Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DIAGNOSTICUL
ÎNTREPRINDERII
S.C. ROMPETROL WELL
SERVICES S.A.
COORDONATOR:
Prof. Univ. Dr. Buglea Alexandru
STUDENT:
Șerbănică Adina-Lavinia, AFC
Agavriloaie Diana-Mirela,AFC
TIMIȘOARA,
Anul 2019
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 2
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 3
CUPRINS
1. PREZENTAREA COMPANIEI ROMPETROL WELL SERVICE S.A. .........................5
1.1 INFORMAȚII GENERALE ................................................................................5
1.1.1 Elemente de identificare și date generale ......................................................5
1.1.2. Conducerea ...................................................................................................5
1.1.3. Domeniul de activitate ................................................................................5
1.1.4. Scurt istoric .................................................................................................6
1.1.5. Misiune. Valori. Obiective strategice .........................................................7
1.2. Informații economice .......................................................................................8
1.2.1. Aspecte privind potențialul uman ...............................................................8
1.2.2. Aspecte privind potenţialul comercial ......................................................12
1.2.3. Astecte privind potențialul tehnic .............................................................17
2. DIAGNOSTICUL POZIȚIEI FINANCIARE .....................................................................19
2.1. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE BONITATE ..............................19
2.1.1. Diagnosticul lichidității.............................................................................19
2.1.2. Diagnosticul solvabilității .........................................................................24
2.2. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE STRUCTURĂ ...........................27
2.2.1. Diagnosticul structurii activului................................................................27
2.2.2. Diagnosticul structurii pasivului ...............................................................36
2.3. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR ......43
2.3.1. Diagnosticul fondului de rulment .............................................................44
2.3.2. Necesarul de fond de rulment ...................................................................46
2.3.3. Trezoreria netă ..........................................................................................48
2.4. DIAGNOSTICUL RATELOR DE GESTIUNE FINANCIARĂ ..................49
2.4.1. Diagnosticul gestiunii stocurilor ...............................................................50
2.4.2. Diagnosticul gestiunii clienților ................................................................51
2.4.3. Diagnosticul gestiunii furnizorilor ............................................................52
2.4.4. Diagnosticul datoriilor pe termen scurt ....................................................54
3. DIAGNOSTICUL PERFORMANȚEI FINANCIARE....................................................57
3.1. DIAGNOSTICUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE ......57
3.2. Diagnosticul ratelor de eficiență ....................................................................63
3.2.1. Diagnosticul ratelor de profitabilitate .......................................................63
3.2.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate ..........................................................65
4. DIAGNOSTICUL SITUAȚIEI FLUXURILOR DE NUMERAR ..................................69
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 4
Date de identificare:
Denumirea societății comerciale: Rompetrol Well Services
Sediul social: Str. Clopoței, nr. 2 bis, Ploiești, Romania
Numarul de telefon/ fax: -
Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului: 1346607
Numar de ordine în Registrul Comerțului: J29/110/1991
Date generale:
Capital social : 28 557 446 Lei
Cod CAEN: 910 - Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale
Simbol la Bursa de Valori București : PTR
Activitate preponderentă: Rafinărie petrol/ distribuție
1.1.2. Conducerea
Societatea este administrată de un Consiliu de Administrare care este format din cinci
membrii:
• Saduokhas Meraliyev- Presedinte al Consiliului de Administrație;
• Arin Meirenbayev – Director de Grup pentru Dezvoltarea Tradingului(Membru);
• Timur Zhetpisbayev- Directorul Genera Membru al Consiliului de
Administratie(Membru);
• Luiza Moise-Director Economic(Membru);
• Dl Henke - director juridic(Membru).
Conform Regulamentului European privind abuzul de piață (REG EU 596/2014,
articolul
19),persoanele care exercită responsabilități de conducere în cadrul Rompetrol Well Services
S.A., precum și persoanele care au o strânsă legătură cu acestea, trebuie să notifice Autoritatea
de Supraveghere Financiară (ASF) și ROMPETROL WELL SERVICES cu privire la
tranzacțiile efectuate cu instrumentele financiare emise de ROMPETROL WELL SERVICES
S.A.
Capitalul social la 31.12.2016 este de 27.819.090 lei echivalent a 278.190.900 acţiuni
cu o valoare nominală de 0,10 lei/acţiune şi este repartizat pe deţinători astfel: 1. KMG
INTERNATIONAL N.V. Olanda 20.311.015 lei (73,0111 %) 2. KJK FUND II SICAV-SIF
Luxembourg 2.970.995 lei (10,6797 %) 3. Alţi acţionari (2864 acţionari) 4.537.080 lei
(16,3092 %)
Rompetrol Well Services (RWS) este una din cele mai importante companii din
segmentul de piață specific din România. Cu o experienţă de peste 60 de ani, RWS oferă o
gamă largă de servicii specializate pentru sonde de ţiţei şi gaze naturale ce include cimentări,
Sand Control, stimulări, instrumentaţii cu sârmă, servicii cu azot, tubaj coloane și închirieri
echipamente și scule.
Compania Rompetrol Well Services S.A. a fost înființată în 1951 și în cei 67 de ani de
activitate activitate, deși a funcționat în cadrul unor structuri diferite și denominări diferite,
principalul a fost furnizarea de servicii speciale de bine în România. Prin Hotărârea Guvernului
nr. 1213 din noiembrie 1990, potrivit Legii nr. 15/1990, Compania a fost transformată într-o
societate pe acțiuni, sub denumirea de S.C PETROS S.A., sub care a funcționat până în
septembrie 2001, când a schimbat denominația în S.C. ROMPETROL WELL SERVICES S.A.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 7
Misiune : Rompetrol tinde să devină cea mai profitabilă companie din industria
petrolieră din regiune prin experiența, expertiza tehnică și întinderea geografică. Țintim spre o
continuă îmbunătățire a nivelului de satisfacție a clienților, oferindu-le produse și servivii de
înaltă calitate. Oamenii sunt cele mai valoroase active ale noastre, iar integritatea (promisiunea
noastră) constituie cel mai important produs pe care îl putem oferii.
Valorile companiei:
Marca Rompetrol este construită pe valorile oamenilor care lucrează și formează Grupul
Rompetrol, o marcă puternică născută din oameni cu personalități puternice. Pe ceea ce fac și
sunt se bazează forța acestei mărci unice.
- Mândrie națională/Succes românesc
Grupul Rompetrol este format din români pasionați de success și curajosi, oameni care au
puterea să ridice o afacere vie și puternică în România. Ceea ce facem pentru țară este
reprezentativ pentru ceea ce transmite România mai departe.
- Independența
Cu o gândire neconvențională și anticipativă, Rompetrol Well Services își urmează drumul
unic. Dezvoltându-se prin puterea proprie, Grupul investește în concepte nonconformiste de
afaceri pe piața locală și pe cele din regiune. Un Grup autonomy având o viziune unică.
