitățile existente. Valoarea optimă a acestui
indicator de lichiditate este cuprinsa între 0,2 (sub acest nivel se consideră că firma se află în
pericol de incapacitate de plată) și 0,3 (peste acest nivel se consideră că firma nu utilizează
corespunzător resursele), iar valorile pentru anii 2010-2014 sunt prezentate in tabelul nr. 9 –
Analiza ratei lichiditatii imediate.
Tabel nr. 9- Analiza ratei lichidităţii imediate

Specificaţii Simbol / Formulă U. Perioada analizata
calcul M
2013 2014 2015 2016 2017
băneşti 9 1
Datorii pe Dts Lei 16.727.82 13.055.73 9.066.36 10.348.72 10.265.61
termen scurt 1 6 8 2 2
Rata lichidităţii Rli=Db/Dts - 1,02 0,46 0,42 0,63 0,34
imediate
Indicele ratei Irli=rli1/rli0*100 - 100% 45% 91% 150% 54%
lichidităţii
imediate
Indicele Idts=Idts1/Idts0*10 - 100% 78% 69% 114% 99%
datoriei pe 0
termen scurt
Indicele Idb=Idb1/Idb0*100 - 100% 36% 63% 172% 53%
disponibilităţilo
r baneşti
Nivelul limitei - - 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30
superioare
Nivelul - - 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20
limitei
inferioare
Valorile calculate ale ratei lichidităţii imediate depăşesc intervalul optim indicat pe
parcursul întrgii perioade analizate, ceea ce poate exprima utilizarea necorespunzătoare a
resurselor disponibile, indicând un management defectuos al disponibilităţilor.
Se poate observa din tabelul anterior faptul că valoarea minimă înregistrată este de 0,34 în
anul 2017, iar valoarea maximă este de 1,02 în primul an al analizei.
În dinamică, luând în considerare ultimii doi ani se poate constata o scădere cu un
indice de 96%, care are la bază un indice de creştere al disponibilităţilor inferior indicelui de
creştere al datoriilor pe termen scurt ( IDb=53% < IDts =99%).
Anul 2017 este singurul an în care valoarea ratei lichidităţii imediate este foarte
apropiată de intervalul optim acceptat.
Fig.9- Evoluţia ratei lichidităţii imediate

1.2
0.8
0.6
0.4
0.2
0
2013 2014 2015 2016 2017
Rata lichidităţii imediate Limita superioară Limita inferioară
Are loc o scădere bruscă în anul 2014 care se datorează scăderii indicelui disponibilităţilor şi
creşterii datoriilor pe termen scurt.
2.1.2. Diagnosticul solvabilității
Analiza solvabilității întreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a-și plăti datoriile

toate inclusive cele pe termen mediu si lung. Analiza poate fi facută din două puncte de
vedere si anume:
- solvabilitatea pe seama activelor;
- solvabilitatea pe seama rezultatelor financiare.
Solvabilitatea patrimonială Solvabilitatea patrimonială (Sp) exprimă gradul în care
capitalul social asigură acoperirea creditelor pe termen mediu şi lung. Arată participarea la
riscurile întreprinderii a celor două categorii de finanţatori (acţionari, creditori). Poate fi
considerată un punct forte pentru bonitatea firmei dacă este cuprinsă între 40% şi 60%, limita
inferioara fiind 30%.
Tabelul nr. 10–Analiza solvabilității patrimoniale cuprinde informații privind ratele
de solvabilitate patrimonială si factorii care o influențează.
Tabelul nr. 10–Analiza solvabilității patrimoniale

Specificaţ Simbol / Formulă U. Perioada analizata
ii calcul M
2013 2014 2015 2016 2017
Capital Cs Lei 28.557.446 28.557.446 28.557.446 28.557.446 28.557.446
social
Împrumut ITML Lei 3.325.494 3.110.444 1.064.971 1.017.483 1.529.326
uri pe
TML
Gradul de Gsp=Cs/ - 90% 90% 96% 97% 95%
solvabilita (DTML+Cs)*100
te
patrimonia
lă
Nivelul - 60% 60% 60% 60% 60% 60%
limită
superioară
Nivelul - 30% 30% 30% 30% 30% 30%
limită
inferioară
Valorile gradului de solvabilitate patrimonială au valori peste intervalul optim ceea ce denotă
faptul că împrumuturile pe termen lung sunt vizibil mai mici decât capitalul social, astfel că
întreprinderea este capabilă să îsi achite împrumuturile şi nu este în pericol de faliment.
Fig. 10-Analiza solvabilităţii patrimoniale

120%
100%
80%
60%
40%
20%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Gradul de solvabilitate Nivelul superior Nivelul inferior
Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd) arată măsura în care sursele potenţiale de

autofinanţare degajate din activitatea firmei pot acoperi datoriile totale ale firmei.
Pentru a reflecta o bună capacitate de plată, nivelul acestei rate trebuie să fie cel puțin
egal
cu 1,nivelul optim considerându-se a fi 2. Dacă întreprinderea înregistrează valori ale ratelor
mai mici de 1, iar dificultățile financiare ale întreprinderii se transformă din evenimente
temporare în evenimente periodice efectul se va regăsi în înrăutățirea echilibrului și, posibil,
în incapacitatea întreprinderii de a-și desfășura activitatea.
În tabelul nr. 11 – Analiza capacității de rambursare a datorilo ri este calculată
capacitatea
de rambursare a datoriilor prin prisma capacității de autofinanțare.
Tabelul nr. 11- Analiza capacității de rambursare a datoriilor

Specificaţii Simbol/Formula calcul U.M Perioada analizată
2013 2014 2015 2016 2017
Capacitatea CAF Lei 37.642.233 18.293.597 -21.790.838 1.149.644 8.491.312
de
autofinanţare
Datorii totale Dt Lei 20.053.315 16.166.180 10.131.339 11.366.205 11.794.938
Capacitate Crd=CAF/DT - 1.88 1,31 -2.15 0.10 0.72
rambursare
datorii
Indicele ICAF=CAF1 - 100% 49% -119% -5% 738%
creşterii /CAF0*100
CAF
Indicele IDt=DT1/DT0*100 - 100% 81% 63% 112% 104%
creşterii Dt
Indicele ICrd=CRD1/CRD0*100 - 100% 70% -164% -5% 720%
creşterii Crd
Nivel limită - 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
inferioară
Nivel limită - 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
superioară
Din analiza capacității de rambursare a datoriilor se poate observa că în primii doi ani
valorile se încadrează în nivelul optim cee ce indică faptul că exista o capacitate bună de
rambursare a datoriilor.
În anii 2015-2017 se poate observa o scădere bruscă a indicelui, situație care se datorează
creșterii indicelui datoriilor totale mai mult decât al capacității de rambursare.
Fig. nr. 11 – Evoluția capacității de rambursare

2.5
1.5
0.5
0
2013 2014 2015 2016 2017
-0.5
-1
-1.5
-2
-2.5
Capacitatea de rambursare a datoriilor Nivel maxim

Nivel minim
Gradul de acoperire al dobânzii (Gad) arată gradul în care rezultatul exploatării

poate acoperi cheltuielile cu dobânzile, nivelul optim al acestui indicator fiind considerat 2 si
este prezentat in tabelul nr. 12 – Analiza gradului de acoperire a dobanzii.
Tabelul nr. 12 – Analiza gradului de acoperire a dobanzii

Formulă
calcul 2013 2014 2015 2016 2017
exploatării
Cheltuieli Chd Lei 113.773 100.169 79.570 28.349 32.347
cu
dobânzile
Gradul de Gad=RE/Chd - 261 85 -383 -269 -14

acoperire
dobândă
Indice IRE - 100% 29% -360% 25% 6%

creştere RE
Indice IChd - 100% 88% 79% 36% 114%
creştere
Chd
Indice IGad - 100% 33% -450% 70% 5%

creştere
Gad
Nivel optim - - 2 2 2 2 2
După cum se poate observa, capacitatea înreprinderii de acoperire a dobânzii este

foarte bună în primii doi ani de analiză, urmând ca în anii 2015-2017 indicatorul gradului de
acoperire al dobânzii să fie foarte departe de nivelul optim, situație care se datorează
diminuării drastice al rezultatului exploatării.
Fig. 12 – Evoluția gradului de acoperire a dobânzii
300
200
100
0
2013 2014 2015 2016 2017
-100
-200
-300
-400
-500
Nivel optim Gradul de acoperire al dobânzii
Se vede totuși o îmbunătățire în ultimul an, ceea ce înseamna că managementul

companiei este preocupat de această situație necorespunzătoare.
2.2. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE STRUCTURĂ
Ratele de structură ale bilanțului vizează raporturile care există între diferite elemente
patrimoniale precum şi mutaţiile ce se produc în legătură cu mijloacele economice şi cu
sursele de finanţare a acestora.
2.2.1. Diagnosticul structurii activului
Ratele de structură ale activului reflectă aspecte privind patrimoniul întreprinderii,

apartenența sectorială și natura activității desfășurate. Studiul acestor rate relevă informaţii
privind destinaţia economică a capitalurilor, gradul de lichiditate a capitalului şi capacitatea
întreprinderii de a-şi modifica structura activului ca urmare a schimbărilor conjuncturale.
Rata activelor imobilizate (Rai) este raportul între activele imobilizate şi activele
totale ale firmei, exprimând gradul de imobilizare al capitalului. Această rată măsoară gradul
de investire a capitalului. Rata activelor imobilizate reprezintă ponderea elementelor
patrimoniale utilizate permanent reflectând şi gradul de investire a capitalului în firmă. Rata
activelor imobilizate se apreciază în funcţie de specificul activităţii, nivelul maxim considerat
sănătos de 60% fiind specific pentru o firmă industrială, iar minimul recomandat fiind 40%.
Tabelul nr. 14 – Rata activelor imobilizate prezintă informațiile legate de ponderea
activelor imobilizate în activul total și evoluția în perioada analizată.
Tabelul nr. 13-Rata activelor imobilizate

Specificaţii Simbol / Formulă U.M Perioada analizata
calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Active Ain Lei 62.144.287 85.041.234 48.882.077 37.527.339 30.790.131
imobilizate
nete
Activ total At Lei 180.860.954 177.484.837 136.263.539 131.677.843 134.196.676
Rata Rai=Ain/At*100 - 34% 47% 36% 28% 23%
activelor
imobilizate
Cifra de CA Lei 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068

afaceri
Indice Ain IAin=Ain1/Ain0 - 100% 137% 77% 82%
*100 57%
Indice At IAt=At - 100% 98% 77% 97% 102%
1/At0*100
Indice CA ICA=CA1/CA0 - 100% 79% 57% 62% 129%
*100
Nivel lim - - 40% 40% 40% 40% 40%
Inferioară
Nivel lim - - 60% 60% 60% 60% 60%
superioară
Se poate observa din tabelul nr. 13-Rata activelor imobilizate faptul că singurul an în care
avem un indice care se încadrează în intervalul optim este anul 2014 cu o rată a activelor
imobilizate de 48%, restul aniilor fiind sub limita inferioară datorită faptului că creşterea
activelor totale este considerabil mai mare decât creşterea activelor imobilizate nete.
Fig.13- Rata activelor imobilizate

70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
R ata activelor imobilizate Nivelul limită superioară Nivelul limită inferioară
Rata activelor circulante (Rac)- exprimă ponderea în totalul activului

(patrimoniului) a capitalului circulant. Măsoară indirect şi gradul de lichiditate al
patrimonului. Depinde mult de specificul activităţii, în principal, de factori ca: natura şi
sezonalitatea activităţii desfăşurate, perioada în care se află firma (dezvoltare, menţinere,
recesiune), politica financiară adoptată de către firmă.
Informații privind rata activelor circulante pe fiecare an al perioadei sunt prezentate pentru
companie în tabelul nr. 15 –Rata activelor circulante, știind că nivelul optim trebuie să fie
cuprins în intervalul 30% - 40%.
Tabelul nr. 14 –Rata activelor circulante

Specificaţii Simbol / Formulă U.M Perioada analizata
calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Active Ac Lei 118.716.667 93.446.200 87.381.462 94.150.504 103.406.545
circulante
Cifra de CA Lei 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068
Afaceri
Rata Rac=Ac/At*100 - 66% 53% 64% 72% 77%
activelor
circulante
Indicele Ac Iac=Ac1/Ac0*100 - 100% 79% 94% 108% 110%
Indice At IAt=At - 100% 98% 77% 97% 102%
1/At0*100
Indicele IRAc=RAc1/RAc0*100 100% 52% 121% 113% 107%
RAC
Indicele CA ICA=CA1/CA0 - 100% 79% 57% 62% 129%
*100
Nivel limită - 30% 30% 30% 30% 30%

inferioară -
Nivel limită - - 40% 40% 40% 40% 40%
superioară
Societatea analizată are o pondere extrem de ridicată a activelor circulante în totalul activelor
firmei, acest lucru putând fii uşor observabil în tabelul nr. 14-Rata activelor circulante,
deoarece ritmul de creştere al ratei activelor circulante este mai mare decât ritmul de creştere
al cifrei de afaceri, acest lucru indicând o utilizare ineficientă a activelor circulante.
Fig.14- Rata activelor circulante

5
4.5
3.5
2.5
1.5
0.5
0
2013 2014 2015 2016 2017
Rata activelor circulante Nivel limită superioară Nivel limită inferioară
Structura activului este împarţită între active circulante şi active imobilizate,

observându-se că activele imobilizate au o pondere în activele totale de aproximativ 20-45%,
iar activele circulante între 80-55%.
Fig. 15-Structura activului

2017
2016
2015
2014
2013
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Active imoblizate Active circulante

Rata imobilizărilor necorporale( RIn)
Rata imobilizărilor necorporale arată fie ponderea activelor intangibile ăn total activ,
fie ponderea imobilizărilor necorporale în total active imobilizate. Se calculează după
urmatoarele formule:
RIn = Imobilizări corporale/ Activ Total * 100

Sau
RIn= Imobilizări corporale/ Active imobilizate * 100
Tabelul nr. 15- Rata activelor necorporale

Specificaţii Simbol / U. Perioada analizata
Formulă calcul M 2013 2014 2015 2016 2017
Active Ai Lei 62.144.287 85.041.234 48.882.077 37.527.339 30.790.131
imobilizate
Imobilizări In Lei 30.967 20.436 17.441 12.832 257.852
necorporale
Rata RIN=In/AI*100 % 0,05 0,02 0,04 0,03 0,83
imobilizărilor
necorporale în
Ai
Activ total AT Lei 180.860.95 177.484.83 136.263.53 131.677.84 134.196.676
4 7 9 3
Indicele IIn=In1/In0*100 % 100% 66% 85% 74% 2009%
imobilizărilor
necorporale
Rata RIN=In/AT*1 % 0,02 0,01 0,01 0,01 0,19
imobilizărilor 00
necorporale în
AT
Se consideră o fluctuaţie continua a ratei atât în cadrul activelor imobilizate, cât şi în cadrul
activelor totale, evoluţia ratei raportată la activul imobilizat fiind prezentată în Fig. 16- Rata
imobilizărilor necorporale în activele imobilizate.
Fig. 16- Rata imobilizărilor necorporale în activele imobilizate.