- Creativitate pentru calitate
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 8
Noi depășim standardele de calitate livrând societății energia pentru o viață mai bună, dar și
mai simplă. Grupul înnoiește și investește permanent în tehnologie, prin produsele și serviciile
sale primind permanent soluții și direcții noi de dezvoltare.
- Dinamism
Rompetrol Well Services a fost, pe rând, compania care a înregistrat cea mai mare creștere din
România, cea mai de succes privatizare, și, acum, este cel mai mare concern privat industrial
al țării. Această metamorfoză se datorează unui mediu de lucru dinamic, cunostiințe superioare
în domeniu, flexibilitate în luarea deciziilor, și nu în cele din urmă, încrederea în experiența
obținută.
- Experiența
Rompetrol se află în industria petrolieră de trei decenii. Echipele noastre au lucrat în multe tări
cu diferite politici de impozitare, unde flexibilitatea constituie cheia succesului. Până acum,
toți managerii noștrii care lucrează în mediul internațional au contribuit la procesul de formare
a cunoștiințelor noilor angajați.
350
300
250
200
150
100
50
0
2013 2014 2015 2016 2017
Eficiența forței de muncă în cadrul societății este apreciată prin utilizarea a doi
indicatori:
− -Productivitatea anuală a muncii;
− -Profitabilitatea muncii.
Productivitatea anuală a muncii, compară efectele activităţii companiei (sub aspectul
cifrei de afaceri şi în măsura posibilităţilor, volumului fizic al producţiei) cu eforturile depuse
în perioada analizată.
În Tabelul nr. 2– Evoluţia productivității muncii, este prezentată evoluția
productivității muncii pentru fiecare an al analizei, dar și modificarea acesteia în dinamică.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 10
400.000
300.000
200.000
100.000
0
2013 2014 2015 2016 2017
Productivitatea muncii
observa o ușoară creştere, respectiv de 39% în 2015-2016 şi 6,56% în 2016-2017, efect datorat
de creşterea rezultatului exploatării şi scăderea numărului de personal.
Dinamica profitabilităţii muncii se poate observa şi în figura 3- Evoluţia profitabilităţii muncii.
100.000
0
-100.000 2013 2014 2015 2016 2017
-200.000
Profitabilitatea muncii
Cheltuielile cu personalul
Analiza în dinamică a acestor cheltuieli sub aspectul mediei pe angajat permite
aprecierea preocupării societății pentru bunăstarea angajaţilor, dar analiza trebuie corelată cu
eficienţa înregistrată în aceeaşi perioadă, pentru a caracteriza în mod real coerenţa între munca
angajaţilor şi recunoaşterea acesteia de către companie.
Numar de
personal Np pers 337 328 283 183 164
90.000
80.000
70.000
60.000
2013 2014 2015 2016 2017
Cheltuieli/angajat
Tabel nr. 5- Evoluţia cifrei de afaceri, veniturilor totale, profitului brut și profitului net
Perioada analizată
Specificații Simbol U.M
2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de CA lei 111.109.482 88.034.179 49.975.025 31.106.110 39.997.068
afaceri
Venituri VT lei 114.972.414 91.452.760 53.381.381 33.464.751 43.086.066
totale
Profit brut Pb lei 32.376.873 10.401.127 -28.821.480 -5.718.271 2.471.740
Profit net Pn lei 27.599.019 8.856.745 -29.622.639 -5.820.561 2.442.446
Din punct de vedere al potenţialului comercial se poate observa o scădere drastică a cifrei de
afaceri în perioada 2013-2016, urmând ca în anul 2017 firma să înregistreze o creştere de 28%
faţă de anul anterior, creştere direct proporţională cu variaţia veniturilor totale pe parcursul
perioadei analizate. Serviciile executate în tări din Europa conduc la o cifră de afaceri de
505.976 lei. Acest trend al evoluţiei cifrei de afaceri şi a veniturilor totale se poate remarca şi
în figura nr. 5-Evoluţia cifrei de afaceri şi a veniturilor totale.
150.000.000
100.000.000
50.000.000
0
2013 2014 2015 2016 2017
CA VT
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 14
Produse comercializare
Obiectul principal de activitate al companiei este reprezentat de furnizarea de servicii pentru
extragerea și comercializarea de petrol și gaze naturale, acesta furnizând urmatoarele servicii:
• Gaze comprimate și lichefiate, pure substante chimice pentru refrigerare;
• Azot;
• Contractori pentru forări și prospecțiuni, pentru petrol și gaze naturale;
• Contractori de lucrări de tubaj pentru câmpuri petroliere;
• Contractori de lucrări de colmatare și prezervare ale puțurilor de petrol și gaze scose din uz;
• Contractori de lucrări de regenerare a puțurilor de petrol și gaze naturale;
• Servicii de inginerie pentru fluide (namoluri) de foraj, pentru câmpuri petroliere;
• Contractori de lucrări de cimentare a sondelor de petrol;
• Contractori de lucrări de acidizare a sondelor de petrol;
• Contractori de lucrări de fisurare hidraulică a sondelor de petrol;
• Contractori de lucrări de testare a sondelor de petrol și gaze naturale;
• Servicii de testare a țevilor și tubajelor de foraj pentru câmpuri petroliere;
• Servicii de măsurare pentru industria petrolului și gazelor naturale;
• Servicii de asistență tehnică pentru industria petroliera;
• Transporturi rutiere pentru produse în vrac;
• Servicii de transport în containere pentru produse în vrac
PRAHOVA ROMÂNIA
Principalii clienţi
Principalul client al societăţii pe piaţa internă este OMV PETROM S.A. Bucureşti,
prestaţiile către acesta reprezentând la nivelul anului 2016 un procent de aprox. 50,5% din
totalul prestaţiilor executate de societate. Alţi clienţi interni către care ROMPETROL WELL
SERVICES S.A. prestează servicii sunt S.N.G.N. ROMGAZ S.A. pentru care volumul
lucrărilor executate în cursul anului 2016 reprezintă un procent de aprox 19,2%, Schelele de
Foraj – 13% şi alţi operatori din domeniul petrolier.
Societatea a prestat servicii în cursul anului 2016 pe piaţa internă şi către operatori
independenţi precum:
• AMROMCO ENERGY SRL,
• WEATHERFORD ATLAS GIP SRL,
• PETROFAC SOLUTIONS & FACILITIES SUPORT SRL
• STRATUM ENERGY ROMANIA LLC,
• TACROM DRILLING SRL,
• HALLIBURTON ENERGY SERVICES SRL,
• LOTUS PETROL SRL, etc.
Activitatea pe piaţa externă, ce reprezintă 0,2% din veniturile companiei în 2016, s-a
desfăşurat în Bulgaria (prin WEATHERFORD ATLAS GIP SRL).
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 16
7%
52%
20%
Principalii competitori
O cotă variind între 15% şi 55% din piaţa serviciilor specifice este deţinută de societatea
noastră. În domeniul operaţiilor de cimentare, serviciile care au ponderea cea mai mare în
domeniul nostru de activitate, concurenţii sunt: SCHLUMBERGER LOGELCO INC. SUC.
BUCUREŞTI, HALLIBURTON ROMANIA şi SIRCOSS. Deasemeni există concurenţi şi în
domeniul operaţiilor de stimulare a sondelor, cum ar fi WEATHERFORD ATLAS GIP S.R.L.,
BAKER OIL TOOLS şi TACROM SERVICES iar în domeniul închirierilor de scule şi
echipamente, ODJFELL, TESCO, DOSCO PETROSERVICES S.R.L.
Analiza lichidității arată gradul în care obligațiile cu termen de exigibilitate mai mic de un an sunt
achitate de societate pe seama elementelor cele mai lichide ale activului, măsurând practic
capacitatea societăţii de a-și onora obligaţiile asumate pe termen scurt, evaluând riscul
incapacității de plată.
Analiza lichidității se realizează cu ajutorul ratelor de lichiditate, și anume:
- Rata lichidității generale sau curente;
- Rata lichidității reduse;
- Rata lichidității imediate.
Rata lichidității generale ( Rlg)= Active circulante (Ac)/Datorii pe termen scurt (Dts)
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 20
Rata lichidităţii generale calculată în cei 5 ani de analiză, depăşeşte intevalul optim admis
[1,00;2,00). Valoarea cea mai ridicată înregistrându-se în anul 2017, fiind de 10,7, iar valoarea
minima în anul 2013, fiind de 7,10.
Din tabelul nr. 7- Analiza ratei lichidităţii generale putem deduce faptul că întreprinderea îşi
poate onora datoriile pe termen scurt, utilizând activele deţinute şi fără să contracteze resurse
împrumutate.
Cauzele pentru care indicatorul prezintă valori superioare limitei optime pot fi :
-utilizarea necorespunzătoare a activelor circulante;
-niveluri mari de numerar, stocuri supradimensionate sau management defectuos;
În dinamică, are loc o creştere a ratei cu un indice de 101% în anul 2014 datorită indicelui de
creştere a activelor circulante superior indicelui datoriilor pe termen scurt ( Iac= 79% > Idts=
78%). Analizând anii 2016-2017 se înregistrează o creştere a indicelui ratei lichidităţii generale
cu aproximativ 16%.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 21
Observăm o creştere semnificativă a valorii ratei lichidităţii generale, de la 7,16 aferenta anului
2014 la 10,07 în ultimul an.
Analizând indicele lichidităşii generale putem trage concluzia că întreprinderea nu
înregistrează valori optime în nici un an al perioadei analizate.
Rata lichidității reduse sau rapide (Rlr) măsoară capacitatea de plată a datoriilor curente din
creanție, disponibilități bănești și investiții financiare pe termen scurt, stocurile fiind eliminate
deoarece pot fi transformate cel mai lent în lichidități.
Rata lichidității reduse (Rlr)=[Active circulante(Ac)- Stocuri (St)]/Datorii pe termen scurt (Dts)
Intervalul de referință este cuprins între [0,60; 1,00). Un nivel inferior pragului minim poate
reprezenta creșterea riscurilor de incapacitate de plată a datoriilor curente, o pondere prea mare
a stocurilor în activele circulante și implicit o structură necorespunzătoare a acestora. Un nivel
superior pragului maxim poate exprima de asemenea structura necorespunzătoare a activelor
curente datorită unei ponderi prea ridicate a creanțelor sau disponibilităților sau o gestionare
necorespunzătoare a datoriilor curente.
În tabelul nr. 10 – Analiza ratei lichidității reduse, sunt prezentate elementele pentru calculul
indicatorului și valorile acestuia:
După cum se poate observa şi din tabelul anterior rata lichidităţii rapide calculate în cei
5 ani de analiză este cu mult peste nivelul superior de referinţă [0,60;1.00), ceea ce indică
riscuri scăzute de neplată a datoriilor, astfel că întreprinderea îşi poate acoperi datoriile curente
din activele circulante excluzând stocurile.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 22
Deoarece nivelul datoriilor pe termen scurt este mult mai mic decât nivelul creanţelor
putem presupune că întreprinderea poate întâmpina dificultăţi in recuperarea unor creanţe. Cea
mai ridicată valoare este reprezentată de anul 2017, fiind de 9,66, iar cea mai scăzută valoare
de 6,73 aferentă anului 2013.
În dinamică, valorile ratei lichidităţii rapide fluctuează. Comparativ cu primul an, în
anul 2014 a avut loc o creştere a ratei la 6,77, iar in ultimul an ajungând la valoarea de 9,66
acesta fiind şi cel mai ridicat indice inregistrat în perioada analizată.
10
0
2013 2014 2015 2016 2017
Lichiditatea curentă (Lc) pune în corespondeţă elementele cele mai lichide ale activului cu
datoriile pe termen scurt, respectiv apreciază măsura în care datoriile exigibile pe termen scurt
pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti şi a investiţiilor financiare pe termen scurt.
Limita minim acceptabilă este de 0,40 (sub acest nivel se consideră că firma se află în
pericol de incapacitate de plată), iar nivelul maxim acceptabil este 0,60 (peste acest nivel se
consideră că firma nu utilizează corespunzător resursele).
Compania Rompetrol Well Services nu a detinut in perioada analizata investiţii
financiare pe termen scurt, in aceasta situatie, dispunand doar de mijloace banesti in perioada
analizata, compania a calculat lichiditatea imediata, prezentata in continuare.
Valorile calculate ale ratei lichidităţii imediate depăşesc intervalul optim indicat pe
parcursul întrgii perioade analizate, ceea ce poate exprima utilizarea necorespunzătoare a
resurselor disponibile, indicând un management defectuos al disponibilităţilor.
Se poate observa din tabelul anterior faptul că valoarea minimă înregistrată este de 0,34 în anul
2017, iar valoarea maximă este de 1,02 în primul an al analizei.
În dinamică, luând în considerare ultimii doi ani se poate constata o scădere cu un
indice de 96%, care are la bază un indice de creştere al disponibilităţilor inferior indicelui de
creştere al datoriilor pe termen scurt ( IDb=53% < IDts =99%).
Anul 2017 este singurul an în care valoarea ratei lichidităţii imediate este foarte
apropiată de intervalul optim acceptat.
Are loc o scădere bruscă în anul 2014 care se datorează scăderii indicelui disponibilităţilor şi
creşterii datoriilor pe termen scurt.
100%
50%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Gradul de acoperire al dobânzii (Gad) arată gradul în care rezultatul exploatării poate
acoperi cheltuielile cu dobânzile, nivelul optim al acestui indicator fiind considerat 2 si este
prezentat in tabelul nr. 12 – Analiza gradului de acoperire a dobanzii.
Nivel optim - - 2 2 2 2 2
După cum se poate observa, capacitatea înreprinderii de acoperire a dobânzii este foarte
bună în primii doi ani de analiză, urmând ca în anii 2015-2017 indicatorul gradului de acoperire
al dobânzii să fie foarte departe de nivelul optim, situație care se datorează diminuării drastice
al rezultatului exploatării.