0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
2013 2014 2015 2016 2017
Rata imobilizărilor necorporale în AI
Se poate observa din figura anterioară faptul că rata imobilizărilor necorporale în activele
imobilizate se menţine constantă până în anul 2016, iar apoi are loc o creştere bruscă
ajungând la valoarea de 0,83. Această evoluţie datorându-se creşterii respective scăderii unor
elemente patrimoniale în totalul activelor imobilizate şi în total active.
Rata activelor corporale exprimă ponderea activelor corporale în totalul activelor

imobilizate
și în totalul activului și este prezentată în tabelul nr. 16 – Rata activelor corporale.
Tabelul nr. 16 –Rata activelor corporale

Specificaţi Simbol / U. Perioada analizata
i Formulă calcul M 2013 2014 2015 2016 2017
Imobilizări IC Lei 51.247.43 47.205.32 37.912.30 29.472.07 23.459.57
Corporale 7 0 0 0 6
Active AI Lei 62.144.28 85.041.23 48.882.07 37.527.33 30.790.13
Imobilizate 7 4 7 9 1
54 37 39 43 76
Cifra de CA Lei
Afaceri 111.109.4 88.034.1 49.975.0 31.106.1 39.997.0
82 79 25 10 68
Rata rIc=Ic/Ai*100 %
imobilizări
lor 82% 56% 78% 79% 76%
corporale
raportată la
AI
Rata RIc=Ic/At*100 %
imobilizări
lor 28% 27% 28% 22% 17%
corporale
raportată la
total active
Indice Ic IIc=Ic1/Ic0*100 % 100% 92% 80% 78% 80%

Indice Ai IAi=Ai1/Ai0*10 % 100% 137% 57% 77% 82%
0
Indice At IAt=At % 100% 98% 77% 97% 102%
1/At0*100
Indice CA ICA=CA1/CA0* % 100% 79% 57% 62% 129%
100
În perioada analizată se înregistrează în general o tendință de scădere a ratelor imobilizărilor

corporale, cele mai mari valori înregistrându-se în anii cu tendință de creștere, respectiv 2013
și 2016 cu un procent de 79%.
Fig. 17- Rata activelor corporale

90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata imobilizarilor corporale rap la AI
Deși avem un trend crescător, nivelul ratei activelor corporale scade în anul 2017 ajungând la
o valoare de 76% , dar în total active scade în același an până la valoarea de 17%.
Ritmul de creștere al ratei activelor corporale într-o măsură mai mare decât cel al CA ne
poate indica o utilizare ineficientă a acestora, mai puțin în ultimul an când compania încearcă
să-și optimizeze utilizarea resurselor.
Rata imobilizarilor financiare exprimă ponderea activelor financiare în totalul

activelor circulante si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 16 – Rata
imobilizarilor financiare.
Tabelul nr. 17- Rata imobilizarilor financiare

Formulă 2013 2014 2015 2016 2017
calcul
Imobilizări If Lei 6.528.251 6.481.348 6.524.856 6.524.856 6.524.856
financiare
Active Ai Lei 62.144.287 85.041.234 48.882.077 37.527.339 30.790.131
imobilizate
Cifra de CA Lei 111.109.482 88.034.17 49.975.025 31.106.11 39.997.068
afaceri 9 0
Rif raportate rIf=If/Ai*100 - 8% 13% 17% 21%
la Ai 11%
Rata RIf=If/At*100 -
imobilizărilor
financiare 4% 4% 5% 5% 5%
raportate la
total activ
Indicele If IIf=If1/If0*100 - 100% 99% 100% 100% 100%
Indicele CA ICA=CA1/CA0 - 100% 79% 57% 62% 129%
*100
Se constată creșterea ratei imobilizărilor financiare de-a lungul perioadei analizate, rata
imobilizărilor financiare raportată la activele imobilizate ajunge de la 8% în anul 2014 la
21% în ultimul an, iar raportat la activul total rata înregistrează o creștere de la 4% în 2013 la
5% în ultimul an, dar compania nu este eficientă în utilizarea acestora deoarece indicele de
creștere a cifrei de afaceri este inferior indicelui de creștere al imobilizărilor finanicare.
Fig.18- Rata imobilizarilor financiare

25%
Rata im obolizărilor financiare în Ai
20%
15%
10%
5%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata stocurilor exprimă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante și în totalul

activului și este prezentată în tabelul nr. 18 – Rata stocurilor.
Tabelul nr. 18-Rata stocurilor

Formulă 2013 2014 2015 2016 2017
calcul
Stocuri St Lei 6.171.457 5.016.645 4.154.903 2.849.530 4.229.589
Materii prime și Mpm Lei 6.156.838 5.012.621 4.154.903 897.292 2.393.087
Material
Produse finite și Pf Lei 14.619 4.024 - 1.952.238 1.836.502
Mărfuri
Active Ac Lei 118.716.667 93.446.200 87.381.462 94.150.504 103.406.545
Circulante
Cifra de afaceri CA Lei 111.109.4 88.034.17 49.975.02 31.106.110 39.997.068
82 9 5
Rata stocurilor Rst=St/Ac*1 % 5% 6% 5% 3% 4%
raportată la 00
grupă
Rata stocurilor Rst=St/At*1 % 3% 3% 3% 2% 3%
raportată la 00
activ total
Ponderea Mpm Rmpm=Mp/ % 100% 100% 100% 31% 57%
în stocuri St*100
Ponderea Pf Rpf=Pf/St*1 % 0,24% 0,08% 0% 69% 43%
în stocuri 00
Indice St Ist=St1/St0* % 100% 81% 83% 69% 148%
100
Indice Ac Iac=Ac1/Ac % 100% 79% 94% 108% 110%
0*100
Indice At Iat=At1/At0 % 100% 98% 77% 97% 102%
*100
Indice CA Ica=Ca1/Ca % 100% 79% 57% 62% 129%
0*100
Nivelul optim - - 30% 30% 30% 30% 30%
Din tabelul anterior se deduce faptul că valorile înregistrate de rata stocurilor raportate la
grupă se află cu mult sub nivelul optim, înregistrând cea mai mica valoare de 3% în anul
2016. Stocurile in cadrul grupei activelor circulante au o pondere foarte mica.
Observăm faptul că indicele activelor circulante crește într-o proporție mai mare decât
indicele stocurilor. În perioada 2015-2017 are loc o creștere a stocurilor înregistrată pe seama
creșterii produselor finite și mărfurilor cu un procent semnificativ.
Fig. 19- Rata stocurilor

35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Nivelul optim Rata stocurilor raportată la grupă
Rata creanțelor
Mărimea acestei rate este determinată de natura relaţiilor firmei cu partenerii externi
din aval, de termenele de plată pe care le acordă clientelei sale.
O pondere ridicată a acestora poate semnala fie deficienţe în încasare(clienţi
problemă) fie acordarea unor credite-clienţi cu termene de încasare mari într-o politică
agresivă de expansiune pe piaţă. Aceasta este prezentată în tabelul nr 18- Analiza ratei
creanțelor și se calculează după formula:
Rcr= Creanțe comerciale/ Activ total * 100

sau
Rcr = Creanțe comerciale/ Active circulante * 100
Tabel nr. 19 – Analiza ratei creanțelor

Formulă 2013 2014 2015 2016 2017
calcul
Creanțe Cr Lei 96.280.073 81.031.142 76.847.927 82.091.884 95.224.589
Active Ac Lei 118.716.667 93.446.200 87.381.462 94.150.504 103.406.545
circulante
Cifra de afaceri Ca Lei 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068
Rata creanțelor Rcr=Cr/Ac*1 % 81% 87% 89% 87% 92%
raportată la 00
grupă
Rata creanțelor Rcr=Cr/At*1 % 53% 46% 56% 62% 71%
raportată la 00
activul total
Indicele Icr=Cr1/Cr0* % 100% 84% 95% 107% 116%
creanțelor 100
Indicele Iac=Ac1/Ac0 % 100% 79% 94% 108% 110%

activelor *100
circulante
Indicele Iat=At1/At0* % 100% 99% 76% 97% 102%
activului total 100
Indicele CA Ica=Ca1/Ca0 % 100% 79% 57% 62% 129%

*100
Nivel limită - % 15% 15% 15% 15% 15%

superioară
Nivel limită - % 10% 10% 10% 10% 10%
inferioara
Rata creanțelor raportată la grupa înregistrează pe parcursul întregii perioade de

raportare valori peste limita superioară de 15%, ajungand în anul 2017 la un procent de 92%,
respective la o valoare a creanțelor comerciale de 95.224.589 lei. Acest lucru poate fi
deteminat de o fluctuație continua a creanțelor, de ponderea foarte mare a acestora în activele
circulante sau a unei capacități necorespunzătoare a companiei de ași recupera creanțele de la
clienții săi.
Fig. nr. 20 – Evoluția ratei creanțelor

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata cteanțelor raportată la grupă Nivel rată superioară

Nivel rată inferioară
Rata disponibilităților bănești (Rdb)

Rata disponibilităților bănești exprimă ponderea disponibilităților bănești în totalul
activelor circulante și în totalul activului. Prezentată în tabelul nr. – Rata disponibilităților
bănești și se calculează conform formulelor de mai jos:
Rdb= Db + Ifts/ Activ total * 100
sau
Rdb= Db + Ifts/ Active circulante * 100
Tabelul nr. 20 – Rata disponibilitățiilor bănești

Specificații Simbol/Formu U.M. Perioada analizată
lă calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Disponibilități Db Lei 17.026.759 6.069.540 3.817.211 6.573.982 3.513.305
bănești
Cifra de afaceri Ca Lei 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068
Rata Rdb=Db/Ac*1 % 14% 6% 4% 7% 3%
disponibilitățiilor 00
bănești raportată la
grupă
Rata Rdb=Db/At*10 % 9% 3% 3% 5% 3%
dispinibilitățiilor 0
bănești raportată la
total activ
Indicele Db IDb=Db1/Db0 % 100% 36% 63% 172% 53%
*100
Indicele Ca Ica=Ca1/Ca0*1 % 100% 79% 57% 62% 129%

00
Nivel limită - % 1,5% 1,5% 1,5% 1,5% 1,5%

inferioară
Nivel - % 2% 2% 2% 2% 2%
limită superioară
Din tabelul nr. 20 – Rata disponibilitățiilor bănești se observă faptul că rezultatele

obținute din perioada analizată nu se încadrează în intervalul optim, valoarea cea mai mare
raportată la grupă se înregistrează în anul 2013 cu un procent de 14%, iar în total active cu un
procent de 9%, respective cea mai mica se inregistrează în anul 2017 cu un procent de 3% și
cu același procent în total active.
Fig. nr. 21 – Evoluția ratei disponibilitățiilor bănești

16%
14%
12%
10%
8%
6%
4%
2%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata disponibilitățiilor bănești raportată la grupă Nivel limită superioară