Fig. 12 – Evoluția gradului de acoperire a dobânzii
400
200
0
-200 2013 2014 2015 2016 2017
-400
-600
Ratele de structură ale bilanțului vizează raporturile care există între diferite elemente
patrimoniale precum şi mutaţiile ce se produc în legătură cu mijloacele economice şi cu
sursele de finanţare a acestora.
Se poate observa din tabelul nr. 13-Rata activelor imobilizate faptul că singurul an în care avem
un indice care se încadrează în intervalul optim este anul 2014 cu o rată a activelor imobilizate
de 48%, restul aniilor fiind sub limita inferioară datorită faptului că creşterea activelor totale
este considerabil mai mare decât creşterea activelor imobilizate nete.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 28
50%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Societatea analizată are o pondere extrem de ridicată a activelor circulante în totalul activelor
firmei, acest lucru putând fii uşor observabil în tabelul nr. 14-Rata activelor circulante,
deoarece ritmul de creştere al ratei activelor circulante este mai mare decât ritmul de creştere
al cifrei de afaceri, acest lucru indicând o utilizare ineficientă a activelor circulante.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 29
0
2013 2014 2015 2016 2017
2017
2016
2015
2014
2013
Rata imobilizărilor necorporale arată fie ponderea activelor intangibile ăn total activ,
fie ponderea imobilizărilor necorporale în total active imobilizate. Se calculează după
urmatoarele formule:
Se consideră o fluctuaţie continua a ratei atât în cadrul activelor imobilizate, cât şi în cadrul
activelor totale, evoluţia ratei raportată la activul imobilizat fiind prezentată în Fig. 16- Rata
imobilizărilor necorporale în activele imobilizate.
Se poate observa din figura anterioară faptul că rata imobilizărilor necorporale în activele
imobilizate se menţine constantă până în anul 2016, iar apoi are loc o creştere bruscă ajungând
la valoarea de 0,83. Această evoluţie datorându-se creşterii respective scăderii unor elemente
patrimoniale în totalul activelor imobilizate şi în total active.
Rata activelor corporale exprimă ponderea activelor corporale în totalul activelor imobilizate
și în totalul activului și este prezentată în tabelul nr. 16 – Rata activelor corporale.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 31
Deși avem un trend crescător, nivelul ratei activelor corporale scade în anul 2017 ajungând la
o valoare de 76% , dar în total active scade în același an până la valoarea de 17%.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 32
Ritmul de creștere al ratei activelor corporale într-o măsură mai mare decât cel al CA ne poate
indica o utilizare ineficientă a acestora, mai puțin în ultimul an când compania încearcă să-și
optimizeze utilizarea resurselor.
Se constată creșterea ratei imobilizărilor financiare de-a lungul perioadei analizate, rata
imobilizărilor financiare raportată la activele imobilizate ajunge de la 8% în anul 2014 la 21%
în ultimul an, iar raportat la activul total rata înregistrează o creștere de la 4% în 2013 la 5% în
ultimul an, dar compania nu este eficientă în utilizarea acestora deoarece indicele de creștere a
cifrei de afaceri este inferior indicelui de creștere al imobilizărilor finanicare.
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Din tabelul anterior se deduce faptul că valorile înregistrate de rata stocurilor raportate la grupă
se află cu mult sub nivelul optim, înregistrând cea mai mica valoare de 3% în anul 2016.
Stocurile in cadrul grupei activelor circulante au o pondere foarte mica.
Observăm faptul că indicele activelor circulante crește într-o proporție mai mare decât indicele
stocurilor. În perioada 2015-2017 are loc o creștere a stocurilor înregistrată pe seama creșterii
produselor finite și mărfurilor cu un procent semnificativ.
Rata creanțelor
Mărimea acestei rate este determinată de natura relaţiilor firmei cu partenerii externi
din aval, de termenele de plată pe care le acordă clientelei sale.
O pondere ridicată a acestora poate semnala fie deficienţe în încasare(clienţi problemă)
fie acordarea unor credite-clienţi cu termene de încasare mari într-o politică agresivă de
expansiune pe piaţă. Aceasta este prezentată în tabelul nr 18- Analiza ratei creanțelor și se
calculează după formula:
procent de 9%, respective cea mai mica se inregistrează în anul 2017 cu un procent de 3% și
cu același procent în total active.
10%
5%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Din valorile obținute anterior putem trage concluzia că întreprinderea are o stabilitate
financiară ridicată, deoarece pe parcursul întregii perioade analizate se trece peste nivelul
optim. Acest lucru se datorează ponderii foarte mari a capitalului permanent în pasivul total
ceea ce nu afectează stabilitatea financiară a companiei.
Rata stabilității financiare prin datoriile pe termen scurt (rsf) reflectă măsura în
care compania dispune de resurse financiare de natura datoriilor pe termen scurt faţă de total
resurse. O valoare buna acceptabilă a ratei este sub 50%, dar optimul se situeaza in practica la
33%. In tabelul nr. – Rata stabilitatii financiare prin intermediul datoriilor pe termen scurt
sunt prezentat datoriile pe termen scurt si rata stabilitatii aferenta acestora, pentru fiecare an al
perioadei analizate.
Ponderea datoriilor pe termen scurt în totalul pasivului este destul de mică, pe lângă
acest detaliu acestea prezintă și o tendință continuă de scadere. Această situație este una
favorabilă companiei deoarece aceasta își respectă termenele limită de plată la datoriile din
exploatare pe termen scurt care ar putea fi purtătoare de costuri.
Se consideră că existenţa unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total
constituie o premisă esenţială pentru autonomia financiară a societăţii. Sub aceasta valoare
minim admisibilă firma se află într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de
solvabilitate.
Din tabelul nr. 23 – Rata autonomiei financiare globale se observă că valorile obținute depășesc
cu mult valorile din intervalul optim motiv pentru care putem afirma că activul întreprinderii
este finanțat într-o mare măsură din capitaluri propria. Valorile ratei autonomiei financiare
globale variază nesemnificativ în perioada analizată, întreprinderea având un grad
corespunzător de independență și nu prezintă risc în acest domeniu. Această creștere ajută
întreprinderea să prezinte garanții certe pentru a beneficia de credite pe termen mediu si lung.
100%
50%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata îndatorării globale din perioada analizată înregistrază valori sub nivelul optim,
prezentând o tendință descendentă de la 11% la doar 9%. Însă aceste rezultate nu influențează
negativ compania deoarece aceasta își finanțează activitatea în mai mare măsură din
capitalurile proprii, nu din surse împrumutate.Reducerea datoriilor pe termen lung va duce la
diminuarea ratei de îndatorare globală. Întreprinderea nu depinde de sursele împrumutate pe
termen lung.
60%
40%
20%
0%
2013 2014 2015 2016 2017
Rata îndatorării globale Nivel optim
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 42
Valoriile ratei îndatorării globale sunt foarte scăzute pe parcursul perioadei de analiză,
aproape inexistente. Această situație se datorează faptului că datoriile pe termen mediu și lung
au o pondere nesemnificativă in cadrul capitalurilor propria.
2017
2016
2015
2014
2013
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Fondul de rulment (FR) reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma
acoperirii activelor permenente din resursele permanante și care poate fi folosit pentru
finanțarea nevoilor 3curente. Practic fondul de rulment este partea din capitalul permanent
carae depășește valoarea imobilizărilor nete și este destinată finanțării activelor circulante.
În acest fel fondul de rulment apare ca o ”marjă de securitate financiară” care permite
întreprinderii să facă față fără dificultate diverselor riscuri care se manifestă pe termen scurt.
➢ fondul de rulment propriu (FRP) - care reprezintă partea din capitalurile proprii care
depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor circulante;
➢ fondul de rulment străin (FRS) - care reprezintă partea din datoriile pe termen mediu şi
lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor
circulante
FRS = FR – FRP
În tabelul nr. 27 – Analiza echilibrului financiar pe termen lung sunt prezentate informații
vizând fondul de rulment, componenta acestuia (fond de rulment propriu și fond de rulment
străin) și contribuția în finanțarea capitalurilor permanente și activelor circulante pentru cei
patru ani ai analizei.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 45
Se observa din Tabelul nr. 28 - Analiza echilibrului financiar pe termen lung faptul că
întreprinderea înregistreaza în anii 2014 și 2016 valori negative ale fondului de rulment, acest
lucru fiind determinat de incapacitatea finanțării din capitalul permanent al nevoilor temporare
de finanțare. Ca tendință general în perioada analizată fondul de rulment înregistrază valori
pozitive, acesta reprezentând excedentul de rusurse financiare care rămân în urma acoperirii
activelor patrimoniale din resursele permanente și care pot contribui la finanțarea nevoilor
curente.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 46
100.000.000
50.000.000
0
2013 2014 2015 2016 2017
-50.000.000
Durata în zile a unei rotații a fondului de rulment crește de la un an la altul, ajungând in anul
2016 la 983 de zile pentru ca acesta să poată parcurge întreg ciclul economic, mai precis acesta
fiind numarul de zile în care poate finanța activele imobilizate și o parte din activele circulante
ca în final să revină sub formă banească.
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă partea din activele circulante ce trebuie
finanţate din resurse stabile.
De asemenea, reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare rămase după acoperirea
activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie acoperite din resurse
permanente:
Unde:
Ac – active circulante;
Db – disponibilități bănești;
Dts – datorii pe termen scurt;
Dfts – datorii financiare pe termen scurt.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 47
În Tabelul nr. 29 – Analiza necesarului de fond de rulment sunt prezentate informații privind
necesarul de fond de rulment pentru anii analizați și evoluția acestuia de-a lungul perioadei.
Din analiza realizată anterior se poate observa faptul că pe parcursul perioadei de raportare
întreprinderea înregistrază valori pozitive ale necesarului de fond de rulment, astfel putem
spune că activele imobilizate pot fi finanțate integral din capitalurile permanente deținute,
excedentul fiind utilizat de companie pentru acoperirea financiară a unei parți din activele
circulante.
Din Tabelul nr. 30 – Analiza necesarului de fond de rulment se poate observa ca indicatorul
analizat are o tendință de scadere în prima etapă a perioadei de raportare ajungând la valoarea
de 71.936.462 lei în anul 2015, iar apoi are din nou o tendință de creștere destul de brustcă
ajungand la finalul perioadei la valoarea de 89.188.566 lei.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 48
50000000
0
2013 2014 2015 2016 2017
TN=FR-NFR
Mărimea trezoreriei depinde atât de modificările fondului de rulment (sub influenţa modificării
capitalurilor permanente şi a activelor imobilizate) cât şi de modificările necesarului de fond
de rulment (sub influenţa modificării activelor curente, respectiv a pasivelor curente).
Trezoreria netă este alcătuită din două componente: trezoreria de activ şi trezoreria de pasiv.
Trezoreria de activ (Ta) indică disponibilităţile din conturi bancare şi celelalte valori lichide:
Trezoreria de pasiv (Tp) cuprinde creditele pe termen scurt şi soldul creditor al băncii:
În tabelul nr. 30 – Analiza trezoreriei nete sunt prezentați factorii de influență asupra trezoreriei
nete și nivelul acesteia pentru anii analizați.
În toți anii de analiză, trezoreria netă este pozitivă, ceea ce înseamnă că echilibrul financiar al
întreprinderii și excedentul de finanțare se va regăsi sub forma disponibilităților bănești.
Această situație nu este mereu una favorabilă, deoarece atunci când valorile trezoreriei nete
sunt valori pozitive consideravile, ar putea semnifica insuficiența utilizării trezoreriei cu efecte
negative în remunerarea capitalului și respectiv rambursarea împrumuturilor.
Evoluția comparativă a celor trei rate de echilibru financiar de-a lungul perioadei analizate
este prezentat în figura nr. 31.
Numărul de rotaţii (Nr) arată de câte ori se roteşte elementul de activ sau pasiv analizat prin
cifra de afaceri într-o perioadă de gestiune. Creşterea numărului de rotaţii înseamnă creşterea
eficienţei utilizării elementului.
Durata în zile a unei rotaţii (Dz) arată durata medie în care elementul analizat parcurge întreg
ciclul economic şi revine în forma bănească. Reducerea duratei medii în zile a unei rotaţii
înseamnă o scurtare a perioadei de imobilizare.
Viteza de rotaţie a stocurilor arată de câte ori într-o perioadă de gestiune stocurile
materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricaţie şi vânzare, respectiv durata în
zile a unei rotaţii complete.
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii,
care corespunde unui termen mediu de parcurgere a fazelor circuitului economic şi de revenire
sub formă bănească iniţială de 45 de zile.
Informațiile privind nivelul și dinamica atât pentru stocurile totale cât și pentru
componentele acestora (materii prime, produse finite și mărfuri, producție neterminată),
precum și vitezele de rotație ale acestora, pentru cei cinci ani ai perioadei analizate sunt
prezentate în tabelul nr. 32 – Viteza de rotație a stocurilor, unde sunt evidențiate pentru anii
analizați dacă s-a realizat o eliberare sau dimpotrivă o imobilizare de stocuri.
finite și
mărfuri
Durata unei Dz=Pf/CA*365 0,05 0,02 0 22,90 16,76
rotații Pf
Nivel optim 45 45 45 45 45
40
20
0
2013 2014 2015 2016 2017
În tabelul nr. 32 – Gestiunea clienților este prezentată viteza de rotație și numărul de rotații
pentru perioada anilor 2013-2017.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 52
Putem observa că viteza de rotație pentru clienți este una necorespunzătoare în toți cei
5 ani de analiză. În anul 2013 creanțele erau încasate la un termen de 316 zile, urmând ca în
următorii ani să crească într-un ritm alert, ceea ce înseamnă că există semnale că întreprinderea
are dificultăți la încasarea clienților.