Nivel limită inferioară
Din reprezentarea grafica a evoluției ratei disponibilitățiilor bănești se poate observa

faptul că trendul este unul descendent, spre finalul perioadei analizate situația întreprinderii
ajungand sa se apropie de intervalul optim.
2.2.2. Diagnosticul structurii pasivului
Ratele de structură ale pasivului evidențiază modul de structurare a surselor de finanțare în

funcție de proveniența lor și de gradul de exigibilitate al acestora. Astfel, permit aprecierea
politicii financiare a întreprinderii prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea
financiară, autonomia f inanciară, respectiv gradul de îndatorare.
Indicatorii de structură ai pasivelor se obțin prin raportarea unor elemente de pasiv fie la total
pasiv, fie la grupa de pasiv din care fac parte.
Rata stabilității financiare (Rsf) reflectă măsura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent faţă de total resurse. Preponderenţa capitalului permanent în
resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii conferind grad
ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minimă, care oferă o stabilitate
acceptabilă, este de 50%, dar optimul se situeaza in practica la 66%. In tabelul nr. 20 – Rata
stabilitatii financiare este prezentata pentru anii analizati rata stabilitatii financiare si evolutia
acesteia, precum si factorii care influenteaza asupra sigurantei companiei din punct de vedere
financiar.
Rfs = Capital permanent/ Pasiv total * 100
Tabel nr. 21– Rata stabilității financiare
Specificați Simbol/Formulă U.M Perioada analizată

i calcul . 2013 201 201 201 201
4 5 6 7
Capital Cmp Lei 164.133.13 165.431.698 127.197.171 121.329.121 123.931.064
permanent 3
Pasiv total Pt Lei 180.860.95 178.487.434 136.263.539 131.677.843 134.196.676
4
Rata Rsf=Cpm/Pt*100 % 91% 93% 93% 92% 92%
stabilității
financiare
Indicele Icpm=Cpm1/Cpm0*10 % 100% 101% 77% 73% 102%

capitalului 0
permanent
Indicele Ipt=Pt1/Pt0*100 % 100% 99% 76% 97% 102%

pasivului
total
Nivelul % 66% 66% 66% 66% 66%
optim
Din valorile obținute anterior putem trage concluzia că întreprinderea are o stabilitate
financiară ridicată, deoarece pe parcursul întregii perioade analizate se trece peste nivelul
optim. Acest lucru se datorează ponderii foarte mari a capitalului permanent în pasivul total
ceea ce nu afectează stabilitatea financiară a companiei.
Fig. nr. 22 – Evaluția ratei stabilității financiare

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata stabilității financiare Nivelul optim
Rata stabilității financiare prin datoriile pe termen scurt (rsf) reflectă măsura în
care compania dispune de resurse financiare de natura datoriilor pe termen scurt faţă de total
resurse. O valoare buna acceptabilă a ratei este sub 50%, dar optimul se situeaza in practica
la 33%. In tabelul nr. – Rata stabilitatii financiare prin intermediul datoriilor pe termen
scurt sunt prezentat datoriile pe termen scurt si rata stabilitatii aferenta acestora, pentru
fiecare an al perioadei analizate.
Rsc = Datori pe termn scurt/ Pasiv total * 100
Tabel nr. 22 – Rata surselor curente

i calcul . 2013 2014 2015 2016 2017
termen
scurt
4 4 9 3 6
Rata Rsc=Dts/Pt*100 % 9% 7% 7% 8% 8%
surselor
curente
Indice Idts=Dts1/Dts0*10 % 100% 78% 69% 114% 99%
datorii pe 0
termen
scurt
Indice Ipt=Pt1/Pt0*100 % 100% 99% 76% 97% 102%
pasiv total
Nivel - % 33% 33% 33% 33% 33%
optim
Este o rată care se judecă în oglindă cu rata stabilitătii financiare a capitalului

permanent. Astfel că în perioada analizată făcând referire la rata stabilității financiare care
crește de la 91% la 92%, invers proporțional scade rata surselor curente care scade de la 9%
la 8%, aflându-se cu mult sub nivelul optim.
Fig. nr. 23 – Evoluția ratei surselor curente

35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata surselor curente Nivelul optim
Ponderea datoriilor pe termen scurt în totalul pasivului este destul de mică, pe lângă
acest detaliu acestea prezintă și o tendință continuă de scadere. Această situație este una
favorabilă companiei deoarece aceasta își respectă termenele limită de plată la datoriile din
exploatare pe termen scurt care ar putea fi purtătoare de costuri.
Rata autonomiei financiare globale (Rafg)

Autonomia financiară exprimă aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor
financiare, măsurându-se cu ajutorul unor rate care exprimă gradul de lichiditate –
solvabilitate şi gradul de îndatorare.
Tabel nr. 23 – Rata autonomiei financiare globale

Specificații Simbol/ U.M Perioada analizată
Formulă calcul . 2013 2014 2015 2016 2017
Capital Cpr Lei 160.807.63 161.318.657 126.132.200 120.311.638 122.401.738

propriu 9

4
Rara Rafg=Cpr/Pt*100 %
autonomiei 89% 90% 93% 91% 91%
financiare
globale
Indice Cpr Icpr=Cpr1/Cpr0*100 % 100% 100% 78% 95% 102%
Indice Pt Ipt=Pt1/Pt0*100 % 100% 99% 76% 97% 102%
Nivel - % 33% 33% 33% 33% 33%
limită
inferioară
Nivel - % 66% 66% 66% 66% 66%
limită
superioară
Rata autonomiei financiare globale arată în ce măsură patrimoniul întreprinderii este

finanțat pe baza surselor proprii:
Rafg = Capital propriu / Pasiv total * 100
Se consideră că existenţa unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total
constituie o premisă esenţială pentru autonomia financiară a societăţii. Sub aceasta valoare
minim admisibilă firma se află într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de
solvabilitate.
Din tabelul nr. 23 – Rata autonomiei financiare globale se observă că valorile obținute
depășesc cu mult valorile din intervalul optim motiv pentru care putem afirma că activul
întreprinderii este finanțat într-o mare măsură din capitaluri propria. Valorile ratei autonomiei
financiare globale variază nesemnificativ în perioada analizată, întreprinderea având un grad
corespunzător de independență și nu prezintă risc în acest domeniu. Această creștere ajută
întreprinderea să prezinte garanții certe pentru a beneficia de credite pe termen mediu si lung.
Fig. nr. 24 – Evoluția ratei autonomiei financiare globale

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata autonomiei financiare globale Nivel limită superioară

Nivel limită inferioară
Rata autonomiei financiare la termen (Raft)

Rata autonomiei financiare la termen arată proporția în care capitalurile proprii participă la
formarea capitalurilor permanente sau gradul în care datoriile pe termen mediu și lung pot fi
acoperite pe seama capitalurilor proprii.
Se calculează după următoarele formule:
Raft = Capital propriu / Capital permanent * 100
Sau
Raft = Capital propriu / Datorii pe termen mediu și lung * 100
Tabel nr. 24 – Rata autonomiei financiare la termen

i calcul . 2013 2014 2015 2016 2017
Capital Cpr Lei 160.807.63 161.318.65 126.132.20 120.311.63 122.401.73

propriu 9 7 0 8 8
Capital Cpr Lei 164.133.13 165.431.69 127.197.17 121.329.12 123.931.06
permanent 3 8 1 1 4
Rata Raft=Cpr/Cpm*100 %
autonomiei 98% 98% 99% 99% 99%
financiare
la termen
Indicele Icpr=Cpr1/Cpr0*100 % 100% 100% 78% 95% 102%

Cp
Indicele ICpm=Cpm1/Cpm0*10 % 100% 101% 77% 73% 102%
Cpr 0
Nivel - % 50% 50% 50% 50% 50%
optim
Rata autonomiei financiare la termen în perioada analizată ne arată ponderea

participării capitalurilor proprii la formarea capitalului permanent. În situația de față pe
parcursul perioadei analizate se înregistrează valori similare ale ratei crescând de la 98% la
99% în ultimul an.
Rata autonomiei financiare la termen este aproape de 100% ceea ce sugerează
independenţa deplină a întreprinderii, deci, ea poate să-şi finanţeze activul imobilizat doar
din capitalurile proprii, iar în caz de dezechilibru financiar sau a cumpărării unor active
imobilizate de valori mari se poate recurge la credite pe termen lung.
Fig. nr. 25 – Evoluția ratei autonomiei financiare la termen

120%
100%
80%
60%
40%
20%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata autonomiei financiare la term en Nivel optim
Rata îndatorării globale (Rîg)

Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor în patrimoniul firmei şi
exprimă gradul de dependenţă a întreprinderii de resurse financiare provenite de la terţi:
Rîg = Datorii totale / Pasiv total * 100
sau
Rîg = Datorii totale / Capital propriu * 100
Nivelul maxim al acestui indicator este considerat a fi 66%, deși se consideră că un

nivel de 50% aduce o siguranță sporită.
Pentru cea de-a doua formulă de calcul, nivelul maxim este considerat 200%. Peste acest
nivel întreprinderea se află în pericol de insolvabilitate.
Tabel nr. 25 – Rata îndatorării globale

Speci Simbol/Formulă U.M Perioada analizată
ficații calcul . 2013 2014 2015 2016 2017
Datorii pe Dtml Lei 3.325.494 4.113.041 1.064.971 1.017.483 1.529.326

termen mediu
și lung
termen scurt
Datorii totale Dt Lei 20.053.315 17.168.777 10.131.339 11.366.205 11.794.938
Rata Rig=Dt/Pt*100 % 11% 10% 7% 9% 9%
îndatorării
globale
Indicele Dt Idt=Dt1/Dt0*100 % 100% 86% 59% 112% 103%
Indicele Pt Ipt=Pt1/Pt0*100 % 100% 99% 76% 97% 102%
Nivel optim - % 66% 66% 66% 66% 66%
Rata îndatorării globale din perioada analizată înregistrază valori sub nivelul optim,
prezentând o tendință descendentă de la 11% la doar 9%. Însă aceste rezultate nu
influențează negativ compania deoarece aceasta își finanțează activitatea în mai mare măsură
din capitalurile proprii, nu din surse împrumutate.Reducerea datoriilor pe termen lung va
duce la diminuarea ratei de îndatorare globală. Întreprinderea nu depinde de sursele
împrumutate pe termen lung.
Fig. nr. 26 - Evoluția ratei îndatorării globale

70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
R ata îndatorării globale Nivel optim
Rata îndatorării la termen (Rît)

Rata îndatorării la termen reflectă gradul în care datoriile pe termen mediu și lung participă la
formarea resurslor permanente, dar și raportul dintre datoriile pe termen mediu și lung și
capitalurile proprii:
Rît = Datorii pe termen mediu și lung / Capital permanent * 100
sau
Rît = Datorii pe termen mediu și lung/ Capital propriu * 100
Tabel nr. 26 – Rata îndatorării la termen

Formulă calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Datorii pe Dtml Lei 3.325.494 4.113.041 1.064.971 1.017.483 1.529.326
termen mediu și
lung
Capital propriu Cpr Lei 160.807.639 161.318.657 126.132.200 120.311.638 122.401.738
Capital Cpm Lei 164.133.133 165.431.698 127.197.171 121.329.121 123.931.06
permanent 4
Rata îndatorării rit=DTML/Cpm*100 % 2% 2% 0,84% 0,84% 1%

la termen
Rata îndatorării Rit=DTML/Cpr*100 % 2% 3% 0,84% 0,85% 1%
la termen
Indice Dtlm IDTML=DTML1/ % 100% 124% 26% 96% 150%
DTML0*100
Indice Cpr Icpm=Cpm1/Cpm0* % 100% 100% 78% 95% 102%
100
Indice Cpm Icpr=Cpr1/Cpr0*100 % 100% 101% 77% 73% 102%
Nivel maxim rît - % 50% 50% 50% 50% 50%
Nivel maxim Rît - % 100% 100% 100% 100% 100%
Valoriile ratei îndatorării globale sunt foarte scăzute pe parcursul perioadei de

analiză, aproape inexistente. Această situație se datorează faptului că datoriile pe termen
mediu și lung au o pondere nesemnificativă in cadrul capitalurilor propria.
Fig. nr. 27 – Evoluția ratei îndatorării la termen

60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata îndatorării la termen Nivel maxim
Evoluția datoriilor pe termen mediu-lung și a capitalurilor proprii determină pentru fiecare an

analizat o structură particulară a capitalului permanent al companiei, concretizată într-o
anumită proporție între autonomia financiară la termen și îndatorarea la termen, proporție
prezentată în Fig. nr. 28.
Fig. nr. 28 – Proporție autonomie financiară la termen – îndatorare la termen

2017
2016
2015
2014
2013
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Rata autonomiei financiare la termen Rata îndatorării la termen
2.3. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR
Echilibrul financiar trebuie privit ca egalitatea dintre sursele de finanțare și mijloacele

patrimoniale constituite pe baza acestora din punct de vedere al includerii acestora pe
ciclurile de operațiuni ale întreprinderii (investiții, exploatare, finanțare), adică după natura
lor- echilibrul financiar fiind necesar a fi analizat pe baza bilanțului funcțional.
Analiza pe baza bilanțului financiar relevă formarea echilibrului financiar după deciziile de
alocare pe cicluri de operațiuni, echilibrul de această dată fiind dat de egalitatea dintre sursele
de finanțare și mijloacele patrimoniale constituite pe baza acestora din punct de vedere al
termenelor de exigibilitate respectiv al termenelor de lichiditate.
Baza de pornire a analizei echilibrului financiar pe baza bilanțului financiar presupune

respectarea egalităților:
 ACTIVE IMOBILIZATE= CAPITAL PERMANENT, adică activele cu termen de
lichiditate de peste un an sunt finanțate din surse cu termene de exigibilitate
corespunzătoare.
 ACTIVE CIRCULANTE= DATORII PE TERMEN SCURT, adică activele cu
termen de lichiditate mai mică de un an sunt finanțate din surse cu termene de
exigibilitate corespunzătoare.
Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul următorilor indicatori:
 fondul de rulment (FR);
 necesarul de fond de rulment (NFR);
 trezoreria netă (TN).
2.3.1. Diagnosticul fondului de rulment
Fondul de rulment (FR) reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma
acoperirii activelor permenente din resursele permanante și care poate fi folosit pentru
finanțarea nevoilor 3curente. Practic fondul de rulment este partea din capitalul permanent
carae depășește valoarea imobilizărilor nete și este destinată finanțării activelor circulante.
În acest fel fondul de rulment apare ca o ”marjă de securitate financiară” care permite
întreprinderii să facă față fără dificultate diverselor riscuri care se manifestă pe termen scurt.
Fondul de rulment poate fi determinat prin două modalități:
FR = Capital permanent – Active imobilizate nete

sau
FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt
Fondul de rulment este compus din:
fondul de rulment propriu (FRP) - care reprezintă partea din capitalurile proprii care
depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor circulante;
FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete

sau
FRP = Fondul de rulment – Datorii pe termen mediu și lung
 fondul de rulment străin (FRS) - care reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi
lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor
circulante
FRS = FR – FRP
FRS = Capital permanent – Capital propriu

sau
FRS = Datorii pe termen mediu și lung
În tabelul nr. 27 – Analiza echilibrului financiar pe termen lung sunt prezentate informații
vizând fondul de rulment, componenta acestuia (fond de rulment propriu și fond de rulment
străin) și contribuția în finanțarea capitalurilor permanente și activelor circulante pentru cei
patru ani ai analizei.
Tabel nr. 27 – Analiza echilibrului financiar pe termen lung