Durata unei rotații de încasare al creanțelor este departe de nivelul optim,deci
întreprinderea trebuie să găsească soluții pentru această problemă. Câteva dintre soluții ar putea
fii:
• o mai bună negociere a termenelor de plată cu clienții;
• încasarea clienților rău platnici ;
• selectarea mai atentă a viitorilor parteneri comerciali;
zile.Valoarea optimă ar fi de 30 de zile. Dacă durata creditului furnizor este mai mare decât
durata creditului client atunci se creează un excedent de resurse financiare.
O viteză de rotaţie mică (durată în zile mare) înseamnă că firma foloseşte resursele
furnizorului, şi cu toate că reflectă o situaţie favorabilă, poate conduce la înrăutăţirea relaţiilor
comerciale dacă durata în zile a unei rotaţii este mai mare de 30 de zile şi nu este efectul unei
înţelegeri prealabile. Creşterea duratei in zile transmite semnale că firma se confruntă cu
greutăţi la plată.
Viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt exprimă durata medie în zile de plată
a contravalorii datoriilor pe termen scurt. Practic indică decalajul mediu în zile între data
facturării şi data plăţii contravalorii. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a
gestiunii datoriilor curente este de 4 rotaţii, care corespunde unei durate medii de plată a
datoriilor de 60 de zile, un optim al perioadei de decontare fiind de maxim 30 de zile.
înregistrată a fost de 121, respectiv 94 de zile. Putem spune că datoriile pe termen scurt cresc
într-un ritm destul de alert deoarece duratele de rotații nu sunt foarte apropiate de nivelul
maxim acceptat în ultimii doi ani de referință.
Evoluția vitezei de rotație a datoriilor pe termen scurt este prezentată în figura nr. 35.
Structura contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea unor solduri de
acumulări băneşti potenţiale (marje de acumulare), destinate să îndeplinească o anumită funcţie de
remunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţii viitoare, denumite solduri intermediare
de gestiune (SIG).
Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a contului de profit şi pierdere pentru
a pune în evidenţă: modul de funcţionare şi rentabilitatea întreprinderii ca marjă comercială, producţie
a exerciţiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatării, rezultat curent şi
rezultat net al exerciţiului.
Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarea rezultatului final.
Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă pornind de la cel mai cuprinzător (producţia
exerciţiului + marja comerciala) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului). Fiecare
sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă de acumulare.
+ Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 1 1.999.620 1.149.410 57.564 81.714 122.391
- Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 2 614.140 490.274 40.464 48.095 80.620
= Marja comercială (1-2) 3 1.385.490 659.136 17.100 33.629 41.771
+ Producţia vândută 4 109.109.5852 86.884.769 49.917.461 31.057.351 39.874.677
(ct.701+702+703+704+705+706+708)
± Venituri din producţia stocată(ct.711) 5 - - - - -
solduri creditoare
solduri debitoare 6 - - - - -
+ Venituri din producţia de imobilizări (ct.721,722) 7 - - - - -
= Producţia exercitiului (4+5+6+7) 8 109.109.85 86.884.769 49.917.461 31.057.351 39.874.677
2
+ Marja comercială (3) 9 1.385.490 659.136 17.100 33.619 41.771
- Consumuri intermediare 10 29.112.025 19.118.885 10.930.365 7.736.587 11.528.559
(ct.601,602,603,604,605,606,608,611,612,613,614,
621,622,623,624,625,626,627,628)
= Valoarea adaugată (8+9-10) 11 81.383.317 68.425.020 39.004.196 23.354.383 28.387.889
+ Venituri din subvenţii (ct.7411+7417) 12 - - - - -
+ Alte venituri din exploatare (ct.758) 13 381.468 490.938 125.862 - 252.599
- Cheltuieli cu personalul-totale 14 27.310.967 25.918.728 21.205.208 15.763.596 14.653.645
- Cheltuieli cu alte impozite şi taxe (ct.635) 15 5.593.000 950.000 778.000 633.988 726.248
- Alte cheltuieli de exploatare (ct.658) 16 9.143.390 24.145.789 39.856.586 7.632.843 7.308.609
= Excedent/deficit brut din exploatare (11+12+13- 17 39.719.428 17.901.441 -11.709.736 -675.044 5.951.986
14-15-16)
+ Venituri din provizioane (ct.7812+7813+7814) 18 - - - - -
+ Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 19 - - - - -
(ct.754)
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 58
Marja comercială
Cifra de afaceri (CA) este formată din vânzările de mărfuri și producția vândută, fiind
indicatorul care măsoară volumul activității de comercializare al unei întreprinderi. Cifra de afaceri
se determină prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și
prestarea de servicii și altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri
comerciale acordate, nefiind un sold intermediar de gestiune.
Analizând cifra de afaceri a companiei Rompetrol Well Services se poate observa o
tendință descrescătoare, de la valoarea de 111.109.482 lei din anul 2013, în anul 2017
indicatorul va ajunge la valoarea de 39.997.068 lei.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 59
Raportându-ne la producția exercițiului, este zicibil faptul că aceasta la fel ca și cifra de afaceri
au o perioadă cu evoluție asemănătoare, diferențele fiind generate de variația stocurilor și
veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Valoarea adaugată
Excedentul brut de exploatare (EBE) reflectă rezultatul brut al unei societăţi comerciale
degajat de activitatea de exploatare, el fiind considerat primul sold intern de gestiune cu
semnificaţie în termeni de profitabilitate. Excedentul brut din exploatare este independent de
politica financiară a unei societăţi comerciale, de politica de amortizare şi provizioane, de
politica fiscală, de politica de dividend şi de repartizarea de sume pentru dezvoltare. El succede
din valoarea adăugată după ce s-a realizat retribuirea muncii prin salarii şi a statului prin
impozite şi taxe.
Ca indicator care evidențiază performanțele economice ale unei societăți comerciale
legate de activitatea de exploatare, excedentul brut al exploatării este resursa principală a
societății care influențează atât indicatorii de eficiență cât și capacitatea de autofinanțare a
întreprinderii. Din acest motiv se consideră că excedentul brut de exploatare reflectă
contribuția capitalului la crearea bogăției întreprinderii.
În ceea ce privește excedentul brut din exploatare putem afirma că întreprinderea nu
înregistrează valori foarte bune ale acestui indicator, astfel că în anul 2015 aceasta începe să
înregistreze valori negative ajungând la un deficit de -11.709.736 lei fapt care se datorează
creșterii drastice a contului 658 Alte cheltuieli din exploatare și scăderii valorii adăugate. Spre
finalul perioadei analizate compania reușește să își redreseze situația înregistând în anul 2017
o valoarea a excedentului brut de exploatare de 5.951.986 lei.
Re = Ve – Che
În cee ace privește rezultatul exploatării compania nu are o situație foarte bună, deoarece de la
un rezultat pozitiv de 29.674.214 lei din anul 2013 ajunge în anul 2015 la unul negativ de -
30.541.537 lei înregistrând apoi numai valori negative. Acest lucru se datorează faptului că
firma înregistrează valori negative ale excedentului brut din expoatare și un nivel mare al
cheltuielilor sin exploatare, iar pe langă aceste situații nu obtine venituri din provizioane sau
creanțe reactivate ceea ce influențează negativ indicatorul analizat.