Formulă calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de CA Lei 111.109.48 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068
afaceri 2
Capital Cpm Lei 164.133.13 165.431.69 127.197.17 121.329.12 123.931.06
permanent 3 8 1 1 4
Active Ai Lei 62.144.287 85.041.234 48.882.077 37.527.339 30.790.131
imobilizare
Fond de FR = Cpm – Ai Lei 101.988.84 80.390.464 78.315.094 83.801.782 93.140.933

rulment 6
Active Ac Lei 118.716.66 93.446.200 87.381.462 94.150.504 103.406.54
circulante 7 5
termen scurt
Fond de FR= Ac – Dts Lei 101.988.84 80.390.464 78.315.094 83.801.782 93.140.933

rulment 6
Capital Cpr Lei 160.807.63 161.318.65 126.132.20 120.311.63 122.401.738
propriu 9 7 0 8
Fond de FRpr= Cpr- Ai Lei 98.663.352 96.277.423 77.250.123 92.784.299 91.911.607
rulment
propriu
Fond de FRs=FR-FRpr Lei 3.325.494 -15.886.959 1.064.971 -8.982.517 1.229.326
rulment
strain
Abaterea FR ΔFR=FR1-FR0 Lei - -12.561.465 16.951.930 -7.917.546 10.211.843
Indicele FR Ifr=FR1/FR0*100 % 100% 79% 97% 107% 111%
Ponderea FR FR/Cpm 0,62 0,49 0,62 0,69 0,75

în finanțarea
Cpm
Ponderea FR FR/Ac 0,86 0,86 0,90 0,89 0,90
în finanțarea
Ac
Nivelul Fropt=1/3*CA Lei 37.036.494 29.051.279 16.491.758 10.265.016 13.199.032
optim în FR
Durata în zile DzAc=Ac/Ca*365 Zile 361 387 628 1.104 943

a unei rotații
a AC
Durata în zile DzDts=Dts/Ca*365 Zile 54 54 66 121 93
a unei rotații
pentru Dts
Se observa din Tabelul nr. 28 - Analiza echilibrului financiar pe termen lung faptul că
întreprinderea înregistreaza în anii 2014 și 2016 valori negative ale fondului de rulment, acest
lucru fiind determinat de incapacitatea finanțării din capitalul permanent al nevoilor
temporare de finanțare. Ca tendință general în perioada analizată fondul de rulment
înregistrază valori pozitive, acesta reprezentând excedentul de rusurse financiare care rămân
în urma acoperirii activelor patrimoniale din resursele permanente și care pot contribui la
finanțarea nevoilor curente.
Fig. nr. 29 – Evoluția fondului de rulment

120,000,000
100,000,000
80,000,000
60,000,000
40,000,000
20,000,000
0
2013 2014 2015 2016 2017
-20,000,000
-40,000,000
Fond de rulment Fond de rulment propriu Fond de rulment străin
În tabelul nr. 28 este prezentată viteza de rotație a fondului de rulment.
Tabel nr. 28 – Viteza de rotație a fondului de rulment

i calcul . 2013 2014 2015 2016 2017
Fond de FR Lei 101.988.84 80.390.46 78.315.09 83.801.78 93.140.93

rulment 6 4 4 2 3
Cifra de CA 111.109.48 88.034.17 49.975.02 31.106.11 39.997.06
afaceri Lei 2 9 5 0 8
Durata în DzFR=FR/CA*36 Zile 335 333 571 983 849
zile a unei 5
rotații
Durata în zile a unei rotații a fondului de rulment crește de la un an la altul, ajungând in anul
2016 la 983 de zile pentru ca acesta să poată parcurge întreg ciclul economic, mai precis
acesta fiind numarul de zile în care poate finanța activele imobilizate și o parte din activele
circulante ca în final să revină sub formă banească.
2.3.2. Necesarul de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă partea din activele circulante ce trebuie
finanţate din resurse stabile.
De asemenea, reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare rămase după acoperirea
activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie acoperite din resurse
permanente:
NFR = (Ac – Db) – (Dts- Dfts)
Unde:
Ac – active circulante;
Db – disponibilități bănești;
Dts – datorii pe termen scurt;
Dfts – datorii financiare pe termen scurt.
În Tabelul nr. 29 – Analiza necesarului de fond de rulment sunt prezentate informații privind
necesarul de fond de rulment pentru anii analizați și evoluția acestuia de-a lungul perioadei.
Tabel nr. 29 – Analiza necesarului de fond de rulment

Specificații Simbol/Formulă calcul U.M. Perioada analizată
2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de CA Lei 111.109.48 88.034.17 49.975.02 31.106.11 39.997.06
afaceri 2 9 5 0 8
Stocuri St 6.171.457 5.016.645 4.154.903 2.849.530 4.229.589

Lei
Creanțe Cr Lei 96.280.073 81.031.14 76.847.92 82.091.88 95.224.58
2 7 4 9
Ac Acnf=St+Cr Lei 102.451.53 86.047.78 81.002.83 84.941.41 99.454.17
nefinanciar 2 7 0 4 8
e
Datorii Dnfts Lei 16.727.821 13.055.73 9.066.368 10.348.72 10.265.61
nefinanciar 6 2 2
e pe termen
scurt
Necesarul NFR=(St+Cr)-DNFTS Lei 85.723.709 72.992.05 71.936.46 74.592.69 89.188.56
de fond de 1 2 2 6
rulment
Abaterea ΔNFR=NFR1-NFR0 Lei - - -1.055.589 2.656.230 14.595.87
absoluta a 12.731.65 4
NFR 8
Indicele INFR=NFR1/NFR0*10 % 100% 85% 99% 104% 120%
NFR 0
Indicele CA ICA=CA1/CA0*100 % 100% 79% 57% 62% 129%
Ponderea NFR/CA*100 % 77% 83% 144% 240% 223%
NFR în CA
Nivel limită 15%*CA Lei 16.666.422 13.205.12 7.496.254 4.665.917 5.999.560
superioară 7
Nivel limită 10%*CA Lei 11.110.948 8.803.418 4.997.503 3.110.611 3.999.707
inferioară
Viteza de CA/Acnf Rotați 1,08 1,02 0,62 0,37 0,406,64
rotație Acnf i
Viteza de CA/DNFTS Rotați 6,64 6,74 5,51 3 3,90
rotație i
Dnfts
Din analiza realizată anterior se poate observa faptul că pe parcursul perioadei de raportare
întreprinderea înregistrază valori pozitive ale necesarului de fond de rulment, astfel putem
spune că activele imobilizate pot fi finanțate integral din capitalurile permanente deținute,
excedentul fiind utilizat de companie pentru acoperirea financiară a unei parți din activele
circulante.
Din Tabelul nr. 30 – Analiza necesarului de fond de rulment se poate observa ca indicatorul
analizat are o tendință de scadere în prima etapă a perioadei de raportare ajungând la valoarea
de 71.936.462 lei în anul 2015, iar apoi are din nou o tendință de creștere destul de brustcă
ajungand la finalul perioadei la valoarea de 89.188.566 lei.
Fig. nr. 30 – Evoluția necesarului de fond de rulment

100000000
90000000
80000000
70000000
60000000
50000000
40000000
30000000
20000000
10000000
0
2013 2014 2015 2016 2017
Necesarul de fond de rulment Nivel limită superioară Nivel limită inferioară
2.3.3. Trezoreria netă
Trezoreria netă (TN) reprezintă disponibilitățile bănești rămase la dispoziția întreprinderii

rezultate din activitatea desfășurată pe parcursul unui exercițiu financiar.
Trezoreria netă reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment.
TN=FR-NFR
Mărimea trezoreriei depinde atât de modificările fondului de rulment (sub influenţa

modificării capitalurilor permanente şi a activelor imobilizate) cât şi de modificările
necesarului de fond de rulment (sub influenţa modificării activelor curente, respectiv a
pasivelor curente). Trezoreria netă este alcătuită din două componente: trezoreria de activ şi
trezoreria de pasiv.
Trezoreria de activ (Ta) indică disponibilităţile din conturi bancare şi celelalte valori lichide:
Ta=Disponibilități+ Investiții finaciare pe termen scurt
Trezoreria de pasiv (Tp) cuprinde creditele pe termen scurt şi soldul creditor al băncii:
Tp=Datorii financiare pe termen scurt
În tabelul nr. 30 – Analiza trezoreriei nete sunt prezentați factorii de influență asupra
trezoreriei nete și nivelul acesteia pentru anii analizați.
Tabelul nr. 30 – Analiza trezoreriei nete

Specificații Simbol/Formul U.M Perioada analizată
ă calcul . 2013 2014 2015 2016 2017
Fondul de FR Lei 101.988.84 80.390.46 78.315.09 83.801.78 93.140.93

rulment 6 4 4 2 3
Necesar de NFR Lei 85.723.709 72.992.05 71.936.46 74.592.69 89.188.56
fond de 1 2 2 6
rulment
Trezoreria TN=FR-NFR Lei 16.265.137 7.398.413 6.378.632 9.209.090 3.952.367
netă
Abaterea ΔTN=TN1-TN0 Lei - - - 2.830.458 -

absolută a 8.866.724 1.019.781 5.256.723
trezoreriei
În toți anii de analiză, trezoreria netă este pozitivă, ceea ce înseamnă că echilibrul financiar al
întreprinderii și excedentul de finanțare se va regăsi sub forma disponibilităților bănești.
Această situație nu este mereu una favorabilă, deoarece atunci când valorile trezoreriei nete
sunt valori pozitive consideravile, ar putea semnifica insuficiența utilizării trezoreriei cu
efecte negative în remunerarea capitalului și respectiv rambursarea împrumuturilor.
Evoluția comparativă a celor trei rate de echilibru financiar de-a lungul perioadei analizate
este prezentat în figura nr. 31.
Figura nr. 31 – Evoluția ratelor de echilibru financiar

120,000,000
100,000,000
80,000,000
60,000,000
40,000,000
20,000,000
0
2013 2014 2015 2016 2017
Trezoreria netă Fond de rulment Necesar de fond de rulment
2.4. DIAGNOSTICUL RATELOR DE GESTIUNE FINANCIARĂ
Exprimarea sintetică a modului de gestionare a resurselor se realizează cu ajutorul

ratelor de
gestiune, aceste rate exprimând de fapt viteza de rotaţie a elementelor patrimoniale sau a
surselor de finanţare. Viteza de rotaţie măsoară durata de transformare a activelor în
lichidităţi şi durata de reînnoire a datoriilor.
Măsurarea vitezei de rotaţie se realizează cu ajutorul a doi indicatori:
- numărul de rotaţii
- durata în zile a unei rotaţii.
Numărul de rotaţii (Nr) arată de câte ori se roteşte elementul de activ sau pasiv analizat prin
cifra de afaceri într-o perioadă de gestiune. Creşterea numărului de rotaţii înseamnă creşterea
eficienţei utilizării elementului.
Nr=Cifra de afaceri/Element de activ sau pasiv

Durata în zile a unei rotaţii (Dz) arată durata medie în care elementul analizat parcurge
întreg ciclul economic şi revine în forma bănească. Reducerea duratei medii în zile a unei
rotaţii înseamnă o scurtare a perioadei de imobilizare.
Dz=Element de activ sau pasiv/ Cifra de afaceri *365
Viteza de rotație a resurselor se urmărește prin:

 viteza de rotație a stocurilor;
 viteza de rotație a clienților;
 viteza de rotație a furnizorilor;
 viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt.
2.4.1. Diagnosticul gestiunii stocurilor
Viteza de rotaţie a stocurilor arată de câte ori într-o perioadă de gestiune stocurile
materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricaţie şi vânzare, respectiv durata în
zile a unei rotaţii complete.
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii,
care corespunde unui termen mediu de parcurgere a fazelor circuitului economic şi de
revenire sub formă bănească iniţială de 45 de zile.
NrSt= Cifra de afaceri/ Stocul mediu
DzSt= Stocul mediu/Cifra de afaceri * 365
Informațiile privind nivelul și dinamica atât pentru stocurile totale cât și pentru
componentele acestora (materii prime, produse finite și mărfuri, producție neterminată),
precum și vitezele de rotație ale acestora, pentru cei cinci ani ai perioadei analizate sunt
prezentate în tabelul nr. 32 – Viteza de rotație a stocurilor, unde sunt evidențiate pentru anii
analizați dacă s-a realizat o eliberare sau dimpotrivă o imobilizare de stocuri.
Tabelul nr. 31 – Viteza de rotație a stocurilor