Rezultatul exploatării
40000000
30000000
20000000
10000000
0
-10000000 2013 2014 2015 2016 2017
-20000000
-30000000
-40000000
Se poate observa faptul că în anii 2015 si 2016 rata profitabilității comerciale este cum mult
sub nivelul minim, acest lucru datorându-se faptului că rezultatul brut înregistrează valori
negative dar si consicinței că cifra de afaceri are valori mult mai ridicate decat rezultatul brut
din exploatare, acestea fiind spuse putem afirma că în acestă perioade compania nu am fost
deloc profitabila din punct de vedere comercial. În restul perioadei de analiză valorile se
încadrează în nivelul optim, compania își redresează situația și încearcă să redevină profitabilă.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 64
Din fig. 44 – Evoluția ratei profitabilității cheltuielilor este ușor observabil că întreprinderea
nu este într-o perioadă foarte bună, dar spre finalul perioadei analizate aceasta reușește sa își
îmbunătățească performanța înregistrând o creștere a indicatorului.
Rata rentabilității economice din perioada analizată este relativ departe de nivelul optim
acceptat de 20%, în anul 2015, aceasta având o valoare negativă de -22%. Acest lucru se
datorează proporții foarte mari a activelor totale, deși în primi doi ani de analiză compania este
profitabilă, activitatea acesteia nu reusește sa obțină rezultate la un nivel încât sa acopere
datoriile sale. În toți ceilalți ani se înregistrează valori negative ale rezultatului brut, drept
consecință în acesti ani activitatea firmei nu mai este profitabilă ceea ce determină un semnal
de alarmă.
Compania ar trebui să procedeze la realizarea unui rezultat din exploatare care să înregistreze
o tendință de creștere mai ridicată decât cea a cifrei de afaceri și este necesară optimizarea
cheltuielolor.
20
10
0
2013 2014 2015 2016 2017
-10
-20
-30
În tabelul nr. 39 – Analiza ratei rentabilitatii financiare, sunt prezentate informatii privind
rentabilitatea financiara pentru cei cinci ani 2010-2014 si evolutia factorilor de influenta in
perioada analizata.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 67
Putem afirma că nici această rată nu se încadrează în nivelul optim de rentabilitate. Pe parcursul
perioadei analizate valorile obținute sunt foarte reduse și departate de nivelul de 25%, acest
lucru daorându-se unui nivel superior de creștere a capitalurilor permanente față de indicele de
creștere a rezultatului net din exploatare.
Cash flow-ul sau fluxul de numerar, numit adesea și flux de trezorerie, reprezintă diferența
dintre încasările și ieșirile de numerar ale unei societăți sau ale unui proiect, pe o perioadă de timp
analizată, care poate fi de o săptămână, o lună, un trimestru, un an sau mai mult.
Cash-flow-ul sau fluxul de trezorerie/de numerar reprezintă diferența dintre intrările și ieșirile
de numerar efectuate de o companie pe parcursul unui exercițiu financiar. Intrările sunt date de
încasările companiei provenind de la clienți, debitori, investitori, din vânzarea unor imobilizări
corporale sau din încasarea unor împrumuturi primite pe termen lung. Ieșirile sunt banii care se
plătesc pentru salarii, chirii, materii prime, servicii, creditorilor sau acționarilor.
Fluxul de numerar pozitiv indică faptul că activele lichide ale unei companii sunt în creștere,
permițându-i să își plătească datoriile, să investească în continuare în afacere, să restituie banii
acționarilor, etc. Fluxul de numerar negativ indică faptul că activele lichide ale unei companii sunt
în scădere.
Orice flux de numerar prezintă informațiile financiare pe care o societate sau afacere le
înregistrează pe trei planuri:
• activitatea de exploatare;
Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de exploatare sunt:
(a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
(b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
(c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii;
(d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;
(e) încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi daune, anuităţi şi
alte beneficii generate de poliţele de asigurare;
(f) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepţia cazului în care ele pot fi
identificate în mod specific cu activităţile de investiţie şi finanţare;
(g) încasările şi plăţile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de plasament sau
tranzacţionare.
• activitatea de investiții;
Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de investiţie sunt:
(a) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active
imobilizate;
(b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale şi alte active
imobilizate;
(c) plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
întreprinderi şi de interese în asocierile în participaţiune;
(d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor
întreprinderi, şi interese în asocierile în participaţiune;
(e) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;
(f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi.
• activitatea de finanțare.
Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de finanţare sunt:
(a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital;
(b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile
entităţii;
(c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor, datoriilor
neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 70
Ajustari pentru:
Amortizare și ajustări de valoare aferente 9.995.996 9.428.477 11.368.806 8.614.848 6.164.217
imobilizărilor corporale(+)
Amorizare și ajustări de valoare pentru 47.218 10.374 2.995 4.078 8.063
imobilizări necorporale(+)
Miscări în alte provizione net -941.668 7.293.727 22.945.139 -627.210 228.931
Venituri din dobânzi(-) -1.914.377 -2.438.145 -1.954.257 -1.890.865 -2.541.486
Pierdere/ (profit) din vânzarea de -175.804 -51.560 -9.000 178.350 -133.223
imobilizări corporale
Profit din exploatare înainte de 38.864.470 25.165.769 3.532.203 560.931 6.198.221
schimbări în capitalul circulant
Descreșterea/ ( creșterea) creanțelor -24.282.258 -56.600 11.234.002 974.527 -2.095.847
comerciale și de altă natură
Descreșterea/ (creșterea) stocurilor -1.060.529 661.028 691.280 2.063.459 -1.457.370
(Descreșterea)/ creșterea datoriilor -1.492.846 -385.548 -4.503.468 2.640.245 2.091.503
comerciale și de altă natură
Impozit pe profit plătit -4.774.273 -5.377.905 -1.283.000 - -
A.Numerar net din activitatea de 7.234.564 20.026.744 9.671.017 6.239.162 4.736.507
exploatare
Fluxul de numerar din activitatea de
investiții
-Plăți pentru achiziționarea de imobilizări -5.470.685 -5.387.430 -1.866.482 -1.047.014 -258.996
corporale
-Încasări din vânzarea de imobilizări - 73.390 9.000 101.612 147.940
corporale și necorporale
Plăți pentru imobilizări financiare 318.573 - - - -
-Dobânzi încasate 1.799.517 1.788.781 2.033.736 1.882.381 2.586.560
B.Numerar net din activitatea de -3.352.594 -3.525.259 9.847.271 7.176.141 2.734.500
investiții
Fluxuri de numerar din activitatea de
finanțare
Cash pooling - - -6.065.820 -7.265.199 -11.226.870
17.628.657
Dividende plătite -5.523.200 -9.900.758 -5.262.127 -45.473 -11.234
Fluxul de numerar total se calculează prin însumarea fluxului de numerar din activitatea de
exploatare a), de investiții b) și de finanțare c).
ELEMENTE AJUSTĂRI
2013 2014 2015 2016 2017
FLUX DE NUMERAR PE -1.641.230 -11.227.930 8.190.541 6.104.632 -3.767.097
ÎNTREPRINDERE ( A+B+C)
5000000
0
2013 2014 2015 2016 2017
-5000000
-10000000
-15000000
Se poate observa din analiza evoluției fluxului de numerar pe întreprindere că aceasta prezintă
o variație destul de dtrastică de la un an la altul, înregistrând o valoare foarte mică în anul 2014
de -11.227.930 lei, ceea ce impică un dezechilubru financiar în ceea ce privește resursele
financiare.
Se cunoaște faptul că fluxul de numerar total trebuie să coincidă cu diferența dintre soldul final
și soldul inițial din bilanț reprezentat de IV Casa și conturi la bănci. Alt fel spus, încă de la
analiza ratei disponibilităților bănești (tabelul nr. 21), s-ar fi observat aceeași fluctuație ca
urmare a unei posibile activități necorespunzătoare a numerarului și disponibilului bănesc din
conturile bancare.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 72
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 73
5. DIAGNOSTICUL RISCULUI
Modelul folosit în această lucrare pentru evaluarea riscului de faliment este modelul Conan-
Holder. Elementele pentru calculul scorului după acest model și rezultatelele calculelor sunt
prezentate în tabelul nr. – Modelul Conan-Holder.
8 Cheltuieli cu personalul Chpers 27 310 967 25 918 725 21 205 208 15 763 596 14.653.645
9 Excedent brut din exploatare EBE 39.719.428 17.901.441 -22.709.736 -675.044 5.951.986
10 Valoarea adaugată VA 81.383.317 68425020 39004196 23354383 28387889
11 Datorii totale DT 20.053.315 17.168.777 10.131.339 11.366.205 11.794.938
Pentru compania Rompetrol Well Service , scorul Z indică pentru toți anii intervalului 2013-
2017 un nivel peste 0.16, semnificând o situație foarte bună, cu probabilitatea falimentului sub
10%, conform interpretării din tabelul nr. 42.
6. CONCLUZII
Analiza diagnostic a evoluției companiei Rompetrol Well Services S.A. în perioada 2013-2017 a
evidențiat urmatoarele aspecte în sinteză:
1. Poziția financiară
Lichiditatea generală obținută în perioada de analiză nu se încadrează în intervalul optim fiind
superior acestuia, ca și consecință a acestui lucru compania nu utilizează corespunzător activele
circulante.
Lichiditatea redusă la fel ca și lichiditatea generală înregistrază valori cu mult superioare
intervalului optim, deoarece nivelul datoriilor pe termen scurt este mult mai mic decât nivelul
creanţelor, putem presupune că întreprinderea poate întâmpina dificultăţi în recuperarea unor
creanţe.
În ceea ce privește analiza lichidității imediat, nici aceasta nu se încadrează între limitele
inferioară și cea superioară având valori peste limita superioară admisă, ceea ce ne indică o
utilizare ineficientă a resurselor disponibile. Compania nu înregistrează în niciunul dintre anii
analizați o stare de incapacitate de plată a datoriilor pe termen scurt.
Solvabilitatea patrionială a întreprinderii din perioada analizată se află și aceasta cu mult peste
nivelul optim de 30% ceea ce ne indică faptul că împrumuturile pe termen scurt au o pondere
mult mai mică decât capitalurile sociale deținute, astfel compania nu este în pericol de faliment
deoarece are resursele disponibile pentru a-și achita imprumuturile.
Capacitatea de rambursare a datoriilor din perioada analizată se încadrează în nivelul optim
doar în primi doi ani, apoi înregistrând valori sub acest nivel optim, lucru care afectează
capacitatea companiei de a-și onora datoriile doar din autofinanțare.
Gradul de acoperire a dobânzii înregistrează în perioada analizată valori sub nivelul optim,
astfel compania se află într-o perioadă nefavorabilă în care nu este capabilă sa își acopere
cheltuielile cu dobânzile din rezultatul exploatării datorită reducerii drastice a acestuia mai ales
în ultimii trei ani de analiză când se înregistrează valori negative.
Rata autonomiei financiare globale la fel ca si rata stabilității financiare înregistreză valori
peste nivelul maxim, motiv pentru care putem spune că activul întreprinderii este finanțat într-
o mare proporție din capitaluri propri. Această situație ajută întreprinderea să prezinte garanții
certe pentru a beneficia de credite pe termen mediu si lung.
Rata autonomiei financiare la termen din perioada analizată se plasează cu mult peste nivelul
optim de 50%, întreprinderea își poate finanța activul imobilizat doar din capitalurile proprii
deținute.
2. Performanţa financiară
a. Soldurile intermediare de gestiune
Marja comercială se află într-o scădere continuă, dar se redresează în anul 2017 când ajunge
să înregistreze din nou valori pozitive.
Cifra de afaceri realizându-se în principal din vânzarea producției propria ( servicii). Producția
exercițiului și cifra de afaceri au o perioadă cu evoluție asemănătoare, diferențele fiind
generate de variația stocurilor și a veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Valoarea adaugată are o tendință de scădere, iar excedentul brut din exploatare înregistrează
e evoluție descrescătoare, din anul 2015 urmând ca în anul 2017 să revină la valori pozitive.
b. Ratele de eficienţă
În practica economică se consideră că o rată a profitabilităţii comerciale cuprinsă între 5% şi
15% este acceptabilă. În cazul companiei Rompetrol Well Services singurii ani în care se
înregistrează valori în nivelul optim sunt anii 2014 și 2017, în restul anilor înregistrându-se
valori negative.
În cazul ratei profitabilității cheltuielilor se poate observa că singurul an în care indicele
înregistrează valori în nivelul optim este anul 2014, restul anilor înregistrând valori cu mult
sub nivelul minim.
Se constată niveluri ale ratei rentabilităţii financiare necorespunzătoare pentru toţi anii
perioadei analizate
În concluzie, compania Rompetro Well Services S.A. din punct de vedere al profitabilității nu
este într-o stare foarte bună, dar sub aspectul potențialului tehnico-material, comercial și uman
se situează pe o poziție destul de bună. În același timp compania poate să își onoreze plata
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 77
datoriilor la timp. Compania prezintă o situație destul de bună pe parcursul perioadei analizate
cu un risc de faliment de sub 10%.
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 78
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 79
7. BIBLIOGRAFIE
Site-uri:
1. https://rompetrolwellservices.kmginternational.com/
2. http://newweb.rompetrol.com/online/index.php?_website_id=38&page_id=354
3. https://www.listafirme.ro/rompetrol-well-services-sa-1346607/
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Rompetrol_Well_Services
5. https://www.risco.ro/verifica-firma/rompetrol-well-services-cui-1346607
6. https://termene.ro/firma/1346607-ROMPETROL-WELL-SERVICES-SA
7. https://ro.kompass.com/c/rompetrol-well-services-sa/ro000923/
8. ANEXE
Bilant anul 2013
Diagnosticul întreprinderii Rompetrol Well Services S.A. 82