Specificații Simbol/Formulă U.M. Perioada analizată
calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de CA Lei 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068
Afaceri
Stocuri St Lei 6.171.457 5.016.645 4.154.903 2.849.530 4.229.589
Număr de Nrst=CA/St Rotații 18 17,55 12 10,92 9,46
Rotații
Durata unei Dzst=St/CA*365 Zile 20,27 20,80 30,35 33,44 38,60
Rotații
Număr 8 8 8 8 8
Minim
Eliberera(-) E/I=(Dzn-Dzn- - 127.830 1.307.566 263.337 569.821
/Imob(+) 1)*CAn/365
Indicele St Ist=St 1/St 0*100 100% 81% 83% 69% 148%
Indicele CA ICA=CAn/Can- 100% 79% 57% 62% 129%
1*100
Materii Mpm 6.156.838 5.012.621 4.154.903 897.292 2.393.087
prime și
materiale
Durata unei Dz=Mpm/CA*365 20,22 20,78 30,34 10,53 211,84
rotații Mpm 5
Produse Pf 14.619 4.024 - 1.952.238 1.836.502
finite și
mărfuri
Durata unei Dz=Pf/CA*365 0,05 0,02 0 22,90 16,76
rotații Pf
Nivel optim 45 45 45 45 45
În tabelul anterior se poate observa că în toți anii de analiză, numărul de rotații al

stocurilor este peste nivelul minim admis, stocurile rulându-se în primul an pe cifra de afaceri
de 18 ori cu o durată medie în zile de 20,27 . Acest nivel variază de la un an la altul,
ajungând la finalul perioadei de analiză ca stocurile să se ruleze pe cifra de afaceri de 9,46
ori, o dată la 38,60 zile.
Deși durata în zile a unei rotații crește de la un an la altul, indicele este sub nivelul
optim ceea ce exprimă o utilizare eficientă a stocurilor deoarece acestea se transformă în
formă bănească într-un timp mai scurt decât nivelul acceptat.
Fig.32- Evoluția vitezei de rotatie in zile a stocurilor

50
45
40
35
30
25
20
15
10
0
2013 2014 2015 2016 2017
St-durata în zile Mpm-durata în zile Mărfuri- durata în zile Nivelul optim
2.4.2. Diagnosticul gestiunii clienților
Viteza de rotaţie a creanţelor-clienţi exprimă creditul client acordat de firmă, adică

durata medie în zile de încasare a contravalorii mărfurilor de la beneficiari. Practic indică
decalajul mediu în zile între data facturării şi data încasării contravalorii mărfurilor vândute.
Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii creanţelor faţă de clienţi este de
cel puţin 8 rotaţii, care corespunde unei durate medii de încasare a creanţelor de 45 de
zile.Valoarea optimă ar fi de cel mult 30 de zile.
Formulele de calcul pentru realizarea diagnosticului gestiunii clienților sunt:
NrCl=Cifra de afaceri/ Creanțe-Clienți
DzCl=Creanțe-Clienți /Cifra de afaceri * 365

În tabelul nr. 32 – Gestiunea clienților este prezentată viteza de rotație și numărul de rotații
pentru perioada anilor 2013-2017.
Tabelul nr. 32– Gestiunea clienților

Specificații Simbol/Formulă U.M. Perioada analizată
calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de CA Lei 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068
afaceri
Clienți CL Lei 96.280.073 81.031.142 76.847.927 82.091.884 95.224.589
Număr de NrCl=CA/Cl Rotații 1,15 1,08 0,65 0,38 0,42
rotații
Durata unei DzCl=(Cl/CA)*365 Zile 316 335 559 963 869
rotații
Indicele Cl Icl=Cl1/Cl0*100 - 100% 84% 95% 107% 116%
Indicele CA ICA=CA1/CA0*100 - 100% 79% 57% 62% 129%
Nivelul - Zile 45 45 45 45 45
maxim
Putem observa că viteza de rotație pentru clienți este una necorespunzătoare în toți cei
5 ani de analiză. În anul 2013 creanțele erau încasate la un termen de 316 zile, urmând ca în
următorii ani să crească într-un ritm alert, ceea ce înseamnă că există semnale că
întreprinderea are dificultăți la încasarea clienților.
Durata unei rotații de încasare al creanțelor este departe de nivelul optim,deci
întreprinderea trebuie să găsească soluții pentru această problemă. Câteva dintre soluții ar
putea fii:
 o mai bună negociere a termenelor de plată cu clienții;
 încasarea clienților rău platnici ;
 selectarea mai atentă a viitorilor parteneri comerciali;
Fig. 33- Evoluția vitezei de rotație în zile a clienților

1200
1000
800
600
400
200
0
2013 2014 2015 2016 2017
Nivel maxim Clienți-dz
2.4.3. Diagnosticul gestiunii furnizorilor

Viteza de rotaţie a furnizorilor exprimă creditul-furnizor primit de firmă, adică

durata medie în zile de plată a contravalorii mărfurilor achiziţionate de la furnizori. Practic
indică decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii mărfurilor
cumpărate. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor faţă de
furnizori este de cel puţin 8 rotaţii, care corespunde unei durate mediii de plată a facturilor de
45 de zile.Valoarea optimă ar fi de 30 de zile. Dacă durata creditului furnizor este mai mare
decât durata creditului client atunci se creează un excedent de resurse financiare.
O viteză de rotaţie mică (durată în zile mare) înseamnă că firma foloseşte resursele
furnizorului, şi cu toate că reflectă o situaţie favorabilă, poate conduce la înrăutăţirea
relaţiilor comerciale dacă durata în zile a unei rotaţii este mai mare de 30 de zile şi nu este
efectul unei înţelegeri prealabile. Creşterea duratei in zile transmite semnale că firma se
confruntă cu greutăţi la plată.
NrFz= Cifra de afaceri/ Furnizori
DzFz= Furnizori/ Cifra de afaceri * 365
Tabelul nr. 33- Gestiunea furnizorilor

Specificați Simbol/Formulă U.M. Perioada analizată
i calcul
2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de CA Lei 111.109.48 88.034.17 49.975.02 31.106.11 39.997.06

afaceri 2 9 5 0 8
Furnizori Fz Lei 14.298.916 12.358.33 8.344.427 10.323.80 10.265.61

8 3 2
Număr de NrFz=Ca/Fz Rotați 7,77 7,12 5,99 3,01 3,90
rotații i
Durata DzFz=(Fz/CA)*365 Zile 47 51 61 121 94

unei rotații
Indicele Fz Icl=Fz1/Fz0*100 - 100% 86% 68% 124% 99%
Indicele ICA=CA1/CA0*10 - 100% 79% 57% 62% 129%

CA 0
Nivelul - Zile 45 45 45 45 45
maxim
Se poate observa că pe tot parcursul perioadei analizate nivelul indicatorului este cu

mult peste nivelul optim de 30 de zile, dar și peste nivelul maxim de 45 de zile. În anul 2014
se poate observa o ușoară creștere a indicatorului, urmând ca în perioada 2015-2016 să
crească într-un ritm mai alert, durata unei rotații fiind de 121 de zile. Acest lucru poate fi
explicat de creșterea indicelui-furnizor într-un ritm mult mai mare decât cel al cifrei de
afaceri.
Optimizarea acestui indicator ar fi creșterea numărului de rotaţii şi scăderea duratei în
zile a unei rotaţii.
Fig. 34- Evoluția vitezei de rotație în zile a furnizorilor

140
120
100
80
60
40
20
0
2013 2014 2015 2016 2017
Nivelul maxim Furnizori- dz
2.4.4. Diagnosticul datoriilor pe termen scurt
Viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt exprimă durata medie în zile de plată
a contravalorii datoriilor pe termen scurt. Practic indică decalajul mediu în zile între data
facturării şi data plăţii contravalorii. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a
gestiunii datoriilor curente este de 4 rotaţii, care corespunde unei durate medii de plată a
datoriilor de 60 de zile, un optim al perioadei de decontare fiind de maxim 30 de zile.
NrDts= Cifra de afaceri/Datorii pe termen scurt
DzDts=Datorii pe termen scurt / Cifra de afaceri * 365
Tabelul nr. 34- Gestiunea datoriilor pe termen scurt

Specificaț Simbol/Formulă U.M. Perioada analizată
ii calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de CA Lei 111.109.48 88.034.17 49.975.02 31.106.11 39.997.06
afaceri 2 9 5 0 8

termen 6 2 2
scurt
Număr de NrDts=Ca/Dts Rotați 6,64 6,74 5,51 3 3,90
rotații i
Durata DzDts=(Dts/CA)*3 Zile 55 54 66 121 94
unei 65
rotații
Indicele IDts=Dts1/Dts0*10 - 100% 78% 69% 114% 99%
Dts 0
Indicele ICA=CA1/CA0*10 - 100% 79% 57% 62% 129%
CA 0
Nivelul - Zile 90 90 90 90 90
maxim
Nivelul - Zile 30 30 30 30 30
optim
Se poate observa că în cazul datoriilor pe termen scurt există o gestiune

corespunzătoare în primii 3 ani de referință, cu excepția aniilor 2016-2017 când durata
înregistrată a fost de 121, respectiv 94 de zile. Putem spune că datoriile pe termen scurt cresc
într-un ritm destul de alert deoarece duratele de rotații nu sunt foarte apropiate de nivelul
maxim acceptat în ultimii doi ani de referință.
Evoluția vitezei de rotație a datoriilor pe termen scurt este prezentată în figura nr. 35.
Fig. 35- Evoluția vitezei de rotație a datoriilor pe termen scurt

140
120
100
80
60
40
20
0
2013 2014 2015 2016 2017
Nivelul maxim Datorii pe TS-zile Nivelul optim

3. DIAGNOSTICUL PERFORMANȚEI FINANCIARE
Structura contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea unor solduri
de acumulări băneşti potenţiale (marje de acumulare), destinate să îndeplinească o anumită funcţie de
remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţii viitoare, denumite solduri
intermediare de gestiune (SIG).
Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a contului de profit şi pierdere
pentru a pune în evidenţă: modul de funcţionare şi rentabilitatea întreprinderii ca marjă comercială,
producţie a exerciţiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatării, rezultat
curent şi rezultat net al exerciţiului.
3.1. DIAGNOSTICUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarea rezultatului final.
Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă pornind de la cel mai cuprinzător (producţia
exerciţiului + marja comerciala) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului). Fiecare
sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de acumulare.
Indicatorii calculați cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune sunt grupați astfel:

 indicatori de producție și comercializare: marja comercială, producția exercițiului, cifra de
afaceri și valoarea adăugată;
 indicatori parțiali ai rentabilității: excedentul brut al exploatării, rezultatul exploatării,
rezultatul curent, rezultatul extraordinar;
 indicatori globali ai rentabilității: rezultatul brut al exercițiului și rezultatul net al
exercițiului.
Tabelul nr. 35- Soldurile intermediare de gestiune

Denumirea indicatorilor Nr. Perioada analizată
rând 2013 2014 2015 2016 2017
+ Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 1 1.999.620 1.149.410 57.564 81.714 122.391
- Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 2 614.140 490.274 40.464 48.095 80.620
= Marja comercială (1-2) 3 1.385.490 659.136 17.100 33.629 41.771
+ Producţia vândută 4 109.109.585 86.884.769 49.917.461 31.057.351 39.874.677
(ct.701+702+703+704+705+706+708) 2
± Venituri din producţia stocată(ct.711) 5 - - - - -
solduri creditoare
solduri debitoare 6 - - - - -
+ Venituri din producţia de imobilizări 7 - - - - -
(ct.721,722)
= Producţia exercitiului (4+5+6+7) 8 109.109.85 86.884.769 49.917.461 31.057.351 39.874.677
2
+ Marja comercială (3) 9 1.385.490 659.136 17.100 33.619 41.771
- Consumuri intermediare 10 29.112.025 19.118.885 10.930.365 7.736.587 11.528.559
(ct.601,602,603,604,605,606,608,611,612,613,6
14,621,622,623,624,625,626,627,628)
= Valoarea adaugată (8+9-10) 11 81.383.317 68.425.020 39.004.196 23.354.383 28.387.889
+ Venituri din subvenţii (ct.7411+7417) 12 - - - - -

+ Alte venituri din exploatare (ct.758) 13 381.468 490.938 125.862 - 252.599
- Cheltuieli cu personalul-totale 14 27.310.967 25.918.728 21.205.208 15.763.596 14.653.645
- Cheltuieli cu alte impozite şi taxe (ct.635) 15 5.593.000 950.000 778.000 633.988 726.248
- Alte cheltuieli de exploatare (ct.658) 16 9.143.390 24.145.789 39.856.586 7.632.843 7.308.609
= Excedent/deficit brut din exploatare 17 39.719.428 17.901.441 - -675.044 5.951.986
(11+12+13-14-15-16) 11.709.736
+ Venituri din provizioane (ct.7812+7813+7814) 18 - - - - -
+ Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 19 - - - - -
(ct.754)
- Cheltuieli cu amortizări şi provizioane 20 10.043.214 9.436.852 7.831.801 6.970.205 6.401.211
(ct.6811+6812+6813+6814)
- Pierderi din creanţe şi debitori diverşi (ct.654) 21 - - - - -
= Rezultatul exploatării (17+18+19-20-21) 22 29.674.214 8.464.589 - -7.645.249 -449.225
30.541.537
+ Venituri financiare 23 3.481.464 2.927.646 3.280.494 2.325.686 2.836.399
- Cheltuieli financiare 24 778.805 991.107 1.560.437 398.708 267.779
= Rezultatul curent (22+23-24) 25 32.376.873 10.401.125 - -5.718.271 2.119.395
28.821.480
+ Venituri extraordinare 26 - - - - -
- Cheltuieli extraordinare 27 - - - - -
- Cheltuieli privind impozitul pe profit 28 4.777.854 1.544.383 801.159 102.290 29.294
= Rezultatul net (25+26-27-28) 29 27.599.019 8.856.745 - -5.820.561 2.090.101
29.622.639
Capacitatea de autofinanţare (20+29) 30 37.642.223 18.293.597 - 1.149.644 8.491.312
21.790.838
Dividende 31 - - - - -
Participarea salariaţilor la profit 32 - - - - -
Autofinanţarea netă (30-31-32) 33 37.642.233 18.293.597 - 1.149.644 8.491.312
21.790.838
Marja comercială (Mc) determină performanțele întreprinderilor care funcționează

în sfera distribuției și comercializării iar în cazul societăților din alte domenii performanțele
rezultate din activitatea de comerț. Marja comercială se calculează ca diferență între
veniturile obținute din vânzarea mărfurilor și cheltuielile aferente vânzării marfurilor.
În cazul firmei Rompetrol Well Services S.A. se poate observa că valoriile firmei
oscilează, de la valoarea de 1.385.490 lei înregistrată în anul 2013, ajunge în anul 2015 la
voloarea de 17.100 consecință a scaderii foarte bruște a veniturilor și a cheltuielilor din
vânzări, ca mai apoi în anul 2017 să prezinte din nou o creștere întegistrându-se valoarea de
41.771 lei totuși o valoare mică față de cea din primul an, însă putem spune că întreprinderea
înceacă o îmbunătățire a marjei comerciale.
Fig. 36- Marja comercială

1,600,000
1,400,000
1,200,000
1,000,000
800,000
600,000
400,000
200,000
0
2013 2014 2015 2016 2017
Marja comercială
Cifra de afaceri (CA) este formată din vânzările de mărfuri și producția vândută, fiind
indicatorul care măsoară volumul activității de comercializare al unei întreprinderi. Cifra de
afaceri se determină prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de
lucrări și prestarea de servicii și altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte
reduceri comerciale acordate, nefiind un sold intermediar de gestiune.
Analizând cifra de afaceri a companiei Rompetrol Well Services se poate observa o
tendință descrescătoare, de la valoarea de 111.109.482 lei din anul 2013, în anul 2017
indicatorul va ajunge la valoarea de 39.997.068 lei.
Producția exercițiului (Qex) este un indicator specific unităților industriale,

măsurând volumul global al activității desfășurate. Ea include valoarea bunurilor și
serviciilor realizate de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii. Producția exercițiului se determină cu relația:
Qe = Qv + (Scqs – Sdqs) + Qi
Raportându-ne la producția exercițiului, este zicibil faptul că aceasta la fel ca și cifra de

afaceri au o perioadă cu evoluție asemănătoare, diferențele fiind generate de variația
stocurilor și veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Fig. 37- Evoluția comparativa a Mc, a Qex și a CA

120000000
100000000
80000000
60000000
40000000
20000000
0
2013 2014 2015 2016 2017
Producția exercițiului Marja comercială Cifra de afaceri

Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea

factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor de muncă şi capital, peste valoarea materiilor
prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi. Altfel spus, valoarea
adăugată reprezintă plusul de valoare care excede consumurilor intermediare în procesul de
exploatare sau bogăţia creată de întreprindere într-o perioadă de timp.
Analiza valorii adăugate prezintă interes pentru toţi agenţii economici, indiferent de
domeniul de activitate, deoarece permite o bună evaluare a performanţelor şi a eficienţei
utilizării factorilor de producţie. Astfel, se poate spune că valoarea adăugată exprimă, mai
bine decât oricare alt indicator eficacitatea combinării factorilor de producţie, muncă şi
capital, deoarece ea reprezintă valoarea nou creată de companie și se împarte între
participanții la activitatea acesteia: salariați, stat, împrumutători, proprietari etc. Ceea ce s-ar
putea împărți este doar ceea ce rămâne după achitarea obligațiilor față de terți (furnizori de
materii prime, servicii, utilități).
Pentru compania Rompetrol Well Services S.A. se poate observa o tendință de
scădere a valorii adaugate din perioada analizată, astfel că de la valorea de 81.383.317 lei
din primul an, în ultimul an ajunge la valoarea de 28.387.889 lei, ceea ce ne atrage un semnal
de alarmă deoarece de-a lungul anilor aceasta nu mai reușește sa creeze valoare în activitatea
desfașurată ca în anii precedenți. Acest lucru se poate datora fie scaderii cantității realizate,
fie creșterii consumurilor intermediare, dar și din scaderea marjei comerciale anterior
analizată.
Fig. 38- Valoarea adaugată

90,000,000
80,000,000
70,000,000
60,000,000
50,000,000
40,000,000
30,000,000
20,000,000
10,000,000
0
2013 2014 2015 2016 2017
Valoarea adaugată
Excedentul brut de exploatare (EBE) reflectă rezultatul brut al unei societăţi comerciale
degajat de activitatea de exploatare, el fiind considerat primul sold intern de gestiune cu
semnificaţie în termeni de profitabilitate. Excedentul brut din exploatare este independent de
politica financiară a unei societăţi comerciale, de politica de amortizare şi provizioane, de
politica fiscală, de politica de dividend şi de repartizarea de sume pentru dezvoltare. El
succede din valoarea adăugată după ce s-a realizat retribuirea muncii prin salarii şi a statului
prin impozite şi taxe.
Ca indicator care evidențiază performanțele economice ale unei societăți comerciale
legate de activitatea de exploatare, excedentul brut al exploatării este resursa principală a
societății care influențează atât indicatorii de eficiență cât și capacitatea de autofinanțare a
întreprinderii. Din acest motiv se consideră că excedentul brut de exploatare reflectă

contribuția capitalului la crearea bogăției întreprinderii.
În ceea ce privește excedentul brut din exploatare putem afirma că întreprinderea nu
înregistrează valori foarte bune ale acestui indicator, astfel că în anul 2015 aceasta începe să
înregistreze valori negative ajungând la un deficit de -11.709.736 lei fapt care se datorează
creșterii drastice a contului 658 Alte cheltuieli din exploatare și scăderii valorii adăugate.
Spre finalul perioadei analizate compania reușește să își redreseze situația înregistând în anul
2017 o valoarea a excedentului brut de exploatare de 5.951.986 lei.
Fig. 39- Excedentul brut din exploatare

50000000
40000000
30000000
20000000
10000000
0
2013 14 2015 2016 2017
-10000000
-20000000
Excedentul brut din exploatare
Rezultatul exploatării (Re) evaluează rentabilitatea economică a unei întreprinderi şi

corespunde activităţii normale şi curente a întreprinderii, inclusiv operaţiunile efectuate în
exerciţiile anterioare dar aferente exerciţiului curent. Nu este luată în calcul activitatea
corespunzătoare operaţiilor financiare şi extraordinare.
Acest rezultat este utilizat în compararea performanţelor întreprinderilor ce au politici
financiare diferite.
Există două modalităţi de calcul:
- ca diferenţă dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) şi totalul cheltuielilor din
exploatare (Che)
Re = Ve – Che
- pornind de la mărimea EBE şi are relaţia

Re = EBE – (Amp +Ache) + (Ave + Vpr)
Amp – amortizări şi provizioane

Ache – alte cheltuieli din exploatare
Ave – alte venituri din exploatare
Vpr – venituri din provizioane privind exploatarea
În cee ace privește rezultatul exploatării compania nu are o situație foarte bună, deoarece de
la un rezultat pozitiv de 29.674.214 lei din anul 2013 ajunge în anul 2015 la unul negativ de
-30.541.537 lei înregistrând apoi numai valori negative. Acest lucru se datorează faptului că
firma înregistrează valori negative ale excedentului brut din expoatare și un nivel mare al
cheltuielilor sin exploatare, iar pe langă aceste situații nu obtine venituri din provizioane sau
creanțe reactivate ceea ce influențează negativ indicatorul analizat.
Fig. 40- Rezultatul exploatării

40000000
30000000
20000000
10000000
0
2013 2014 2015 2016 2017
-10000000
-20000000
-30000000
-40000000
Rezultatul exploatării
Rezultatul curent (RC) măsoară rezultatul degajat de activitatea curentă a întreprinderii,

activitate care cuprinde activitatea de exploatare şi activitatea financiară. În acest caz nu se
ţine seama de politica fiscală şi de rezultatul extraordinar, dar se ia în considerare efectul
politicii financiare a întreprinderii. Ca sold intermediar de gestiune, acest rezultat este aferent
operaţiilor de exploatare şi financiare efectuate de întreprindere în cursul exerciţiului.
Compania Rompetrol Well Services S.A. înregistrează și de această dată tendințe similare ale
indicatorilor, acesta pornind de la o valoare pozitivă în anul 2013 de 32.376.873 lei, iar apoi
din anul 2015 ajungând la valoare negativă de -28.821.480 lei. Cu toate acestea se observă o
redresare a situației indicatorului în anul 2017 când se înregistrează din nou valori pozitive,
semn că întreprinderea reușește o redresarea situației prin creșterea rezultatului exploatării și
a veniturilor financiare.
Fig. 41- Evoluția comparativă a RE, RF și RC

40000000
30000000
20000000
10000000
0
2013 2014 2015 2016 2017
-10000000
-20000000
-30000000
-40000000
Rezultatul exploatării Rezultatul curent Rezultatul financiar

Rezultatul net al exercițiului (Rn) exprimă rezultatul degajat de întreaga activitate a

întreprinderii, în cursul unui exerciţiu. Reprezintă variaţia situaţiei nete a întreprinderii între
deschiderea şi închiderea exerciţiului ca urmare a activităţii economice. Rezultatul net al
exerciţiului se determină ca diferenţa între rezultatul exerciţiului înainte de impozitare şi

impozitul pe profit.
Indicatorul anterior definit are aceeași tendință ca și ceilalți indicatori anterior analizați, astfel că în
primul an avem din nou o valoare pozitivă de 37.642.223 lei, iar apoi în anul 2015 se
înregistrază valoarea negativă de -29.622.639 lei, urmând ca la sfârșitul perioadei analizate să
se înregistreze din nou valori pozitive.
Fig. 42- Evoluția rezultatului exercițiului (brut și net)

80000000
60000000
40000000
20000000
0
2013 2014 2015 2016 2017
-20000000
-40000000
-60000000
-80000000
Rezultatul brut Rezultatul net
3.2. Diagnosticul ratelor de eficiență

Analiza randamentului financiar al firmei urmăreşte reflectarea raporturilor de
eficienţă între efectele de natura rezultatelor şi eforturile financiare depuse pentru obţinerea
lor.
Fructificarea capitalului investit, a celui propriu sau a celui permanent se
materializează în capacitatea lor de a degaja venit.
Pentru realizarea diagnosticului eficienței financiare a societății am optat pentru analiza
următoarelor rate:
 rata profitabilității comerciale;
 rata profitabilității cheltuielilor;
 rata rentabilității economice;
 rata rentabilității financiare.
3.2.1. Diagnosticul ratelor de profitabilitate

Rata profitabilității comerciale (Rpc) arată rezultatul brut din exploatare aferent cifrei
de afaceri.
Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii şi caracterizează eficienţa
politicii comerciale şi a politicii de preţuri ale firmei.
Aceasta ne arată câți lei profit net se obțin la fiecare 100 lei vânzări. Este cea mai utilizată
rată de profitabilitate deoarce exprimă nivelul global de profitabilitate a activității.
Profitabilitatea comercială măsoară eficienţa globală a activităţii firmei pe perioada unui

exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază și este prezentată în tabelul
nr.36 – Analiza ratei profitabilității comerciale
Tabelul nr. 36 - Analiza ratei profitabilitatii comerciale

Specificații Simbol/ Formulă U.M. Perioada analizată
Calcul 2013 2014 2015 2016 2017
Rezultatul brut RBE Lei 39.719.428 17.901.441 -11.709.736 -675.044 5.951.986
al exploatării
Cifra de afaceri CA Lei 111.109.48 88.034.179 49.975.025 31.106.11 39.997.06
2 0 8
Indicele RBE IRBE=RBE1/RBE0*100 % 100% 45% -65% 6% -881%
Indicele CA ICA=CA1/CA0*100 % 100% 79% 57% 62% 129%

Rata Rpc=RBE/CA*100 % 36% 20% -23% -2% 15%
profitabilităţii
comerciale
Nivel minim - % 5 5 5 5 5
Nivel maxim - % 15 15 15 15 15
Se poate observa faptul că în anii 2015 si 2016 rata profitabilității comerciale este cum mult
sub nivelul minim, acest lucru datorându-se faptului că rezultatul brut înregistrează valori
negative dar si consicinței că cifra de afaceri are valori mult mai ridicate decat rezultatul brut
din exploatare, acestea fiind spuse putem afirma că în acestă perioade compania nu am fost
deloc profitabila din punct de vedere comercial. În restul perioadei de analiză valorile se
încadrează în nivelul optim, compania își redresează situația și încearcă să redevină
profitabilă.
Fig. 43 – Evoluția ratei profitabilității comerciale

40%
30%
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
-10%
-20%
-30%
Rata profitabilitatii comerciale Nivel minim Nivel maxim
Rata profitabilității cheltuielilor (Rpch) se calculează prin raportarea rezultatului aferent

cifrei de afaceri (rezultatul exploatării, rezultatul exerciţiului) la costul total al producţiei
vândute. Această rată mai este cunoscută şi sub denumirea de model standard al ratei
profitabilităţii şi măsoară capacitatea activităţii de a genera profit prin costuri, fiind

prezentată în tabelul nr. 37 – Analiza ratei profitabilității cheltuielilor.
Tabelul nr. 37 - Analiza ratei profitabilitatii cheltuielilor

Specificații Simbol/ Formulă U.M Perioada analizată
calcul . 2013 2014 2015 2016 2017
Rezultatul Rbrut Lei 29.674.21 8.464.589 -30.541.537 -7.645.248 -96.881
brut 4
al
exercitiului
Cheltuieli Ct Lei 82.595.54 81.051.63 82.202.86 39.183.02 40.614.32
totale 1 2 1 1 6
Indicele RBE IRBE=RBE1/RBE0*10 % 100% 29% -361% 25% 1%
0
Indicele Ct ICt=Ct1/Ct0*100 % 100% 98% 101% 48% 104%
Rata Rpch=Rbrut/Ct*100 % 36% 10% -37% -20% -0,24%
profitabilitati
i cheltuielilor
Nivel minim - % 9 9 9 9 9
Nivel maxim - % 15 15 15 15 15
Din analiza anterioară reiese faptul că întreprinderea nu are o gestiune profitabilă a

cheltuielilor, singurul an în care această rata se încadrează în nivelul optim fiind anul 2014 cu
un procent de 10%. După anul 2014 se înregistrează valori sub nivelul minim consecință a
faptului că întreprinderea are valori negative ale rezultatului brut din exploatare. Pentru a-și
îmbunătății performanța cheltuielilor, întreprinderea ar trenbui să iși reducă din cheltuielile
inutile sau să încerce o redresare a rezultatului brut din exploatare ca aceasta să înregistreze
valori pozitive.
Fig. nr. 44 – Evoluția ratei profitabilității
Din fig. 44 – Evoluția ratei profitabilității cheltuielilor este ușor observabil că întreprinderea
nu este într-o perioadă foarte bună, dar spre finalul perioadei analizate aceasta reușește sa își
îmbunătățească performanța înregistrând o creștere a indicatorului.
3.2.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate
Rata rentabilității economice (Re) măsoară performanţele activului total al întreprinderii,

fără a ţine seama de modul de procurare a capitalurilor (proprii sau împrumutate) alocate
pentru constituirea acestui activ. Din acest motiv, se spune că rata rentabilităţii economice
este independentă de politica de finanţare promovată de întreprindere.
Formula de calcul a ratei rentabilităţii economice este:
Rre=Rezultatul exploatării/ Cifra de afaceri *100
Informatiile privind rentabilitatea economica a companiei sunt prezentate in tabelul

nr. 38– Analiza ratei rentabilitatii economice.
Tabelul nr. 38 - Analiza ratei rentabilitatii economice

Specificații Simbol/ U.M Perioada analizată
Formulă . 2013 2014 2015 2016 2017
calcul
brut
Activele At lei 180.860.95 178.487.34 136.263.53 131.677.84 134.196.67
totale 4 3 9 3 6
Indicele IRE=REn/REn % 100% 29% -361% 25% 1%
rezultatului -1*100
exploatării
Indicele IAt=Atn/Atn- % 100% 99% 76% 97% 102%
activelor 1*100
totale
Rata Re=RE/At*100 % 16% 5% -22% -6% -0.07%
rentabilități
i
economice
Re
Nivelul - - 20 20 20 20 20
optim
Rata rentabilității economice din perioada analizată este relativ departe de nivelul optim
acceptat de 20%, în anul 2015, aceasta având o valoare negativă de -22%. Acest lucru se
datorează proporții foarte mari a activelor totale, deși în primi doi ani de analiză compania
este profitabilă, activitatea acesteia nu reusește sa obțină rezultate la un nivel încât sa acopere
datoriile sale. În toți ceilalți ani se înregistrează valori negative ale rezultatului brut, drept
consecință în acesti ani activitatea firmei nu mai este profitabilă ceea ce determină un semnal
de alarmă.
Compania ar trebui să procedeze la realizarea unui rezultat din exploatare care să înregistreze
o tendință de creștere mai ridicată decât cea a cifrei de afaceri și este necesară optimizarea
cheltuielolor.
Fig. nr. 45 – Evoluția ratei rentabilității economice

25
20
15
10
0
2013 2014 2015 2016 2017
-5
-10
-15
-20
-25
Rata rentabilității economice Nivel optim
Rata rentabilității financiare măsoară performanţa utilizării capitalului propriu, iar

în mod indirect, oportunitatea menţinerii acestuia în afacere.
Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende
şi creşterea capitalurilor proprii, constituind un mijloc de stimulare a participării la creşterea
capitalului social, atât pentru acţionarii existenţi, cât şi pentru noii acţionari. Dacă nivelul
ratei rentabilităţii financiare este ridicat, acţionarii acceptă ca o parte din profitul lor să fie
lăsată la dispoziţia întreprinderii, asigurând astfel mijloacele de creştere a acestora. Rata
rentabilităţii financiare se determină astfel:
Rf= Rezultatul net al exercițiului / Capitaluri proprii * 100
În tabelul nr. 39 – Analiza ratei rentabilitatii financiare, sunt prezentate informatii privind
rentabilitatea financiara pentru cei cinci ani 2010-2014 si evolutia factorilor de influenta in
perioada analizata.
Tabelul nr. 39 - Analiza ratei rentabilității financiare

Specificați Simbol/ Formulă U.M Perioada analizată
i calcul . 2013 2014 2015 2016 2017
Capitaluri Cpr Lei 160.807.63 161.318.65 126.132.20 120.311.63 122.401.73
proprii 9 7 0 8 8
Rezultatul Rnet Lei 27.599.019 8.856.745 - -5.820.561 2.442.446
net al 29.622.639
exercițiulu
i
Indicele ICpr=Cpr1/Cpr0*100 % 100% 100% 78% 95% 102%
Cpr
Indicele IRnet=Rnet1/Rnet0*10 % 100% 32% -334% 20% -42%
Rnet 0
Rf Rf=Rnet/Cpr*100 % 17% 5% -23% -5% 2%
Nivel - - 25% 25% 25% 25% 25%

optim
Putem afirma că nici această rată nu se încadrează în nivelul optim de rentabilitate. Pe

parcursul perioadei analizate valorile obținute sunt foarte reduse și departate de nivelul de
25%, acest lucru daorându-se unui nivel superior de creștere a capitalurilor permanente față
de indicele de creștere a rezultatului net din exploatare.
Fig. nr. 46– Evoluția ratei rentabilității financiare

30%
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
-10%
-20%
-30%
Rata renabilității financiare Nivel optim

4. DIAGNOSTICUL SITUAȚIEI FLUXURILOR DE NUMERAR
Cash flow-ul sau fluxul de numerar, numit adesea și flux de trezorerie, reprezintă diferența
dintre încasările și ieșirile de numerar ale unei societăți sau ale unui proiect, pe o perioadă de
timp analizată, care poate fi de o săptămână, o lună, un trimestru, un an sau mai mult.
Cash-flow-ul sau fluxul de trezorerie/de numerar reprezintă diferența dintre intrările și ieșirile
de numerar efectuate de o companie pe parcursul unui exercițiu financiar. Intrările sunt date de
încasările companiei provenind de la clienți, debitori, investitori, din vânzarea unor imobilizări
corporale sau din încasarea unor împrumuturi primite pe termen lung. Ieșirile sunt banii care se
plătesc pentru salarii, chirii, materii prime, servicii, creditorilor sau acționarilor.
Fluxul de numerar pozitiv indică faptul că activele lichide ale unei companii sunt în creștere,
permițându-i să își plătească datoriile, să investească în continuare în afacere, să restituie banii
acționarilor, etc. Fluxul de numerar negativ indică faptul că activele lichide ale unei companii
sunt în scădere.
Orice flux de numerar prezintă informațiile financiare pe care o societate sau afacere le
înregistrează pe trei planuri:
 activitatea de exploatare;
Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de exploatare sunt:
(a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
(b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
(c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii;
(d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;
(e) încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi daune, anuităţi şi
alte beneficii generate de poliţele de asigurare;
(f) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepţia cazului în care ele pot fi
identificate în mod specific cu activităţile de investiţie şi finanţare;
(g) încasările şi plăţile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de plasament sau
tranzacţionare.
 activitatea de investiții;
Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de investiţie sunt:
(a) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active
imobilizate;
(b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale şi alte active
imobilizate;
(c) plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
întreprinderi şi de interese în asocierile în participaţiune;
(d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
întreprinderi, şi interese în asocierile în participaţiune;
(e) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
(f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
 activitatea de finanțare.
Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de finanţare sunt:
(a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital;
(b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile
entităţii;
(c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor,
datoriilor neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;
(d) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
(e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaţiilor aferente unui contract de
leasing financiar.
Tabelul nr. 40 - Situația fluxurilor de numerar
Specificații Perioada analizată
2013 2014 2015 2016 2017
Fluxul de trezorerie din activitatea de
exploatare
Profit net înainte de impozitare și 32.376.873 10.401.128 -28.821.480 -5.718.271 2.471.740
elemente extraordinare
Ajustari pentru:
Amortizare și ajustări de valoare aferente 9.995.996 9.428.477 11.368.806 8.614.848 6.164.217
imobilizărilor corporale(+)
Amorizare și ajustări de valoare pentru 47.218 10.374 2.995 4.078 8.063
imobilizări necorporale(+)
Miscări în alte provizione net -941.668 7.293.727 22.945.139 -627.210 228.931
Venituri din dobânzi(-) -1.914.377 -2.438.145 -1.954.257 -1.890.865 -2.541.486
Pierdere/ (profit) din vânzarea de -175.804 -51.560 -9.000 178.350 -133.223
imobilizări corporale
Profit din exploatare înainte de 38.864.470 25.165.769 3.532.203 560.931 6.198.221
schimbări în capitalul circulant
Descreșterea/ ( creșterea) creanțelor -24.282.258 -56.600 11.234.002 974.527 -2.095.847
comerciale și de altă natură
Descreșterea/ (creșterea) stocurilor -1.060.529 661.028 691.280 2.063.459 -1.457.370
(Descreșterea)/ creșterea datoriilor -1.492.846 -385.548 -4.503.468 2.640.245 2.091.503
comerciale și de altă natură
Impozit pe profit plătit -4.774.273 -5.377.905 -1.283.000 - -
A.Numerar net din activitatea de 7.234.564 20.026.744 9.671.017 6.239.162 4.736.507
exploatare
Fluxul de numerar din activitatea de
investiții
-Plăți pentru achiziționarea de imobilizări -5.470.685 -5.387.430 -1.866.482 -1.047.014 -258.996
corporale
-Încasări din vânzarea de imobilizări - 73.390 9.000 101.612 147.940
corporale și necorporale
Plăți pentru imobilizări financiare 318.573 - - - -
-Dobânzi încasate 1.799.517 1.788.781 2.033.736 1.882.381 2.586.560
B.Numerar net din activitatea de -3.352.594 -3.525.259 9.847.271 7.176.141 2.734.500
investiții
Fluxuri de numerar din activitatea de
finanțare
Cash pooling - - -6.065.820 -7.265.199 -11.226.870
17.628.657
Dividende plătite -5.523.200 -9.900.758 -5.262.127 -45.473 -11.234
C.Fluxul de numerar net din activitatea -5.523.200 - -11.327.747 -7.310.671 -11.238.104

de finanțare 27.729.415
Descreștere/(creștere) netă a numerarului -1.641.230 - -1.480.676 -134.531 -4.058.924
și echivalentelor 11.227.930
Numerar și echivalente de numerar la 22.031.514 20.390.284 9.162.354 7.681.678 7.547.147
începutul exercițiului financiar
Numerar și echivalente de numerar la 20.390.284 9.162.354 7.681.679 7.547.147 3.535.339
sfârșitul exercițiului financiar
Fluxul de numerar total se calculează prin însumarea fluxului de numerar din activitatea de
exploatare a), de investiții b) și de finanțare c).
ELEMENTE AJUSTĂRI
2013 2014 2015 2016 2017
FLUX DE NUMERAR PE -1.641.230 -11.227.930 8.190.541 6.104.632 -3.767.097
ÎNTREPRINDERE ( A+B+C)
Fig. nr. 47 – Evoluția fluxului de numerar pe întreprindere

Fluxul de numerar pe întreprindere

10000000
5000000
0
2013 2014 2015 2016 2017
-5000000
-10000000
-15000000
Fluxul de numerar pe întreprindere
Se poate observa din analiza evoluției fluxului de numerar pe întreprindere că aceasta

prezintă o variație destul de dtrastică de la un an la altul, înregistrând o valoare foarte mică în
anul 2014 de -11.227.930 lei, ceea ce impică un dezechilubru financiar în ceea ce privește
resursele financiare.
Se cunoaște faptul că fluxul de numerar total trebuie să coincidă cu diferența dintre soldul
final și soldul inițial din bilanț reprezentat de IV Casa și conturi la bănci. Alt fel spus, încă de
la analiza ratei disponibilităților bănești (tabelul nr. 21), s-ar fi observat aceeași fluctuație ca
urmare a unei posibile activități necorespunzătoare a numerarului și disponibilului bănesc din
conturile bancare.
5. DIAGNOSTICUL RISCULUI
Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă tuturor obligațiilor de

plată
angajate anterior și ajunse la scadență. Atunci când obligațiile ajunse la scadență nu mai pot
fi
achitate din fondurile întreprinderii și nici nu mai pot fi mobilizate alte surse financiare
externe se spune că întreprinderea a intrat în incapacitate de plată și se declanșează procedura
de faliment.
Cele mai utilizate metode pentru aprecierea riscului de faliment sunt cele care utilizează
funcții scor. Două dintre funcțiile scor utilizate frecvent sunt:

 Modelul Altman;
 Modelul Canon- Holder.
5.1. Diagnosticul riscului prin modelul Canon-Holder
Modelul folosit în această lucrare pentru evaluarea riscului de faliment este modelul Conan-
Holder. Elementele pentru calculul scorului după acest model și rezultatelele calculelor sunt
prezentate în tabelul nr. – Modelul Conan-Holder.
Tabelul nr. 41 – Modelul Canon-Holder

Nr Specificații Perioada analizată
. 2013 2014 2015 2016 2017
cr
t
1 Active circulante Ac 118.716.667 93.446.200 87.381.462 94.150.504 103.406.54
5
2 Stocuri St 6.171.457 5.016.645 4.154.903 2.849.530 4.229.589
3 Active totale AT 180.860.954 178.487.343 136.263.539 131.677.843 134.196.67
6
4 Capitaluri permanente Cpm 164.133.133 165.431.698 127.197.171 121.329.121 123.931.06
4
5 Pasive totale PT 180.860.954 178.487.434 136.263.539 131.677.843 134.196.67
6
6 Cheltuieli financiare Chfin 778.805 991.107 1.560.437 398.708 267.779
7 Cifra de afaceri CA 111 109 482 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068
8 Cheltuieli cu personalul Chpers 27 310 967 25 918 725 21 205 208 15 763 596 14.653.645
9 Excedent brut din exploatare 39.719.428 17.901.441 -22.709.736 -675.044 5.951.986
EBE
10 Valoarea adaugată VA 81.383.317 68425020 39004196 23354383 28387889
11 Datorii totale DT 20.053.315 17.168.777 10.131.339 11.366.205 11.794.938
12 R1=EBE/DT 1.98 1.04 -2,24 -0.02 0,50

13 R2=Cpm/AT 0,90 0,93 0,93 0,92 0,92
14 R3=(Ac-S)/AT 0,62 0,50 0,61 0,69 0,74
15 R4=Chfin/CA+ 0,007 0,01 0,03 0,01 0,007
16 R5=Chpers/VA 0,34 0,37 0,54 0.67 0,51
17 Z=0.24*R1+0.22*R2+0.16*R3+ 0,81 0,58 -0,15 0,38 0,49
0.87*R4+0.10*R5
Pentru compania Rompetrol Well Service , scorul Z indică pentru toți anii intervalului 2013-
2017 un nivel peste 0.16, semnificând o situație foarte bună, cu probabilitatea falimentului
sub 10%, conform interpretării din tabelul nr. 42.
Tabelul nr. 42 – Interpretarea scorului Z in modelul Conan-Holder

Starea
întreprinderii Valoare scor Z Riscul de faliment
Eșec Z < -0.05 > 90%
Pericol -0.5 < Z < 0.04 65%-90%
Alertă 0.04 < Z < 0.1 30%-65%
Bună 0.1 < Z < 0.16 10%-30%
Foarte bună Z > 0.16 sub 10%
6. CONCLUZII
Analiza diagnostic a evoluției companiei Rompetrol Well Services S.A. în perioada 2013-2017 a
evidențiat urmatoarele aspecte în sinteză:
1. Poziția financiară
Lichiditatea generală obținută în perioada de analiză nu se încadrează în intervalul optim
fiind superior acestuia, ca și consecință a acestui lucru compania nu utilizează corespunzător
activele circulante.
Lichiditatea redusă la fel ca și lichiditatea generală înregistrază valori cu mult superioare
intervalului optim, deoarece nivelul datoriilor pe termen scurt este mult mai mic decât nivelul
creanţelor, putem presupune că întreprinderea poate întâmpina dificultăţi în recuperarea unor

creanţe.
În ceea ce privește analiza lichidității imediat, nici aceasta nu se încadrează între limitele
inferioară și cea superioară având valori peste limita superioară admisă, ceea ce ne indică o
utilizare ineficientă a resurselor disponibile. Compania nu înregistrează în niciunul dintre anii
analizați o stare de incapacitate de plată a datoriilor pe termen scurt.
Solvabilitatea patrionială a întreprinderii din perioada analizată se află și aceasta cu mult
peste nivelul optim de 30% ceea ce ne indică faptul că împrumuturile pe termen scurt au o
pondere mult mai mică decât capitalurile sociale deținute, astfel compania nu este în pericol
de faliment deoarece are resursele disponibile pentru a-și achita imprumuturile.
Capacitatea de rambursare a datoriilor din perioada analizată se încadrează în nivelul optim
doar în primi doi ani, apoi înregistrând valori sub acest nivel optim, lucru care afectează
capacitatea companiei de a-și onora datoriile doar din autofinanțare.
Gradul de acoperire a dobânzii înregistrează în perioada analizată valori sub nivelul optim,
astfel compania se află într-o perioadă nefavorabilă în care nu este capabilă sa își acopere
cheltuielile cu dobânzile din rezultatul exploatării datorită reducerii drastice a acestuia mai
ales în ultimii trei ani de analiză când se înregistrează valori negative.
a) indicatorii de structură ai activului

În ceea ce privește analiza ratei activelor imobilizate se înregistrează valori sub nivelul minim
datorită tendinței superioare de creaștere a activelor totale față de creșterea activelor imobilizate
nete.
Rata activelor circulante spre deosebire de rata activelor imobilizate, înregistrează valori peste
nivelul maxim, activele circulante cresc într-o proporție mai mare decât cifra de afaceri ceea ce
generează în întreprinderea analizată o stare de eficiență a utilizării resurselor.
În cadrul structurii activelor avem o proporție dominantă a activelor circulante de 55-80%, lucru
care este determinat de obiectul de activitate al companiei și o proporție minoritară a activelor
imobilizate de 20-25%.
b) indicatorii de structură ai pasivului

Rata stabilității financiare înregistrează pe tot parcursul perioadei analizate valori peste
nivelul optim de 66%, deci putem trage concluzia că întreprinderea are o stabilitate financiară
ridicată datorită ponderii foarte mari a capitalurilor permanente în pasivul total.
Rata autonomiei financiare globale la fel ca si rata stabilității financiare înregistreză valori
peste nivelul maxim, motiv pentru care putem spune că activul întreprinderii este finanțat
într-o mare proporție din capitaluri propri. Această situație ajută întreprinderea să prezinte
garanții certe pentru a beneficia de credite pe termen mediu si lung.
Rata autonomiei financiare la termen din perioada analizată se plasează cu mult peste nivelul
optim de 50%, întreprinderea își poate finanța activul imobilizat doar din capitalurile proprii
deținute.
c) indicatorii de echilibru financiar

Fondul de rulment, prin susținerea de către fondul de rulment propriu înregistrează valori
pozitive, excedentul de resurse fiind utilizat pentru finanțarea nevoilor curente, ajutând astfel
compania să facă față presiunilor pe termen scurt asupra capacității de plată.
Necesarul de fond de rulment prezintă aceeași tendință ca și fondul de rulment, ceea ce

semnifică faptul că există un plus de active circulante în raport cu datoriile de exploatare,
pentru care societatea trebuie să aloce resursele permanente.
Trezoreria netă este și ea pozitivă, deși prezintă o tendință descendentă, aceasta se gasește
sub forma de disponibilități bănești în casă și conturi la bănci.
2. Performanţa financiară
a. Soldurile intermediare de gestiune
Marja comercială se află într-o scădere continuă, dar se redresează în anul 2017 când ajunge
să înregistreze din nou valori pozitive.
Cifra de afaceri realizându-se în principal din vânzarea producției propria ( servicii).
Producția exercițiului și cifra de afaceri au o perioadă cu evoluție asemănătoare, diferențele
fiind generate de variația stocurilor și a veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Valoarea adaugată are o tendință de scădere, iar excedentul brut din exploatare înregistrează
e evoluție descrescătoare, din anul 2015 urmând ca în anul 2017 să revină la valori pozitive.
b. Ratele de eficienţă
În practica economică se consideră că o rată a profitabilităţii comerciale cuprinsă între 5% şi
15% este acceptabilă. În cazul companiei Rompetrol Well Services singurii ani în care se
înregistrează valori în nivelul optim sunt anii 2014 și 2017, în restul anilor înregistrându-se
valori negative.
În cazul ratei profitabilității cheltuielilor se poate observa că singurul an în care indicele
înregistrează valori în nivelul optim este anul 2014, restul anilor înregistrând valori cu mult
sub nivelul minim.
Se constată niveluri ale ratei rentabilităţii financiare necorespunzătoare pentru toţi anii
perioadei analizate
În concluzie, compania Rompetro Well Services S.A. din punct de vedere al profitabilității
nu este într-o stare foarte bună, dar sub aspectul potențialului tehnico-material, comercial și
uman se situează pe o poziție destul de bună. În același timp compania poate să își onoreze
plata datoriilor la timp. Compania prezintă o situație destul de bună pe parcursul perioadei
analizate cu un risc de faliment de sub 10%.
7. BIBLIOGRAFIE
Site-uri:
Informatii despre compania Rompetrol Well Service, consultate la adresa:
1. https://rompetrolwellservices.kmginternational.com/
2. http://newweb.rompetrol.com/online/index.php?_website_id=38&page_id=354
3. https://www.listafirme.ro/rompetrol-well-services-sa-1346607/
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Rompetrol_Well_Services
5. https://www.risco.ro/verifica-firma/rompetrol-well-services-cui-1346607
6. https://termene.ro/firma/1346607-ROMPETROL-WELL-SERVICES-SA
7. https://ro.kompass.com/c/rompetrol-well-services-sa/ro000923/
Informatii financiare Rompetrol Well Solution 2013-2017, consultate la adresa:

1. http://m.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?
s=PTR
2. https://termene.ro/firma/1346607-ROMPETROL-WELL-SERVICES-SA
8. ANEXE
Bilant anul 2013
Bilant anii 2014-2015

Bilanț anii 2016-2017

Cont de profit sau pierdere 2013

Cont de profit sau pierdere anii 2014-2015

Cont de profit sau pierdere anii 2016-2017


Modificare Cu Tabel 25.05

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modificare Cu Tabel 25.05

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A.

1.1 INFORMAȚII GENERALE...............................................................................................5

PREZENTAREA COMPANIEI ROMPETROL WELL SERVICE S.A.

1.1 INFORMAȚII GENERALE

1.1.1 Elemente de identificare și date generale

1.1.3. Domeniul de activitate

Rompetrol Well Services se prezintă ca un partener competitiv, viabil și serios, cu o variată

Obiectul de activitate al societății constă în principal din: operațiuni speciale la sondele de

Portofoliul serviciilor oferite de companie sunt reprezentate de:

1.1.4. Scurt istoric

Reducerea drastică a prețurilor petrolului, în perioada 2015-2016, a determinat o

Serviciile sunt furnizate operatorilor şi contractorilor de petrol şi gaze, cu accent pe

1.1.5. Misiune. Valori. Obiective strategice

- Creativitate pentru calitate

Obiective principale pentru 2017 :

1.2.1. Aspecte privind potențialul uman

Inițierea și desfășurarea cu succes a activității firmei depind într-o covârșitoare

o mai buna utilizare a factorului uman conduce la o creștere majoră a eficienței și

Tabelul nr. 1- Numărul de personal

Se poate constata o scădere destul de marcantă a numărului de personal de la o

Fig. 1- Evoluţia numărului de personal

Evolutia numărului de personal

Eficienţa utilizării forței de muncă

Tabelul nr. 2- Evoluţia productivităţii muncii

Variaţia Wm ΔWm=Wmn- Lei - -61.305 -91.807 -6.611 74.088

Se poate constata o fluctuație negativă a productivității muncii de la un an la altul,

Tabelul nr. 3- Profitabilitatea muncii

Nr. de personal Np pers 337 328 283 183 164

Profitabiliatetea Wm= RE/Np lei/pers 88.054 25.807 -107.921 -41.777 -2.739

Variația Wm ∆Wm= Wmn- lei - -62.247 -133.728 66.144 39.038

Indice Wm Iwm= % - 29% -418% 39% 6,56%

Din punct de vedere al profitabilităţii muncii, se poate observa că întreprinderea a

Fig. 3 – Evoluţia profitabilităţii muncii

Tabelul nr. 4- Evoluţia cheltuielilor pe angajat

Cheltuieli pe lei/per 81.041 79.021 74.930 86.140 89.351

ICh/angajat I CH/ang - - 98% 95% 115% 104%

Cu excepţia anului 2017, în comparaţia an/an, cheltuielile cu personalul au scăzut în medie

Fig. 4 – Evoluţia cheltuielilor pe angajat

1.2.2. Aspecte privind potenţialul comercial

Aprecierea potențialul comercial presupune identificarea pieței de desfacere și a

• Servicii cimentare-pompare: 26.102.648 lei, acesta valoare reprezentând un procent

Fig 5. -Evoluția cifrei de afaceri şi a veniturilor totale

Tabelul nr. 6 – Piaţa pe produse

2013 2014 2015 2016 2017

Total cifra 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.109 39.997.068

Poziţia ocupată pe piaţă

Cota de piață 2013 2014 2015 2016 2017

 STRATUM ENERGY ROMANIA LLC,

Fig.6- Structura clienţilor

OMV PETROM ROMGAZ AMROMCO CONTRACTORI FORAJ

.Relația companiei cu furnizorii

Precizarea de informaţii cu privire la siguranţa surselor de aprovizionare şi la preţurile

 S.C. UPETROM S.A. PLOIEŞTI,

1.2.3. Astecte privind potențialul tehnic

Activele patrimoniale de natura imobilizărilor corporale permit o organizare flexibilă

2. DIAGNOSTICUL POZIȚIEI FINANCIARE

Relațiile în cadrul bilanțului, dintre sursele de finanțare (capitaluri proprii și datorii) și

2.1. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE BONITATE

2.1.1. Diagnosticul lichidității

Rata lichidității generale sau curente (Rlg)

Tabelul nr.7- Analiza ratei lichidităţii generale

Fig.7- Evoluţia ratei lichidităţii generale

Rata lichidităţii generale Nivel limită superioară Nivel limită inferioară